Munca, martie 1961 (Anul 17, nr. 4142-4169)
1961-03-01 / nr. 4142
ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRII PARTIDULUI Obiectivul principal în întrecerea socialistă — calitatea superioară Ce-l preocupă pe maistrul Terzian ? Maistrul R. Terzian de la secţia mecanică a uzinei „Grigore Preoteasa" din Bucureşti coborî cîteva trepte, apoi, aducîndu-şi aminte parcă de ceva, se întoarse repede şi strigă după tînărul ce trecuse pe lingă el: - Dobre ! Strungarul care răspunde la acest nume veni lingă maistru, surîzător. Mi-ai adus carnetul de note ? îl întrebă tovarășul Terzian. - Păi să vedeți tovarăşe maistru, zîmbi vinovat tînărul, am uitat să-l aduc, dar vă spun cinstit, săptămîna asta am luat un 7 la matematică... O să-l îndrept, pe cuvînt... Nota 7 răsplăteşte relativ bine sîrguinţa unui elev al liceului seral cum este strungarul Dobre. Dacă-i aşa, de ce acesta asigură pe maistrul lui că o să-şi îndrepte nota?! Dar mai întîi, de unde şi pînă unde un maistru cercetează ca un părinte carnetele de note ale muncitorilor elevi şi de ce?! E un motiv bine determinat pentru că aşa procedează maistrul Terzian şi cu strungarii A. Rozlovschi şi Ion Emanoil. Şi nu numai cu învăţătura şi cu munca lor profesională. Acesta din urmă lucra odată la’ confecţionarea discurilor de contoare. Lucra, e un fel de a spune, pentru că piesele trecînd prin mașina lui nu corespundeau niciodată cotelor respective. Maistrul s-a gindit să afle cauza. S-a apropiat de strungul lui Emanoil. — Merge? întrebă el. Merge meștere. Mai am puțin și le termin, răspunse strungarul. Maistrul controlă o piesă. — Rebut. — Cum?! La mine rebuturi?! sări Emanoil cu gura. — Oprește mașina tovarășe, spuse maistrul autoritar. Controlă discurile unul după altul. — ...Ai stricat 300 de bucăți. N-ai văzut că bucşa dispozitivului e prea largă și scoate discul excentric? Emanoil își recunoscu greșeala. Lucrase neatent, dar oricît îl asigură pe maistru că-şi va da silinţa mai departe să se îndrepte, acesta tot îi socotea — la fel ca celorlalţi doi tineri — realizările în fiecare zi, ajutîndu-l să-şi ridice nivelul profesional. — Acum, spune maistrul Terzian, şcoala şi practica au făcut din cei 3 tineri, muncitori de nădejde care nu numai că-şi îndeplinesc planul, dar dau şi piese de calitate. Calitatea! Iată ce-l preocupă în mod deosebit pe maistrul Terzian. Şi cite probleme nu sunt legate de calitate! Ridicarea nivelului profesional, organizarea locului de muncă, educaţia muncitorilor, etc. etc. Toate acestea trebuie să fie în atenţia maistrului în fiecare zi. Şi maistrul Terzian se străduieşte să nu rămînă dator acestor sarcini. Din motoarele maşinilor aliniate ca la paradă străbate un zumzet vesel. Muncitorii, aplecaţi asupra strungurilor, urmăresc cu atenţie operaţiile de prelucrare. Maistrul Terzian, un om nu prea înalt, cărunt, cercetează un desen la masa lui de lucru din capătul halei. Lîngă masă s-a oprit strungarul Stroe Constantin. M. TUTA (Continuare In pag. 3-a) Răspundem prin fapte chemării partidului Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului, constituie pentru fiecare om al muncii un nou imbold în muncă. Secţia noastră livrează zilnic sute de sape cu role schelelor petrolifere. Cu ele petroliştii sapă zeci şi sute de metri, deschizînd drum ţiţeiului pentru a ieşi la suprafaţă. De felul cum noi livrăm aceste sape şi, îndeosebi de calitatea lor, depinde în mare măsură forarea la timp a sondelor, reducerea preţului de cost pe metru forat. Fiind înzestrată cu maşini şi utilaje tot mai moderne, secţia noastră are toate condiţiile pentru ca să realizeze sape cu role de un înalt nivel calitativ. In prezent se montează de asemenea noi maşini. Măsurile tehnico-organizatorice luate ne vor permite să obţinem anul acesta o producţie dublă de sape cu role pentru foraj faţă de cea realizată în 1960, şi la nivelul calitativ tot mai ridicat. Aceasta pentru că exigenţele cresc mereu. Sondorii ne cer ca sapele de foraj să fie de o calitate tot mai ridicată, durabile, îngrijit lucrate. De aceea, în secţia noastră au intrat anul acesta în fabricaţie noi tipuri de sape din cele 16 tipuri proiectate pe care ni le-am propus să le fabricăm în acest an. Paralel, s au aplicat noi procedee tehnologice la fabricarea pieselor pentru sape In prezent studiem aplicarea unor noi metode care să permită un control riguros al calităţii sapelor. Nu se neglijează nici ridicarea continuă a calificării oamenilor. Cu sprijinul comitetului sindical, în secţie funcţionează un curs de ridicarea calificării la care participă zeci de tineri, iar la colţul roşu se va deschide un ciclu de conferinţe tehnice axate, îndeosebi, pe calitatea produselor. Acestea sunt numai cîteva din preocupările noastre actuale pentru îmbunătăţirea calităţii sapelor cu role pentru foraj. Colectivul secţiei răspunde şi de această dată chemării partidului, prin noi fante de muncă. Ing. AUREL BIVOLAN şeful secţiei sale de foraj, ANDREI IORDACHE preşedintele comitetului sindical de secţie uzinele „1 Mai"-Ploieşti Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVII.nr. 4142 Miercuri 1 martie 1961 4 pagini 20 bani Recentele Directive ale Comitetului Central al P.M.R. au fost citite cu viu interes de membrii brigăzii de bobinaj condusă de Constantin Apostol de la fabrica „Electroprecizia"-Săcele. Obiectivele întrecerii socialiste cuprinse în Directive i-au stimulat și mai mult. De aceea, ei au hotărît ca de două ori pe săptămînă, după orele de program, să se întîlnească cu toţii pentru a discuta posibilităţile existente la locul lor de muncă şi a face propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. Foto : P. COZIA Recolte mai bogate pe terenurile irigate Experienţa ne-a arătat că atunci cînd pămîntul e arat adine şi fertilizat cu cantităţi mari de îngrăşăminte naturale şi chimice, cînd se folosesc seminţe de hibrizi dubli, adaptaţi condiţiilor, cînd se asigură un număr de 55.000 — 62.000 plante la hectar, se face prăşitul de cel puţin 3 ori şi se aplică normele de udare la momentele oportune, se pot obţine recolte mari pe toate suprafeţele cultivate cu porumb irigat. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia ne dau un nou şi puternic imbold în muncă. In întrecerea socialistă desfăşurată pe întreg ciclul de producţie ne-am propus să obţinem 7.000 kg. porumb boabe în medie la hectar şi o recoltă de circa 80.000 kg. porumb pentru siloz la hectar. Ne vom strădui ca prin lucrări de cit mai bună calitate, prin aplicarea diferenţiată a complexului de măsuri agrotehnice să realizăm şi să depăşim aceste producţii. Ing. TIMOTEI POPUŞOI şef de secţie în G.A.S. Pietroiu regiunea Bucureşti La nivelul sarcinilor actuale Prin natura produselor pe care le realizează, întreprinderea noastră — fabrica de hîrtie şi celuloză ,,Steaua Roşie“-Bacău — îşi aduce o contribuţie de seamă la opera de culturalizare a maselor. Conştient de acest lucru, colectivul nostru s-a străduit in permanenţă şi a reuşit să mărească producţia de hîrtie, să îmbunătăţească calitatea şi să reducă preţul ei de cost. Ce-i drept, insă, în privinţa calităţii realizările noastre nu au fost întotdeauna la înălţimea sarcinilor. De la începutul acestui an insă, lupta pentru calitate a constituit un obiectiv de frunte al întrecerii socialiste pe care o desfăşoară muncitorii, inginerii şi tehnicienii noştri. Discutarea regulată in consfătuirile de producţie a problemei calităţii, sugestiile şi propunerile venite din masă au ajutat conducerii tehnicoadministrative la elaborarea unui bogat plan de măsuri tehnico-organiza-, torice care a şi început să fie tradus în viaţă. De pildă s-a trecut la modificarea instalaţiei de transport al pastei mecanice, astfel incit alimentaţia maşinii nr. 7 (care fabrică hîrtie de ziar) să se facă prin pomparea pastei, ceea ce va avea ca rezultat îmbunătăţirea satinajului şi rezistenţei hîrtiei. Recent, muncitorii din secţiile F.l, F.2, şi F.5 într-o consfătuire de producţie, special organizată, pe tema îmbunătăţirii calităţii, au discutat măsurile pe care să le ia pentru a ridica necontenit calitatea hîrtiei de ziar. In acest scop ei au hotărît să asigure ridicarea netezimii hirtiei la peste 40 secunde, îmbunătăţirea gradului de alb, precum şi reducerea numărului de impurităţi sub 150 pe m.p. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului vostru — care au fost primite cu însufleţire de muncitorii fabricii noastre — vor face să crească tot mai mult grija întregului nezmu colectiv pentru asigurarea unei calităţi superioare a produselor. NICOLAE BARBU preşedintele camntetului sindicatului de la fabrica de hârtie şi celuloză „Steaua Roşie“-Bacău Tovarăşii Petre Borilă, Miki Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întilnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş, şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală nr. 1, Braşov, a vizitat Uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Metrom“, Uzinele „Strungul“, Uzinele nr. 2 şi alte întreprinderi din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unităţi industriale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-amiază în sala Teatrului de Stat din Braşov, au luat parte muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile constructoare de maşini, textile, din unităţile C.F.R., cadre didactice, studenţi, gospodine şi alţi alegători din această circumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele mecanice, întreprinderea „Industria Linii“, fabricile „Tehnometal“, „Béla Brenner“ şi „Cesko Terezia“, Institutul de medicină, precum şi cartiere ale oraşului El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţia electorală. La întîlnirea cu alegătorii, cărţi a avut loc sâmbătă după-amiază "'în sala clubului întreprinderii comunale orăşeneşti, au luat parte metalurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripţia electorală nr. 6, tovarăşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Electroceramica“, Fabrica de ciment ,.Victoria socialistă“, Uzinele Chimica. Fabrica de sticlă, şantiere de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întâlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această întreprindere, de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce locuiesc în preajma unităţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Constanţa-Est, a vizitat portul Constanţa, Şantierul naval, Fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiunile balneare Eforie şi Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanţa, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvântul la aceste întîlniri, au scos în evidenţă transformările adînci petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în viață, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industrializare socialistă a tării, de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpățînă a vorbit cu mîndrie despre marile transformări care au avut loc în regiunea Brașov în anii puterii populare. El a arătat că această parte a țării s-a transformat, ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă, într-o regiune cu o puternică industrie. Numai între anii 1955-1960 au fost construite 65 de întreprinderi, printre care Fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşăminte azotoase de la Combinatul chimic din Făgăraş, Fabrica de formaldehidă din Oraşul Victoria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una de utilaj chimic, o întreprindere de produse lactate. S-au dezvoltat uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann“, „Strungul“ şi alte unităţi industriale. Braşovul este patria primului tractor romînesc, a primului autocamion, a primului rulment şi a altor importante produse. Faţă de 1938, producţia industrială globală a regiunii a crescut anul trecut de 7 ori. Progrese importante au fost obţinute în opera de transformare socialistă a agriculturii, în creşterea producţiei agricole, vegetale şi animale. A crescut necontenit puterea economică a gospodăriilor agricole colective şi, pe această cale, bunăstarea colectiviştilor. sustrînd dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani regiunea Banat, mai mulţi vorbitori, printre care ing. Iosif Opriş, directorul Uzi(Continuare în pag. 3-a) Adunarea cetăţenească de la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi Înfăptuirile noastre—mîndria noastră Adunarea cetăţenească care a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi s-a desfăşurat într-o atmosferă plină de entuziasm. Printre numeroşii participanţi se găseau oameni ai muncii de la Atelierele de reparat material rulant „Uie Pintilie“, de la fabrica „Ţesătura“, fabrica de mobilă, complexul C.F.R. Socola şi cetăţeni din cartierele Partion, Uie Pintilie şi alţii. A fost de faţă şi maistrul cazangiu Gîrdea Cornel, care candidează pentru circumscripţia electorală nr. 2, în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Printre cei care s-au înscris la cuvînt se afla şi ajustorul Gheorghe Bobotă de la Atelierele de reparat material rulant „Vie Pintilie“. El a vorbit despre dezvoltarea pe care o cunoaşte întreprinderea unde lucrează, despre noile condiţii de lucru şi de trai ale colectivului de muncă de aici. A amintit de asemenea despre activitatea policlinicii medicale a atelierului, baza sportivculturală, căminul, creşa de zi, sanatoriul de noapte şi altele. Toate acestea sunt înfăptuiri ale regimului nostru democrat-popular. Au mai luat cuvîntul tov. Elena Alexandrescu, directoare de şcoală, muncitoarea Elena Isac şi ing. Dumitru Nicoară. In continuare a luat cuvîntul candidatul Gîrdea Cornel. După ce a mulţumit pentru încrederea acordată, vorbitorul a făcut o trecere în revistă a măreţelor înfăptuiri care au avut loc în ţară şi în regiune. Multe din aceste înfăptuiri le sunt bine cunoscute celor adunaţi în sală, însăşi Casa de cultură a sindicatelor unde se aflau este un edificiu care a fost ridicat in anul trecut, Candidatul a subliniat, de asemenea, că în faţa oamenilor muncii stă sarcina de a obţine noi succese în construirea socialismului, de a lupta pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini trasate de cel de-al III- lea Congres al P.M.R. (Coresp. „Munca") Realizările brigăzii In cinstea alegerilor de deputat în Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare, muncitorii turnătoriei de oţel de la Atelierele „Griviţa Roşie“ au hotărît să obţină realizări deosebite. Brigada de tineret condusă de Constantin Neagu, de pildă, s-a angajat să îndeplinească planul lunar pînă la 26 februarie, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea produselor şi reducînd rebuturile cu 25 la sută faţă de luna ianuarie. Pînă la 25 februarie ea şi-a îndeplinit toate aceste angajamente. Şi-au realizat angajamentele şi prim-topitorii Radu Dumitru, Mihalache Păun și Ion Bălan, fiecare din ei elaborînd 5 șarje rapide. C. Magiari muncitoare MANIFESTĂRI ARTISTICE In perioada care s-a scurs de la începutul campaniei electorale, formaţiile de artişti amatori ale cluburilor muncitoreşti, colţurilor roşii şi căminelor culturale din Capitală au prezentat peste 2.000 de spectacole închinate alegerilor de la 5 martie. Adunarea cetăţenească din raionul Griviţa Roşie Cuvinte din inimă Sala de festivităţi a Sfatului popular raional Griviţa Roşie din Capitală se umpluse pînă la refuz. Muncitori, gospodine, pensionari, cetăţeni de diferite vîrste din cartierul Banu Manta îşi dăduseră întîlnire la adunarea cetăţenească ce a avut loc ieri după-amiază, adunare care a prilejuit alegătorilor trecerea în revistă a marilor realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului. A luat cuvîntul Ioan Marinescu, fost muncitor la Griviţa, azi pensionar. Apoi Traian Sălăjeanu, muncitor la I.R.E.R., a arătat că alegerile din ţara noastră ce vor avea loc la 5 martie se desfăşoară sub semnul păcii, al progresului social, al construcţiei socialiste. Nici un partid burghez n-ar fi fost în stare să dea atîta tinereţe, atîta farmec capitalei noastre dragi. La tot pasul se ridică blocuri măreţe şi confortabile pentru oamenii muncii. Toate acestea sunt rodul muncii noastre paşnice. Sub conducerea înţeleaptă a partidului ne clădim un viitor luminos, o viaţă îmbelşugată, lipsită de grija zilei de mîine. De aceea dau votul meu cu toată încrederea celor mai buni fii ai poporului muncitor, — candidaţilor F.D.P. In încheierea adunării a luat cuvîntul tov. prof. Constantin Dinculescu, rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti, candidat în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională — în circumscripţia electorală nr. 3 Banu Manta. El a înfăţişat alegătorilor pe larg realizările dobîndite de poporul nostru în anii de democraţie populară, perspectivele luminoase ce se deschid întregului popor ca urmare a istoricelor hotărîri trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. privind desăvârşirea construcţiei socialiste în ţara noastră. (Rep.). Aspect de la adunarea cetăţenească din raionul „Griviţa Roşie‘! TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol Dragi tovarăşi, Vlan Bator Cu prilejul celei de a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten cele mai sincere felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M., bucurîndu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din R.P. Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au obţinut succese importante în crearea premizelor materiale pentru construirea socialismului, transformând Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-industrială. Partidul Popular-Revoluţionar Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii economice, social-politice şi cultural, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN