Munca, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 3704-3730)

1959-10-14 / nr. 3715

Spre noi succese în întrecerea socialistă Pentru o buna desfăşurare a procesului de producţie în timpul iernii De la începutul anului şi pînă a­­cum harnici, siderurgişti de la Com­binatul hunedore­an au dat peste plan mai mult de 20.000 tone de fontă şi o mare cantitate de oţel şi laminate. Pentru a îndeplini angajamentele pri­vind sporirea producţiei de metal luate în întrecerea socialistă, siderur­­giştii fac intense pregătiri în vederea asigurării bunei desfăşurări a proce­sului de producţie şi pe timpul iernii­­In principalele sectoare au fost luate măsuri de revizuire şi reparare a in­stalaţiilor de alimentare cu energie electrică şi cu apă industrială. In prezent se execută lucrări, potrivit specificului de producţie al fiecărui agregat siderurgic. La oţelăriile Mar­tin, de pildă, s-au făcut noi instalaţii pentru încălzirea cabinelor de la ma­carale, în timp ce la turnătorie a fost concepută o instalaţie pentru In­­troducerea apei calde la prepararea pămintului pentru formele de turna­­re. Importante lucrări au fost execu­­tate şi în sectoarele furnale, laminoa­re şi la uzina cocsochimică. In depozitele combinatului au ince­­­put să fie aduse cantităţi de materii­­prime (semicocs, cocs metalurgic, mi­nereuri şi altele) pentru a asigura ast­fel ritmicitatea procesului de elabo­rare a metalului în timpul iernii. (Agerpres) Foto: D. NEGOIŢA Tînărul Alexandru Farcaş este unul din cei mai buni strungari de la fa­brica de piese de schimb şi garnitură de carde „Encsel Mauriciu" din Tg. Mureş. Nu de mult el a creat un dispozitiv pentru strunjirea pieselor de la maşina de cusut. Această inovaţie, pe lingă faptul că uşurează munca, îm­bunătăţeşte simţitor calitatea pieselor și aduce întreprinderii economii impor­­tante. Bilanţ rodnic şi angajamente sporite Colectivul fabricii „Teba“ Arad munceşte cu avînt sporit pentru a obţine noi succese în producţie. Re­zultatele dobîndite în realizarea sar­cinilor de producţie pe trim. III sunt concludente: 38.600 m ţesături şi 4 300 kg. fire de bumbac Şi vagonie peste prevederile planului. Sporirea în ultimele 3 luni a indicilor de uti- i zare a maşinilor cu 8,3 la sută la filatura de bumbac şi cu 4,7 la sută la ţesătorie — faţă de nivelul reali­zărilor din 1958 — constituie facto­rul principal al acestor succese şi ^es(|.e expresia întrecerii socialiste viu disputate de harnicii textilişti. “ Iniţiativa creatoare a maselor pen­tru folosirea cit mai deplină a rezer­velor interne se afirmă viguros. Re­cent, muncitorii de aici şi-au reîn­noit angajamentele. Filatorii de bum­bac s-au hotărit ca prin ieftini­rea preţului pe kilogramul de ames­­tec să economisească încă 78000 lei, iar ţesătorii mai mult de 23.000 lei prin reducerea consumurilor specifi­ce la fire de bumbac şi vigoare. Eco­nomii­ importante se vor obţine de­­a­­semenea prin mai buna utilizare a materiei prime, reducerea cupoane­lor, a consumului de coloranți și chim­mnicale. -----pop-----­ S. M. T.-urile din regiunea Piteşti au terminat sarcinile anuale de plan Sarcinile sporite de plan pe care me­canizatorii celor 9 S.M.T.-uri din re­giunea Piteşti le-au primit la începu­tul anului, i-au îndemnat să desfăşoare larg întrecerea socialistă pentru obţi­nerea unor rezultate cit mai bune. Or­­ganizindu-şi temeinic munca, folosind la maximum capacitatea maşinilor şi tractoarelor prin organizarea de cu­pluri şi a schimbului II, încheind din vreme contracte de lucrări cu unităţile cooperatiste din agricultură, ei au ra­portat în ziua de 13 octombrie a.c. în­deplinirea sarcinilor anuale de plan. In fruntea întrecerii s-au situat mecani­zatorii de la S.M.T. Radomireşti, care au depăşit planul anual cu 18 la sută, cei de la S.M.T. Teiu şi Greci, care au depăşiri de cite 12 la sută. (Coresp. ..Munca“) —ooo----­ In regiunea Constanţa trebuie urgentat recoltatul porumbului Pe ogoarele înfrăţite ala regiunii Constanţa porumbul ocupă aproape cea mai întinsă suprafaţă. In raioanele Hirşova şi Adamc­ si planul la recol­tarea acestei cui­uri a fost realizat în procent de peste 70 la sută. Timpul frumos şi forţa de muncă existentă au fost judicios folosite. Gospodăriile agricom.e de stat au avut la dispoziţie pe lingă suf­ciente forţe de muncă şi 240 maşini de recoltat. Totuşi, recoltatul porumbului tre­buie urgentat atit în G.A.C. cit şi în G A.S., pentru ca terenurile destinate însăminţărilor de toamnă să fie cit mai curînd eliberate. Procentul pe re­giune de nici 50 la sută este nesatis­­facător. încetineala cu care se exe­cută această lucrare dovedeşte lipsă de preocupare şi tărăgănare în luarea de măsuri eficiente, pe care le mani­festă unele conduceri de gospodării agricole colective şi gospodării agri­cole de stat. (Coresp. „Munca“) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XV. — nr. 3715 11 Miercuri 14 octombrie 1959 4 pagini 20 bani Peste 14 milioane lei economii In întrecerea socialistă pentru do­­bîndirea de cit mai multe economii In producţie, colectivul uzinelor ,,Stea­gul Roşu" din Oraşul Stalin obţine succese deosebite. Din angajamentul anual de 16.900.000 lei, el a realizat pînă la 1 septembrie 14.824.000 lei. Aceasta înseamnă că în fiecare din lunile care au trecut s-a făcut în uzi­nă o economie de aproape 1.900 000 lei. Mijloacele prin care s-a ajuns aici sunt multiple. Numai prin reducerea cheltuielilor de regie și a pierderilor de metal prin rebuturi și adaosuri de prelucrare valoarea economiilor atin­ge suma de 700.000 Iei. De asemenea, ceic 210 noi măsuri tehnico-organiza­­torice introduse in diferite secţii au adus uzinei un beneficiu de peste 2.700.000 lei-In această acţiune fruntaşe sunt sec­ţiile motor, prese-capotaje, forjă şi altele. Fiecare din ele a obţinut pînă in prezent milioane de lei economii. (Coresp. „Munca“) S-a deschis pavilionul de mostre de mărfuri de larg consum Dialog cu cumpărătorii • 20 000 de sortimente expuse • Studiul cererii de mărfuri prin chestionare speciale • Sute de în­treprinderi exponatoare • Tehnicienii și creatorii vor da lămuriri publicului Formele folosite pînă în prezent de către comerţ pentru studierea operati­vă a cererilor de consum ale populaţi­ei şi, pe baza lor, influenţarea indus­triei pe linia satisfacerii nevoilor şi gusturilor cumpărătorilor — tot mai mari şi exigente — au dus în general, la rezultate bune. Dar toate au suferit de o lipsă esenţială şi anume: ele nu au precedat perioada contractărilor. Pentru a interpreta şi mai bine cere­rile prealabile de mărfuri, pentru ca discuţiile privind contractarea acesto­ra să fie scoase din sălile tehnicienilor, la ele să participe şi cumpărătorii, Mi­nisterul Comerţului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi Uniunea Centrală a Coo­perativelor Meşteşugăreşti, a luat sa­lutara iniţiativă de a organiza, în sala de expoziţie a Camerei de Comerţ a R.P.R. din Şoseaua Kiseleff nr. 24, primul pavilion de mostre de mărfuri din ţara noastră la care a invitat ca expozante toate ministerele producă­toare de bunuri de consum. La deschidere (care a avut loc marţi după-amiază)­ au luat parte Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, conducători ai unor ministere şi organizaţii cu caracter economic, directori ai întreprinderilor producătoare de bunuri de larg con­sum din Capitală, numeroşi invitaţi. In cuvîntul de deschidere tovarăşul Gogu Rădulescu, ministrul Comerţu­lui, a arătat că pavilionul va înlesni cunoaşterea cerinţelor populaţiei prin studierea observaţiilor şi sugestiilor maselor largi de consumatori cu pri­vire la calitatea, modelul, culoarea, modul de prezentare etc., a mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazinele de desfacere în prima ju­mătate a anului viitor. Vizitatorilor le-au fost prezentate de către tehnicieni și creatori cele cca. 20.000 de articole expuse, reprezentînd mostre de mărfuri alimentare și indus­triale pe care Întreprinderile noastre le vor produce pentru aprovizionarea populaţiei în semestrul I 1960. In vitri­nele, rafturile şi tonetele expoziţiei care ocupă un spaţiu de 3.000 k m pă­traţi­ sunt etalate, pe lingă mărfurile produse în prezent, şi sute de alte noi sortimente ce vor putea fi găsite în magazine in primul semestru al anu­lui viitor. De azi, cu ajutorul chestionarelor pe care le va completa fiecare vizita­tor, timp de 14 zile va avea loc aici un original dialog cu cumpărătorii menit să stabilească cerinţele şi gus­turile populaţiei cu privire la mărfuri­le expuse, să înlăture astfel anomaliile de pînă acum cînd gustul merceolo­gului hotăra, în numele miilor de con­sumatori, ce şi cum să se producă. După efectuarea acestui sondaj vor în­cepe operaţiile de contractare între comerţ şi industrie. Interesant de re­levat este şi faptul că exponatele care vor întruni cel mai mare număr de voturi vor fi socotite mostre etalon pe care fabricile vor fi obligate să le rea­lizeze la nivelul prezentat în cadrul pavilionului. Prin organizarea primului pavilion de mostre de mărfuri se face încă un pas important pe calea îndeplinirii sarcinii puse de Congresul al II-lea al P.M.R. în faţa comerţului nostru so­cialist : studierea temeinică a cererii de consur­, în vederea asigurării repar­tiţiilor de mărfuri potrivit cu nevoile şi gustul populaţiei. I. VĂDUVĂ In clişeu: aspect de la standul rezervat aparatelor de radio şi instru­mentelor muzicale. Fotó : P. COZIA Decernarea Steagului roșu de întreprindere fruntașa pe ramură * * Uzinelor de reparat utilaj petrolifer din Poiana­ Limpina POIANA CIMPINA (Coresp. „Mun­ca“). — Colectivul de muncă de la Uzinele de reparat utilaj petrolifer din Poiana Cîmpina a sărbătorit ieri, 13 octombrie, un eveniment de seamă: obţinerea pentru a 8-a oară a Steagu­lui roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură acordat de Ministerul Indus­triei Petrolului şi Chimiei şi de C.C. al Sindicatului muncitorilor din in­dustriile petrol, chimie şi gaz metan. In primele 6 luni ale acestui an — pe­rioadă pentru care uzinele au primit acum titlul de întreprindere fruntaşă pe ramură — vrednicii muncitori, teh­nicieni şi ingineri de aici au obţinut frumoase victorii în producţie. Vor­bind despre acestea, tovarăşul Anghel Popa, directorul uzinelor, a arătat că planul pe semestrul I a fost depăşit cu 11,58 la sută, reparîndu-se pentru schelele petrolifere din ţară cu 17,26 la sută mai multe motoare pentru in­stalaţiile de foraj, autovehicule, trac­toare şi trolii, în comparaţie cu anul 1958. In centrul preocupării colecti­vului de muncă stau descoperirea şi valorificarea din plin a rezervelor interne. Traducîndu-se în viaţă pro­punerile făcute de muncitori, tehnici­eni şi ingineri, uzinele au reuşit să rea­lizeze in primul semestru al anului o economie de 5.993.000 lei la preţul de cost, cu 2.140.000 lei mai mult de­cit era angajamentul luat pe această perioadă. De asemenea, în trimestrul III s-au mai obţinut economii de încă 2.175.000 lei. Pentru aceste rezultate Uzinele de reparat utilaj petrolifer au dobîndit pentru a 8-a oară Steagul roşu de Întreprindere fruntaşă de ra­mură. Steagul roşu de producţie a fost în­­mînat de tov. Ion Dumitru, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei şi de tov. Alexandru Vernes­­cu, preşedintele C. C. al Sindicatului muncitorilor din industriile petrol, chi­mie şi gaz metan, care au felicitat colectivul de muncă al uzinelor, unin­­du-i noi succese în muncă. Fabricii „Cimentul Făcii“-Medgidia Zilele acestea, colectivului fabricii „Cimentul Păcii"­ din Medgidia i s-a de­cernat pentru rezultatele obţinute în semestrul I 1959 Steagul roşu de frun­taşă pe ramură al Ministerului Construc­ţiilor, Industriei Materialelor de­­ Con­strucţii şi Industriei Lemnului, şi al C.C. al Sindicatului muncitorilor con­structori, din industria materialelor de construcţii şi industria lemnului. Bilanţul semestrului I a fost încheiat cu 9628 tone ciment şi 10.040 tone blin­­cher peste plan. Aceste succese au fost posibile datorită dezvoltării întrecerii so­cialiste cît şi măsurilor luate de con­ducerea fabricii, cu sprijinul comitetu­lui de întreprindere, pentru îmbunătăţi­rea procesului tehnologic şi al condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor. An de­ an, producţia şi productivitatea muncii au crescut simţitor. Faţă de rea­lizările semestrului ll al anului 1956, cinc fabrica de ciment Medgidia a pri­mit steagul de fruntaşă pe ramură, co­lectivul de aici a dat mai mult cu 4810 tone la blinck­er şi 68.052 tone la ci­ment. Bine­înţeles că şi ceilalţi indici sunt mai mari decît în semestrul 11 1956. Astfel, productivitatea muncii pe cap de muncitor a crescut în semestrul l al acestui an cu 70 tone ciment faţă de semestrul ll 1956, iar cîştigul mediu pe cap de muncitor a crescut de la 578 lei la 802 lei. (Coresp. „Munca“). Combinatului chimic „Karl Marx“ Pentru succese deosebite în primul semestru al acestui an, combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni a fost distins de către conducerea Mi­nisterului Industriei Petrolului şi Chimiei şi C.C. al Sindicatului petrol, chimie şi gaz metan cu steagul de fruntaş pe ramura chimiei anorganice şi azot. De la începutul anului şi pînă a­­cum combinatul chimic „Karl Marx“ a fost mere­u printre primele colecti­ve din ţară în ramura chimiei anor­ganice şi azot care şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Astfel, pe semestrul I combinatul chimic „Karl Marx" şi-a realizat producţia globală îin proporţie de 102,7 la sută, iar productivitatea muncii cu 101,6 la sută. In centrul preocupărilor colec­tivului de aici a stat şi problema realizării a cît mai multe economii. La sfîrşitul semestrului el a înscris la capitolul economii la preţul de cost suma de 2 754.000 lei, obţinînd în acelaşi timp acumulări peste plan în v­aloare de 1.949.000 lei. Economiile­ în centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor sindicale Consfătuiri organizate de Consiliul Central al Sindicatelor In întreaga ţară oamenii muncii duc o bătălie sus­ţinută pentru traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., inten­­sificindu-şi eforturile in lupta pentru indeplinirea şi de­păşirea angajamentelor luate. In sprijinirea acestor eforturi entuziaste ale oamenilor muncii, un rol im­portant le revine organizaţiilor sindicale, cărora Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. le-a cerut să des­făşoare o largă acţiune politică de mobilizare a oame­nilor muncii in întrecerea socialistă pentru descope­rirea şi valorificarea rezervelor interne şi pentru redu­cerea cheltuielilor in toate ramurile economiei. Pentru a cunoaşte modul cum sunt traduse in viaţă sarcinile trasate de Plenara C.C.S. din 29 iulie, in lumina docu­mentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., şi pentru a stabili măsurile ce trebuie luate in continuare in scopul mobilizării şi mai active a oamenilor muncii în vederea îndeplinirii şi de­păşirii angajamentelor luate, Consiliul Central al Sin­dicatelor a organizat, in ziua de 13 octombrie con­sfătuiri de lucru ale consiliilor sindicale regionale şi raionale. Aceste consfătuiri s-au desfăşurat in trei centre regionale - Bucureşti, Bacău şi Cluj . La consfătuirea care a avut loc în Bucureşti au luat parte membri ai Con­siliului Sindical Orăşenesc Bucureşti şi ai Consiliilor sindicale regionale Bucu­reşti, Piteşti, Ploeşti, Galaţi, Con­stanţa, Craiova şi Stalin, membri ai unor consilii sindicale raionale din re­giunile amintite, preşedinţi ai comi­tetelor sindicale şi directorii unor mari întreprinderi din Capitală. In cadrul consfătuirii tovarăşul ing. Gh. Dăscă­­lescu, vicepreşedinte al Consiliului Sindical Orăşenesc Bucureşti, Ion Vă­­leanu, vicepreşedinte al C.S.R. Con­stanţa, Marin Năstase, vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Cra­iova. Valter Ionescu, preşedintele co­­mitetului de întreprindere de la uzi­­nele „Semănătoarea“, Ana Bucur, pre­şedintele comitetului sindical de la fa­brica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ şi alţii, au prezentat ample informări asupra modului cum sunt îndeplinite angajamentele privitoare la reducerea preţului de cost, prin realizarea de economii, valorificarea rezervelor in­terne, reducerea consumurilor de ma­terii prime şi materiale. Participanţii la consfătuire au scos in evidenţă rolul deosebit pe care-l au organizaţiile sindicale în sprijinirea acţiunilor patriotice ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor de a rea­liza un volum cît mai mare de eco­nomii în producţie, prin micşorarea consumurilor specifice de materii pri­me şi materiale, prin reducerea unor cheltuieli gospodăreşti nejustificate. In mod­ deosebit s-a scos în evidenţă contribuţia pe care au adus-o în lupta pentru economii şi reducerea preţului de cost al produselor iniţiativa patrio­tică a celor opt întreprinderi din Capi­tală, precum şi eforturile colectivelor de muncă de la uzinele „Tudor Vla­­dimirescu“, de la S.M.T. Cobadin din Constanţa şi alte întreprinderi care au trecut la luarea unor măsuri teh­­nic­o-organizatorice temeinice, menite să îmbunătăţească activitatea şi să aducă în acelaşi timp realizarea unor impor­tante economii. In oraşul Bucureşti s-au realizat pînă acum peste 270 de milioane lei economii din cei 380 mi­lioane cît prevedea angajamentul în­treprinderilor din Capitală pînă la sfîrşitul anului. Colectivul fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, ducînd o muncă susţinută pentru înlăturarea risipei de materiale, pentru îmbunătă­ţirea coeficientului­ de utilizare a ţe­săturilor, a reuşit să economisească peste 13 milioane lei. Sub conducerea organizaţiilor de partid, organele sindicale şi-au dat contribuţia la obţinerea unor aseme­nea rezultate bune. O experienţă po­zitivă în această direcţie au căpătat-o şi Consiliile sindicale regionale Bucu­reşti şi Constanţa. In aceste regiuni s-a extins pe scară largă iniţiativa celor opt întreprinderi din Capitală. La Bucureşti , cît şi alte iniţiative care au avut me­nirea să contribuie la ridicarea cali­­ficării muncitorilor, la îmbunătăţirea activităţii lor. Numeroşi vorbitori au scos în evi­denţă contribuţia pe care o aduc ca­binetele tehnice la stimularea iniţiati­vei creatoare a muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor pentru înfăptuirea a cît mai multe inovaţii şi raţionali­zări. „A intrat în obiceiul nostru — a arătat în cuvîntarea sa tovarăşa Florica Cosma, preşedinta comitetului de întreprindere de la „Pavel Tcacen­­co“ din Capitală — să analizăm pe­riodic modul în care fiecare sector de activitate îşi duce la îndeplinire an­gajamentele“. Despre metodele cu care urmăresc îndeplinirea angajamentelor au vorbit de asemenea tovarăşa Elisabeta Solo­mon de la uzinele „7 Noiembrie“, Cornelia Bancheş de la I.C.I.L.-Bucu­­reşti, şi alţii. In cadrul consfătuirii au fost scoase la iveală şi unele lipsuri. S-a arătat de pildă că unele organe sindicale cum sunt C. S. Raional Brăila, C. S. Regional Craiova şi altele n-au reuşit să ajute în suficientă măsură şi orga­nele sindicale din întreprinderile mai mici în vederea sprijinirii muncitorilor în înfăptuirea angajamentelor luate. Pentru înlăturarea lipsurilor numeroşi participanţi la consfătuire au făcut propuneri care să ducă la intensifi­carea întrecerii socialiste, la aplicarea pe scară mai largă a celor mai valo­roase iniţiative. In încheierea consfătuirii a luat cu­vîntul tovarăşul Petru Despot, secre­tar al C.C.S., care a arătat măsurile ce trebuie luate de organele sindicale în vederea îmbunătăţirii muncii, in scopul mobilizării tot mai active a muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor pentru realizarea de importante economii în producţie, prin valorifica­rea rezervelor interne. In mod deosebit vorbitorul a scos în evidenţă importanţa sprijinirii de către organele sindicale a colectivelor ce se ocupă de descoperirea şi valo­rificarea rezervelor interne. O atenţie deosebită trebuie acordată sprijinirii inovatorilor şi raţionalizatorilor, în ve­derea realizării inovaţiilor şi raţiona­lizărilor şi introducerii acestora in procesul de producţie. Tovarăşul Despot a subliniat importanţa creşte­rii indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor, care trebuie să constituie o preocupare de seamă a tuturor or­ganelor sindicale din fabrici, uzine, G.A.S. şi S.M.T. De asemenea trebuie să stea în atenţia acestora mobiliza­rea şi mai activă a oamenilor muncii în lupta pentru reducerea continuă a consumurilor specifice de materii pri­me şi materiale, pentru realizarea de cit mai mari şi însemnate economii peste plan. In încheiere vorbitorul a arătat că organele sindicale au datoria să lupte cu hotărîre pentru lichidarea formalis­mului ce se mai manifestă in unele locuri în organizarea întrecerii socia­liste şi să promoveze cu curaj meto­dele şi iniţiativele valoroase care au dat rezultate bune în producţie. La Bacău BACĂU (de la trimisul nostru) La consfătuirea de lucru ce s-a des­făşurat la Bacău sub conducerea to­varăşului Anton Moisescu, vicepre­şedinte al C C.S­, au luat parte pre­şedinţi şi vicepreşedinţi ai Consilii­lor sindicale regionale Bacău, Sucea­va şi Iaşi, ai Consiliilor sindicale raionale Buhuşi, Piatra Neamţ, Moi­­neşti, Roman, Zeletin, Tg. Ocna, Tg. Neamţ, Adjud, Paşcani, Bîrlad, Cîm­­pulung, Botoşani, Rădăuţi şi Tecuci, preşedinţi ai comitetelor sindicale din marile întreprinderi şi şantiere din oraşul şi regiunea Bacău. Au prezentat referate tovarăşii Vasile Acatrinei, vicepreşedinte al C.S.R. Bacău, Constantin Secăleanu, preşedinte al C.S.R. Iaşi, şi Constan­tin Raicu, preşedinte al C.S.R­ Su­ceava. Referatele s-au oprit asupra activităţii organelor sindicale in di­recţia sprijinirii oamenilor muncii din uzine, fabrici, şantiere, unităţi forestiere, G.A.S­ si S.M.T. în lupta pentru indeplinirea angajamentelor cu privire la realizarea de cît mai multe economii în producţie. Pe marginea materialelor prezen­tate s-au purtat vii discuţii. Parti­cipanţii au evidenţiat elanul cu care oamenii muncii luptă pentru a da viaţă angajamentelor ce şi le-au luat ca răspuns la chemarea patrio­tică a celor 8 întreprinderi din Bucu­reşti­ Majoritatea celor ce au luat cuvîntul au subliniat prin exemple vii felul în care complexul de mă­suri adoptat de Plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. cu privi­re la ridicarea nivelului de trai a însufleţit lupta muncitorilor pentru descoperirea şi valorificarea de noi rezerve interne. Un loc important in discuţii l-a ocupat explicarea meto­delor concrete folosite de organele sindicale în mobilizarea oamenilor muncii în întrecere, ceea ce a făcut din consfătuire un valoros schimb de experienţă. In concluzii tovarăşul Anton Moisescu a apreciat preocu­parea consiliilor sindicale regionale şi raionale şi a organelor sindicale din întreprinderi pentru realizarea unor cît mai mari economii, care con­stituie in etapa actuală obiectivul (Continuare in pag. 3-a) (Continuări In pag. 2-a) Calitatea ridicată a producţiei izvor de economii Rulmenţii produşi la fabrica din Bîr­lad îşi găsesc o largă întrebuinţa­re în mai toate ramurile industriale ale economiei noastre. Acest produs este apreciat pentru calităţile sale, nu numai în ţară ci şi peste hota­re. De aceea una din principalele pre­ocupări ale colectivului fabricii este de a îmbunătăţi continuu calitatea rulmenţilor, de a spori producţia lor. Folosirea tehnicii avansate, extinde­rea experienţei fruntaşe au făcut ca producţia de rulmenţi, în bucăţi, să crească in 1959 cu 77 la sută compa­rativ cu cea realizată în 1956. Perfec­­ţionînd mereu procesul de producţie metalurgiştii bîrlădeni au devenit spe­cialişti de frunte în construirea rul­menţilor. Alăturîndu-se iniţiativei celor opt întreprinderi din Capitală, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii au ob­ţinut in primele opt luni ale acestui an economii în valoare de cca. 5 mi­lioane lei peste plan. Acum colecti­vul de aici desfăşoară o susţinută ac­tivitate pentru a realiza angajamen­tele luate în urma dezbaterii documen­telor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Economisirea metalului —■ preocupare de seamă Lupta pentru descoperirea de noi iz­voare de acumulări a căpătat in fa­brică o mare însemnătate. La fiecare loc de muncă se acordă o atenţie deo­sebită economisirii oţelului şi altor materiale. Colectivul secţiei (orjă — una din principalele secţii ale uzinei — a reuşit să economisească de la în­ceputul anului şi pină acum 220 tone oţel pentru rulmenţi. In lupta pentru economii­ au fost antrenaţi toţi forjo­rii. Comitetul sindical de secţie (pre­şedinte Th. Macarie) a susţinut ini­ţiativele colectivului prin populariza­rea şi extinderea acestora. Experienţa şi cunoştinţele dobindite au ajutat în­tregul colectiv al secţiei să dobîndeas­­că su­ccese deosebite. Reducerea adao­­surilor de prelucrare a constituit in secţie subiectul de discuţie al multor consfătuiri. S-au făcut propuneri care de care mai preţioase, in urma unei asemenea propuneri s-a trecut la for­jarea inelelor de rulmenţi cu ajutorul unor matriţe speciale cu o duritate mai mare. Dacă înainte se executau doar 4.000—5.000 inele, acum cu noile matriţe — care sunt executate din o­­ţelul de lucru la cald, datorită faptu­lui că nu se deformează prematur—se forjează o cantitate de inele de 10 ori mai mare. Intr-o adunare pe secţie, comuniştii au mai propus şi o raţio­nalizare cu privire la folosirea la ma­ximum a capetelor de bară de oţel rămase cu prilejul forjării la presele orizontale. Este vorba de o modifica­re a matriţei care oferă astfel posi­bilitatea ca din fiecare bară de oţel să se mai execute în plus 2—3 inele. Chiar a doua zi, în dreptul preselor, a apărut o lozincă pe care era scris: „Muncitori de la presa de 7,5 ţoli ! Re­­ducind lungimea capătului de bară cu numai 50 mm, realizaţi intr-un an e­­conomii de oţel din care se pot exe­cuta 18.000 inele rulmenţi tip 308“. Chemarea n-a rămas fără ecou Mo­dificările la matriţe fiind înfăptuite, şi rezultatele sunt din cele mai bune. Prin noul procedeu, după un cal­cul estimativ, forjorii secţiei vor eco­nomisi pînă la sfîrşitul anului cca. 38 tone oţel. Eforturi susţinute pentru ridicarea continuă a calităţii produselor Calitatea inelelor forjate constituie un obiectiv de seamă al întrecerii socia­liste. In secţia forjă comitetul sindi­cal a organizat o puternică agitaţie In vederea obţinerii unor produse de buna calitate. Eforturile întregului co­lectiv sunt îndreptate spre reducerea rebuturilor. Pe unul din panourile din secţie se poate citi : „Reducind pro­centul de rebut cu numai 0,1 la sută realizam economii de 20.000 lei pe an“. Muncitorilor din secţie li s-a expli­cat pe larg însemnătatea pe care o are reducerea rebutului in lupta pen­tru scăderea preţului de cost. Din ex­perienţa fruntaşilor secţiei au fost tra­se învăţăminte preţioase. La începutul anului procentul de rebuturi era deja sub cel admis. Forjorii nu s-au decla­rat mulţumiţi. Lupta pentru reducerea rebuturilor a fost continuată cu şi mai mult avînt. Lună de lună se înregis­trau scăderi simţitoare. In august s-a ajuns ca rebutul să nu fie mai mare de 0,34 la sută. O contribuţie deose­bită în lupta pentru economii, pentru o calitate superioară a producţiei, au adus-o brigada forjorului comunist Gh. Siminică de la ciocanul de 2 tone, bri­găzile forjorilor Ion Purice şi Consa­tantin Boteanu de la presele orizon­tale şi alţii. Comuniştii din secţie, ac­tiviştii sindicali au desfăşurat o lar­gă muncă politică pentru îmbunătăţia­rea calităţii producţiei. Reducerea rea buturilor este şi rezultatul muncii in­ginerilor, maiştrilor, tehnologilor din secţie. Fără eforturile lor, participanţii la întrecere n-ar fi obţinut asemenea rezultate in ceea ce priveşte calitatea. Pe baza rezultatelor obţinute comitetul de secţie şi colectivul de conferenţiari din fabrică şi-au propus să organizeze IORDACHE CODREANU redactor al gazetei de uzină „Rulmentul“, şi N. GRUNZU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Iaşi

Next