Munca, noiembrie 1959 (Anul 15, nr. 3731-3755)

1959-11-01 / nr. 3731

MUNKA Darea de seamă a Consiliului General A.R.LU.S. prezentată de acad. Petre Constantinescu-Iaşi Tovarăşi. Congresul nostru se întruneşte în atmosfera însufleţită a Lunii priete­­niei romîno-sovietice, care a devenit o fru­moasă tradiţie în ţara noastră. El coincide cu aniversarea a două date memorabile: aniversarea a 25 de ani de la constituirea asociaţiei „Amicii U.R.S.S.“ şi împlinirea a 15 ani de la constituirea A.R.L.U.S.-ului. Congresul nostru exprimă senti­mentele de prietenie adîncă pe care întregul nostru popor le nutreşte faţă de marele popor vecin şi frate. De la această tribună trimitem poporului so­­vietic, care peste cîteva zile sărbăto­reşte glorioasa aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, ura­rea fierbinte de a obţine, sub condu­cerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, noi şi măreţe victorii în lupta pentru construirea comunismu­lui, pentru apărarea păcii în lume. Oamenii muncii din ţara noastră au salutat cu un nestăvilit entuziasm victoria Marii Revoluţii Socialiste din­­ Octombrie, naşterea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor — Uniunea Sovietică. Chiar­ din primele zile ale puterii sovietice, muncitorii din Ro­­mînia au văzut în tînărul stat socia­­list cea mai importantă cucerire a în­tregii omeniri muncitoare. In clo­cotul luptei revoluţionare, clasa muncitoare şi-a făurit avangarda ei, Partidul Comunist din Romînia, care a înscris pe steagul său de luptă hotărîrea fermă de a merge­­pe dru­mul marelui Octombrie. El a dus o luptă consecventă și­ neînduplecată împotriva pregătirilor de război anti­­sovietic, pentru răspîndirea în mase a adevărului despre Uniunea Sovie­tică. Vorbitorul a subliniat că veştile despre succesul construcţiei socialiste, despre lupta nobilă a U.R.S.S. pentru apărarea păcii însufleţeau masele muncitoare, toate forţele patriotice şi antifasciste, le dădeau curaj în lupta lor, încredere în viitor. In acele vre­muri, în urmă cu un sfert de veac, din iniţiativa comuniştilor a fost cre­ată în ţara noastră asociaţia „Amicii U.R.S.S.“ la care au aderat oameni aparţinînd celor mai diferite categorii sociale şi profesiuni şi care-şi propu­neau să dea la o parte cortina min­ciunilor şi calomniilor pe care le răs­­pîndea reacţiunea, să facă cunoscute poporului nostru realizările epocale ale Uniunii Sovietice. Baza asociaţiei o formau muncito­rii, intelectualii, fruntaşi ai vieţii culturale şi ştiinţifice, oameni lumi­­naţi, patrioţi încercaţi, printre care se numărau: prof. univ. C. I. Partion, Radu Cernătescu, scriitorii­ Alexan­dru Sahia, N. D. Cocea, George Mi­hail Zamfirescu, Scarlat Calimachi, avocat C. Paraschivescu Bălăceanu şi alţii. După ce s-a referit pe larg la acti­vitatea desfăşurată de Asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, în ciuda obstaco­lelor ridicate la tot pasul de către autorităţile statului burghez, vorbito­rul a arătat că guvernul burghezo­ - moşieresc a interzis asociaţia „Amicii U.R.S.S.“, dar această măsură nu a însemnat înăbuşirea muncii puse în slujba prieteniei cu Uniunea Sovie­tică. In anul 1935 a luat fiinţă o nouă organizaţie, „Societatea pentru întreţinerea raporturilor culturale din­tre Romînia şi Uniunea Sovietică“, printre membrii căreia se aflau, ală­turi de muncitori, fruntaşi ai ştiinţei şi culturii româneşti, scriitori şi ar­tişti cu renume: marele George Enes­­cu, Traian Săv­ulescu, N. Tonitza, To­ny Bulandra, V. Maximilian, Gheor­­­ghe Timică, Matei Socor şi alţii. Ur­mărită pas cu pas de organele sigu- ranţei burghezo-moşiereşti, Societatea a reuşit totuşi să-şi desfăşoare acti­vitatea pînă în anul 1936 şi apoi, sub denumiri schimbate, în grupări mai mici, pînă în anul 1937—1938. Chiar şi în condiţiile odiosului război anti­­sovietic în care guvernul trădător fascist a tîrît poporul român, cei mai hotărîţi fii ai poporului, în frunte cu comuniştii, înfruntînd cu curaj săl­batica teroare, nu au pregetat să ducă în rândurile poporului cuvîntul adevă­rului despre Uniunea Sovietică. ■fl1 Exprimăm de aici omagiul şi recu­noştinţa noastră tuturor acelora care, în condiţiile grele ale regimului bur­­ghezo-moşieresc, au militat cu hotă­râre pentru­­prietenia cu Uniunea So­­vietică. In continuare vorbitorul a spus: In cei 15 ani care s-au scurs de la 23 August 1944, între R. P. Romînă şi U.R.S.S. s-au statornicit relaţii de tip nou, caracteristice unor ţări so­cialiste care păşesc umăr la umăr sub faldurile aceluiaşi steag biruitor — steagul marxism-feninismului. La izvoarele acestor relaţii se află rolul hotărîtor pe care l-a jucat Uniu­nea Sovietică în zdrobirea fascismu­lui, lupta eroică a armatei sovietice­­ eliberatoare pentru izgonirea cotropi­torilor hitlerişti. Uniunea Sovietică a ajutat poporul nostru să se elibereze şi să-şi ia soarta în propriile sale mîini. Singele vărsat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care au luptat cot la cot pentru eliberarea pământului patriei noastre şi apoi pe frontul de vest, pînă în munţii Tatr­a, a pecetluit frăţia de arme romîno-sovietică, expresie a prieteniei şi alianţei de nezdruncinat dintre popoarele ro­mân şi sovietic. Amintirea eroilor so­vietici şi romîni care au căzut în lup­ta împotriva duşmanului comun tră­ieşte mereu în inimile poporului nost­­ru. Veşnică este recunoştinţa lui faţă de marele popor sovietic eliberator ! Vorbitorul a subliniat că după eli­berare Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă un ajutor neprecupeţit şi multi­lateral în dezvoltarea economiei noas­tre naţionale în ansamblu, la făurirea unor noi ramuri ale economiei, care n-au existat înainte. Oamenii sovietici ne-au deschis larg porţile bogatului lor tezaur de experienţă în toate do­meniile de activitate, pe care oame­nii muncii din ţara noastră îl stu­diază şi în care văd un preţios izvor de învăţăminte practice. Intruchipînd în mod viu principiul internaţionalismului proletar, colabo­rarea ţărilor socialiste, întrajutorarea lor tovărăşească a contribuit în mod hotărîtor la avîntul economiei şi cul­turii fiecăreia dintre ele în parte, la întărirea lagărului socialist în ansam­blu ; ca adevăraţi tovarăşi şi fraţi, popoarele ţărilor socialiste se sprijină reciproc pentru a păşi împreună în lumea comunismului. In continuare, ocupîndu-se de ac­­tivitatea­­A.R.L.U.S. vorbitorul a spus: In decursul celor 15 ani de existenţă, rîndurile Asociaţiei noastre au crescut an de an şi, alături de celelalte orga­nizaţii de masă şi instituţii de stat, îşi aduce aportul la opera pe care o înfăptuieşte Partidul Muncitoresc Ro­­mân de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al a­­taşamentului şi prieteniei faţă­­ de Uniunea Sovietică, faţă de toate ţările lagărului socialist. In cei 4 ani care au trecut de la ultimul nostru congres, A.R.L.U.S., bucurîndu-se în permanenţă de îndru­marea partidului, a reuşit să realizeze o îmbunătăţire a activităţii sale. In prezent, în jurul fiecăreia dintre organizaţiile noastre există un activ obştesc format din oameni cu profesii şi ocupaţii diferite, care constituie sprijinul principal al muncii noastre. Principalul conţinut al muncii cul­­turalpolitice de masă desfăşurate de A.R.L.U.S. în acest timp l-a constituit popularizarea măreţelor realizări ale Uniunii Sovietice pe drumul construi­rii comunismului, răspîndirea expe­rienţei sovietice în diferite domenii de activitate, popularizarea politicii externe de pace a­­ Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului so­cialist. Vorbitorul a trecut apoi în revistă principalele acţiuni şi forme de acti-­­vitate ale A.R.L.U.S. Peste 300.000 muncitori, tehnicieni şi ingineri au luat parte la cele 5.000 manifestări în cadrul „Zilelor ştiinţei şi tehnicii sovietice“. O acţiune de mari proporţii a fost şi ,,Săptămâna agro­tehnicii sovietice“. Pentru populariza­rea realizărilor Uniunii Sovietice in domeniul rachetelor cosmice au fost organizate în întreaga ţară un număr de 3.000 de conferinţe. A fost organi­zată expoziţia „Folosirea paşnică a energiei atomice în U.R.S.S.“, deschisă în Capitală şi în 17 oraşe din ţară, şi vizitată de peste o jumătate de mi­lion de oameni ai muncii. De un suc­ces deosebit s-a bucurat şi expoziţia „U.R.S.S. pe drumul construirii comu­nismului“, deschisă în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin, Hunedoara, Oneşti. Personalităţi ale vieţii noastre economice, ştiinţifice, culturale şi ob­şteşti au ţinut conferinţe consacrate marilor obiective ale septenalului, con­strucţiei desfăşurate a comunismului în U.R.S.S. Au fost invitaţi în ţara noastră cunoscuţi inovatori, fruntaşi în producţie, personalităţi ale ştiinţei­ artei şi culturii din U.R.S.S. şi s-au organizat schimburi de experienţă în domeniile cele mai variate. In ultimul timp au fost folosite o­ serie de forme noi, care au avut un răsunet deosebit în rîndurile maselor celor mai largi, ca de exemplu „Ser­bările prieteniei“, organizate pe co­mune sau pe regiune. Printre formele noi se numără şi concursurile popu­lare ,,Ce ştiţi despre U.R.S.S.“, avînd ca premii un număr de călătorii turis­tice în U.R.S.S. La concursul­­,Croa­ziera prieteniei“ din 1958 au participat 100.000 concurenţi, iar la concursul „De 1 Mai la Moscova“ numărul par­ticipanţilor s-a ridicat la aproape 400.000 de oameni ai muncii. Peste 2.000 de turişti români — muncitori, ţărani, ingineri şi tehnicieni, oameni de cultură, etc. din toate colţurile ţării — au călătorit în U.R.S.S. c.­ cele, şase „trenuri ale prieteniei" organi­zate în acest an. Au fost organizate schimburi de delegaţii ale unor oraşe din R.P.R. şi U.R.S.S. Prin varietatea manifestărilor ce au foc cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, ca şi prin participarea largă a maselor, această sărbătoare constituie în fie­care an expresia celor mai înalte sen­timente de dragoste şi prietenie dintre poporul nostru şi poporul sovietic. O contribuţie preţioasă la cunoaşte­rea Ţării Sovietice a constituit organi­zarea decadelor consacrate republici­lor unionale sovietice. Un centru important al activităţii cultural-politice de masă îl constituie Casele Prieteniei Romîno-Sovietice din Capitală, din oraşele Iaşi, Timişoara, Stalin, Constanţa şi Oradea. O acti­vitate rodnică desfăşoară de asemenea revista „Veac Nou“, Biblioteca Cen­trală A.R.L.U.S. şi Institutul Romîno- Sovietic de pe lîngă Academia Repu­blicii Populare Române. S-au obţinut rezultate bune în organizarea, pentru numeroşi doritori, a învăţământului popular de limba rusă­ In cei 15 ani care au trecut de la eliberare au fost tipărite în tiraje mari numeroase cărţi din literatura rusă şi sovietică, dintre care în ultimii 4 ani „Cartea Rusă“ a editat 420 de titluri de cărţi. Apro­piate şi dragi sunt spectatorilor din ţara noastră creaţiile dramaturgilor sovietici şi filmele sovietice. Turneele şi vizitele personalităţilor artistice so­vietice sunt socotite de publicul romî­­nesc cu mari evenimente culturale. In intensificarea continuă a schim­burilor culturale romîno-sovietice un rol de seamă îl are acordul cu privire la colaborarea culturală dintre R.P.R. și U.R.S.S. semnat la 7 aprilie 1956, precum și planurile anuale de colabo­rare culturală­ Sentimentele de prietenie pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul român îşi găsesc expresia în interesul fierbinte pe care-l manifestă pentru realizările oamenilor muncii din Republica Populară Romînă, pen­tru cultura şi arta românească. Orga­nizaţiile obşteşti sovietice desfăşoară o activitate tot mai largă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului român. Vorbitorul s-a referit la numeroasele manifestări artistice româneşti din U.R.S.S. printre care expoziţia „Ro­mînia pe drumul socialismului“ orga­nizată anul acesta la Moscova şi care s-au bucurat de o caldă primire din partea oamenilor sovietici. O expresie a interesului opiniei pu­blice sovietice faţă de ţara şi poporul ■ nostru sunt Decadele şi Zilele culturii româneşti organizate în ultimii ani în mai multe republici unionale. Cititorii sovietici manifestă un interes tot mai viu pentru literatura romînească. In ultimii 12 ani, în U­ R.S.S. au fost ti­părite 149 de titluri cu un tiraj total de 7.900.000 exemplare. Mihail Sado­­veanu este citit în 20 de limbi ale po­poarelor U.R.S.S. O sursă importantă de informare a oamenilor sovietici despre viaţa şi realizările poporului nostru este revista „Narodnaia Ru­­mînia“ care se difuzează în întreaga Uniune Sovietică într-un tiraj lunar de 100.000 exemplare. O contribuţie însemnată la tot mai buna cunoaştere reciprocă aduc schim­burile turistice romîno-sovietice. At­ît Asociaţia d­e prietenie sovieto-romînă din Moscova, cît şi filialele ei desfă­şoară o rodnică activitate de răspîn­­dire a cunoştinţelor despre Republica Populară Romînă. In numele Congresului nostru, ex­prim de aici cele mai vii mulţumiri conducerii şi tuturor membrilor Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-romîne din U.R.S.S. şi altor organizaţii obşteşti din U.R.S.S. pentru rodnica lor acti­vitate. Exprimăm de asemenea calde mulţumiri Uniunii Asociaţiilor de Prietenie şi Legături Culturale cu Ţă­rile Străine pentru sprijinul pe care l-a acordat activităţii Asociaţiei noas­tre. (Urmare din pan. l­ a­ Stalin, şi Marin Zidanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „Stea­gul lui Lemni" din regiunea Baia Mare, Marin Florea lonescu, vice­preşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Anton Moldoveanu, direc­torul Combinatului petrochimic Bor­­zeşti, regiunea Bacău, acad. Gh. Io­­nescu-Siseşti, Spiridon Bufete, secre­tar al Consiliului orăşenesc A.R.L-U.S. Bucureşti, Octav Livezeanu, vicepre­şedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., ing. Mircea Marincescu de la Uzinele „Semănătoarea“ din Arătînd în continuare că Congresul A.R.L.U.S. a fost precedat de adunări ale Consiliilor regionale, în cadrul cărora a fost analizată activitatea des­fășurată în ultima perioadă, vorbitorul a subliniat că în centrul muncii A.R.L.U.S.-ului trebuie să stea preo­cuparea p­entru continua întărire a prieteniei între poporul român şi­ po­porul sovietic, popularizarea realizări­lor poporului sovietic în toate dome­niile de activitate, a luptei sale pentru îndeplinirea sarcinilor măreţului plan septenal, a realizărilor ştiinţei şi teh­nicii sovietice, care ocupă în mod necontestat primul loc în lume, a ini­ţiativelor Uniunii Sovietice şi a celor­lalte ţări ale lagărului socialist în­dreptate spre destinderea încordării internaţionale şi întărirea păcii între popoare. Nu încape îndoială că organizaţiile A.R.L.U.S. de la oraşe şi sate vor şti să ridice activitatea noastră la un ni­vel din ce în ce mai înalt. După ce a arătat grandioasele obiective ale planului septenal al U.R.S.S. şi a subliniat că sub condu­cerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu Comitetul său Central leninist, popoarele sovietice dau viaţă cu succes hotărîrilor Con­gresului al XXI-lea al P.C.U.S., vor­bitorul a spus: exemplul Uniunii So­vietice arată convingător că socialis­mul schimbă radical soarta omului pe pământ, transformîmdu-l într-un om cu adevărat liber, stăpîn pe soarta sa, asigurând satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor sale la un înalt nivel de civilizaţie materială şi spirituală, ofe­­rindu-i cele mai largi posibilităţi de instruire şi odihnă, condiţii pentru dez­voltarea multilaterală a personalităţii lui, a tuturor aptitudinilor sale crea­toare. Subliniind că epocalele succese ale Uniunii Sovietice in explorarea spaţiu­lui cosmic constituie o strălucită ilus­trare a superiorităţii sistemului socia­list, vorbitorul a spus : ideile nemuri­toare ale Marii Revoluţii Socialiste di­n Octombrie, ale genialului Lenin, luminează grandioasele transformări revoluţionare pe care le­ trăieşte ome­nirea. Sub steagul acestor idei, po­poarele mai multor ţări din Europa şi Asia în frunte cu clasa muncitoare au răsturnat printr-o luptă eroică domi­naţia exploatatorilor, instaurînd pu­terea populară. De la Pacific şi pînă la Elba, sub acelaşi steag biruitor al ideilor lui Marx, Engels şi Lenin, a­­proape un miliard de oameni constru­iesc cu succes orînduirea nouă, uniţi în marea familie frăţească a lagăru­lui socialist, în frunte cu Uniunea So­vietică. Congresul nostru se desfăşoară în­­tr-un moment cînd datorită luptei neobosite a Uniunii Sovietice şi a tu­turor ţărilor socialiste, a mişcării mondiale pentru pace au apărut sem­nele unui început de înseninare a at­mosferei internaţionale, iar principiile coexistenţei paşnice se afirmă cu o tot mai mare forţă. De o mare însemnă­tate pentru destinderea încordării in­ternaţionale, pentru consolidarea pă­cii, pentru asigurarea securităţii po­poarelor, sunt rezultatele vizitei în S.U.A. a tovarăşului N. S. Hruşciov şi propunerile sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală. Poporul român, care munceşte cu a­­vînt pentru construirea socialismului, aduce o contribuţie activă la munca instaurării unei păci durabile în în­treaga lume. Conştienţi de măreţia cauzei noastre nobile, vom munci cu dragoste şi entuziasm sub conducerea Partidului Muncitoresc Român pentru înflorirea patriei noastre scumpe, Re-­­­ublica Populară Romînă, pentru vic­­oria socialismului, pentru apărarea păcii, pentru întărirea continuă a prie­teniei romîno-sovietice. Trăiască marele popor sovietic, con­structorul comunismului ! Trăiască poporul român, constructor al socialismului în scumpa noastră patrie ! Trăiască și veci prietenia romîno­­sovietică I Capitală, C. Paraschivescu-Bălăceanu, preşedintele Consiliului regional AR.L.U.S. Bucureşti, şi Marin Zam­fir, maistru la Uzinele metalurgice „Progresul" din Brăila. In şedinţa de după amiază, lucrările au continuat sub preşedinţia tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate congresului de acad. Tu­dor Arghezi, prin care el îşi exprimă regretul de a nu putea participa la congres. Ia scrisoare acad. Tudor Ar­ghezi scrie printre altele: „Pentru întâia oară, acum în istoria relaţiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a intro­dus în politica internaţională priete­nia. Statelor mari, dar boiereşti, nu le plăcea prietenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale şi în opinci prin buruieni. Uniunea Sovietică e statul cel mai mare de pe continent. El i-a dat poporului nostru prietenia lui, o prietenie pe totdea­una“. Au continuat apoi discuţiile asupra dării de seamă pre­zentate în şedinţa de dimineaţă­ Au luat cuvîntul tovarăşii Constan­tin Prisnea, adjunct al ministrului în­văţământului şi culturii, Eroul Mun­cii Socialiste Nicolae Hudiţeanu, pre­şedintele gospodăriei agricole co­lective „Filimon Sîrbu", regiunea Constanţa, Ion Dumitrescu, prim-se­­cretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetatu, Vasile Obra­­dov, delegat din regiunea Timişoara, acad. Duiliu Marcu, preşedintele U­­niunii Arhitecţilor, Nicolae Roman, secretar al C.C. al U.T.M., Ştefan Pataki, secretar al Consiliului A.R.L-U.S. al Regiunii Autonome­­Ma­ghiare, scriitorul Demostene Botez, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Tru­p­­şa, oţelar la Combinatul Siderurgic Hunedoara, pictorul Corneliu Baba şi acad. Ştefan Milcu. Poetul Eugen Frunză a recitat din versurile sale închinate prieteniei poporului nostru cu marele popor sovietic. Lucrăriie cor­gresului continui, (Agerpres) Lucrările celui de-al V-lea Congres A.R.L.U.S. Aspect din sala Congresului Apelul adresat de sesiunea Sovietului Suprem al U. R. S. S. parlamentelor tuturor ţărilor lumii MOSCOVA 31 (Agerpres). M­TA Sesiunea Sovietului Suprem al U­niste a adresat un Apel parlamentelor Evoluţia relaţiilor internaţionale, se arată în Apel, a intrat intr-un stadiu de deosebită răspundere. Secolul ato­mului, al electronicii şi al cuceririi Cos­mosului a deschis perspective măreţe, de nebănuit, dezvoltării ştiinţei şi teh­nicii. Totodată însă, omenirea s-a aflat în faţa pericolului real al folosirii a­­cestor mari descoperiri în scopul ex­­terminării oamenilor şi distrugerii va­lorilor materiale. Cursa înarmărilor îndreaptă omeni­rea spre prăpastia unui nou război. Care este ieşirea? Cum să se pună capăt situaţiei create, cum să se asi­gure oamenilor o viaţă liniştită, paş­nică ? Există un mijloc sigur, hotărîtor, de excludere a posibilităţii dezlănţuirii războiului. Acest mijloc este dezarma­rea generală şi totală a statelor. Dezarmarea generală şi totală si­tuează toate statele pe poziţii identice. Ea nu va aduce prejudicii nici uneia dintre ţări, dimpotrivă ea va asigura securitatea tuturor popoarelor. Dezarmarea generală şi totală, ara­tă Apelul în continuare, va deschide o etapă cu adevărat nouă în istoria relaţiilor internaţionale. Coexistenţă paşnică a statelor cu sisteme social­­economice diferite va fi trainic asi­gurată. Vor fi eliberate uriaşe mijloace ma­teriale şi financiare care astăzi sunt folosite pentru înarmare. Dezarmarea generală şi totală va deschide o pagină nouă în istoria dez­voltării ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic. Ea va ac­celera procesul de lichidare a înapo­ierii de veacuri a ţărilor slab dezvol­tate şi coloniale scoţind la iveală o nouă sursă de mijloace pentru ajuto­rarea economică a acestora. Soluţia problemei dezarmării se află în mîinile oamenilor. Omul a creat o armă distrugătoare. El poate şi tre­buie să o nimicească ! Perspectivele soluţionării acestei probleme — cea mai urgentă a con­temporaneităţii — sînt cu atît mai fa­vorabile cu cît în ultimul timp in e­­voluţia relaţiilor internaţionale au a­­vut Ioc schimbări spre mai bine. Inter­legerea faptului că continuarea cursei înarmărilor este absurdă şi pericu­loasă pătrunde in conştiinţa unor pă­turi tot mai largi ale populaţiei, a membrilor parlamentelor, reprezentan- SS U­niunit Republicilor Sovietice Socia­­tuturor ţărilor lumiiă­ ţilor vieţii publice şi de stat. Pretu­tindeni se intensifică năzuinţele de a se pune capăt „războiului rece", de a se soluţiona problemele internaţionale litigioase fără folosirea forţei, pe baza tratativelor şi acordurilor. Un rol de seamă în destinderea în­cordării internaţionale l-a avut vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U­R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite ale Americii şi întrevederile sale cu preşedintele D. Eisenhower. In faţa omenirii se deschide posibi­litatea reală de a orienta evoluţia re­laţiilor internaţionale pe o cale nouă : să se pună capăt cursei înarmărilor, să se obţină ca metoda tratativelor să fie unica metodă de soluţionare a problemelor internaţionale. Totul depinde în prezent de voinţa şi perseverenţa popoarelor. O răspun­dere deosebită revine în această pro­blemă parlamentelor, guvernelor şi oamenilor de stat. Popoarele, alega­torii aşteaptă ca parlamentele să-şi spună cuvîntul. Există căi reale pentru soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale. Ele sînt arătate în propunerile guvernului sovietic prezentate spre e­­xaminare Organizaţiei Naţiunilor Uni­te. In prezent depinde direct de gu­vernele şi parlamentele celorlalte ţări, în primul rînd ale celor mai mari state, de buna lor credinţă şi dorinţa, dacă va înceta producţia uneltelor, morţii şi ale distrugerii şi vor fi ni­micite stocurile de arme acumulate, dacă omenirea va merge pe calea războiului distrugător sau va porni pe calea dezvoltării paşnice. Sovietul Suprem al U.R.S.S., guver­­nul Uniunii Sovietice, îndeplinind vo­inţa poporului sovietic, vor face tot ce depinde de ele pentru soluţionarea problemei dezarmării şi transformării slăbirii încordării internaţionale, rea­lizate pînă în prezent, într-o pace trainică. Sovietul Suprem al U.R.S.S., a­­probînd întrutotul iniţiativa de pace a guvernului sovietic, care a prezentat spre examinare Organizaţiei Naţiuni­lor Unite programul de dezarmare ge­nerală şi totală, îşi exprimă încrederea că iniţiativa nobilă a guvernului so­vietic va găsi înţelegere şi sprijin in rindul parlamentelor şi guvernelor celorlalte ţări. Sovietul Suprem al U.R.S.S. speră, se spune în încheierea Apelului, că parlamentele şi membrii parlamentelor din toate ţările vor face tot ce le va sta în putinţă pentru a izbăvi popoare­­le de îngrozitorul flagel —■ cursa in­­armărilor — pentru a obține dezarma­rea și a deschide întregii omeniri ca­lea spre o pace veşnică. P© scurt O.N.U. — La 30 octombrie a fost dis­tribuită la O.N.U. seri­oarea adresată de ministrul Afacerilor Externe al R.P.D. Coreene preşedintelui și secre­tarului general al O.N.U. In scrisoare se subliniază că în urma manevrelor Statelor Unite, la O.N.U. se discută din nou problema coreeană pe o bază unilaterală, fără participarea vreunui reprezentant al guvernului R.P.D. Co­reene. Scrisoarea arată că guvernul R.P.D. Coreene insistă să se pună ca­păt intrigilor Statelor Unite în legă­tură cu Coreea și cere ca un reprezen­tant al guvernului R.P.D. Coreene, să aibă posibilitatea de a exprima punc­tul de vedere al poporului coreean la discutarea­­problemei coreene în cadrul actualei sesiuni a Organizaţiei Naţiu­nilor Unite. S.U.A. — La 31 octombrie preşedin­tele Eisenhower a numit pe Livingston Merchant în postul de subsecretar de stat pentru afacerile politice, in locul lui Robert Murphy, care a demisionat din acest post. Economişti americani recunosc ritmul înalt de dezvoltare a economiei U.R.S.S. NEW YORK 31 (Agerpres). — In ra­poarte prezentate Comisiei economice mixte a Congresului S.U.A., econo­mişti americani de vază relevă ritmul susţinut al dezvoltării Industriale a Uniunii Sovietice. Intr-un raport inclus într-o culegere specială publicată de această comisie, M. BORNSTEIN, profesor la Universi­tatea din Michigan, după ce face o analiză statistică detailată subliniază că „este absolut incontestabil“ că pro­ducţia industrială sovietică creşte în­tr-un ritm mult mai rapid decit pro­ducţia industrială a Statelor Unite. „O comparaţie între tendinţele de creştere manifestate în perioada 1955- 1958 este deosebit de favorabilă pentru U.R.S.S. şi nefavorabilă pentru S.U.A.“, scrie Bornstein. „In Uniunea Sovietică, scrie el, resursele sunt folosite pe de­plin, se menţine un ritm extrem de sus­ţinut şi permanent de folosire a mun­cii şi investiţiilor de capital, nu au loc întreruperi în producţie ca cele care apar in condiţiile unei economii a piem­­ei ca aceea existentă in Statele Unite în urma depresiunilor în activitatea de afaceri şi în urma conflictelor de muncă". Prof. Bornstein ajunge la con­­cluzia că economia sovietică va pro­gresa în continuare şi că ea va depăşi economia Statelor Unite. Prof. F. BODDY, de la Universitatea Minnesota, declară într-un alt raport inclus în culegere că în Uniunea So­vietică producţia şi venitul ei naţional se vor apropia curînd, pe cît se vede, de nivelul producţiei şi venitului din Statele Unite, dacă S.U.A. nu vor putea accelera considerabil ritmul de creştere a economiei lor. Boddy relevă carac­terul pe deplin realizabil al planurilor de sporire a venitului naţional al U.R.S.S. pe baza planului septenal. H. PATTERSON, care reprezintă „Comitetul pentru dezvoltarea econo­mică“ (organizaţie a marelui patronat), se îndoieşte în raportul său că econo­­mia Statelor Unite va putea să-şi spo­­rească considerabil ritmul de creştere. Patterson recunoaşte că economia so­­vietică se dezvoltă mult mai rapid de­­cît economia Statelor Unite şi că in­­tr-un viitor apropiat o va putea depăşi. Este semnificativ că, după părerea lui Patterson, pentru a se obţine în S.U.A. un spor al producţiei de măcar 1 la sută sau 2 la sută pe an ar fi necesară intervenţia guvernului în economie. E. VENNARD, de la Institutul de electricitate „Eddison“, expune în ra­portul său concluziile la care a ajuns delegaţia de energeticieni americani care a vizitat Uniunea Sovietică în 1958 şi 1959. „Noi considerăm că în domeniul construcţiei de centrale elec­trice, ruşii au obţinut succese mari, scrie Vennard. Ei construiesc turbine bune şi generatoare bune. Producţia lor este bună. Noi considerăm că ruşii sînt în stare să construiască maşini mai mari. Considerăm că în domeniul construcţiilor de staţiuni de transfor­matoare şi de linii de transmisie ruşii sînt de asemenea competenţi. Au insti­tute bune de cercetări ştiinţifice". In raportul scris de D. RAYBUR din organizaţia „Fermierii din Indiana“, inclus în aceeaşi culegere, se dă o înaltă apreciere hotăririi ţărănimii col­hoznice sovietice de a obţine un pro­gres continuu al agriculturii. „Fermie­rul rus, scrie autorul, consideră că el este necesar ţării. Fiecare succes pe care îl dobindeşte este relevat şi răs­­plătit de guvern. El consideră că sis­­temul rus este cel mai bun şi promite solemn să depăşească in ceea ce pri­­veşte cantitatea şi calitatea produc, fiel... Fermierul american se simte pă­­rdsit“.m Atrocităţile săvîrşite de trupele regale laoţiene HANOI 31 (Agerpres). — China Nouă : Ziarul „Lao Hak Sat“ relatează ca trupele guvernului regal al Laosu­­lui continuă să efectueze în ţară „ex­pediţii de pedepsire“, incendiază sate întregi, jefuiesc şi asasinează locuitori paşnici. In provinciile Fong-Sali, Sam- Neva şi Luan-Prabang trupele guver­nului regal au împuşcat 17 oameni, au arestat 237 de oameni şi au dat foc la 40 de sate. Ziarul „Lao Hak Sat“ subliniază că clica lui Fui Sananikone încearcă să distrugă forţele patriotice şi iubitoare de pace din Laos. Cu toate acestea, în regiunea Meond-Met din provincia Vientiane unităţi populare înarmate au înfrînt la 19 octombrie un detaşa­ment al armatelor regale. Au fost omo­­rîţi şase soldaţi, iar mulţi alţii au fost răniţi. In provincia Sieng-Kuang un detaşament local de partizani a atacat la 15 octombrie pe soldații armatelor regale care se îndreptau s­pre Hep-Sak pentru efectuarea unei „operații de pedepsire". In timpul ciocnirii au fost omorâți patru soldați din trupele regale. Pag. 3-a Vizita acad. Atanase Joja în Grecia ATENA 31. — Corespondenţă spe­cială: Vizita în Grecia a acad­. Ata­nase Joja, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi ministru al In­­văţămintului, şi­­ Culturii al R.P.R., ca invitat al Academiei de Ştiinţe din Atena, prilejuieşte o întărire a legăturilor de prietenie între poporul român şi grec. Intmnindu-se în adunare extraordi­nară, Academia de Ştiinţe din Atena a ascultat conferinţa acad. Atanase Joja despre „Prezenţa lui­ Aristotel în logica modernă“. Şedinţa a fost deschisă de preşe­dintele Academiei, Spiros Melas, care, prezentînd pe înaltul oaspete român, a spus printre­­altele: Eminentul con­frate a avut bunăvoinţa de a accepta invitaţia Academiei noastre, inspirată din dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale între oamenii de ştiinţă şi artă, independent de orice deosebire de regim politic. Sîntem ferm convinşi că aceasta corespunde întrutotul marii cotituri istorice a umanităţii caracte­rizată prin imensele descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii. Bucuria noastră de a primi pe excelenţa sa dr. Atanase Joja este cu atît mai mare, cu cît e vorba de un savant, al poporului ro­mân, popor care de-a lungul secolelor nu numai­­că n-a fost ostil Greciei, dar întotdeauna­ unul dintre prietenii săi cei mai apropiaţi. Preşedintele Academiei a dat apoi cuvîntul acad. Atanase Joja, care a conferenţiat, despre „Prezenţa lui Aris­­totel în logica modernă“. La sfârşitul expunerii sale, acad.­ Atanase Joja a fost îndelung aplaudat de asistenţă. Sâmbătă dimineaţa, acad. Atanase Joja, însoţit d­e ambasadorul R.P. Ro­míno în Grecia, Ion Drînceanu, a fă­cut o vizită d-lui Constantin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului greci Cu acest prilej s-au discutat pro­bleme cu caracter cultural interested cele două ţări. Convorbirea a decurs într-o atmos­feră cordială. ★ ATENA 31. — Corespondență speri cială. La 31 octombrie, ambasado­­­rul R.P. Romíne în Grecia, Ion Drîn­­ceanu, a organizat în cinstea tov:" Atanase Joj­a o, reuniune,la restaurant­­ul „Asteria". .' , Au luat parte membrii Senatului A­­cademiei din Atena în­ frunte cu Spi­ros Melas, președintele Academiei, și Anasta­se Orl­andos, secretarul gene­ral al Academiei, Kornutis, director general î­n Ministerul Educaţiei, Vei­­noglou, şeful Direcţiei culturale din Ministerul Afacerilor Externe al Gre­­­iei, Marieropulos, rectorul Universită­ţii din Atena,­­Maria Rally, scriitoare şi director adjunct al Operei din A­­tena, Kostas Varnalis, poet, laureat al Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“­ şi alţii. .. „ In timpul reuniunii au avut loc dis­cuţii amicale referitoare la relaţiile­ Şti­inţifice şi culturale dintre cele două ţări. Reuniunea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Atena, Spiros Melas, a oferit sim-­ bată seara un dineu în onoarea acad. Atanase Joja. La dineu au luat parte dl. Constan­tin Tsatsos, ministru la Preşedinţia guvernului grec, împreună cu soţia, membrii Senatului Academiei de Ştiinţe din A­tena, ambasadorul R.P. Romíne în Grecia, Ion Drînceanu, îm­preună cu soția. Comitetul Politic continui dezbaterea propunerii sovietice privind dezarmarea generală şi totală NEW YORK 31 (Agerpres). — In şedinţa din 30 octombrie a Comitetu­lui Politic al Adunării Generale a O.N.U. au continuat discuţiile în pro­blema dezarmării generale şi totale. Reprezentantul Austriei, K. Wald­heim, a declarat că discutarea proble­mei dezarmării la actuala sesiune a Adunării Generale se desfăşoară într-o atmosferă mai prielnică deoarece con­vorbirile dintre N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower au îmbunătăţit relaţiile dintre Est şi Vest şi au creat speranţa că această problemă importantă va fi soluţionată pozitiv. Delegatul R.P. Ungare, Janos Pe­ter, a relevat că discuţiile din Comite­tul Politic au loc în general într-o at­mosferă de bunăvoinţă şi că propune­rile sovietice de dezarmare au contri­buit considerabil la apropierea poziţii­lor diferitelor ţări. El a atras atenţia membrilor comitetului asupra declara­ţiilor unora dintre oamenii politici a­­mericani, şi în special asupra declara­ţiei lui N. Rockefeller care a cerut ca Statele Unite să reia experienţele ter­monucleare. Janos Peter şi-a exprimat speranţa că aceste declaraţii nu sînt serioase şi că S.U.A. vor veni la tra­tativele de dezarmare de la Geneva cu hotărîrea de a-şi îndeplini sarcina in Comitetul celor zece. Walter Nash, primul ministru a! Noii­ Zeelande, şi-a exprimat speranţa că îmbunătăţirea atmosferei internaţio­nale care a generat noi eforturi în pro­blema dezarmării va duce de aseme­nea la ult progres în rezolvarea pro­blemelor politice. După ce a subliniat că în momentul de faţă marile puteri au sistat de fapt experienţele nucleare, reprezentantul Danemarcei, E. Christiansen, şi-a ex­primat speranţa că tratativele p­reluate la Geneva se vor solda cu un acord care să reglementeze definitiv această problemă. In Comitetul Politic au mai luat cuvîntul delegaţii Ecuadorului, Gua­­temalei, Malayei, Spaniei, republicii Chile, Tailandei şi Venezuelei care au relevat apropierea poziţiilor între Est şi Vest în problema dezarmării şi au sprijinit proiectul comun de rezoluţie.

Next