Munca, ianuarie 1961 (Anul 17, nr. 4093-4117)
1961-01-03 / nr. 4093
Prág. 2-a Pentru plinătatea şi belşugul anilor pe care-i trăim Mai sint cîteva clipe $i vechiul an se va retrage din calea timpului, cedînd locul celui nou — 1961. In aceste cîteva clipe care au mai rămas, poate măi mult ca oricînd, fiecare om îşi face un sumar bilanţ al realizărilor sale de pînă acum, i$i făureşte planuri de viitor. Şi la cite lucruri minunate nu se gîndeau sutele de muncitori, tehnicieni şi ingineri aflaţi în elegantele săli ale Clubului uzinelor „Republica“ care serbătoreau revelionul împreună cu familiile lor ! Mulţi dintre ei se gîndeau poate la concediile de neuitat petrecute la munte sau pe însoritul litoral al Mării Negre, la noile locuinţe pe care le-au primit, la tot ce se construieşte, la faptul că uzina a raportat ţării întregi că a reuşit, anul acesta, săîndeplinească planul cu 55 de zile înainte de termen. Gînduri minunate, gunduri înaripate, ce lepot făuri oamenii muncii care au scăpat pentru totdeauna de exploatare, de grija zilei de miine. Ora 24... o singură clipă clubul rămine cufundat în întuneric, pentru ca apoi să fie inundat într-o mare de lumină. Oamenii se ridică toţi în picioare, cu paharele pline. Ei toastează în numele lor şi al copiilor lor, pentru belşugul anilor pe care-i trăim, pentru minunatul viitor pe care-l făuresc. In aceste momente gindurile lor se îndreaptă cu emoţie şi căldură la cei dragi şi ridică paharele în cinstea încercatului nostru partid, a conducătorilor săi iubiţi. El ascultă cuvîntul preşedintelui comitetului sindicatului, Tatu Brătilă, care spune, printre altele : „Avem astăzi fericitul prilej ca la capătul unui an de muncă rodnică să fim din nou împreună, pentru a întîmpina Anul Nou, pentru a sărbători aşa cum se cuvine revelionul“. In sala imensă, cuvintele, parcă culese din inimile fiecăruia, capătă o rezonanţă mai puternică, devin mai solemne. In sălile feeric luminate domneşte veselia. Oamenii se scoală de la mese, căutîndu-şi prietenii care sînt adunaţi aci un număr deosebit de mare.. Lăcătuşul Ion Scarlat, maistrul Gheorghe Vancu, şef de brigadă, felicită pe toţi membrii brigăzilor lor cu care stau la masă. Şi cîte bucurii şi victorii nu-i aşteaptă în acest nou an pe minunaţii muncitori ai uzinei, stăpîni ai metalelor, făuritori ai uneltelor păcii ! Sînt aşteptaţi să sosească artişti profesionişti, printre care Mircea Crişan, Sorina Dan şi alţii care, de altfel, în tot cursul anului sînt oaspeţi obişnuiţi ai clubului... Cineva se îngrijeşte ca nici o clipă paharele să nu rămînă goale... In sala de dans s-a încins o horă mare. Se cîntă „Periniţa“. Invitaţii încep să părăsească clubul abia în zori... ...In cartierul muncitoresc „23 August“ ferestrele caselor sunt puternic luminate. In fiecare casă pot zări un pom de iarnă bogat împodobit. In jurul lui oamenii se îmbrăţişează, ridică pahare pline în cinstea noului an, dorindu-l și mai prosper și mai fericit. ADRIANA LUSCALOV Carnavalul tinereţii Palatul Republicii a găzduit în noaptea revelionului, Tinereţea. Da, fermecătoarea şi însufleţită Tinereţe, întruchipată în cei peste 5000 de fete şi băieţi, muncitori şi tehnicieni, elevi şi studenţi, scriitori şi artişti din Capitală, fruntaşi în producţie, învăţătură şi activitate obştească. De la uriaşul Robot-Robotescu, agentul de circulaţie al anului 2000 — cu care invitaţii s-au întîlnit încă din primele clipe — şi pînă la sălile special amenajate cu cele mai năstruşnice surprize, inclusiv bogatul program artistic susţinut pe cele patru estrade de cei mai cunoscuţi cîntăreţi de muzică uşoară şi populară, totul a demonstrat bogata fantezie a organizatorilor şi mai cu seamă atenta grijă a gazdei: Comitetul Orăşenesc al Uniunii Tineretului Muncitor, pentru ca tinerii care în anul 1960 au obţinut minunate izbînzi în munca lor, să întîmpine Anul Nou într-o atmosferă de mare însufleţire şi voie bună. După ce trimbiţaşii au vestit deschiderea Carnavalului, şi tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al C.C. al U.T.M., a urat celor prezenţi tradiţionalul „La mulţi ani !“, succese mereu mai mari în munca de construire a socialismului, sănătate şi fericire în viaţă, petrecerea s-a desfăşurat din plin. Mii de tineri se avintă în iureşul dansului, amuzîndu-se din toată inima din pricina celor mai neaşteptate surprize sau rostind cele mai calde urări în clinchetul paharelor cu vin. Pe fraţii Maria şi Tudor Stoian, studenţi amîndoi în anul III, i-am surprins fumind, în hohotele de ris ale celor in jur, pe seama „ghinionistului“ cu mască de muşchetar, care nu reuşea să prindă în undiţă la colţul „pescarilor amatori" decit... morcovi şi ţelină. Intr-o atmosferă da petrecere şi voiebună, timpul trece iute ca vîntul. Mai sînt doar cîteva clipe pînă la miezul nopţii. Pe porţile Palatului ies sute de tineri în curtea feeric luminată. Deodată ţîşnesc spre cer zeci de rachete multicolore, iar ploaia de stele a artificiilor se revarsă peste capetele celor avîntaţi în iureşul horelor şi sîrbelor. „La mulţi ani!“, „Succese în muncă şi în viaţă !" — răsunau în acele clipe din mii de piepturi. Urări rostite de oameni care ştiu că fiecare an care vine înseamnă noi izbînzi pe drumul către socialism, către viitorul minunat spre care ne călăuzeşte Partidul, urările miilor de tineri care s-au deprins, în anii noştri, să-şi înfăptuiască cele mai îndrăzneţe visuri. LUCIA BOGDAN Pînă în zori... Ultima seară a vechiului an a coborît încetişor peste oraş. In casele oamenilor muncii din Bîrlad domneşte voia bună. Pe bulevardul Republicii „blocul tineretului“ este pregătit sărbătoreşte. Sala cea mare este scăldată feeric în sute de lumini. Aici sute de tineri muncitori sărbătoresc revelionul. Mesele sunt împodobite cu flori multe. Tinerii muncitori de la Fabrica de rulmenţi, de la Fabrica de confecţii, de la Întreprinderea „Drumul Socialismului“, de la C.F.R., elevi ai şcolilor medii şi studenţi ai Institutului Pedagogic, au format o singură familie. In mijlocul sălii zeci de perechi dansează. Zărim printre dansatori pe muncitoarea fruntaşă Sanda Chicoş, pe rectificatorul fruntaş Bolat loan, pe elevii Cruciat Elisabeta şi Crăciun loan, care se avintă în vîrtejul unui vals. La o masă montorul Ciuraru Niculae de la rulmenţi a legat prietenie cu strungarul Gheorghe Ionescu de la întreprinderea „Drumul socialismului". O clipă de răgaz. Dinspre intrare se aud sunetele de zurgălăi, ale pluguşorului. Se fac urări de sănătate şi fericire la toţi invitaţii. Mai sînt doar cîteva clipe pînă la noul an. Se face linişte secretarul comitetului orăşenesc U.T.M. rosteşte toastul. „Să ridicăm paharul pentru viitorul fericit al patriei noastre. Călăuziţi mereu de partidul nostru iubit, să înfăptuim in noul an fapte şi mai mari“. Cei peste 400 de invitaţi beau pînă la fund paharul de vin. S-a petrecut în joc și veselie pînă în zori. Cristea Aurel corespondent voluntar Cîntec, joc şi voie buna (Urmare din pag. 1 a) „Să am grijă de „Marca fabricii“, să termin cu bine clasa a IX-a, să-mi cumpăr un televizor“. Şi-au împărtăşit năzuinţele şi alţi muncitori : preşedintele comitetului sindicatului, tovarăşul Marin Petre, strungarul Florea Ioniţă, timplarul Aurel Micu. Toţi şi-au exprimat, cu toată căldura inimii, dragostea şi hotărirea de a obţine in acest an noi succese în munca lor... Petrecerea ceferiştilor de la „Griviţa“ a continuat într-o atmosferă de voie bună, s-a cintat, s-a dansat. Strba, hora şi nelipsita Periniţa au răsunat pînă dimineaţă. ...Muncitorii ceferişti ştiu să muncească, dar ştiu să şi petreacă. Foto: G. PETRE In noua casă de cultură Peste 500 de tineri din comuna Marghita, regiunea Crişana, au sărbătorit revelionul în casa raională de cultură a tineretului pe care au inaugurat-o cu acest prilej. Noul edificiu cu etaj cuprinde o sală de festivităţi, bibliotecă cu sală de lectură şi altele. La construirea acestui lăcaș de cultură tinerii au efectuat 90.000 ore muncă patriotică. Dumitru Ciubotaru corespondent voluntar MUNKA La mulţi ani şi noi succese in muncă! La revelionul organizat la fabrica „Străduinţa“ din Suceava urările n-au contenit toată noaptea. In clinchet de pahare In sala inundată de lumină şi împodobită sărbătoreşte cu ghirlande şi nelipsitul Pom de iarnă e multă veselie. In nenumărate rînduri acei oameni cu feţe arse de vînt şi soare dar cu o strălucire deosebită au înmănunchiat paharele îngemănînd clinchetul lor cristalin cu tradiţionalul „La mulţi ani!“. —• Să avem în noul an în care am păşit roadă a holdei bogată, să avem pace şi fericire — urează harnicul mecanizator Ştefan Constantin. — Munca să ne fie mai cu spor, spicele mai grele şi garoafele mai roşii decit para — îl completează tînăra horticultoare, Tinea Vîrlan, cu faţa îmbujorată. Cită căldură şi semnificaţie au urările care s-au făcut aici în noaptea de revelion. Cuvintele rostite de acei harnici mecanizatori, zootehnişti sau horticultori au în ele împletit întregul rost al vieţii noi pe care o trăiesc, dorinţele, năzuinţele lor, încrederea în drumul luminos pe care merg cu pas sigur, drum rndicat de partid. ...Orele se scurg într-o atmosferă caldă, plină de voie bună. Acum privirile tuturor sînt aţintite spre scena unde o tînără muncitoare din gospodărie cîntă cu o deosebită vervă melodia populară : „Ia mai zi, ia mai zi“. Apoi urmează un grup de tineri care interpretează o scenetă veselă. De la mese, izbucnesc ropote de aplauze adresate artiştilor amatori. Cu clinchet de pahare, cu urări de bine, cu joc şi voie bună, cu dorinţa fierbinte de a contribui prin munca lor la continua înflorire a patriei dragi, aşa a păşit in noul an colectivul de muncă de la G.A.S. Popeşti Leordeni. (Rep.). Cu inimile pline de bucurie Marea sală a cantinei fabricii de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş, împodobită sărbătoreşte, freamătă de veselie, cîntec şi voie bună. A devenit o tradiţie cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii români şi maghiari, care în tot cursul anului luptă cot la cot pentru. Înfăptuirea cu cinste a sarcinilor de producţie, să-şi petreacă împreună noaptea de revelion. Cum spunea tovarăşul Kurta Alexandru, preşedintele comitetului sindicatului, după un an cu rod bogat merită să te şi înveseleşti. E miezul nopţii. Pragul dintre vechiul şi noul an. Cu inimile pline de bucurie muncitorii ridică pahare şi ciocnesc pentru succesele obţinute în anul care s-a încheiat. Ciocnesc pahare pentru cele 3.500 garnituri de mobilă produse peste plan, pentru bunăstarea crescindă a întregului colectiv, pentru cele 100 apartamente care vor fi date in folosinţă în curind pentru muncitorii acestei întreprinderi. — La mulţi ani, tovarăşi — urează tovarăşul director Kis Iuliu, anul ce vine să ne aducă succese şi mai mari, să ne respectăm cu cinste angajamentele luate, să luptăm ca marca fabricii să devină o chestiune de onoare pentru fiecare muncitor, tehnician și inginer din colectivul nostru. Muncitorii acestui colectiv au petrecut într-o atmosferă sărbătorească împreună ptnă in zori. (Coresp. „Munca") •w oo oo oc oo oe oo oe oo oo oo oo oo oo co oo oo oo oo oo oo oo oo ow ^ Pentru familia sudorului Niculae Dumitru de la fabrica „Tehnometal“ din Capitală, revelionul acesta a avut şi o altă semnificaţie. Este primul revelion în casă nouă. Foto P. COZIA S-au întîlnit cu Moş Gerilă Sala de festivităţi a Fabricii textile „Flamura Roşie“ din Capitală şi-a schimbat cu totul înfăţişarea. Şi e firesc să fie aşa. Doar oaspeţii pe care-i găzduieşte astăzi sînt cu totul alţii. Sînt copiii salariaţilor fabricii care şi-au dat întîlnire cu Moş Gerilă. Dar iată că în sală îşi face apariţia Moş Gerilă. Bucuria celor mici este nespus de mare. Chiar şi noi cei mari suntem bucuroşi, suntem uimiţi de aceste clipe care dau un farmec nou, fericit acestui eveniment. Cîţi dintre noi am avut o astfel de bucurie în copi lăria noastră ? Nici unul dintre muncitorii noştri. Noi nu aveam dreptul la o astfel de sărbătoare. Copiii noştri astăzi însă se bucură de toată grija şi atenţia. Priveşti la căpşoarele blonde, brune, la obrăjorii lor bucălaţi şi simţi parcă că şi tu eşti de o şchioapă ca şi ei. Ai vrea să primeşti şi tu un dar din desaga lui Moş Gerilă, dar parcă poţi să te apropii de el ? Copiii l-au înconjurat şi nu-i mai dau voie să facă nici o „mişcare“ decât aceea să scoată pachete din desagă. Lista lui Moş Gerilă e lungă însă. Peste 400 de copii care de-abia aşteaptă să fie strigaţi şi să-şi primească darurile. Uite-l pe Mircea al lui Eugenia Alexandru, ţesătoare fruntaşă. E numai ochi şi urechi. Nu-i vorbă, e puţin emoţionat şi parcă i-e frică de barba lui Moş Gerilă. — Dar, mămico, pînă la urmă tot o să spun poezia pe care am învăţat-o: „Porumbelul“. Veselia şi voia bună nu au contenit ore întregi. Copiii erau încîntaţi de strălucirea pomului, de cadourile primite. Ca ei erau şi părinţii lor şi alături de ei întregul popor care se bucură de zilele însorite şi fericite pe care le trăieşte astăzi. M. MEREANU jiOOOOOOOOOOÖOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOCOCOOCOaCOOfy Sub boita I de becuri multicolorei 8 La palatul sporturilor din Con- gi stanța s-au întîlnit în noaptea re- 8 g velionului tinerii fruntaşi ai în-1 8 trecerii socialiste din întreprin- g § derile dobrogene, cu tinerii frun* 8 I taşi ai recoltelor bogate din § G.A.S., G.A.C. şi S.M.T. Sub bolta de becuri şi globuri 8 multicolore lingă uriaşul Pom de 8 8 iarnă, împodobit feeric, cei aproae 8 pe 1.000 de tineri fruntaşi au pe. 8 a trecut laolaltă o noapte minuna- § § tă. Concursul actorilor de la Teaghrul de Stat din localitate, al for- 8 § mafiilor artistice de amatori au 18 făcut şi mai frumoasă această ne-g ! uitată noapte plină de surprize g vesele şi meîntare. § Printre meseni puteau fi văzuţi tineri ca maistrul forjor I Gheorghe Potolea de la I.M.U. 8 Medgidia pentru care anul 1961 a venit cu 33 de zile mai devreme, sau ca Marin Precupendul, de la G.A.C. Chirnogeni. Echipa a că- t rut şef este, a dat o producţie de 5.200 kg. porumb la ha. Lăcătuşul 8 Ion Lepădatu care prin intreţi- 8 nerea exemplară a utilajelor a § contribuit la realizarea de către 8 8 cimentiştii din Medgidia a unor s 8 mari cantităţi de ciment şi clin g g cher peste plan a ciocnit paharul § 8 cu colectivistul Marin Crînguş din 8 8 Cumpăna, a cărui hărnicie a § adus gospodăriei peste 2.000 kg.g 8 grîu şi 3.600 kg. porumb la ha. 8 8 La petrecerea tinerilor fruntaşi si din Dobrogea a luat parte şi to g g varăşul Petre Nicolae, preşedin- 8 8 fete sfatului popular al oraşului g i Constanţa. El le-a urat ani mulţi g şi fericiţi tinerilor care in anul 8 8 1960 au realizat economii de 411 milioane lei, au trimis oţelăriilor g g 272 vagoane de fier vechi colec- 8 8 tat prin muncă patriotică în o- \ ° rele libere. g g Muzica, dansul şi voia bună 8 8 i-au însoţit pe tinerii dobrogeni t 8 fruntaşi pînă tîrziu după ivirea g g zorilor anului nou 1961. 8 (Coresp. „Munca“) 11 încrezători in forţele lor Muncitorii Şantierului Naval din Galaţi care au petrecut împreună revelionul se găsesc înaintea meselor încărcate cu bucate. Orchestra interpretează cintece populare. Buna dispoziţie se citeşte pe feţele tuturor. Fruntaşul Mihai Mateiaş ciocneşte un pahar cu inovatorul Constantin Ghelţ. S-a toastat în cinstea fruntaşilor în producţie şi în activitatea obştească, Ion Sabin, Costică Mitrofan, Gicu Popa şi alţii. In continuare, brigada artistică a prezentat un program special de cintece şi dansuri populare. Şi-au dat concursul şi artişti ai teatrului muzical, care au interpretat fragmente din diferite operete. Strungarul Jean Parfenie a interpretat pe „Moş Gerilă“ iar tînărul Ion Cabană pe anul 1961. Ei au urat celor aflaţi în sală noi succese. Dimineaţa, muncitorii de la Ş.N.G. s-au îndreptat spre casele lor încrezători în viitorul nostru luminos. Manolache Stere corespondent voluntar Gînduri înaripate De la un capăt la altul al Văii Jiului, la Uricani, Lupeni, Vulcan, Artinoasa, Petroşani, Petrila, Lonea anul 1961 este primit de mineri cu un însufleţit entuziasm, cu optimism, cu o bucurie fără margini. Minerii se felicită pentru succesele anului ce a trecut. Totodată, în clipele de cumpănă dintre cei doi ani, miile de muncitori mineri, medici, profesori care şi-au petrecut revelionul în cluburi, sălile de festivităţi, localurile T.A.P.L. din toate localităţile Văii Jiului şi-au îndreptat gindurile lor înaripate spre noi biruinţi ce vor fi obţinute în anul al cărui prag au păşit. Constantin Moraru corespondent voluntar In noaptea revelionului clubul „Constructorul“ din Capitală a fost împodobit de sărbătoare. Sălile frumos ornate cu becuri multicolore, ghirlande de flori, Pom de iarnă au găzduit pe muncitorii de la Trustul 1 Construcţii şi de la Întreprinderea 3 Izolaţii, SPECTACOLE Cinematografe Soldaţi fărâ uniformi: Patria; Scrisoare neexpediată: Republica, I. C. Frimu, Flacăra, 23 August; Doctorul Şoim, Magheru, Libertăţii ; Confidentul doamnelor: V. Alecsandri, M. Gorki, N. Bălcescu; Batalionul negru: Bucureşti, V. Roaită, Al. Sahia; Medicul şi vraciul (cinemascop): Elena Pavel, Gh. Doja; Haiducul de pe Ceremuş: Lumina, Olga Bancic; Pescuitori în apă tulbure: Central; Nopţi albe: Victoria; Şapte mirese pentru şapte fraţi: 13 Septembrie, Drumul serii; Reprezentaţie de gală — Bazele Ciberneticii — Dram anevoios — Vizita la Lambarene — Lupta împotriva celor patru dăunători Timpuri Noi; Cuibul vulturilor: Tineretului, Donca Simo; Rosemarie: Înfrăţirea între popoare, Mioriţa; Nopţile Cabiriei: 8 Martie; Darclée: Griviţa, B. Delavrancea; Să preţuim iubirea: Cultural; Fiul meu se însoară: Unirea, M. Eminescu; Dincolo de orizont: C-tin David, Moşilor; Muntele: Arta, 30 Decembrie; Departe de patrie: Munca; Culisele varieteului: T. Vladimirescu; Palatul de cleştar: 16 Februarie, Aurel Vlaicu; Doamna cu căţelul: Ilie Pintilie; Discipolul diavolului: Popular; Asasinul din umbri: 8 Mai; Hochelstul de rezervă: Volga; lize: Floreasca; Marea mă cheamă: G. Coşbuc; Cercul: G. Bacovia. Radio MIERCURI, 4 IANUARIE PROGRAMUL I : 5,10 Muzică interpretată de fanfară; 5,40 Jocuri populare romîneşti executate la diferite instrumente; 6,10 Muzică uşoară interpretată la acordeon; 6,45 Melodii populare romîneşti; 8,30 Piese şi dansuri simfonice; 9,01 Muzică uşoară; 9,30 Roza vînturilor; 10,00 Cintece şi jocuri populare romîneşti; 10,29 Muzică de cameră; 11,03 Teatru la microfon: „MILIONARUL“, comedie de Iordan Iovrov; 12,30 Muzică uşoară; 13,05 Concert popular; 14,00 Cîntă Eugenia Frunză, Elisabeta Pavel şi Vasile Cănănău; 14,30 „Pagini din lupta poporului pentru libertate oglindite în creaţia compozitorilor noştri“; 15,10 Jocuri populare romîneşti; 15,20 Formaţii sovietic© de muzică uşoară; 15,45 Fragmente din opera „Samson şi Dalila“ de Saint-Săens; 16,15 VORBEŞTE MOSCOVA I; 16,45 Jocuri populare româneşti; 17,30 In slujba patriei; 18,00 Program muzical pentru fruntaşii în producţie din industrie şi agricultură; 18,25 Muzică de estradă; 19,30 Arii şi duete din operete; 20,30 Simfonia nr. 4 în Fa minor de Ceaikovski; 21,15 Cine ştie ciştigă (reluare); 22,30 Concert distractiv; 23,15 Cvartetul opus 74 in Mi bemol major de Beethoven. PROGRAMUL II: 14,08 Muzică instrumentală; 14,15 Balet egiptean de Luigini; 14,30 Almanah ştiinţific (reluare); 15,15 Divertismentul pentru cvartet de coarde şi contrabas în Sol major de Michael Haydn; 15,34 Cintece din folclorul nou şi jocuri populare romîneşti; 16,15 Muzică uşoara; 16,30 Mari cîntăreţi: tenorul Dimitr Uzumov; 17,00 Melodii populare romîneşti; 17,35 Muzică de estradă; 18,05 „Pionierii cîntă pacea şi prietenia“; 18,20 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei; 18,50 Lectură din volumul „Pagini din Coreea» de Veronica Porumbacu; 19,40 Muzică populară din Banat; 20,10 Muzică corală interpretată de formaţii artistice de amatori; 20,30 In pas cu ştiinţa: Biochimia şi viaţa de acad. E. Macovschi; 20,40 Muzică uşoară de Florentin Delmar şi Eugen Teger; 21,55 Moment poetic: Alişer Navoi; 22,00 Muzică populară din R. P. Polonă; 22,20 Concert simfonic; 23,15—24,00 Concert de noapte. Televiziune MARŢI, 3 IANUARIE 18,30 Informaţiile după-amiezii; 18,35 Emisiune pentru copii: „Moş Gerilă povesteşte!"; 19,35 Jurnalul televiziunii; 19,55 Filmul artistic „Oameni şi stinci“ — o producţie a studiourilor cehoslovace; 21,30 „Contele Nulin“ — după A. S. Puşkin — emisiune coregrafică realizată de Studioul de televiziune din Moscova. Scenariul şi regia: V. Varkoviţki. Imaginea: D. Zaiţev. Interpreţi principali: I. Koren, Olga Lepeşinskaia, A. Rudunski, I. Sangovici. In încheiere: Urmele ştiri. Puternic avînt întrecerii socialiste " (Urmare din pag. l-a) tone ciment peste plan, iar cei din Braşov 200 tone etc. Aceste succese se datoresc în primul rînd faptului că, spre deosebire de alţi ani, întreprinderile, în urma lansării planului pe 1961 cu 3 luni înainte de sfîrşitul anului 1960, au avut posibilitatea de a lua din vreme măsurile tehnico-organizatorice necesare, asigurînd condiţii optime pentru îndeplinirea lor ritmică, chiar din primele zile. La baza amintitelor realizări stă şi faptul că numeroase colective de muncă şi-au încheiat cu mult înainte de 31 decembrie planurile anuale, producînd de atunci în contul anului curent. Este necesar ca acest început promiţător să fie mereu dezvoltat. Aceasta presupune ridicarea in continuare a nivelului de organizare şi desfăşurare a producţiei şi a muncii organizatorice şi politice în rîndurile maselor. Sub conducerea organizaţiilor de partid, sindicatele au datoria să mobilizeze şi mai activ pe oamenii muncii în întrecerea socialistă, pentru avîntul continuu al tuturor ramurilor economiei naţionale, pentru progresul tehnic, pentru creşterea neîncetată a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru cit mai multe economii în toate sectoarele, pentru folosirea cit mai deplină a tuturor rezervelor interne — baza creşterii continue a bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii, însăşi viaţa impune toate acestea. Acum, cind partidul a pus în faţa tuturor celor ce muncesc sarcina desăvîrşirii construcţiei socialiste, rolul sindicatelor, ca şcoală de conducere, ca şcoală de gospodărire, creşte imens. Ele sunt chemate să desfăşoare o vastă muncă de atragere a oamenilor muncii la conducerea statului şi producţiei, la efectuarea unui control de jos asupra înfăptuirii planurilor de stat. Sindicatele noastre au cîştigat o bună experienţă în dezvoltarea activităţii creatoare a maselor, ele au metode încercate de luptă pentru obţinerea succeselor economice şi forme eficiente de atragere a oamenilor la conducerea producţiei şi economiei. Acestea sunt: întrecerea socialistă, consfătuirile de producţie, contractele colective încheiate în întreprinderi, adunările generale. Toate acestea trebuie folosite din plin. Experienţa cîştigată se cere a fi îmbogăţită. Iniţiativele apărute în întrecerea socialistă şi care s-au dovedit că au o mare eficacitate să fie extinse şi generalizate. In întreprinderi sindicatele au datoria să organizeze mai temeinic întrecerea socialistă, antrenînd in ea pe fiecare muncitor, pe fiecare inginer şi tehnician. La plenara C.C. al P.M.R. din 31 octombrie — 1 noiembrie, tovarăşul Gh. Gheorghniu-Dej a arătat că îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor trebuie să constituie o preocupare principală a tuturor ministerelor, întreprinderilor şi a tuturor inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor, care au datoria să muncească cu pricepere şi pasiune pentru obţinerea unor produse de înaltă calitate. înfăptuirea acestei sarcini cere ca sindicatele să pună in centrul obiectivelor întrecerii socialiste obţinerea unei calităţi superioare a fabricatelor, astfel incit să li se asigure caracteristici, performanţe, durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate. Problemele în legătură cu buna desfăşurare a producţiei să fie puse operativ în dezbaterea consfătuirilor de producţie. Gîndirea colectivă, exprimată prin propunerile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor va face ca atît greutăţile cit şi lipsurile să fie înlăturate uşor. Sindicatele au datoria să organizeze, alături de consfătuirile lunare, şi consfătuiri de producţie trimestrial, în care să se prezinte dări de seamă ale conducerii administrative, din care să reiasă situaţia reducerii preţului de cost, a calităţii produselor, cum au crescut beneficiile, cum a fost folosit fondul de salarii etc. Ca urmare a dezbaterilor din consfătuiri să se adopte, de comun acord cu conducerea întreprinderii, măsuri corespunzătoare, care să ducă la extinderea experienţei înaintate, la folosirea mai bună a rezervelor de producţie. Aceasta va asigura îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1961. Să muncim astfel incit fiecare om, fiecare colectiv de întreprindere să obţină zi de zi succese cit mai însemnate pe linia realizării angajamentelor luate in întrecerea socialistă. Orice succes nou va însemna o contribuţie la dezvoltarea puternică a economiei naționale, la înflorirea patriei noastre și la apărarea păcii.