Munca, februarie 1961 (Anul 17, nr. 4118-4141)

1961-02-01 / nr. 4118

Acţiunea de dări de seamă şi încheierea contractelor colective, a bugetelor sindicale şi de asigurări sociale Chezăşia unui bilanţ rodnic Despre hărnicia colectivului gos­podăriei agricole de stat „Bragadi­­ru" auzisem de multe ori. Ştiam că muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici se străduiesc zi de zi să obţină succese deosebite, pentru ca produse­le unităţii lor să fie cit mai apreciate de consumatori. Ţinerea conferinţei pentru prezen­tarea dărilor de seamă asupra înde­plinirii contractului colectiv pe 1960, a bugetului sindicatului şi a celui de asigurări sociale, mi-a dat ocazia să mă conving odată mai mult că aşa stau lucrurile. Rezultatele sunt edi­ficatoare. Gospodăria şi-a îndeplinit şi anul trecut sarcinile de­ plan, iar la unele produse a dat statului can­tităţi peste prevederi. ■ Fireşte că acest lucru nu putea decit să bucure pe cei peste 200 de delegaţi care participau la conferinţă, cit şi întregul colectiv al gospodă­riei, dar mai ales pe Constantin Ene, Tudor Angelescu, Dumitru Neicu, Alexandru Olteanu şi mulţi alţii, care au contribuit la obţinerea realizărilor unităţii. Referatele insă nu au enumerat nu­mai cifre şi nume de oameni, în ele, şi mai ales în cel prezentat de comi­tetul sindicatului, s-a arătat şi for­mele care au fost folosite de organe­le sindicale pentru, dobîndirea unor asemenea realizări. S-a arătat, de pil­dă, că în sectorul porcin, datorită or­ganizării unui curs de pregătire, muncitorul Gheorghe Ispas, de exem­plu a reuşit să obţină un spor de creştere în greutate de 560 gr. în loc de 480 gr. cu 4,9 unităţi nutritive, faţă de 5,3 cit era planificat. — Iată deci ce înseamnă ca orga­nul sindical şi conducerea gospodă­riei să se ocupe permanent de înde­plinirea angajamentelor din contrac­tul colectiv — a remarcat îngrijito­rul Mihai Mitruică. Fireşte că prin organizarea acestor cursuri, prin pre­darea unor lecţii temeinice, noi, mun­citorii,­­ ne-am îmbogăţit cunoştinţele, iar rezultatele se văd. Astfel, de aprecieri au făcut toţi cei 16 tovarăşi care s-au înscris la cu­­vînt, deoarece la gospodăria agrico­lă de stat „Bragadiru“ n-a rămas ne­îndeplinit nici um obiectiv din, con­tractul colectiv. Toate au fost reali­zate, fie că se refereau la producţie, fie la activitatea cultural-sportivă. Tocmai aceasta a făcut ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii să participe cu toată atenţia la întocmirea noului contract colectiv, pentru ca el să re­flecte atît cerinţele producţiei cit şi nevoile sociale ale oamenilor. Şi o­­biectivele au fost fixate in mod chib­zuit, cu termene precise de înfăptui­re, responsabilităţi pe oameni. De exemplu, pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor, pînă la 1 februarie a c. vor fi deschise cursuri agrozootehnice, iar revi­zuirea sistemului de irigaţii (ca­nale, stăvilare, bazine) pe o su­prafaţă de 50 ha. va fi terminată pînă la 1 mai La acest capitol au fost incluse şi propuneri ale muncitorilor, dintre care unele­ foarte interesante care arată preocuparea lor pentru îmbunătăţirea muncii, pentru creşte­rea productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost. Astfel, ingine­rul Ion Fluieraş a propus transforma­rea unei combine P. 2 în două eleva­toare pentru însilozarea porumbului. Şi la capitolul „Condiţii de viaţă“ angajamentele sunt concrete. Se arată aici că vor fi reparate atît dormitoa­rele cit şi bucătăria de la secţia Slo­bozia, cum şi cele de la alte secţii, iar comitetul sindicatului se obligă să organizeze săptăminal vizionări în colectiv a emisiunilor televiziunii la cele 4 aparate cu care sunt dotate secţiile gospodăriei. — Nu trebuie uitat însă — a ară­tat tov. Constantin Croitoru -- că mai avem şi unele lipsuri în dome­niul activităţii culturale. La colţurile roşii nu există scaune suficiente, în­căperile nu sunt destul de bine în­călzite. Ţinîndu-se seama de critica lui Constantin Croitoru, conducerea îm­preună cu comitetul sindicatului au şi trecut imediat la remedierea lip­surilor semnalate. în prezent, în a­­telierul de timplărie al G.A.S. se lucrează la confecţionarea unui nu­măr de 50 scaune, iar pentru o mai bună încălzire a dormitoarelor şi a colţurilor roşii s-a făcut o nouă re­partiţie de combustibil, în raport cu cubajul încăperilor. La gospodăria agricolă de stat „Bragadiru“ unele din angajamentele din contractul colectiv pe anul în curs au şi început să fie traduse în viaţă. Pînă acum s-au şi livrat uni­tăţilor „Aprozar“ însemnate cantităţi de trufandale. Acest început este o chezăşie că bilanţul anului 1961 va fi şi mai rodnic, că întregul colectiv, atunci cînd va analiza îndeplinirea obiectivelor lui, va avea o nouă sa­tisfacţie, care se va adăuga la cele de pînă acum. M. MEREANU Bugetul corespunde pe deplin necesităţilor Zilele acestea a avut loc conferin­ţa sindicatului de la întreprinderea „Industria Lînei“ din Timişoara. O atenţie deosebită a fost acordată cu acest prilej felului cum au fost îndeplinite prevederile din bugetul sindicatului pe anul trecut şi întoc­mirii noulu­i buget. Conferinţa a apre­ciat ca satisfăcătoare munca comite­tului sindicatului desfăşurată pentru crearea condiţiilor materiale în ve­derea organizării unei susţinute acti­vităţi privind ridicarea nivelului cul­tural, politic şi profesional al membri­lor de sindicat. Datorită activităţii intense desfăşurate de organizatorii de grupe, membrii comitetelor de sec­­ţie şi ai comitetului sindicatului, ve­niturile din cotizaţii, manifestări cul­turale etc. au fost realizate în între­gime şi chiar depăşite. Acest fapt a dat posibilitate sindicatului să obţi­nă realizări însemnate. Astfel, s-au procurat cărţi pentru bibliotecă în valoare de aproape 6000 lei. De ase­menea s-au confecţionat costume noi pentru corişti, au fost destinate sume însemnate pentru amenajarea clubului şi a colţului roşu, pentru care au fost cheltuiţi 23.228 lei etc. Totodată a fost virată în contul aso­ciaţiei sportive suma de 12.500 lei din care s-a procurat material spor­tiv. Experienţa anului trecut a ajutat co­mitetului sindicatului să întocmească pentru anul 1961 un proiect de buget judicios care corespunde necesităţi­lor ridicate de desfăşurarea activită­ţii sindicale. Astfel, din totalul sumei prevăzute a se cheltui în acest an, 50 la sută este destinată organizării şi desfăşurării activităţii cultural-edu­cative. Printre altele se prevede pro­curarea de echipament şi instrumente muzicale In valoare de 10.000 lei şi cărţi In valoare de 6200 lei etc. Pen­tru funcţionarea clubului şi colţului roşu a fost alocată de asemenea o im­portantă sumă iar pentru organizarea de excursii 18.800 lei, în afară de cei 28.000 lei destinaţi sprijinirii asocia­ţiei sportive. Participanţii la conferinţă s-au an­gajat să depună toate eforturile pen­tru realizarea veniturilor prin des­făşurarea unei intense munci politice de la om la om. Conferinţa a aprobat în unanimita­te noul buget al sindicatului. (Coresp. „Munca“) Inform­aţie Marţi, 31 ianuarie 1961, vicepre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, , Ştefan Voitec, a primit în audienţă pe noul ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al U.R.S.S. la Bucureşti, Ivan Kuzmici Jegalin. pro-Semnarea Convenţiei între guvernul R P. Romîne şi guvernul R.P.F. Iugoslavia privind pescuitul în apele de frontieră La 30 ianuarie s-a semnat la Timi­şoara Convenţia între guvernul Repu­blicii Populare Romîne şi guvernul Re­publicii Populare Federative Iugoslavia privind pescuitul în apele de frontieră. Din partea română Convenţia a fost semnată de inginer Gheorghe Mirică, directorul Institutului de cercetări pis­cicole al Ministerului Industriei Bunu­rilor de Consum, iar din partea iugos­lavă de inginer Nikola Djisalov, din Secretariatul pentru agricultură al Co­mitetului executiv al R. P. Serbia. (Agerpres) In cite­va rinduri TIMIŞOARA (Coresp „Munca").­­ Ieri au luat sftrşit lucrările celei de-a 8-a sesiuni ştiinţifice a cadrelor di­dactice de la Institutul Politehnic din localitate, consacrată împlinirii a 40 de ani de existenţă a acestui­ insti­tut de învăţămint superior. In cuvin­­tul rostit cu acest prilej, rectorul In­stitutului, Marin Rădoi, a vorbit des­pre dezvoltarea multilaterală pe care a cunoscut-o acest așezămînt de cul­tură în anii regimului democrat­­popular. * In cursul sesiunii au fost prezen­tate o serie de referate privind acti­vitatea desfășurată de cadrele didac­tice şi studenţi, precum şi despre roadele colaborării statornicite între catedrele institutului şi diferitele În­treprinderi din regiune. ★ Astă seară de la ora 19 în sala spor­turilor de la Floreasca se va desfăşu­ra prima reuniune din cadrul turneului de box rezervat pugiliştilor de catego­riile „cocoş“ şi „semi-uşoare". Reuniunile următoare vor avea loc joi şi vineri cu începere de la ora 19 şi duminică dimineaţa de la ora 10. In cadrul semifinalelor competiţiei feminine de handbal redus „Cupa cam­pionilor europeni“ duminică la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca se va desfăşura întîlnirea dintre echipele Ştiinţa Bucureşti şi Jalgiris Kaunas. Returul acestei întîlniri se va desfă­şura la 19 februarie la Vilnius. In centrul atenţiei (Urmare din pag. l-a) priveşte calitatea. Ei nu cumpără o marfă proastă, executată fără gust. Or, anul trecut, unele fabrici de con­fecţii care primesc ţesături de la Buhuşi au respins cantităţi din aces­tea, ca necorespunzătoare. Intr-ade­văr, întreprinderea a livrat ţesături cu defecte. De exemplu, la unele bucăţi trimise de preparaţia filaturii şi de filatură, procentajul de cupoa­ne şi semne a fost destul de ridicat. De asemenea, ţesătoria de lină a predat bucăţi din articolele 221-03, 222-12-1, 198-03, 415-06 cu defecte de calitate (amestecuri de partizi). Şi în produsele fabricate de ţesătoria de bumbac s-au constatat unele ames­tecuri de partizi — de pildă, la doc şi la firul 28/2 destinat fabricilor de tricotaje. Din această­ pricină ţesătu­rile au apărut rărite, cu carouri de­formate, cu fire lipsă în urzeală. Dar cele mai multe lipsuri în ce priveş­te calitatea s-au datorat unor mun­citori de la­ finisaj, care, lucrînd ne­glijent, au provocat găuri în ţesătu­rile date la piuă, tăieturi cu maşi­nile de tuns, agăţări de fire. Şi pe bună dreptate, beneficiarii au refu­­zat aceste mărfuri,­­îmbunătăţirea calităţii produselor în anul 1961 este o cerinţă imperioa­să. Atingerea acestui obiectiv depin­de în primul rînd de mai buna or­ganizare a muncii, precum şi de traducerea în viaţă a unor propuneri care vădesc preocuparea muncitori­lor de a da numai ţesături de cali­tate superioară. O astfel de propunere a şi fost a­­plicată. Este vorba de cea a mais­trului Marin Ciucă, care, în cadrul unei consfătuiri de producţie, a su­gerat ideea ca ungerea şi curăţirea războiului să nu se facă decit după terminarea urzelii de pe el. In fe­lul acesta se înlătură petele prove­nite de la uleiuri şi mecanisme, pete care rămineau chiar după finisarea ţesăturii. De asemenea, pentru a se evita scăparea firelor, precum şi alte deficienţe, tovarăşul Bălan Pricop a propus să se ia măsuri pentru îmbu­nătăţirea iluminatului de noapte, iar muncitorul Ion Turcea a cerut ca atelierul de scămoşat lină să fie dotat cu cărucioare pentru transpor­tul acesteia. Invăţînd din lipsurile avute în a­­nul 1960, unii muncitori fruntaşi în producţie au propus comitetului sin­dicatului şi comitetelor de secţie să stabilească drept principal obiectiv al întrecerii socialiste îmbunătăţi­rea calităţii produselor, iar la acor­darea titlului de fruntaş în produc­ţie să se ţină seama de succesele dobîndite de muncitori pe linia fa­bricării unor ţesături trainice şi fru­moase, aşa cum le cer masele de cumpărători. Echipa de dansuri a clubului „I. L. Caragiale"din Mediaş interpretînd unul din frumoasele jocuri romineşti Foto: A. ŞTEFAN MUNKA Solemnitatea înmînării unor decoraţii Marţi la amiază a avut loc la Pre­zidiul Marii Adunări Naţionale solem­nitatea înmînării unor decoraţii. La solemnitate au luat parte tova­răşii Mihail Ralea, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Stoica, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, acad. Atana­­se Joja, preşedintele Academiei R. P. Romîne, arh. Nicolae Bădescu, pre­şedintele Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare, vasile Posteucă, vicepreşedinte al Co­mitetului de stat pentru construcţii, ar­hitectură şi sistematizare. Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţific şi didactic a fost conferit Or­dinul „Steaua Republicii Populare Ro­mâne" clasa I acad. I. S. Gheorghiu, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani şi acad. Gh. Macovei, cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, şi „Or­dinul Muncii“ clasa I acad. Arthur Kreindler.­­ Cu prilejul împlinirii a 70 de ani, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în domeniul învăţămîntului s-a conferit „Ordinul Muncii“ clasa II prof. Vasile Suciu. Pentru activitate îndelungată şi me­rite deosebite în munca de învăţător, tov. Maria Ionescu i-a fost conferit titlul de „învăţător emerit al Republi­cii Populare Romîne “, iar tov. Dumitru Ionescu „Ordinul Muncii” clasa III. Tov. Ilie Fisteag, i-a fost înminat Ordinul „23 August“ clasa V, pentru contribuţie activă la lupta împotriva fascismului. Pentru evidenţiere deosebită la lu­crările de proiectare şi construcţii a sălii Palatului Republicii Populare Ro­mâne au fost conferite ordine şi meda­lii unor muncitori, tehnicieni, ingineri şi arhitecţi. Arh. Horia Maicu i-a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa I. Au fost conferite de asemenea Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ clasa IV şi a V şi „Ordinul Muncii“ clasa I, II şi III unui număr de 72 tovarăşi, precum şi „Medalia Muncii“ unui număr de 94 tovarăşi. Tovarăşul Mihail Ralea a felicitat călduros pe cei distinşi, urîndu-le noi succese în activitatea de viitor. In numele celor decoraţi tovarăşii acad. I. S. Gheorghiu, arh. Horia Mai­cu şi Ilie Fisteag au mulţumit pentru înaltele distincţii primite (Agerpres) Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru 24 de ore în Bucu­reşti . Vremea continuă să se încălzească. Cer schimbător. Vînt slab. Temperatura în creştere. Minimele vor oscila între minus 5 şi minus 8 grade, iar maximele între plus 1 şi plus 4 grade. Seara şi dimineaţa ceaţă slabă. Pentru următoarele trei zile în ţară , vre­me schimbătoare cu cerul mai mult noros. local precipitaţii- Vînt slab pînă la potrivit, din sectorul vestic. Temperatura la început în creştere, apoi staţionară. ------pro-----­ Tragerea de amortizare La tragerea de amortizare a asigu­rărilor mixte de persoane ADAS din 31 ianuarie 1969 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) F.K.V. 5) U.V.Z. 2) T.B.D. 6) P.E.L. 3) C.R.P. 7) J.K.V. 4) P.G.E. 8) C.V.V. .Bătrînii povestesc... De obicei, in dimineţile zilelor de sărbătoare. Călăraşi, oraşul de pe malul Borcei, nu cunoaşte o prea mare animaţie. Ziua de 29 ianuarie a.c. a făcut insă excepţie de la a­­ceasta regulă încă din primele ore ale dimineţii senine dar geroase de iarnă, străzile au fost foarte anima­te. Grupuri, grupuri de bătrîni bine dispuşi se îndreptau încet spre Sfa­tul popular raional. Majoritatea erau ţărani colectivişti, îmbrăcaţi cu co­joace sau şube lungi îmblănite, cu feţele îmbujorate şi plini de voie bună, semn al unei vieţi fericite. Printre ei se aflau şi pensionari, care lucraseră la diferite întreprin­deri şi instituţii ale oraşului şi ra­ionului Călăraşi. Veniseră la invitaţia Consiliului raional F.D.P., pentru a sta de vorbă împreună şi a-şi reaminti de întu­necatele vremuri nu prea îndepăr­tate, ale regimului burghezo-moşie­­resc. Veniseră să povestească des­pre viaţa lor plină de zbucium şi greutăţi de atunci şi, mai cu seamă, despre batjocura şi bătăile din tim­pul alegerilor. La acest sfat al bă­­trînilor din Călăraşi, au ţinut să participe şi o mulţime de tineri şi tinere, care la 5 martie îşi vor exer­cita pentru prima dată dreptul de a vota. Ei voiau să afle de la cei vîrstnici despre felul cum se vota în vremea aceea şi mai ales ce se intimpla apoi cu promisiunile făcute de deputaţii burghezi. Cum e şi fi­resc, intr-o astfel de intilnire între bătrîni şi tineri, se încinseseră vii discuţii.­­ — Hei, ce ştii mata, fetică, despre felul cum am trăit noi în trecut — spuse bătrinul Ion Uceanu, colecti­vist din comuna Vlad Ţepeş, tinerei Elena Stan.­­Am­­ dus-o tare greu cu droaia mea de 11 copii. Dacă mai ţinea mult regimul burghezo-moşie­­resc mă prăpădeam. — Aşa-i, moşule, am auzit şi eu de la­­părinţi că tare greu era în trecut — zise fata. Dar ia spune-mi, cum era, cu măritişul fetelor ? Bătrînul colectivist zimbi. — Trebuia să mă tirgui cu băieţii, ca la iarmaroc. Mă întrebau ci­ pă­­mînt îi dau fetei, ce zestre are. Or, eu, săracul de mine, nu aveam nici ce le da de mîricare. — Dar acum ce te întreabă băie­ţii ? — Ii iscodi fata din nou. — Ce să mă întrebe... Cite zile­­muncă are, dacă-i harnică şi gospo­dină şi altele de-alde astea.. Discuţia le-a fost întreruptă. In frumoasa şi spaţioasa sală de festi­vităţi a Sfatului popular raional, de­venită neîncăpătoare, se făcu linişte. Bătrînii începură pe lină să poves­tească. S-au înscris la cuvînt ceferiştii pensionari Vasile Mărăcinaru şi Au­gustin Popescu, docherii pensionari Gheorghe Stan şi Ion Alecu, colec­tiviştii Ion R. Uceanu, Maria Var­ban, Constantin Vasilescu, Constan­tin Marcu, precum şi tinerele Maria Miclea, Ana Dragu şi alţii. Cu mult interes a fost ascultat to­varăşul Augustin Popescu, fost me­canic de locomotivă, in prezent pen­sionar. — Niciodată nu m-am privit că voi avea fericirea să vorbesc la o astfel de adunare a bătrlnilor — a spus el. Şi noi, cei de la C.F.R., ca de altfel toţi muncitorii, am dus-o destul de greu în trecut. Cit despre alegeri, ştiţi şi dv. că prin 29 erau zeci de partide. Toţi candidaţii bur­ghezi promiteau cîte-n lună şi-n soare. Asta, bineînţeles, cu vreo două săptămîni înainte de alegeri. După aceea, nimeni nu-i mai vedea la faţă. Dacă te dibuia că ai dat vo­tul altcuiva decit lor, intra în func­ţie „electoratul“ şi vai de spinarea ta. Aşa era atunci. — Ia amintiţi-vă cum arăta in tre­cut oraşul Călăraşi. Un oraş al sam-~ sărilor de cereale — povesteşte Du­mitru Bob, muncitor in port. Griul, bogăţia de totdeauna a Bărăganului, obţinut prin sudoarea ţăranilor noş­tri muncitori, constituia sursa prin­cipală de venituri , pentru clasa pa­razitară a moşierilor. In timp ce ei se lăfâiau în străinătate cu banii storşi din triada celor obidiţi. In ca­sele acestora domnea mizeria crun­tă. — Chiaburii ne exploatau la singe — povesti la rîndul lui colectivistul Ion Uceanu. îmi amintesc ca acum ce spuneau burghezii despre noi, bă­­trinii. Ei ziceau că celor trecuţi de 60 de ani să li se dea hapuri. Azi, partidul ne preţuieşte. Dovadă este însăşi adunarea noastră de astăzi. Cit despre alegeri, ce să vă spun, ne făgăduiau marea cu sarea şi Ol­tul cu totul, dar numai cu promisiu­nile ne alegeam. Mă bucură faptul că printre noi se găsesc azi şi nu­meroşi tineri. Partidul şi guvernul le-au creat condiţii bune de învă­ţătură, nu ca un trecut cînd copiii noştri, ai sărăcimii, cu greu puteau face patru clase primare. De aceea, tovarăşi, eu strig: „Să trăiască toţi acei care luptă pentru o viaţă din ce in ce mai bună şi pentru pace !" — Eu sunt muncitoare la fabrica de confecţii din Călăraşi — spuse tînăra Ana Dragu. Din cele auzite de la dv. am înţeles că, in trecut, aţi trăit tare greu. Tot atît de greu cum au trăit şi părinţii mei, care au slugărit pe moşia lui Aurel Pană. Azi toate acestea au rămas o tristă amintire. Mă bucur că şi comuna Amara, de unde sunt eu, cunoaşte acum o puternică dezvoltare. Este electrificată, are cinematograf, s-a construit o şosea care o leagă de Slobozia. Celor care vin la Băile A­­mara, pentru a-şi căuta sănătatea, li s-au creat condiţii bune de trata­ment, cazare etc. Pentru toate aces­­tea eu voi da cu încredere votul meu candidaţilor F.D.P. şi mă angajez să întimpin alegerile cu rezultate cit mai bune in producţie,, să dau nu­mai lucru de calitate. Despre viaţa de ieri şi cea de azi au mai vorbit mulţi bătrîni la aceas­tă adunare. Tinerii, care n-ş au cu­noscut vitregiile trecutului şi despre care au aflat cite ceva din spusele bătrlnilor sau din cărţi, au compa­rat toate acestea cu minunatele în­făptuiri din anii regimului nostru democrat-popular. Le-a apărut ast­fel şi mai izbitor contrastul dintre viaţa grea pe care­ o duceau oamenii muncii in regimul burghezo-moşie­­resc şi viitorul fericit pe care şi-l făureşte azi poporul nostru harnic sub înţeleaptă conducere a Partidu­lui Muncitoresc Romin. In încheiere, colectivistul Gh. A­­postol din G.A.C. „Vasta Vasilescu" din comuna Roseţi a dat citire unei chemări adresată tuturor colectiviş­tilor din regiunea Bucureşti, ca să întimpine alegerile de la 5 martie cit mai bine pregătiţi pentru viitoa­rele munci agricole. Chemarea a fost aprobată in unanimitate de partici­panţi. ST. DUMITRESCU La casa alegătorului din comuna Vama, regiunea Suceava, se duce o vie activitate. In clișeu : aspect de la casa alegătorului din comuna Vama. Foto : AGERPRES Tinereţea zilelor noastre (Urmare din pag. 1­a)­menii alături de care munceşte, ca Aurel Stanciu, Dumitru Stri­­gu sau Ioan Miculi. Despre el, despre realizările lui, Ştefan Trip­­şa vorbeşte întotdeauna cu multă modestie. Şi tocmai modestia, a­­ceastă zestre scumpă a comunis­tului, îl ajută să nu fie mulţumit niciodată cu ceea ce a realizat, să caute mereu noi şi noi solu­ţii in rezolvarea problemelor de producţie. Crescut şi educat în anii regi­mului nostru, viaţa lui Ştefan Tripşa a urmat cursul vieţii mul­tor tineri şi tinere. Fiul unui lă­cătuş mecanic, născut într-un sat de lingă Alba Iulia, urmează şcoala profesională de pe lingă combinat. La 26 august 1952 pri­meşte cartea de maistru oţelar şi îl găsim prim topitor la cuptorul electric de 5 tone. Şcoala profe­sională i-a deschis o nestăvilită sete de a învăţa, de a cerceta nu­meroase cărţi de specialitate, des­­chizîndu-i largi orizonturi spre măiestrie. După numai cîţiva ani, ajungind muncitor de nădejde al uzinei, i se încredinţează în ciuda vîrstei lui, sarcina de mare răs­pundere în pregătirea tinerelor cadre de oţelari, înzestrat cu o mare putere de cunoaştere şi spi­rit inovator, la numai 23 ani, ţara îl trimite la specializare în Uniunea Sovietică unde învaţă cu şi mai mare îndrijire. Aici tină­­rul Ştefan Tripşa leagă o priete­nie trainică cu cel mai bătrin o­­ţelar din uzinele Stal din Zaporo­­je-Ucraina. Se reîntoarce în ţară şi aplică creator ceea ce a învă­ţat de la prietenii sovietici. Cu­­rînd face o călătorie în China demonstrînd aici înalta-i măies­trie de oţelar... Şi ca răsplată pentru meritele sale deosebite in producţie, cînd abia împlinea vîr­­sta de 26 de ani, lui Ştefan Tripşa i se decernează înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste. Răs­plată a muncii creatoare, a cău­tărilor sale neobosite. Deşi încă scurtă, biografia noii oţelării unde lucrează Ştefan Tripşa este bogată în fapte deo­sebite. 5 mai, 1958, ora 23. Zi, an şi oră în istoria de început a noii oţelării. S-a evacuat prima şarjă la primul cuptor care a pornit aici, în oţelăria nouă! Incepînd cu anul 1959 harnicii oţelari au rupt cu 13 zile mai devre­me ultima filă din calen­dar iar în 1960 cu 24 de zile îndeplinind înainte de ter­men planul de producţie. în acest scurt timp noua oţelărie a acu­mulat o bogată experienţă de producţie. Toate aceste rezultate de înaltă valoare tehnică vor constitui subiectul cărţii intitu­lată : „întreţinerea cuptoarelor la cald". Autor: Ştefan Tripşa, maistru oţelar. Muncitorii nu nu­mai că studiază cărţi tehnice, dar le şi scriu! Muncitor, autorul li­nei cărţi tehnice ! Este o realitate a zilelor noastre, o încununare a minunatelor condiţii de viaţă şi muncă create în ţara noastră... ...In orele libere, Ştefan Tripşa este adeseori oaspetele mult aş­teptat al pionierilor, sau elevilor. El le vorbeşte despre viaţa nouă a oţelurilor, despre înalta pre­ţuire de care se bucură munca în patria noastră. ...in după,amiaza aceleiaşi zile l-am întilnit pe Ştefan Tripşa in mijlocul a sute de oameni din o­­­raş la o adunare pentru propune­rea candidatului F.D.P. in alege­rile de la 5 martie. Pentru marea încredere de care se bucură, pentru preţuirea muncii lui neo­bosite, a modestiei sale, intr-o atmosferă sărbătorească oamenii l-au propus candidat pentru ale­gerile de deputaţi in Marea Adu­nare Naţională pentru circum­scripţia electorală nr. 2 Hune­doara. Televiziune MIERCURI 1 FEBRUARIE 16:00 — Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : „Talentul“ — ecranizare du­pă Leonid Lenei ; Telejurnalul săptămînii; In vizită la metalurgiştii de la „Timpuri Noi“; „Calitatea — obiectivul nos­­tru principal”. Vorbeşte tovarăşul Vasile Ion, controlor tehnic la fabrica de încălţă­minte ,,Kirov“. Muzică uşoară în interpre­tarea formaţiei artistice de amatori de la Institutul de studii şi cercetări hidrotehnice. Radio JOI, 2 FEBRUARIE PROGRAMUL I : 9:00 — Variaţiuni şi fugă de Benjamin Britten pe o temă de Purceli; 9,30 —­ Vreau să ştiu : Din cuprins : In faţa tabelului lui Mendeleev; Hibernaţia artifi­cială; 11,03 — Arii din operele compozito­rilor italieni, In interpretarea soliştilor noş­tri; 11,30 —­ Folclorul în prelucrarea com­pozitorilor noştri; 12,00 — Colocviu despre calitate; 12,10 — Baletul „Nunta în Carpaţi" de Paul Constantinescu; 12,45 — Cîntece din ţări prietene; 14,00 — Programul emis de Studioul de radio Craiova; 14,30 — Din muzica popoarelor; 15,20 —­ Muzică uşoară; 15,50 — Muzică din opere; 16,15 — Vorbeşte Moscova !­ 16,45 — Melodii populare romi­­neşti , interpretate la fluier şi clarinet de Florea Netcu ; 17,30 — Tinereţea ne e dragă (reluare); 18,20­^ Cîntece de alegeri; 18,30 — Curs de iniţiere muzicală: ,,Dictionar mu­zical“ (XVII) „Temă cu variaţiuni"; 19,05 — Tribuna radio: Cultura — bun al mase­­lor populare; 19,20 — Solişti şi formaţii ar­­tistice de amatori; 19,45 — Transmisie din Studioul de concerte a concertului orches­trei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Carol Litvin. PROGRAMUL II : 14,30 — De toata pen­tru toţi (reluare); 15,00 — Instrumentişti de muzică uşoară din ţări prietene; 15,20 — Suita ,,Visul unei nopţi de vară", de Men­­delsohn,Bartholdy ; 16,30 — ,,Eliberarea pa­triei şi construirea socialismului oglindite în creaţia compozitorilor noştri“; 18,05 — Tineri solişti la microfon: pianistul Albert Guttmatt; 18,45 — Să învăţăm limba rusă cîntînd: „Marşul brigăzilor comsomoliste" de Ostrovski; 19,30 —­ Carnet, de reporter : Candidaţii poporului; 19,40 — Cîntă violon­celistul Daniil Şafran; 20,30 — Emisiune lite­rară ; 20,45 . Muzică uşoară de compozi­tori­­ sovietici; 21,15 — Program de cîntece, romanţe şi jocuri; 22,00 — Mari ansambluri corali româneşti; 22,30 — Muzică din ope­rete. Cinematografe Patrie (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Por­tretul unui necunoscut: Republica (10,15; 12,30; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Maxim Gorki (9,45) 11,45; 14; 16,15; 18,30; 21), V. Roaita (10; 12,15; 17; 19,15; 21,30), N. Bălcescu (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19,15; 21,30), Mama In­dia; Magheru (10; 12; 15; 17; 19, 21), Elena Pavel (9,30; 11,30; 13; 15, 17; 19, 21), Infra,­tirea între popoare (15,30; 18; 20,30), Steaua tăcerii; V. Alecsandri (10; 12; 14; 16; 18, 20) , I. C. Frimu (9,20; 11,25; 13,35; 15,45; 18; 20,15; 22,30*1. 23 August (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Gh.­Doja (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15) . Alerg după o stea; Lumina (10 ; 14; 16; 18,15; 20,30); Flacăra (15,30; 18; 20,30); Olga Bancic (15,30; 18; 20,30), Aurel Vlaicu (15, 17; 19, 21), Cu orice preţ; Central (10,15; 12,15; 14,45; 16,45; 18,45; 20,45), Fio­­reasca (19,30). Fiul meu se însoară; Victoria (10; 12; 15; 17; 19, 21), Libertăţii (10; 12; 14; 16,15; 18,30; 20,45), Cântecul mării; 13 Sep­tembrie (10—14) Program special pentru co­pii (14,30; 16,45; 19, 21,15) pentru adulţi : Odată în viaţă; Timpuri Noi (10—21); Cai pa­­tru de pe Moana; Tineretului (15, 17; 19, 21) ; Eugenie Grandet ; Bucureşti (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Pisica îşi scoate ghearele» 8 Martie (15; 17; 19, 21) Doctorin Şoim ; Al- Popov (10-2H Pescuiton in apă tulbur» ; Grivița 15,30; 18; 20.30); Arta (II; 16; 18;15; 20.30); Popular (15; 17, 19; 21): Scrisasis neexpediatâ; Cultura] (15; 17; 19, 21); Disci­­polul diavolului; Unire» (14,30; 16,30; 18.45; 21); Rosemarie; C. David (15.30- 18; 20.30); Done» Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30): Ba­talionul negru; Al Sabia (15,15; 18; 20,451: Hovanscma; Munca (16; 18,15; 20,301: Soldat, fără uniformă; Tudor Vladb­alceacu (15, 17; 19, 21)- Fata cu ulciorul; Mioriţa (l­l; 12,15; 15,30­, 1 Mai (14; 16,30; 18,30; 20,30); G. Coş­­buc 115; 17; 19, 211: Bătrina pianina; Iile Pintilie (15,30; 18; 20,30): Alo... aui greșit numărul: M. Eminescu (16; 18;15; 20,30): Palatul de cleştar; Volga (11; 15; 17; 19,­ 21): Marea ml cheamă; G. Bacovia (15; 17; 19, 21): Hochelstul de rezervi; Drumul Serii (10; 14,30; 16,45; 19, 21,15): Confidentul doamnelor. 30 Decembrie (15; 17; 19; 21). Medicul și vraciul. B. Delavrancea (16; 18; 20): Haiducul de pe Ceremuș. Pag 3-a

Next