Munca, martie 1961 (Anul 17, nr. 4142-4169)

1961-03-01 / nr. 4142

ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI Obiectivul principal în întrecerea socialistă — calitatea superioară Ce-l preocupă pe maistrul Terzian ? Maistr­ul R. Terzian de la secţia mecanică a uzinei „Grigore Preo­teasa" din Bucureşti coborî cîteva trepte, apoi, aducîndu-şi aminte par­că de ceva, se întoarse repede şi stri­gă după tînărul ce trecuse pe lingă el: - Dobre ! Strungarul care răspunde la acest nume veni lingă maistru, surîză­­tor. Mi-ai adus carnetul de note ? îl întrebă tovarășul Terzian. - Păi să vedeți tovarăşe maistru, zîmbi vinovat tînărul, am uitat să-l aduc, dar vă spun cinstit, săptămîna asta am luat un 7 la matematică... O să-l îndrept, pe cuvînt... Nota 7 răsplăteşte relativ bine sîrguinţa unui elev al liceului seral cum este strungarul Dobre. Da­­că-i aşa, de ce acesta asigură pe maistrul lui că o să-şi îndrepte nota?! Dar mai întîi, de unde şi pînă unde un maistru cercetează ca un părinte carnetele de note ale munci­torilor elevi şi de ce?! E un motiv bine determinat pentru că aşa pro­cedează maistrul Terzian şi cu strun­garii A. Rozlovschi şi Ion Emanoil. Şi nu numai cu învăţătura şi cu munca lor profesională. Acesta din urmă lucra odată la­’ confecţionarea discurilor de contoare. Lucra, e un fel de a spune, pentru că piesele trecînd prin mașina lui nu corespun­deau niciodată cotelor respective. Maistrul s-a gindit să afle cauza. S-a apropiat de strungul lui Emanoil. — Merge? întrebă el.­­ Merge meștere. Mai am puțin și le termin, răspunse strungarul. Maistrul controlă o piesă. — Rebut. — Cum?! La mine rebuturi?! sări Emanoil cu gura. — Oprește mașina tovarășe, spuse maistrul autoritar. Controlă discurile unul după al­tul. — ...Ai stricat 300 de bucăți. N-ai văzut că bucşa dispozitivului e prea largă și scoate discul excentric? Emanoil își recunoscu greșeala. Lu­crase neatent, dar oricît îl asigură pe maistru că-şi va da silinţa m­ai departe să se îndrepte, acesta tot îi socotea — la fel ca celorlalţi doi ti­neri — realizările în fiecare zi, aju­­tîndu-l să-şi ridice nivelul profesio­nal. — Acum, spune maistrul Terzian, şcoala şi practica au făcut din cei 3 tineri, muncitori de nădejde care nu numai că-şi îndeplinesc planul, dar dau şi piese de calitate. Calitatea! Iată ce-l preocupă în mod deosebit pe maistrul Terzian. Şi cite probleme nu sunt legate de calitate! Ridicarea nivelului profesional, orga­nizarea locului de muncă, educaţia muncitorilor, etc. etc. Toate acestea trebuie să fie în atenţia maistrului în fiecare zi. Şi maistrul Terzian se străduieşte să nu rămînă dator a­­cestor sarcini. Din motoarele maşinilor aliniate ca la paradă străbate un zumzet ve­sel. Muncitorii, aplecaţi asupra strun­gurilor, urmăresc cu atenţie opera­ţiile de prelucrare. Maistrul Terzian, un om nu prea înalt, cărunt, cerce­tează un desen la masa lui de lu­cru din capătul halei. Lîngă masă s-a oprit strungarul Stroe Constantin. M. TUTA (Continuare In pag. 3-a) Răspundem prin fapte chemării partid­ului Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile prin­cipale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, constituie pentru fie­care om al muncii un nou imbold în muncă. Secţia noastră livrează zilnic sute de sape cu role schelelor petrolifere. Cu ele petroliştii sapă zeci şi sute de metri, deschizînd drum ţiţeiului pentru a ieşi la suprafaţă. De felul cum noi livrăm aceste sape şi, îndeosebi de calitatea lor, de­pinde în mare măsură forarea la timp a sondelor, redu­cerea preţului de cost pe metru forat. Fiind înzestrată cu maşini şi utilaje tot mai moderne, secţia noastră are toate condiţiile pentru ca să realizeze sape cu role de un înalt nivel calitativ. In prezent se mon­tează de asemenea noi maşini. Măsurile tehnico-organiza­torice luate ne vor permite să obţinem anul acesta o pro­ducţie dublă de sape cu role pentru foraj faţă de cea realizată în 1960, şi la nivelul calitativ tot mai ridicat. Aceasta pentru că exigenţele cresc mereu. Sondorii ne cer ca sapele de foraj să fie de o calitate tot mai ridicată, du­rabile, îngrijit lucrate. De aceea, în secţia noastră au in­trat anul acesta în fabricaţie noi tipuri de sape din cele 16 tipuri proiectate pe care ni le-am propus să le fabri­căm în acest an. Paralel, s au aplicat noi procedee teh­nologice la fabricarea pieselor pentru sape In prezent studiem aplicarea unor noi metode care să permită un control riguros al calităţii sapelor. Nu se neglijează nici ridicarea continuă a calificării oamenilor. Cu sprijinul co­mitetului sindical, în secţie funcţionează un curs de ridi­carea calificării la care participă zeci de tineri, iar la col­ţul roşu se va deschide un ciclu de conferinţe tehnice axate, îndeosebi, pe calitatea produselor. Acestea sunt nu­mai cîteva din preocupările noastre actuale pentru îmbu­nătăţirea calităţii sapelor cu role pentru foraj. Colectivul secţiei răspunde şi de această dată chemării partidului, prin noi fante de muncă. Ing. AUREL BIVOLAN şeful secţiei sale de foraj, ANDREI IORDACHE preşedintele comitetului sindical de secţie uzinele „1 Mai"-Ploieşti Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVII.­­nr. 4142 Miercuri 1 martie 1961 4 pagini 20 bani Recentele Directive ale Comitetu­lui Central al P.M.R. au fost citite cu viu interes de membrii bri­găzii de bobinaj condusă de Con­stantin Apostol de la fabrica „Electroprecizia"-Săcele. Obiecti­vele întrecerii socialiste cuprin­se în Directive i-au stimulat și mai mult. De aceea, ei au hotă­­rît ca de două ori pe săptămînă, după orele de program, să se în­­tîlnească cu toţii pentru a discuta posibilităţile existente la locul lor de muncă şi a face propuneri pen­tru îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii produselor. Foto : P. COZIA Recolte mai bogate pe terenurile irigate Experienţa ne-a arătat că atunci cînd pămîntul e arat adine şi fertili­zat cu cantităţi mari de îngrăşămin­te naturale şi chimice, cînd se folo­sesc seminţe de hibrizi dubli, adap­taţi condiţiilor, cînd se asigură un număr de 55.000 — 62.000 plante la hectar, se face prăşitul de cel puţin 3 ori şi se aplică normele de udare la momentele oportune, se pot obţi­ne recolte mari pe toate suprafeţele cultivate cu porumb irigat. Directivele C.C. al P.M.R. cu privi­re la criteriile principale ale întrece­rii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Parti­dului Comunist din Romînia ne dau un nou şi puternic imbold în mun­că. In întrecerea socialistă desfăşu­rată pe întreg ciclul de producţie ne-am propus să obţinem 7.000 kg. porumb boabe în medie la hectar şi o recoltă de circa 80.000 kg. porumb pentru siloz la hectar. Ne vom stră­dui ca prin lucrări de cit mai bună calitate, prin aplicarea diferenţiată a complexului de măsuri agrotehnice să realizăm şi să depăşim aceste producţii. Ing. TIMOTEI POPUŞOI şef de secţie în G.A.S. Pietroiu regiunea Bucureşti La nivelul sarcinilor actuale Prin natura produselor pe care le realizează, în­treprinderea noastră — fabrica de hîrtie şi celu­loză ,,Steaua Roşie“-Ba­­cău — îşi aduce o contri­buţie de seamă la opera de culturalizare a mase­lor. Conştient de acest lucru, colectivul nostru s-a străduit in permanen­ţă şi a reuşit să mărească producţia de hîrtie, să îmbunătăţească calitatea şi să reducă preţul ei de cost. Ce-i drept, insă, în privinţa calităţii realiză­rile noastre nu au fost în­totdeauna la înălţimea sarcinilor. De la începutul acestui an insă, lupta pentru ca­litate a constituit un o­­biectiv de frunte al în­trecerii socialiste pe care o desfăşoară muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri. Discutarea regula­tă in consfătuirile de pro­ducţie a problemei calită­ţii, sugestiile şi propune­rile venite din masă au ajutat conducerii tehnico­­admin­istrative la elabo­rarea unui bogat plan de măsuri tehnico-organiza-, torice care a şi început să fie tradus în viaţă. De pil­dă s-a trecut la modifica­rea instalaţiei de trans­port al pastei mecanice, astfel incit alimentaţia maşinii nr. 7 (care fabri­că hîrtie de ziar) să se facă prin pomparea pas­tei, ceea ce va avea ca re­zultat îmbunătăţirea sati­­najului şi rezistenţei hîr­­tiei. Recent, muncitorii din secţiile F.l, F.2, şi F.5 în­tr-o consfătuire de pro­ducţie, special organiza­tă, pe tema îmbunătăţirii calităţii, au discutat mă­surile pe care să le ia pentru a ridica neconte­nit calitatea hîrtiei de ziar. In acest scop ei au hotărît să asigure ridica­rea netezimii hirtiei la peste 40 secunde, îmbună­tăţirea gradului de alb, precum şi reducerea nu­mărului de impurităţi sub 150 pe m.p. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului vostru — care au fost primite cu însu­fleţire de muncitorii fa­bricii noastre — vor face să crească tot mai mult grija întregului nezm­u co­lectiv pentru asigurarea unei calităţi superioare a produselor. NICOLAE BARBU preşedintele camntetului sindicatului de la fabrica de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie“-Bacău Tovarăşii Petre Borilă, Miki Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întilnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş, şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întîl­­nit cu alegătorii din circumscrip­ţiile în care au fost propuşi candi­daţi ai F.D.P. în alegerile de depu­taţi pentru Marea Adunare Naţio­nală. Tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, care candidează în circum­scripţia electorală nr. 1, Braşov, a vizitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Me­trom“, Uzinele „Strungul“, Uzinele nr. 2 şi alte întreprinderi din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a în­­tîlnit cu muncitori, ingineri, tehni­cieni din aceste unităţi industriale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-amiază în sala Teatrului de Stat din Braşov, au luat parte muncitori, ingineri, teh­nicieni din întreprinderile construc­toare de maşini, textile, din uni­tăţile C.F.R., cadre didactice, stu­denţi, gospodine şi alţi alegători din această circumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele me­canice, întreprinderea „Industria Linii“, fabricile „Tehnometal“, „Bé­la Brenner“ şi „Cesko Terezia“, In­stitutul de medicină, precum şi car­tiere ale oraşului El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţia electorală. La întîlnirea cu alegătorii, cărţi a avut loc sâmbătă după-amiază "'în sala clubului întreprinderii comu­nale orăşeneşti, au luat parte meta­­lurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din circumscrip­ţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripţia electorală nr. 6, to­varăşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprin­derea „Electroceramica“, Fabrica de ciment ,.Victoria socialistă“, Uzi­nele Chimica. Fabrica de sticlă, şantiere de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întâlnit cu muncitori, ingi­neri şi tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această întreprin­dere, de la fabrica de ciment „Vic­toria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce locuiesc în preajma uni­tăţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Constanţa-Est, a vizitat portul Constanţa, Şantierul naval, Fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiu­nile balneare Eforie şi Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu dife­rite categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constan­ţa, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidro­tehnice, de la întreprinderea Rom­­trans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvântul la aceste întîlniri, au scos în evi­denţă transformările adînci petre­cute în ţara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în viață, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industriali­zare socialistă a tării, de transfor­mare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al po­porului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpățînă a vorbit cu mîndrie despre marile transformări care au avut loc în regiunea Brașov în anii pu­terii populare. El a arătat că acea­stă parte a țării s-a transformat, ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă, într-o re­giune cu o puternică industrie. Nu­mai între anii 1955-1960 au fost construite 65 de întreprinderi, prin­tre care Fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşăminte azotoase de la Combinatul chimic din Făgăraş, Fabrica de formalde­hidă din Oraşul Victoria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una de utilaj chimic, o întreprindere de produse lactate. S-au dezvoltat uzi­nele „Steagul Roşu“, „Ernst Thäl­mann“, „Strungul“ şi alte unităţi industriale. Braşovul este patria primului tractor romînesc, a primului auto­camion, a primului rulment şi a altor importante produse. Faţă de 1938, producţia industrială globală a regiunii a crescut anul trecut de 7 ori. Progrese importante au fost obţi­­nute în opera de transformare so­cialistă a agriculturii, în creşterea producţiei agricole, vegetale şi ani­male. A crescut necontenit puterea economică a gospodăriilor agricole colective şi, pe această cale, bună­starea colectiviştilor. sustrînd dezvoltarea pe care a cu­noscut-o în ultimii ani regiunea Ba­nat, mai mulţi vorbitori, printre care ing. Iosif Opriş, directorul Uzi­(Continuare în pag. 3-a) Adunarea cetăţenească de la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi Înfăptuirile noastre—mîndria noastră Adunarea cetăţenească care a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi s-a desfăşurat într-o atmos­feră plină de entuziasm. Printre nu­meroşii participanţi se găseau oa­meni ai muncii de la Atelierele de­­ reparat material rulant „Uie Pin­­t­­ilie“, de la fabrica „Ţesătura“, fa­­­­brica de mobilă, complexul C.F.R. Socola şi cetăţeni din cartierele Par­tion, Uie Pintilie şi alţii. A fost de faţă şi maistrul cazangiu Gîrdea Cornel, care candidează pentru cir­cumscripţia electorală nr. 2, în ale­gerile de deputaţi pentru Marea A­­dunare Naţională. Printre cei care s-au înscris la cuvînt se afla şi ajustorul Gheorghe Bobotă de la Atelierele de reparat material rulant „Vie Pintilie“. El a vorbit despre dezvoltarea pe care o cunoaşte întreprinderea unde lu­crează, despre noile condiţii de lu­cru şi de trai ale colectivului de muncă de aici. A amintit de ase­menea despre activitatea policlinicii medicale a atelierului, baza sportiv­culturală, căminul, creşa de zi, sa­natoriul de noapte şi altele. Toate a­­cestea sunt înfăptuiri ale regimului nostru democrat-popular. Au mai luat cuvîntul tov. Elena Alexandrescu, directoare de şcoală, muncitoarea Elena Isac şi ing. Du­mitru Nicoară. In continuare a luat cuvîntul can­didatul Gîrdea Cornel. După ce a mulţumit pentru încrederea acorda­tă, vorbitorul a făcut o trecere în revistă a măreţelor înfăptuiri care au avut loc în ţară şi în regiune. Multe din aceste înfăptuiri le sunt bine cunoscute celor adunaţi în sală, însăşi Casa de cultură a sindicatelor unde se aflau este un edificiu care a fost ridicat in anul trecut, Candi­datul a subliniat, de asemenea, că în faţa oamenilor muncii stă sarcina de a obţine noi succese în cons­truirea socialismului, de a lupta pentru traducerea în viaţă a măre­ţelor sarcini trasate de cel de-al III- lea Congres al P.M.R. (Coresp. „Munca") Realizările brigăzii In cinstea alegerilor de deputat­ în Marea Adunare Naţională şi sfa­turile populare, muncitorii turnăto­riei de oţel de la Atelierele „Gri­­viţa Roşie“ au hotărît să obţină rea­lizări deosebite. Brigada de tineret condusă de Constantin Neagu, de pildă, s-a angajat să îndeplinească planul lunar pînă la 26 februarie, îmbunătăţind în acelaşi timp calita­tea produselor şi reducînd rebuturile cu 25 la sută faţă de luna ianuarie. Pînă la 25 februarie ea şi-a îndepli­nit toate aceste angajamente. Şi-au realizat angajamentele şi prim-topi­­torii Radu Dumitru, Mihalache Păun și Ion Bălan, fiecare din ei elaborînd 5 șarje rapide. C. Magiari muncitoare MANIFESTĂRI ARTISTICE In perioada care s-a scurs de la începutul campaniei electorale, formaţiile de artişti amatori ale cluburilor muncitoreşti, colţurilor roşii şi căminelor culturale din Capitală au prezentat peste 2.000 de spectacole închinate alegerilor de la 5 martie. Adunarea cetăţenească din raionul Griviţa Roşie Cuvinte din inimă Sala de festivităţi a Sfatului popular raional Griviţa Roşie din Capitală se umpluse pînă la refuz. Muncitori, gos­podine, pensionari, cetăţeni de diferite vîrste din cartierul Banu Manta îşi dăduseră întîlnire la adunarea cetăţe­nească ce a avut loc ieri după-amiază, adunare care a prilejuit alegătorilor trecerea în revistă a marilor realizări obţinute de poporul nostru sub condu­cerea partidului. A luat cuvîntul Ioan Marinescu, fost muncitor la Griviţa, azi pensionar. Apoi Traian Sălăjeanu, muncitor la I.R.E.R., a arătat că alege­rile din ţara noastră ce vor avea loc la 5 martie se desfăşoară sub semnul păcii, al progresului social, al construcţiei so­cialiste. Nici un partid burghez n-ar fi fost în stare să dea atîta tinereţe, atî­­ta farmec capitalei noastre dragi. La tot pasul se ridică blocuri măreţe şi confortabile pentru oamenii muncii. Toate acestea sunt rodul muncii noastre paşnice. Sub conducerea înţeleap­tă a partidului ne clădim un viitor lu­minos, o viaţă îmbelşugată, lipsită de grija zilei de mîine. De aceea dau vo­tul meu cu toată încrederea celor mai buni fii ai poporului muncitor, — can­didaţilor F.D.P. In încheierea adunării a luat cuvîn­tul tov. prof. Constantin Dinculescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucu­reşti, candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională — în circumscripţia electorală nr. 3 Banu Manta. El a înfăţişat alegătorilor pe larg realizările dobîndite de poporul nostru în anii de democraţie populară, perspectivele luminoase ce se deschid întregului popor ca urmare a istorice­lor hotărîri trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. privind desăvârşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. (Rep.). Aspect de la adunarea cetăţenească din raionul „Griviţa Roşie‘! TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol Dragi tovarăşi, Vlan Bator Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluţio­­nar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări şi un fier­binte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Par­tidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia popu­lară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul fră­ţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R.P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au obţinut succese importante în crearea premizelor materiale pentru construirea socialismu­lui, transformând Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluţionar Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii economice, so­cial-politice şi cul­tural­­, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN

Next