Munca, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4118-4141)
1961-02-01 / nr. 4118
Acţiunea de dări de seamă şi încheierea contractelor colective, a bugetelor sindicale şi de asigurări sociale Chezăşia unui bilanţ rodnic Despre hărnicia colectivului gospodăriei agricole de stat „Bragadiru" auzisem de multe ori. Ştiam că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici se străduiesc zi de zi să obţină succese deosebite, pentru ca produsele unităţii lor să fie cit mai apreciate de consumatori. Ţinerea conferinţei pentru prezentarea dărilor de seamă asupra îndeplinirii contractului colectiv pe 1960, a bugetului sindicatului şi a celui de asigurări sociale, mi-a dat ocazia să mă conving odată mai mult că aşa stau lucrurile. Rezultatele sunt edificatoare. Gospodăria şi-a îndeplinit şi anul trecut sarcinile de plan, iar la unele produse a dat statului cantităţi peste prevederi. ■ Fireşte că acest lucru nu putea decit să bucure pe cei peste 200 de delegaţi care participau la conferinţă, cit şi întregul colectiv al gospodăriei, dar mai ales pe Constantin Ene, Tudor Angelescu, Dumitru Neicu, Alexandru Olteanu şi mulţi alţii, care au contribuit la obţinerea realizărilor unităţii. Referatele insă nu au enumerat numai cifre şi nume de oameni, în ele, şi mai ales în cel prezentat de comitetul sindicatului, s-a arătat şi formele care au fost folosite de organele sindicale pentru, dobîndirea unor asemenea realizări. S-a arătat, de pildă, că în sectorul porcin, datorită organizării unui curs de pregătire, muncitorul Gheorghe Ispas, de exemplu a reuşit să obţină un spor de creştere în greutate de 560 gr. în loc de 480 gr. cu 4,9 unităţi nutritive, faţă de 5,3 cit era planificat. — Iată deci ce înseamnă ca organul sindical şi conducerea gospodăriei să se ocupe permanent de îndeplinirea angajamentelor din contractul colectiv — a remarcat îngrijitorul Mihai Mitruică. Fireşte că prin organizarea acestor cursuri, prin predarea unor lecţii temeinice, noi, muncitorii, ne-am îmbogăţit cunoştinţele, iar rezultatele se văd. Astfel, de aprecieri au făcut toţi cei 16 tovarăşi care s-au înscris la cuvînt, deoarece la gospodăria agricolă de stat „Bragadiru“ n-a rămas neîndeplinit nici um obiectiv din, contractul colectiv. Toate au fost realizate, fie că se refereau la producţie, fie la activitatea cultural-sportivă. Tocmai aceasta a făcut ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii să participe cu toată atenţia la întocmirea noului contract colectiv, pentru ca el să reflecte atît cerinţele producţiei cit şi nevoile sociale ale oamenilor. Şi obiectivele au fost fixate in mod chibzuit, cu termene precise de înfăptuire, responsabilităţi pe oameni. De exemplu, pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor, pînă la 1 februarie a c. vor fi deschise cursuri agrozootehnice, iar revizuirea sistemului de irigaţii (canale, stăvilare, bazine) pe o suprafaţă de 50 ha. va fi terminată pînă la 1 mai La acest capitol au fost incluse şi propuneri ale muncitorilor, dintre care unele foarte interesante care arată preocuparea lor pentru îmbunătăţirea muncii, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Astfel, inginerul Ion Fluieraş a propus transformarea unei combine P. 2 în două elevatoare pentru însilozarea porumbului. Şi la capitolul „Condiţii de viaţă“ angajamentele sunt concrete. Se arată aici că vor fi reparate atît dormitoarele cit şi bucătăria de la secţia Slobozia, cum şi cele de la alte secţii, iar comitetul sindicatului se obligă să organizeze săptăminal vizionări în colectiv a emisiunilor televiziunii la cele 4 aparate cu care sunt dotate secţiile gospodăriei. — Nu trebuie uitat însă — a arătat tov. Constantin Croitoru -- că mai avem şi unele lipsuri în domeniul activităţii culturale. La colţurile roşii nu există scaune suficiente, încăperile nu sunt destul de bine încălzite. Ţinîndu-se seama de critica lui Constantin Croitoru, conducerea împreună cu comitetul sindicatului au şi trecut imediat la remedierea lipsurilor semnalate. în prezent, în atelierul de timplărie al G.A.S. se lucrează la confecţionarea unui număr de 50 scaune, iar pentru o mai bună încălzire a dormitoarelor şi a colţurilor roşii s-a făcut o nouă repartiţie de combustibil, în raport cu cubajul încăperilor. La gospodăria agricolă de stat „Bragadiru“ unele din angajamentele din contractul colectiv pe anul în curs au şi început să fie traduse în viaţă. Pînă acum s-au şi livrat unităţilor „Aprozar“ însemnate cantităţi de trufandale. Acest început este o chezăşie că bilanţul anului 1961 va fi şi mai rodnic, că întregul colectiv, atunci cînd va analiza îndeplinirea obiectivelor lui, va avea o nouă satisfacţie, care se va adăuga la cele de pînă acum. M. MEREANU Bugetul corespunde pe deplin necesităţilor Zilele acestea a avut loc conferinţa sindicatului de la întreprinderea „Industria Lînei“ din Timişoara. O atenţie deosebită a fost acordată cu acest prilej felului cum au fost îndeplinite prevederile din bugetul sindicatului pe anul trecut şi întocmirii noului buget. Conferinţa a apreciat ca satisfăcătoare munca comitetului sindicatului desfăşurată pentru crearea condiţiilor materiale în vederea organizării unei susţinute activităţi privind ridicarea nivelului cultural, politic şi profesional al membrilor de sindicat. Datorită activităţii intense desfăşurate de organizatorii de grupe, membrii comitetelor de secţie şi ai comitetului sindicatului, veniturile din cotizaţii, manifestări culturale etc. au fost realizate în întregime şi chiar depăşite. Acest fapt a dat posibilitate sindicatului să obţină realizări însemnate. Astfel, s-au procurat cărţi pentru bibliotecă în valoare de aproape 6000 lei. De asemenea s-au confecţionat costume noi pentru corişti, au fost destinate sume însemnate pentru amenajarea clubului şi a colţului roşu, pentru care au fost cheltuiţi 23.228 lei etc. Totodată a fost virată în contul asociaţiei sportive suma de 12.500 lei din care s-a procurat material sportiv. Experienţa anului trecut a ajutat comitetului sindicatului să întocmească pentru anul 1961 un proiect de buget judicios care corespunde necesităţilor ridicate de desfăşurarea activităţii sindicale. Astfel, din totalul sumei prevăzute a se cheltui în acest an, 50 la sută este destinată organizării şi desfăşurării activităţii cultural-educative. Printre altele se prevede procurarea de echipament şi instrumente muzicale In valoare de 10.000 lei şi cărţi In valoare de 6200 lei etc. Pentru funcţionarea clubului şi colţului roşu a fost alocată de asemenea o importantă sumă iar pentru organizarea de excursii 18.800 lei, în afară de cei 28.000 lei destinaţi sprijinirii asociaţiei sportive. Participanţii la conferinţă s-au angajat să depună toate eforturile pentru realizarea veniturilor prin desfăşurarea unei intense munci politice de la om la om. Conferinţa a aprobat în unanimitate noul buget al sindicatului. (Coresp. „Munca“) Informaţie Marţi, 31 ianuarie 1961, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, , Ştefan Voitec, a primit în audienţă pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. la Bucureşti, Ivan Kuzmici Jegalin. pro-Semnarea Convenţiei între guvernul R P. Romîne şi guvernul R.P.F. Iugoslavia privind pescuitul în apele de frontieră La 30 ianuarie s-a semnat la Timişoara Convenţia între guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Republicii Populare Federative Iugoslavia privind pescuitul în apele de frontieră. Din partea română Convenţia a fost semnată de inginer Gheorghe Mirică, directorul Institutului de cercetări piscicole al Ministerului Industriei Bunurilor de Consum, iar din partea iugoslavă de inginer Nikola Djisalov, din Secretariatul pentru agricultură al Comitetului executiv al R. P. Serbia. (Agerpres) In citeva rinduri TIMIŞOARA (Coresp „Munca"). Ieri au luat sftrşit lucrările celei de-a 8-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor didactice de la Institutul Politehnic din localitate, consacrată împlinirii a 40 de ani de existenţă a acestui institut de învăţămint superior. In cuvintul rostit cu acest prilej, rectorul Institutului, Marin Rădoi, a vorbit despre dezvoltarea multilaterală pe care a cunoscut-o acest așezămînt de cultură în anii regimului democratpopular. * In cursul sesiunii au fost prezentate o serie de referate privind activitatea desfășurată de cadrele didactice şi studenţi, precum şi despre roadele colaborării statornicite între catedrele institutului şi diferitele Întreprinderi din regiune. ★ Astă seară de la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca se va desfăşura prima reuniune din cadrul turneului de box rezervat pugiliştilor de categoriile „cocoş“ şi „semi-uşoare". Reuniunile următoare vor avea loc joi şi vineri cu începere de la ora 19 şi duminică dimineaţa de la ora 10. In cadrul semifinalelor competiţiei feminine de handbal redus „Cupa campionilor europeni“ duminică la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca se va desfăşura întîlnirea dintre echipele Ştiinţa Bucureşti şi Jalgiris Kaunas. Returul acestei întîlniri se va desfăşura la 19 februarie la Vilnius. In centrul atenţiei (Urmare din pag. l-a) priveşte calitatea. Ei nu cumpără o marfă proastă, executată fără gust. Or, anul trecut, unele fabrici de confecţii care primesc ţesături de la Buhuşi au respins cantităţi din acestea, ca necorespunzătoare. Intr-adevăr, întreprinderea a livrat ţesături cu defecte. De exemplu, la unele bucăţi trimise de preparaţia filaturii şi de filatură, procentajul de cupoane şi semne a fost destul de ridicat. De asemenea, ţesătoria de lină a predat bucăţi din articolele 221-03, 222-12-1, 198-03, 415-06 cu defecte de calitate (amestecuri de partizi). Şi în produsele fabricate de ţesătoria de bumbac s-au constatat unele amestecuri de partizi — de pildă, la doc şi la firul 28/2 destinat fabricilor de tricotaje. Din această pricină ţesăturile au apărut rărite, cu carouri deformate, cu fire lipsă în urzeală. Dar cele mai multe lipsuri în ce priveşte calitatea s-au datorat unor muncitori de la finisaj, care, lucrînd neglijent, au provocat găuri în ţesăturile date la piuă, tăieturi cu maşinile de tuns, agăţări de fire. Şi pe bună dreptate, beneficiarii au refuzat aceste mărfuri,îmbunătăţirea calităţii produselor în anul 1961 este o cerinţă imperioasă. Atingerea acestui obiectiv depinde în primul rînd de mai buna organizare a muncii, precum şi de traducerea în viaţă a unor propuneri care vădesc preocuparea muncitorilor de a da numai ţesături de calitate superioară. O astfel de propunere a şi fost aplicată. Este vorba de cea a maistrului Marin Ciucă, care, în cadrul unei consfătuiri de producţie, a sugerat ideea ca ungerea şi curăţirea războiului să nu se facă decit după terminarea urzelii de pe el. In felul acesta se înlătură petele provenite de la uleiuri şi mecanisme, pete care rămineau chiar după finisarea ţesăturii. De asemenea, pentru a se evita scăparea firelor, precum şi alte deficienţe, tovarăşul Bălan Pricop a propus să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea iluminatului de noapte, iar muncitorul Ion Turcea a cerut ca atelierul de scămoşat lină să fie dotat cu cărucioare pentru transportul acesteia. Invăţînd din lipsurile avute în anul 1960, unii muncitori fruntaşi în producţie au propus comitetului sindicatului şi comitetelor de secţie să stabilească drept principal obiectiv al întrecerii socialiste îmbunătăţirea calităţii produselor, iar la acordarea titlului de fruntaş în producţie să se ţină seama de succesele dobîndite de muncitori pe linia fabricării unor ţesături trainice şi frumoase, aşa cum le cer masele de cumpărători. Echipa de dansuri a clubului „I. L. Caragiale"din Mediaş interpretînd unul din frumoasele jocuri romineşti Foto: A. ŞTEFAN MUNKA Solemnitatea înmînării unor decoraţii Marţi la amiază a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte tovarăşii Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. Atanase Joja, preşedintele Academiei R. P. Romîne, arh. Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, vasile Posteucă, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare. Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţific şi didactic a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române" clasa I acad. I. S. Gheorghiu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani şi acad. Gh. Macovei, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, şi „Ordinul Muncii“ clasa I acad. Arthur Kreindler. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul învăţămîntului s-a conferit „Ordinul Muncii“ clasa II prof. Vasile Suciu. Pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în munca de învăţător, tov. Maria Ionescu i-a fost conferit titlul de „învăţător emerit al Republicii Populare Romîne “, iar tov. Dumitru Ionescu „Ordinul Muncii” clasa III. Tov. Ilie Fisteag, i-a fost înminat Ordinul „23 August“ clasa V, pentru contribuţie activă la lupta împotriva fascismului. Pentru evidenţiere deosebită la lucrările de proiectare şi construcţii a sălii Palatului Republicii Populare Române au fost conferite ordine şi medalii unor muncitori, tehnicieni, ingineri şi arhitecţi. Arh. Horia Maicu i-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I. Au fost conferite de asemenea Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa IV şi a V şi „Ordinul Muncii“ clasa I, II şi III unui număr de 72 tovarăşi, precum şi „Medalia Muncii“ unui număr de 94 tovarăşi. Tovarăşul Mihail Ralea a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în activitatea de viitor. In numele celor decoraţi tovarăşii acad. I. S. Gheorghiu, arh. Horia Maicu şi Ilie Fisteag au mulţumit pentru înaltele distincţii primite (Agerpres) Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucureşti . Vremea continuă să se încălzească. Cer schimbător. Vînt slab. Temperatura în creştere. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 8 grade, iar maximele între plus 1 şi plus 4 grade. Seara şi dimineaţa ceaţă slabă. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme schimbătoare cu cerul mai mult noros. local precipitaţii- Vînt slab pînă la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura la început în creştere, apoi staţionară. ------pro----- Tragerea de amortizare La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 ianuarie 1969 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) F.K.V. 5) U.V.Z. 2) T.B.D. 6) P.E.L. 3) C.R.P. 7) J.K.V. 4) P.G.E. 8) C.V.V. .Bătrînii povestesc... De obicei, in dimineţile zilelor de sărbătoare. Călăraşi, oraşul de pe malul Borcei, nu cunoaşte o prea mare animaţie. Ziua de 29 ianuarie a.c. a făcut insă excepţie de la aceasta regulă încă din primele ore ale dimineţii senine dar geroase de iarnă, străzile au fost foarte animate. Grupuri, grupuri de bătrîni bine dispuşi se îndreptau încet spre Sfatul popular raional. Majoritatea erau ţărani colectivişti, îmbrăcaţi cu cojoace sau şube lungi îmblănite, cu feţele îmbujorate şi plini de voie bună, semn al unei vieţi fericite. Printre ei se aflau şi pensionari, care lucraseră la diferite întreprinderi şi instituţii ale oraşului şi raionului Călăraşi. Veniseră la invitaţia Consiliului raional F.D.P., pentru a sta de vorbă împreună şi a-şi reaminti de întunecatele vremuri nu prea îndepărtate, ale regimului burghezo-moşieresc. Veniseră să povestească despre viaţa lor plină de zbucium şi greutăţi de atunci şi, mai cu seamă, despre batjocura şi bătăile din timpul alegerilor. La acest sfat al bătrînilor din Călăraşi, au ţinut să participe şi o mulţime de tineri şi tinere, care la 5 martie îşi vor exercita pentru prima dată dreptul de a vota. Ei voiau să afle de la cei vîrstnici despre felul cum se vota în vremea aceea şi mai ales ce se intimpla apoi cu promisiunile făcute de deputaţii burghezi. Cum e şi firesc, intr-o astfel de intilnire între bătrîni şi tineri, se încinseseră vii discuţii. — Hei, ce ştii mata, fetică, despre felul cum am trăit noi în trecut — spuse bătrinul Ion Uceanu, colectivist din comuna Vlad Ţepeş, tinerei Elena Stan.Am dus-o tare greu cu droaia mea de 11 copii. Dacă mai ţinea mult regimul burghezo-moşieresc mă prăpădeam. — Aşa-i, moşule, am auzit şi eu de lapărinţi că tare greu era în trecut — zise fata. Dar ia spune-mi, cum era, cu măritişul fetelor ? Bătrînul colectivist zimbi. — Trebuia să mă tirgui cu băieţii, ca la iarmaroc. Mă întrebau ci pămînt îi dau fetei, ce zestre are. Or, eu, săracul de mine, nu aveam nici ce le da de mîricare. — Dar acum ce te întreabă băieţii ? — Ii iscodi fata din nou. — Ce să mă întrebe... Cite zilemuncă are, dacă-i harnică şi gospodină şi altele de-alde astea.. Discuţia le-a fost întreruptă. In frumoasa şi spaţioasa sală de festivităţi a Sfatului popular raional, devenită neîncăpătoare, se făcu linişte. Bătrînii începură pe lină să povestească. S-au înscris la cuvînt ceferiştii pensionari Vasile Mărăcinaru şi Augustin Popescu, docherii pensionari Gheorghe Stan şi Ion Alecu, colectiviştii Ion R. Uceanu, Maria Varban, Constantin Vasilescu, Constantin Marcu, precum şi tinerele Maria Miclea, Ana Dragu şi alţii. Cu mult interes a fost ascultat tovarăşul Augustin Popescu, fost mecanic de locomotivă, in prezent pensionar. — Niciodată nu m-am privit că voi avea fericirea să vorbesc la o astfel de adunare a bătrlnilor — a spus el. Şi noi, cei de la C.F.R., ca de altfel toţi muncitorii, am dus-o destul de greu în trecut. Cit despre alegeri, ştiţi şi dv. că prin 29 erau zeci de partide. Toţi candidaţii burghezi promiteau cîte-n lună şi-n soare. Asta, bineînţeles, cu vreo două săptămîni înainte de alegeri. După aceea, nimeni nu-i mai vedea la faţă. Dacă te dibuia că ai dat votul altcuiva decit lor, intra în funcţie „electoratul“ şi vai de spinarea ta. Aşa era atunci. — Ia amintiţi-vă cum arăta in trecut oraşul Călăraşi. Un oraş al sam-~ sărilor de cereale — povesteşte Dumitru Bob, muncitor in port. Griul, bogăţia de totdeauna a Bărăganului, obţinut prin sudoarea ţăranilor noştri muncitori, constituia sursa principală de venituri , pentru clasa parazitară a moşierilor. In timp ce ei se lăfâiau în străinătate cu banii storşi din triada celor obidiţi. In casele acestora domnea mizeria cruntă. — Chiaburii ne exploatau la singe — povesti la rîndul lui colectivistul Ion Uceanu. îmi amintesc ca acum ce spuneau burghezii despre noi, bătrinii. Ei ziceau că celor trecuţi de 60 de ani să li se dea hapuri. Azi, partidul ne preţuieşte. Dovadă este însăşi adunarea noastră de astăzi. Cit despre alegeri, ce să vă spun, ne făgăduiau marea cu sarea şi Oltul cu totul, dar numai cu promisiunile ne alegeam. Mă bucură faptul că printre noi se găsesc azi şi numeroşi tineri. Partidul şi guvernul le-au creat condiţii bune de învăţătură, nu ca un trecut cînd copiii noştri, ai sărăcimii, cu greu puteau face patru clase primare. De aceea, tovarăşi, eu strig: „Să trăiască toţi acei care luptă pentru o viaţă din ce in ce mai bună şi pentru pace !" — Eu sunt muncitoare la fabrica de confecţii din Călăraşi — spuse tînăra Ana Dragu. Din cele auzite de la dv. am înţeles că, in trecut, aţi trăit tare greu. Tot atît de greu cum au trăit şi părinţii mei, care au slugărit pe moşia lui Aurel Pană. Azi toate acestea au rămas o tristă amintire. Mă bucur că şi comuna Amara, de unde sunt eu, cunoaşte acum o puternică dezvoltare. Este electrificată, are cinematograf, s-a construit o şosea care o leagă de Slobozia. Celor care vin la Băile Amara, pentru a-şi căuta sănătatea, li s-au creat condiţii bune de tratament, cazare etc. Pentru toate acestea eu voi da cu încredere votul meu candidaţilor F.D.P. şi mă angajez să întimpin alegerile cu rezultate cit mai bune in producţie,, să dau numai lucru de calitate. Despre viaţa de ieri şi cea de azi au mai vorbit mulţi bătrîni la această adunare. Tinerii, care n-ş au cunoscut vitregiile trecutului şi despre care au aflat cite ceva din spusele bătrlnilor sau din cărţi, au comparat toate acestea cu minunatele înfăptuiri din anii regimului nostru democrat-popular. Le-a apărut astfel şi mai izbitor contrastul dintre viaţa grea pe care o duceau oamenii muncii in regimul burghezo-moşieresc şi viitorul fericit pe care şi-l făureşte azi poporul nostru harnic sub înţeleaptă conducere a Partidului Muncitoresc Romin. In încheiere, colectivistul Gh. Apostol din G.A.C. „Vasta Vasilescu" din comuna Roseţi a dat citire unei chemări adresată tuturor colectiviştilor din regiunea Bucureşti, ca să întimpine alegerile de la 5 martie cit mai bine pregătiţi pentru viitoarele munci agricole. Chemarea a fost aprobată in unanimitate de participanţi. ST. DUMITRESCU La casa alegătorului din comuna Vama, regiunea Suceava, se duce o vie activitate. In clișeu : aspect de la casa alegătorului din comuna Vama. Foto : AGERPRES Tinereţea zilelor noastre (Urmare din pag. 1a)menii alături de care munceşte, ca Aurel Stanciu, Dumitru Strigu sau Ioan Miculi. Despre el, despre realizările lui, Ştefan Tripşa vorbeşte întotdeauna cu multă modestie. Şi tocmai modestia, această zestre scumpă a comunistului, îl ajută să nu fie mulţumit niciodată cu ceea ce a realizat, să caute mereu noi şi noi soluţii in rezolvarea problemelor de producţie. Crescut şi educat în anii regimului nostru, viaţa lui Ştefan Tripşa a urmat cursul vieţii multor tineri şi tinere. Fiul unui lăcătuş mecanic, născut într-un sat de lingă Alba Iulia, urmează şcoala profesională de pe lingă combinat. La 26 august 1952 primeşte cartea de maistru oţelar şi îl găsim prim topitor la cuptorul electric de 5 tone. Şcoala profesională i-a deschis o nestăvilită sete de a învăţa, de a cerceta numeroase cărţi de specialitate, deschizîndu-i largi orizonturi spre măiestrie. După numai cîţiva ani, ajungind muncitor de nădejde al uzinei, i se încredinţează în ciuda vîrstei lui, sarcina de mare răspundere în pregătirea tinerelor cadre de oţelari, înzestrat cu o mare putere de cunoaştere şi spirit inovator, la numai 23 ani, ţara îl trimite la specializare în Uniunea Sovietică unde învaţă cu şi mai mare îndrijire. Aici tinărul Ştefan Tripşa leagă o prietenie trainică cu cel mai bătrin oţelar din uzinele Stal din Zaporoje-Ucraina. Se reîntoarce în ţară şi aplică creator ceea ce a învăţat de la prietenii sovietici. Curînd face o călătorie în China demonstrînd aici înalta-i măiestrie de oţelar... Şi ca răsplată pentru meritele sale deosebite in producţie, cînd abia împlinea vîrsta de 26 de ani, lui Ştefan Tripşa i se decernează înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Răsplată a muncii creatoare, a căutărilor sale neobosite. Deşi încă scurtă, biografia noii oţelării unde lucrează Ştefan Tripşa este bogată în fapte deosebite. 5 mai, 1958, ora 23. Zi, an şi oră în istoria de început a noii oţelării. S-a evacuat prima şarjă la primul cuptor care a pornit aici, în oţelăria nouă! Incepînd cu anul 1959 harnicii oţelari au rupt cu 13 zile mai devreme ultima filă din calendar iar în 1960 cu 24 de zile îndeplinind înainte de termen planul de producţie. în acest scurt timp noua oţelărie a acumulat o bogată experienţă de producţie. Toate aceste rezultate de înaltă valoare tehnică vor constitui subiectul cărţii intitulată : „întreţinerea cuptoarelor la cald". Autor: Ştefan Tripşa, maistru oţelar. Muncitorii nu numai că studiază cărţi tehnice, dar le şi scriu! Muncitor, autorul linei cărţi tehnice ! Este o realitate a zilelor noastre, o încununare a minunatelor condiţii de viaţă şi muncă create în ţara noastră... ...In orele libere, Ştefan Tripşa este adeseori oaspetele mult aşteptat al pionierilor, sau elevilor. El le vorbeşte despre viaţa nouă a oţelurilor, despre înalta preţuire de care se bucură munca în patria noastră. ...in după,amiaza aceleiaşi zile l-am întilnit pe Ştefan Tripşa in mijlocul a sute de oameni din oraş la o adunare pentru propunerea candidatului F.D.P. in alegerile de la 5 martie. Pentru marea încredere de care se bucură, pentru preţuirea muncii lui neobosite, a modestiei sale, intr-o atmosferă sărbătorească oamenii l-au propus candidat pentru alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională pentru circumscripţia electorală nr. 2 Hunedoara. Televiziune MIERCURI 1 FEBRUARIE 16:00 — Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : „Talentul“ — ecranizare după Leonid Lenei ; Telejurnalul săptămînii; In vizită la metalurgiştii de la „Timpuri Noi“; „Calitatea — obiectivul nostru principal”. Vorbeşte tovarăşul Vasile Ion, controlor tehnic la fabrica de încălţăminte ,,Kirov“. Muzică uşoară în interpretarea formaţiei artistice de amatori de la Institutul de studii şi cercetări hidrotehnice. Radio JOI, 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I : 9:00 — Variaţiuni şi fugă de Benjamin Britten pe o temă de Purceli; 9,30 — Vreau să ştiu : Din cuprins : In faţa tabelului lui Mendeleev; Hibernaţia artificială; 11,03 — Arii din operele compozitorilor italieni, In interpretarea soliştilor noştri; 11,30 — Folclorul în prelucrarea compozitorilor noştri; 12,00 — Colocviu despre calitate; 12,10 — Baletul „Nunta în Carpaţi" de Paul Constantinescu; 12,45 — Cîntece din ţări prietene; 14,00 — Programul emis de Studioul de radio Craiova; 14,30 — Din muzica popoarelor; 15,20 — Muzică uşoară; 15,50 — Muzică din opere; 16,15 — Vorbeşte Moscova ! 16,45 — Melodii populare romineşti , interpretate la fluier şi clarinet de Florea Netcu ; 17,30 — Tinereţea ne e dragă (reluare); 18,20^ Cîntece de alegeri; 18,30 — Curs de iniţiere muzicală: ,,Dictionar muzical“ (XVII) „Temă cu variaţiuni"; 19,05 — Tribuna radio: Cultura — bun al maselor populare; 19,20 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 19,45 — Transmisie din Studioul de concerte a concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin. PROGRAMUL II : 14,30 — De toata pentru toţi (reluare); 15,00 — Instrumentişti de muzică uşoară din ţări prietene; 15,20 — Suita ,,Visul unei nopţi de vară", de Mendelsohn,Bartholdy ; 16,30 — ,,Eliberarea patriei şi construirea socialismului oglindite în creaţia compozitorilor noştri“; 18,05 — Tineri solişti la microfon: pianistul Albert Guttmatt; 18,45 — Să învăţăm limba rusă cîntînd: „Marşul brigăzilor comsomoliste" de Ostrovski; 19,30 — Carnet, de reporter : Candidaţii poporului; 19,40 — Cîntă violoncelistul Daniil Şafran; 20,30 — Emisiune literară ; 20,45 . Muzică uşoară de compozitori sovietici; 21,15 — Program de cîntece, romanţe şi jocuri; 22,00 — Mari ansambluri corali româneşti; 22,30 — Muzică din operete. Cinematografe Patrie (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Portretul unui necunoscut: Republica (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Maxim Gorki (9,45) 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21), V. Roaita (10; 12,15; 17; 19,15; 21,30), N. Bălcescu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19,15; 21,30), Mama India; Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (9,30; 11,30; 13; 15, 17; 19, 21), Infra,tirea între popoare (15,30; 18; 20,30), Steaua tăcerii; V. Alecsandri (10; 12; 14; 16; 18, 20) , I. C. Frimu (9,20; 11,25; 13,35; 15,45; 18; 20,15; 22,30*1. 23 August (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Gh.Doja (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) . Alerg după o stea; Lumina (10 ; 14; 16; 18,15; 20,30); Flacăra (15,30; 18; 20,30); Olga Bancic (15,30; 18; 20,30), Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21), Cu orice preţ; Central (10,15; 12,15; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45), Fioreasca (19,30). Fiul meu se însoară; Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cântecul mării; 13 Septembrie (10—14) Program special pentru copii (14,30; 16,45; 19, 21,15) pentru adulţi : Odată în viaţă; Timpuri Noi (10—21); Cai patru de pe Moana; Tineretului (15, 17; 19, 21) ; Eugenie Grandet ; Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Pisica îşi scoate ghearele» 8 Martie (15; 17; 19, 21) Doctorin Şoim ; Al- Popov (10-2H Pescuiton in apă tulbur» ; Grivița 15,30; 18; 20.30); Arta (II; 16; 18;15; 20.30); Popular (15; 17, 19; 21): Scrisasis neexpediatâ; Cultura] (15; 17; 19, 21); Discipolul diavolului; Unire» (14,30; 16,30; 18.45; 21); Rosemarie; C. David (15.30- 18; 20.30); Done» Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30): Batalionul negru; Al Sabia (15,15; 18; 20,451: Hovanscma; Munca (16; 18,15; 20,301: Soldat, fără uniformă; Tudor Vladbalceacu (15, 17; 19, 21)- Fata cu ulciorul; Mioriţa (ll; 12,15; 15,30, 1 Mai (14; 16,30; 18,30; 20,30); G. Coşbuc 115; 17; 19, 211: Bătrina pianina; Iile Pintilie (15,30; 18; 20,30): Alo... aui greșit numărul: M. Eminescu (16; 18;15; 20,30): Palatul de cleştar; Volga (11; 15; 17; 19, 21): Marea ml cheamă; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): Hochelstul de rezervi; Drumul Serii (10; 14,30; 16,45; 19, 21,15): Confidentul doamnelor. 30 Decembrie (15; 17; 19; 21). Medicul și vraciul. B. Delavrancea (16; 18; 20): Haiducul de pe Ceremuș. Pag 3-a