Munca, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 3731-3755)
1959-11-01 / nr. 3731
MUNKA Darea de seamă a Consiliului General A.R.LU.S. prezentată de acad. Petre Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru se întruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii prieteniei romîno-sovietice, care a devenit o frumoasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă sentimentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului sovietic, care peste cîteva zile sărbătoreşte glorioasa aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, urarea fierbinte de a obţine, sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismului, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Romînia au văzut în tînărul stat socialist cea mai importantă cucerire a întregii omeniri muncitoare. In clocotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a mergepe drumul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și neînduplecată împotriva pregătirilor de război antisovietic, pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovietică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vremuri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost creată în ţara noastră asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propuneau să dea la o parte cortina minciunilor şi calomniilor pe care le răspîndea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epocale ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau muncitorii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni luminaţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau: prof. univ. C. I. Partion, Radu Cernătescu, scriitorii Alexandru Sahia, N. D. Cocea, George Mihail Zamfirescu, Scarlat Calimachi, avocat C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la activitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstacolelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbitorul a arătat că guvernul burghezo - moşieresc a interzis asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, dar această măsură nu a însemnat înăbuşirea muncii puse în slujba prieteniei cu Uniunea Sovietică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale dintre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, alături de muncitori, fruntaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi artişti cu renume: marele George Enescu, Traian Săvulescu, N. Tonitza, Tony Bulandra, V. Maximilian, Gheorghe Timică, Matei Socor şi alţii. Urmărită pas cu pas de organele sigu- ranţei burghezo-moşiereşti, Societatea a reuşit totuşi să-şi desfăşoare activitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937—1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război antisovietic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai hotărîţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj sălbatica teroare, nu au pregetat să ducă în rândurile poporului cuvîntul adevărului despre Uniunea Sovietică. ■fl1 Exprimăm de aici omagiul şi recunoştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimului burghezo-moşieresc, au militat cu hotărâre pentruprietenia cu Uniunea Sovietică. In continuare vorbitorul a spus: In cei 15 ani care s-au scurs de la 23 August 1944, între R. P. Romînă şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări socialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag biruitor — steagul marxism-feninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărîtor pe care l-a jucat Uniunea Sovietică în zdrobirea fascismului, lupta eroică a armatei sovietice eliberatoare pentru izgonirea cotropitorilor hitlerişti. Uniunea Sovietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în propriile sale mîini. Singele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru eliberarea pământului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în munţii Tatra, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic. Amintirea eroilor sovietici şi romîni care au căzut în lupta împotriva duşmanului comun trăieşte mereu în inimile poporului nostru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator ! Vorbitorul a subliniat că după eliberare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multilateral în dezvoltarea economiei noastre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale economiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de experienţă în toate domeniile de activitate, pe care oamenii muncii din ţara noastră îl studiază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. Intruchipînd în mod viu principiul internaţionalismului proletar, colaborarea ţărilor socialiste, întrajutorarea lor tovărăşească a contribuit în mod hotărîtor la avîntul economiei şi culturii fiecăreia dintre ele în parte, la întărirea lagărului socialist în ansamblu ; ca adevăraţi tovarăşi şi fraţi, popoarele ţărilor socialiste se sprijină reciproc pentru a păşi împreună în lumea comunismului. In continuare, ocupîndu-se de activitateaA.R.L.U.S. vorbitorul a spus: In decursul celor 15 ani de existenţă, rîndurile Asociaţiei noastre au crescut an de an şi, alături de celelalte organizaţii de masă şi instituţii de stat, îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Muncitoresc Român de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al ataşamentului şi prieteniei faţă de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. In cei 4 ani care au trecut de la ultimul nostru congres, A.R.L.U.S., bucurîndu-se în permanenţă de îndrumarea partidului, a reuşit să realizeze o îmbunătăţire a activităţii sale. In prezent, în jurul fiecăreia dintre organizaţiile noastre există un activ obştesc format din oameni cu profesii şi ocupaţii diferite, care constituie sprijinul principal al muncii noastre. Principalul conţinut al muncii culturalpolitice de masă desfăşurate de A.R.L.U.S. în acest timp l-a constituit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construirii comunismului, răspîndirea experienţei sovietice în diferite domenii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele acţiuni şi forme de acti-vitate ale A.R.L.U.S. Peste 300.000 muncitori, tehnicieni şi ingineri au luat parte la cele 5.000 manifestări în cadrul „Zilelor ştiinţei şi tehnicii sovietice“. O acţiune de mari proporţii a fost şi ,,Săptămâna agrotehnicii sovietice“. Pentru popularizarea realizărilor Uniunii Sovietice in domeniul rachetelor cosmice au fost organizate în întreaga ţară un număr de 3.000 de conferinţe. A fost organizată expoziţia „Folosirea paşnică a energiei atomice în U.R.S.S.“, deschisă în Capitală şi în 17 oraşe din ţară, şi vizitată de peste o jumătate de milion de oameni ai muncii. De un succes deosebit s-a bucurat şi expoziţia „U.R.S.S. pe drumul construirii comunismului“, deschisă în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin, Hunedoara, Oneşti. Personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, culturale şi obşteşti au ţinut conferinţe consacrate marilor obiective ale septenalului, construcţiei desfăşurate a comunismului în U.R.S.S. Au fost invitaţi în ţara noastră cunoscuţi inovatori, fruntaşi în producţie, personalităţi ale ştiinţei artei şi culturii din U.R.S.S. şi s-au organizat schimburi de experienţă în domeniile cele mai variate. In ultimul timp au fost folosite o serie de forme noi, care au avut un răsunet deosebit în rîndurile maselor celor mai largi, ca de exemplu „Serbările prieteniei“, organizate pe comune sau pe regiune. Printre formele noi se numără şi concursurile populare ,,Ce ştiţi despre U.R.S.S.“, avînd ca premii un număr de călătorii turistice în U.R.S.S. La concursul,Croaziera prieteniei“ din 1958 au participat 100.000 concurenţi, iar la concursul „De 1 Mai la Moscova“ numărul participanţilor s-a ridicat la aproape 400.000 de oameni ai muncii. Peste 2.000 de turişti români — muncitori, ţărani, ingineri şi tehnicieni, oameni de cultură, etc. din toate colţurile ţării — au călătorit în U.R.S.S. c. cele, şase „trenuri ale prieteniei" organizate în acest an. Au fost organizate schimburi de delegaţii ale unor oraşe din R.P.R. şi U.R.S.S. Prin varietatea manifestărilor ce au foc cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, ca şi prin participarea largă a maselor, această sărbătoare constituie în fiecare an expresia celor mai înalte sentimente de dragoste şi prietenie dintre poporul nostru şi poporul sovietic. O contribuţie preţioasă la cunoaşterea Ţării Sovietice a constituit organizarea decadelor consacrate republicilor unionale sovietice. Un centru important al activităţii cultural-politice de masă îl constituie Casele Prieteniei Romîno-Sovietice din Capitală, din oraşele Iaşi, Timişoara, Stalin, Constanţa şi Oradea. O activitate rodnică desfăşoară de asemenea revista „Veac Nou“, Biblioteca Centrală A.R.L.U.S. şi Institutul Romîno- Sovietic de pe lîngă Academia Republicii Populare Române. S-au obţinut rezultate bune în organizarea, pentru numeroşi doritori, a învăţământului popular de limba rusă In cei 15 ani care au trecut de la eliberare au fost tipărite în tiraje mari numeroase cărţi din literatura rusă şi sovietică, dintre care în ultimii 4 ani „Cartea Rusă“ a editat 420 de titluri de cărţi. Apropiate şi dragi sunt spectatorilor din ţara noastră creaţiile dramaturgilor sovietici şi filmele sovietice. Turneele şi vizitele personalităţilor artistice sovietice sunt socotite de publicul romînesc cu mari evenimente culturale. In intensificarea continuă a schimburilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu privire la colaborarea culturală dintre R.P.R. și U.R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum și planurile anuale de colaborare culturală Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l manifestă pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, pentru cultura şi arta românească. Organizaţiile obşteşti sovietice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului român. Vorbitorul s-a referit la numeroasele manifestări artistice româneşti din U.R.S.S. printre care expoziţia „Romînia pe drumul socialismului“ organizată anul acesta la Moscova şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. O expresie a interesului opiniei publice sovietice faţă de ţara şi poporul ■ nostru sunt Decadele şi Zilele culturii româneşti organizate în ultimii ani în mai multe republici unionale. Cititorii sovietici manifestă un interes tot mai viu pentru literatura romînească. In ultimii 12 ani, în U R.S.S. au fost tipărite 149 de titluri cu un tiraj total de 7.900.000 exemplare. Mihail Sadoveanu este citit în 20 de limbi ale popoarelor U.R.S.S. O sursă importantă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului nostru este revista „Narodnaia Rumînia“ care se difuzează în întreaga Uniune Sovietică într-un tiraj lunar de 100.000 exemplare. O contribuţie însemnată la tot mai buna cunoaştere reciprocă aduc schimburile turistice romîno-sovietice. Atît Asociaţia de prietenie sovieto-romînă din Moscova, cît şi filialele ei desfăşoară o rodnică activitate de răspîndire a cunoştinţelor despre Republica Populară Romînă. In numele Congresului nostru, exprim de aici cele mai vii mulţumiri conducerii şi tuturor membrilor Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne din U.R.S.S. şi altor organizaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor activitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţările Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activităţii Asociaţiei noastre. (Urmare din pan. l a Stalin, şi Marin Zidanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „Steagul lui Lemni" din regiunea Baia Mare, Marin Florea lonescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, directorul Combinatului petrochimic Borzeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Ionescu-Siseşti, Spiridon Bufete, secretar al Consiliului orăşenesc A.R.L-U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Arătînd în continuare că Congresul A.R.L.U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată activitatea desfășurată în ultima perioadă, vorbitorul a subliniat că în centrul muncii A.R.L.U.S.-ului trebuie să stea preocuparea pentru continua întărire a prieteniei între poporul român şi poporul sovietic, popularizarea realizărilor poporului sovietic în toate domeniile de activitate, a luptei sale pentru îndeplinirea sarcinilor măreţului plan septenal, a realizărilor ştiinţei şi tehnicii sovietice, care ocupă în mod necontestat primul loc în lume, a iniţiativelor Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist îndreptate spre destinderea încordării internaţionale şi întărirea păcii între popoare. Nu încape îndoială că organizaţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti să ridice activitatea noastră la un nivel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele obiective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele sovietice dau viaţă cu succes hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., vorbitorul a spus: exemplul Uniunii Sovietice arată convingător că socialismul schimbă radical soarta omului pe pământ, transformîmdu-l într-un om cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, asigurând satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor sale la un înalt nivel de civilizaţie materială şi spirituală, oferindu-i cele mai largi posibilităţi de instruire şi odihnă, condiţii pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale creatoare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice in explorarea spaţiului cosmic constituie o strălucită ilustrare a superiorităţii sistemului socialist, vorbitorul a spus : ideile nemuritoare ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, ale genialului Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le trăieşte omenirea. Sub steagul acestor idei, popoarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat printr-o luptă eroică dominaţia exploatatorilor, instaurînd puterea populară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, aproape un miliard de oameni construiesc cu succes orînduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Congresul nostru se desfăşoară într-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tuturor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut semnele unui început de înseninare a atmosferei internaţionale, iar principiile coexistenţei paşnice se afirmă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnătate pentru destinderea încordării internaţionale, pentru consolidarea păcii, pentru asigurarea securităţii popoarelor, sunt rezultatele vizitei în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu avînt pentru construirea socialismului, aduce o contribuţie activă la munca instaurării unei păci durabile în întreaga lume. Conştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru înflorirea patriei noastre scumpe, Re-ublica Populară Romînă, pentru vicoria socialismului, pentru apărarea păcii, pentru întărirea continuă a prieteniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, constructorul comunismului ! Trăiască poporul român, constructor al socialismului în scumpa noastră patrie ! Trăiască și veci prietenia romînosovietică I Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional AR.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zamfir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul" din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate congresului de acad. Tudor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la congres. Ia scrisoare acad. Tudor Arghezi scrie printre altele: „Pentru întâia oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internaţională prietenia. Statelor mari, dar boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi în opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui, o prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă prezentate în şedinţa de dimineaţă Au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Prisnea, adjunct al ministrului învăţământului şi culturii, Eroul Muncii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, preşedintele gospodăriei agricole colective „Filimon Sîrbu", regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim-secretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obradov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar al Consiliului A.R.L-U.S. al Regiunii AutonomeMaghiare, scriitorul Demostene Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Trupşa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrăriie corgresului continui, (Agerpres) Lucrările celui de-al V-lea Congres A.R.L.U.S. Aspect din sala Congresului Apelul adresat de sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. parlamentelor tuturor ţărilor lumii MOSCOVA 31 (Agerpres). MTA Sesiunea Sovietului Suprem al Uniste a adresat un Apel parlamentelor Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în Apel, a intrat intr-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul atomului, al electronicii şi al cuceririi Cosmosului a deschis perspective măreţe, de nebănuit, dezvoltării ştiinţei şi tehnicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folosirii acestor mari descoperiri în scopul exterminării oamenilor şi distrugerii valorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omenirea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asigure oamenilor o viaţă liniştită, paşnică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţuirii războiului. Acest mijloc este dezarmarea generală şi totală a statelor. Dezarmarea generală şi totală situează toate statele pe poziţii identice. Ea nu va aduce prejudicii nici uneia dintre ţări, dimpotrivă ea va asigura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, arată Apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria relaţiilor internaţionale. Coexistenţă paşnică a statelor cu sisteme socialeconomice diferite va fi trainic asigurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace materiale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dezvoltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va accelera procesul de lichidare a înapoierii de veacuri a ţărilor slab dezvoltate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajutorarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în mîinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi trebuie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a contemporaneităţii — sînt cu atît mai favorabile cu cît în ultimul timp in evoluţia relaţiilor internaţionale au avut Ioc schimbări spre mai bine. Interlegerea faptului că continuarea cursei înarmărilor este absurdă şi periculoasă pătrunde in conştiinţa unor pături tot mai largi ale populaţiei, a membrilor parlamentelor, reprezentan- SS Uniunit Republicilor Sovietice Sociatuturor ţărilor lumiiă ţilor vieţii publice şi de stat. Pretutindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece", de a se soluţiona problemele internaţionale litigioase fără folosirea forţei, pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea încordării internaţionale l-a avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al UR.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite ale Americii şi întrevederile sale cu preşedintele D. Eisenhower. In faţa omenirii se deschide posibilitatea reală de a orienta evoluţia relaţiilor internaţionale pe o cale nouă : să se pună capăt cursei înarmărilor, să se obţină ca metoda tratativelor să fie unica metodă de soluţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspundere deosebită revine în această problemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alegatorii aşteaptă ca parlamentele să-şi spună cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale. Ele sînt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite. In prezent depinde direct de guvernele şi parlamentele celorlalte ţări, în primul rînd ale celor mai mari state, de buna lor credinţă şi dorinţa, dacă va înceta producţia uneltelor, morţii şi ale distrugerii şi vor fi nimicite stocurile de arme acumulate, dacă omenirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dezvoltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guvernul Uniunii Sovietice, îndeplinind voinţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţionarea problemei dezarmării şi transformării slăbirii încordării internaţionale, realizate pînă în prezent, într-o pace trainică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., aprobînd întrutotul iniţiativa de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiunilor Unite programul de dezarmare generală şi totală, îşi exprimă încrederea că iniţiativa nobilă a guvernului sovietic va găsi înţelegere şi sprijin in rindul parlamentelor şi guvernelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamentelor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi popoarele de îngrozitorul flagel —■ cursa inarmărilor — pentru a obține dezarmarea și a deschide întregii omeniri calea spre o pace veşnică. P© scurt O.N.U. — La 30 octombrie a fost distribuită la O.N.U. serioarea adresată de ministrul Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene preşedintelui și secretarului general al O.N.U. In scrisoare se subliniază că în urma manevrelor Statelor Unite, la O.N.U. se discută din nou problema coreeană pe o bază unilaterală, fără participarea vreunui reprezentant al guvernului R.P.D. Coreene. Scrisoarea arată că guvernul R.P.D. Coreene insistă să se pună capăt intrigilor Statelor Unite în legătură cu Coreea și cere ca un reprezentant al guvernului R.P.D. Coreene, să aibă posibilitatea de a exprima punctul de vedere al poporului coreean la discutareaproblemei coreene în cadrul actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite. S.U.A. — La 31 octombrie preşedintele Eisenhower a numit pe Livingston Merchant în postul de subsecretar de stat pentru afacerile politice, in locul lui Robert Murphy, care a demisionat din acest post. Economişti americani recunosc ritmul înalt de dezvoltare a economiei U.R.S.S. NEW YORK 31 (Agerpres). — In rapoarte prezentate Comisiei economice mixte a Congresului S.U.A., economişti americani de vază relevă ritmul susţinut al dezvoltării Industriale a Uniunii Sovietice. Intr-un raport inclus într-o culegere specială publicată de această comisie, M. BORNSTEIN, profesor la Universitatea din Michigan, după ce face o analiză statistică detailată subliniază că „este absolut incontestabil“ că producţia industrială sovietică creşte într-un ritm mult mai rapid decit producţia industrială a Statelor Unite. „O comparaţie între tendinţele de creştere manifestate în perioada 1955- 1958 este deosebit de favorabilă pentru U.R.S.S. şi nefavorabilă pentru S.U.A.“, scrie Bornstein. „In Uniunea Sovietică, scrie el, resursele sunt folosite pe deplin, se menţine un ritm extrem de susţinut şi permanent de folosire a muncii şi investiţiilor de capital, nu au loc întreruperi în producţie ca cele care apar in condiţiile unei economii a piemei ca aceea existentă in Statele Unite în urma depresiunilor în activitatea de afaceri şi în urma conflictelor de muncă". Prof. Bornstein ajunge la concluzia că economia sovietică va progresa în continuare şi că ea va depăşi economia Statelor Unite. Prof. F. BODDY, de la Universitatea Minnesota, declară într-un alt raport inclus în culegere că în Uniunea Sovietică producţia şi venitul ei naţional se vor apropia curînd, pe cît se vede, de nivelul producţiei şi venitului din Statele Unite, dacă S.U.A. nu vor putea accelera considerabil ritmul de creştere a economiei lor. Boddy relevă caracterul pe deplin realizabil al planurilor de sporire a venitului naţional al U.R.S.S. pe baza planului septenal. H. PATTERSON, care reprezintă „Comitetul pentru dezvoltarea economică“ (organizaţie a marelui patronat), se îndoieşte în raportul său că economia Statelor Unite va putea să-şi sporească considerabil ritmul de creştere. Patterson recunoaşte că economia sovietică se dezvoltă mult mai rapid decît economia Statelor Unite şi că intr-un viitor apropiat o va putea depăşi. Este semnificativ că, după părerea lui Patterson, pentru a se obţine în S.U.A. un spor al producţiei de măcar 1 la sută sau 2 la sută pe an ar fi necesară intervenţia guvernului în economie. E. VENNARD, de la Institutul de electricitate „Eddison“, expune în raportul său concluziile la care a ajuns delegaţia de energeticieni americani care a vizitat Uniunea Sovietică în 1958 şi 1959. „Noi considerăm că în domeniul construcţiei de centrale electrice, ruşii au obţinut succese mari, scrie Vennard. Ei construiesc turbine bune şi generatoare bune. Producţia lor este bună. Noi considerăm că ruşii sînt în stare să construiască maşini mai mari. Considerăm că în domeniul construcţiilor de staţiuni de transformatoare şi de linii de transmisie ruşii sînt de asemenea competenţi. Au institute bune de cercetări ştiinţifice". In raportul scris de D. RAYBUR din organizaţia „Fermierii din Indiana“, inclus în aceeaşi culegere, se dă o înaltă apreciere hotăririi ţărănimii colhoznice sovietice de a obţine un progres continuu al agriculturii. „Fermierul rus, scrie autorul, consideră că el este necesar ţării. Fiecare succes pe care îl dobindeşte este relevat şi răsplătit de guvern. El consideră că sistemul rus este cel mai bun şi promite solemn să depăşească in ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea produc, fiel... Fermierul american se simte părdsit“.m Atrocităţile săvîrşite de trupele regale laoţiene HANOI 31 (Agerpres). — China Nouă : Ziarul „Lao Hak Sat“ relatează ca trupele guvernului regal al Laosului continuă să efectueze în ţară „expediţii de pedepsire“, incendiază sate întregi, jefuiesc şi asasinează locuitori paşnici. In provinciile Fong-Sali, Sam- Neva şi Luan-Prabang trupele guvernului regal au împuşcat 17 oameni, au arestat 237 de oameni şi au dat foc la 40 de sate. Ziarul „Lao Hak Sat“ subliniază că clica lui Fui Sananikone încearcă să distrugă forţele patriotice şi iubitoare de pace din Laos. Cu toate acestea, în regiunea Meond-Met din provincia Vientiane unităţi populare înarmate au înfrînt la 19 octombrie un detaşament al armatelor regale. Au fost omorîţi şase soldaţi, iar mulţi alţii au fost răniţi. In provincia Sieng-Kuang un detaşament local de partizani a atacat la 15 octombrie pe soldații armatelor regale care se îndreptau spre Hep-Sak pentru efectuarea unei „operații de pedepsire". In timpul ciocnirii au fost omorâți patru soldați din trupele regale. Pag. 3-a Vizita acad. Atanase Joja în Grecia ATENA 31. — Corespondenţă specială: Vizita în Grecia a acad. Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Invăţămintului, şi Culturii al R.P.R., ca invitat al Academiei de Ştiinţe din Atena, prilejuieşte o întărire a legăturilor de prietenie între poporul român şi grec. Intmnindu-se în adunare extraordinară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. Şedinţa a fost deschisă de preşedintele Academiei, Spiros Melas, care, prezentînd pe înaltul oaspete român, a spus printrealtele: Eminentul confrate a avut bunăvoinţa de a accepta invitaţia Academiei noastre, inspirată din dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale între oamenii de ştiinţă şi artă, independent de orice deosebire de regim politic. Sîntem ferm convinşi că aceasta corespunde întrutotul marii cotituri istorice a umanităţii caracterizată prin imensele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dr. Atanase Joja este cu atît mai mare, cu cît e vorba de un savant, al poporului român, popor care de-a lungul secolelor nu numaică n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvîntul acad. Atanase Joja, care a conferenţiat, despre „Prezenţa lui Aristotel în logica modernă“. La sfârşitul expunerii sale, acad. Atanase Joja a fost îndelung aplaudat de asistenţă. Sâmbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit de ambasadorul R.P. Romíno în Grecia, Ion Drînceanu, a făcut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului greci Cu acest prilej s-au discutat probleme cu caracter cultural interested cele două ţări. Convorbirea a decurs într-o atmosferă cordială. ★ ATENA 31. — Corespondență speri cială. La 31 octombrie, ambasadorul R.P. Romíne în Grecia, Ion Drînceanu, a organizat în cinstea tov:" Atanase Joja o, reuniune,la restaurantul „Asteria". .' , Au luat parte membrii Senatului Academiei din Atena în frunte cu Spiros Melas, președintele Academiei, și Anastase Orlandos, secretarul general al Academiei, Kornutis, director general în Ministerul Educaţiei, Veinoglou, şeful Direcţiei culturale din Ministerul Afacerilor Externe al Greiei, Marieropulos, rectorul Universităţii din Atena,Maria Rally, scriitoare şi director adjunct al Operei din Atena, Kostas Varnalis, poet, laureat al Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“ şi alţii. .. „ In timpul reuniunii au avut loc discuţii amicale referitoare la relaţiile Ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sim- bată seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja. La dineu au luat parte dl. Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului grec, împreună cu soţia, membrii Senatului Academiei de Ştiinţe din Atena, ambasadorul R.P. Romíne în Grecia, Ion Drînceanu, împreună cu soția. Comitetul Politic continui dezbaterea propunerii sovietice privind dezarmarea generală şi totală NEW YORK 31 (Agerpres). — In şedinţa din 30 octombrie a Comitetului Politic al Adunării Generale a O.N.U. au continuat discuţiile în problema dezarmării generale şi totale. Reprezentantul Austriei, K. Waldheim, a declarat că discutarea problemei dezarmării la actuala sesiune a Adunării Generale se desfăşoară într-o atmosferă mai prielnică deoarece convorbirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower au îmbunătăţit relaţiile dintre Est şi Vest şi au creat speranţa că această problemă importantă va fi soluţionată pozitiv. Delegatul R.P. Ungare, Janos Peter, a relevat că discuţiile din Comitetul Politic au loc în general într-o atmosferă de bunăvoinţă şi că propunerile sovietice de dezarmare au contribuit considerabil la apropierea poziţiilor diferitelor ţări. El a atras atenţia membrilor comitetului asupra declaraţiilor unora dintre oamenii politici americani, şi în special asupra declaraţiei lui N. Rockefeller care a cerut ca Statele Unite să reia experienţele termonucleare. Janos Peter şi-a exprimat speranţa că aceste declaraţii nu sînt serioase şi că S.U.A. vor veni la tratativele de dezarmare de la Geneva cu hotărîrea de a-şi îndeplini sarcina in Comitetul celor zece. Walter Nash, primul ministru a! Noii Zeelande, şi-a exprimat speranţa că îmbunătăţirea atmosferei internaţionale care a generat noi eforturi în problema dezarmării va duce de asemenea la ult progres în rezolvarea problemelor politice. După ce a subliniat că în momentul de faţă marile puteri au sistat de fapt experienţele nucleare, reprezentantul Danemarcei, E. Christiansen, şi-a exprimat speranţa că tratativele preluate la Geneva se vor solda cu un acord care să reglementeze definitiv această problemă. In Comitetul Politic au mai luat cuvîntul delegaţii Ecuadorului, Guatemalei, Malayei, Spaniei, republicii Chile, Tailandei şi Venezuelei care au relevat apropierea poziţiilor între Est şi Vest în problema dezarmării şi au sprijinit proiectul comun de rezoluţie.