Munca, mai 1961 (Anul 17, nr. 4196-4220)

1961-05-03 / nr. 4196

Proletari din toate tarile, uniti-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII Nr. 4196 MIERCURI 3 MAI 1961 4 pagini 20 bani Plini de entuziasm, oamenii muncii au sărbă­torit ziua de 1 Mai raportînd partidului succesele obţinute în lupta pentru o calitate superioară a produselor, exprimîndu-şi hotărîrea fermă de a dobîndi, conduşi de partid, noi izbînzi pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI CHIVU STOICA ROSTITA la posturile noastre de radio şi televiziune Cu prilejul zilei de 1 Mai tova­răşul Chivu Stoica, membru al Bi­roului Politic şi secretar al Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, a rostit la postu­rile noastre de radio şi televiziune următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, oameni ai muncii din patria noastră, Poporul nostru sărbătoreşte as­tăzi, împreună cu popoarele ţărilor socialiste frăţeşti, cu oamenii muncii din întreaga lume, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, zi de luptă a clasei muncitoare pentru viitorul luminos al întregii omeniri, pentru pace, democraţie şi socialism. In această zi, în care poporul muncitor trece în revistă roadele mi­nunate ale muncii sale entuziaste, ren­iteţi-mi ca în numele Comitatu­lui Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Ro­míne să transmit clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii, întregului nostru popor un fierbinte salut şi felicitări pentru succesele ob­ţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, în lupta pentru desăvârşirea construcţiei socialismului. Sărbătorim ziua de 1 Mai în condi­ţiile unui puternic avânt în munca întregului popor pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului. Pretu­tindeni pulsează viaţa nouă, se înalţă fabrici şi uzine, se construiesc car­tiere întregi de locuinţe, pe ogoarele unităţilor socialiste din agricultură lucrează tot mai multe tractoare, combine şi alte maşini agricole, se schimbă întreaga înfăţişare a­ sate­lor. Poporul nostru liber şi stăpîn pe soarta sa a transformat România în­­tr-o ţară socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, cu o agricultură în plin progres şi o cultură înflori­toare, întrecerea socialistă în cinstea zi­lei de 1 Mai şi a glorioasei aniver­sări a partidului, în centrul căreia se află lupta pentru ridicarea cali­tăţii produselor, s-a transformat în­­tr-o mişcare a întregului popor şi s-a concretizat în succesele obţinute în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute in planul de stat pe tri­mestrul I al acestui an, care a fost realizat în proporţie de circa 104 la sută. Volumul producţiei globale in­dustriale este cu aproape 18 la sută mai mare faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Aceste suc­cese sînt rezultatul muncii pline de avînt şi al priceperii clasei noastre muncitoare, care traduce în viaţă cu hotărîre şi consecvenţă politica par­tidului de industrializare socialistă a ţării. Realizări de seamă au fost obţinute şi în agricultură. Marea majoritate a ţăranilor muncitori, urmînd cu în­credere calea arătată de partid, mun­cesc uniţi în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Harnica noastră ţărănime mun­citoare a pornit cu multă însufleţire la efectuarea la timp şi în bune con­diţii a lucrărilor agricole de primă­­vară, munceşte pentru sporirea con­tinuă a producţiei vegetale şi anima­le, îşi făureşte condiţii de viaţă tot mai bune, asigurînd în acelaşi timp cantităţi sporite de produse agro-ali­­mentare necesare industriei bunuri­lor de consum şi aprovizionării celor ce muncesc. Punîndu-şi talentul şi energia în slujba socialismului, intelectualitatea aduce un aport de preţ la dezvolta­rea economiei naţionale, la îmbogă­ţirea patrimoniului nostru cultural, la răspîndirea largă a culturii în masele poporului. Ca rezultat al succeselor obţinute în economie, în creşterea venitului naţional, partidul şi guvernul au în­făptuit o serie de măsuri menite să satisfacă tot mai deplin cerinţele ma­teriale şi culturale ale oamenilor muncii. Salariul real a crescut in primul an al planului de şase ani cu 11 la sută, iar veniturile ţărăni­mii, realizate numai din vînzările de produse către stat, au fost de circa 9,5 miliarde lei. In anul 1960 şi în primul trimestru al acestui an au fost construite din fondurile statului şi date in folosinţă peste 34.000 de apartamente. Elanul şi spiritul­ creator al celor ce muncesc, devotamentul lor faţă de cauza socialismului sunt chezăşie că planurile de dezvoltare economică şi de ridicare continuă a nivelului de trai vor fi şi în viitor îndeplinite cu succes. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta 1 Mai în condiţiile cînd sistemul mondial so­cialist exercită o înrîurire hotărâtoa­re asupra evoluţiei societăţii ome­neşti. Marile realizări ale Uniunii So­vietice în construcţia desfăşurată a comunismului,"­uvântul ştiinţei şi teh­nicii sovietice, succesele remarcabile ale popoarelor din toate ţările socia­liste în dezvoltarea economiei şi cul­turii demonstrează cu puterea fapte­lor superioritatea incontestabilă a socialismului asup­ra capitalismului. Creşterea impetuoasă a sistemului socialist mondial, unitatea şi coeziu­nea de nezdruncinat a ţărilor socia­liste şi mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale sporesc influ­enţa ideilor socialismului în întreaga lume. In această primăvară care va rămine de-a pururi în amintirea po­poarelor prin minunata victorie a o­­mului comunist, care a pătruns pen­tru prima oară în Cosmos, mai stră­lucitoare ca oricînd luminează în ini­­nile tuturor celor ce muncesc încre­derea nestrămutată în triumful cau­zei comunismului — primăvara ome­nirii. Ziua de 1 Mai este sărbătorită de oamenii munci din ţările capitaliste sub semnul luptei pentru interesele lor vitale, pentru drepturi democra­tice şi progres social, pentru apăra­rea păcii. Clasa muncitoare şi alte pături muncitoare din ţările capita­liste se ridică împotriva politicii mo­nopolurilor de aruncare pe umerii ce­lor ce muncesc a poverii crizei eco­nomice şi a cursei înarmărilor, îm­potriva şomajului în continuă creşte­­tere, împotriva scumpirii vieţii, infla­ţiei, sporirii impozitelor, restrîngerii drepturilor cetăţeneşti. Trimitem mun­citorilor, tuturor oamenilor muncii, partidelor comuniste din ţările capi­taliste un călduros mesaj de simpa­tie frăţească şi solidaritate interna­­ţionalistă. Desfăşurarea recentă a evenimen­telor pe arena internaţională arată că forţele care luptă pentru apărarea libertăţii popoarelor şi a păcii împo­triva acţiunilor agresive ale imperia­liştilor sînt mai mari şi mai puter­nice decît oricînd. Zdrobirea de către poporul cuban a agresiunii săvîrşite de mercenarii imperialismului american a fost salu­tată cu mare bucurie de poporul nostru. Această victorie a demons­trat din nou hotărîrea cu care îşi apără independenţa popoarele care au scuturat jugul imperialist, spriji­nul puternic de care se bucură lupta lor din partea lagărului socialist, a popoarelor iubitoare de pace şi liber­tate. Poporul nostru sprijină lupta dreaptă a poporului algerian pentru eliberarea patriei sale de sub jugul colonialismului, pentru dreptul de a dispune în deplină libertate de soarta sa, lupta celorlalte popoare din Asia şi Africa pentru libertate şi indepen­denţă politică şi economică. In ţara noastră a produs o mare satisfacţie eşecul puciului militar-fas­­cist din Algeria, ca urmare a ripostei date de milioanele de oameni ai mun­cii din Franţa şi Algeria. Ne expri­măm calda simpatie pentru masele populare din Franţa, în frunte cu cla­sa muncitoare, care s-au ridicat cu hotărîre în apărarea democraţiei. Tovarăşi. In domeniul relaţiilor internaţiona­le, Republica Populară Romînă este un factor activ al luptei pentru pace. La temelia politicii externe a ţării noastre stau prietenia şi alianţa de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţăr­i ale lagărului socia­list. O manifestare a prieteniei şi frăţiei popoarelor din ţările socialiste a fost recenta vizită in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale cehoslovace, conduse de tovară­şul Antonin Novotny, ca şi vizita în Republica Populară Polonă a delega­ţiei noastre de partid și guvernamen­(Continuari In pag. 2-a) Primăvara oraşului Galaţi, oraşul care, după cum spune un poet în stihurile sale: ....Va găzdui sub soare, ca mîine, combinatul“ — trăieşte o neasemuită primăvară, pe care oamenii au făcut-o să Înflorească pe aceste meleaguri străvechi. Oameni care, zi de zi, îm­plinind cuvîntul partidului, clădesc un oraş nou, modern, puternic centru in­dustrial, pe măsura epocii noastre socialiste. Şi în ziua întîiului de mai — sărbătoarea celor ce muncesc de pretutindeni — gălăţenii au raportat cu mîndrie partidului, îndrumătorul ferm şi încercat pe drumul construi­rii socialismului — despre realizările obţinute în munca lor. In numele comitetului regional P.M.R., oamenii muncii din oraşul şi regiunea Galaţi au fost felicităţi de tovarăşul Radu Dulgheru, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al co­mitetului regional de partid. Toţi cei aflaţi în piaţa und­e a avut loc mi­tingul consacrat zilei de 1 Mai, au răspuns scandind cu entuziasm lo­zinca izvorîtă din inimă: „Cu parti­dul nostru-n frunte, vom avea victo­rii multe !" ...Deasupra pielii se aud acordurile viguroase ale unui marş. După defi­larea gărzilor muncitoreşti Începe demonstraţia oamenilor muncii. ...Un fluierat grav, ca al unei nave care salută portul de unde a plecat pentru prima dată. Deşi e vorba doar de macheta unui cargou, fluieratul are o vibraţie adîncă — în el răzbat şi semnalele celui de-al treilea car­gou de 4.500 de tone dat în exploa­tare şi ale celor trei motonave pe care constructorii navali gălăţeni le-au realizat înainte de termen in Cinstea zilei de 1 Mai. Printre de­monstranţi se află şi Nicolae Mocanu, fruntaş în întrecerea pe profesii, şi rabotoarea Catinca Neguț şi construc­torul Constantin Panait, care, alături de ceilalţi muncitori ai şantierului, au contribuit din plin la ob­ţinerea celor 227.000 lei economisiţi prin reduce­­rea preţului de cost. Sirena se aude tot mai departe. Drum bun, cargou romînesc, mîndrie a constructorilor navali gălăţeni, proiectat şi construit, ca şi celelalte două care străbat de acum mările, pentru prima oară la noi vi­­ară! ...La minoristul Ionel Gherman nu a participat la demonstraţie. Era în schimb. Şi totuşi el a fost prezent în coloana celor de la uzinele „Cristea Nicolae“. Fotografia lui o purtau to­varăşii săi de muncă, alături de alte fotografii ale fruntaşilor II, produc­ţie care, împreună cu întreg colecti­vul uzinei, au dat peste plan, în cins­tea zilei de 1 Mai, 250 tone tablă subţire. In acelaşi timp ei au sporit cu 2,6 la sută cantitatea de tablă de calitatea întiia. ...Defilează proiectanţii şi construc­torii viitorului combinat siderurgic de la Galaţi, împreună cu ei trec maşini grele, de înaltă tehnicitate. Sub greutatea lor caldarîmul vibrează. Desfăşurări convingătoare de forță închinată construcţiei paşnice­­ ...Mii şi mii de oameni. Flori multe. Coloanele de demonstranţi par fără sfîrşit. Fiecare colectiv din întreprin­derile gălăţene vine să arate că a întîmpinat cu cinste ziua de 1 Mai — oglindind prin grafice şi care ale­gorice succesele dobîndite. Şi constructorii de nave, lamina­­torii, feroviarii, ţesătoarele şi cons­tructorii blocurilor de locuinţe, oa­menii de ştiinţă şi cultură păşesc ferm, cu feţele zîmbitoare, încrezători în viitor, în minunata viaţă pe care ne-o făurim sub conducerea glorio­sului nostru partid. (Coresp. „Munca“) In plin avînt al întrecerii socialiste Tradiţionalul miting de 1 Mai al oamenilor muncii din Bacău s-a ţinut în acest an — din cauza ploii — în sala Teatrului de Stat din localitate. Ea a fost neîncăpătoare luni diminea­ţa pentru sutele, de muncitori, tehni­cieni şi funcţionari din întreprinderile şi instituţiile oraşului, care au ţinut să participe la festivitate. In faţa ce­lor prezenţi a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Roşu, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al comitetului regional de partid, care a vorbit des­pre însemnătatea zilei de 1 Mai şi a trecut în revistă succesele dobîn­dite de oamenii muncii din regiune. Anul acesta Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc a găsit pe oamenii, muncii din regiunea Bacău în plin avînt al întrecerii so­cialiste în cinstea celei de-a 40 ani­versări a partidului, pentru traduce­rea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al III-lea al P.M.R. Obiec­tivul principal al întrecerii — calita­tea produselor — a mobilizat colec­tivele de muncă din toate fabricile şi uzinele, de pe şantierele de con­strucţii, pentru a da o producţie su­perioară din punct de vedere cali­tativ. Succese însemnate au şi fost obţinute în­ această privinţă de la mi­­noriştii din Roman, de muncitorii Uzinei de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, de cei ai Combinatului chi­mic din Borzeşti, de cei ai Fabricii de postav din Buhuşi etc. In cinstea zilei de 1 Mai şi a aniversării par­tidului, cimentiştii din Bicaz au dat peste plan 16.000 tone ciment d­e bună calitate, faţă de 8.000 tone cit le era angajamentul, iar textiliştii de la fabrica „Proletarul" din Bacău au dat circa 20.000 u­t.p. ţesături de cali­tate în plus faţă­­de prevederile pla­nului. Oamenii muncii din regiunea Bacău sînt hotărîţi să obţină noi şi importante succese în producţie, să meargă mereu înainte pe drumul de­săvârşirii construcţiei socialismului în patria noastră. In după-amiaza lui 1 Mai, în dife­rite săli ale oraşului numeroase for­maţii artistice de amatori au prezen­tat interesante spectacole cultural­­artistice în faţa oamenilor muncii. Mitinguri şi manifestări cultural­­artistice asemănătoare au avut loc şi în celelalte oraşe şi centre muncito­reşti din regiune. (Coresp. „Munca“) In cetatea de foc In dimineaţa zilei de 1 Mai, mii de siderurgişti, constructori, inte­lectuali şi elevi se îndreaptă în co­loane lungi, compacte, spre platoul înverzit al Chizitului, spre locul un­de cu 14 ani în urmă au început primele construcţii ale noului oraş muncitoresc. De atunci încoace ora­şul a crescut vertiginos, s-a întins pe kilometri întregi. Are multe străzi, bulevarde, blocuri cu mii de apartamente, şcoli, magazine, resta­urante. De aici se văd în vale, cit cuprinzi cu privirea, furnalele, oţe­­lăriile, laminoarele, giganţi ai indus­­triei noastre siderurgice, mărturie a politicii înţelepte a partidului, de industrializare socialistă a ţârii, de asigurare a unei vieţi tot mai feri­cite oamenilor muncii. Pe platou are loc un mare miting. El este deschis de tovarăşul Mihai Cervencovici, preşedintele Consiliu­lui local al sindicatelor. Tovarăşul Tiberiu Frankfurt, secretar al comi­tetului orăşenesc de partid Hune­doara, felicită călduros pe oamenii muncii pentru succesele deosebite obţinute în cinstea zilei de 1 Mai şi a celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist din Rom­înia. In Piaţa Libertăţii începe apoi de­monstraţia. In frunte păşesc gărzile muncitoreşti, care in ritmul marşu­lui cîntat de fanfară trec prin faţa tribunei într-o ţinută impecabilă. Cu vii aplauze este primită coloana laminoriştilor de la laminorul de 650 mm, fruntaş pe Combinatul Siderur­gic Hunedoara. Aceşti muncitori sunt iniţiatorii întrecerii pentru depăşi­rea indicilor de utilizare a agrega­telor planificaţi pentru anul 1961. Prin graficul pe care îl poartă ra­portează partidului că de la începu­tul acestui an pînă la 1 Mai au pro­dus peste prevederi 17.200 tone lami­­nate de calitate superioară. Cu ace­eaşi mîndrie raportează şi furnaliş­­tii că prin folosirea m­ai bună a ca­pacităţii de­ producţie a furnalelor şi dozarea­­corectă a minereurilor au dat economiei naţ­ooale în pri­mele patru luni ale anului în curs peste plan 10.912 tone fontă de cea mai bună calitate. Laminoriştii de la laminorul de 800 mm au în fruntea coloanei stea­gul roşu de producţie pe care l-au primit ca distincţie de fruntaş pe ramură pentru anul 1960. In prime­le patru luni din 1961 ei au aplicat unele măsuri tehnico-organizatorice, printre care caja cu role care a fă­cut să crească cu mult productivi­tatea orară a laminorului şi să se producă în plus 334 tone laminate de bună calitate. Prin faţa tribunei trec care glego­­rice. Prin ele constructorii raportea­ză partidului că lucrările de la la­minorul de 450 mm sunt avansate faţă de graficul stabilit. Demonstraţia de 1 Mai a siderur­­giştilor şi constructorilor hunedoreni a dovedit încă o dată ataşamentul lor nestrămutat faţă de politica part­idului nostru, încrederea în victo­ria luptei milioanelor de oameni ai muncii din întreaga lume pentru pace şi coexistenţă paşnică. (Coresp. „Munca“) cu cîntec foare bună Se risipiseră norii în bătaia viatu­lui, iar soarele a ieşit pentru o clipă, poleind tot ce întrlnea în cale. Toc­mai bine pentru plimbare. Am luat-o pe calea Victoriei, de acolo de unde începe, din Splai. Dar în după-amia­za celei dinţii zile ale lui mai, abia am reuşit să-mi croiesc drum prin mulțimea care prezenta parcă o ade­vărată paradă a modei datorită ele­ganţei, veseliei şi zîmbetului tine­resc potrivite acestei înălţătoare săr­bători. M-am oprit în Piața Repu­blicii. Aici, pe o estradă drapată cu roşu, pe frontispiciul căreia strălu­cea lumina de neon a tuburilor din care era scris 1 Mai, corul Ministe­rului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini interpreta un frumos cîntec. Pînă departe răsunau melodiile, iar aplauzele miilor de cetăţeni prezenţi porneau din inimă răsplătind cu pri­sosinţă strădania celor de pe scenă. Şi-a făcut apoi apariţia corul altei întreprinderi: „Automatica". Una din cele mai tinere uzine ale Capi­talei. Din piepturile a peste 600 de persoane au răsunat furtunos melo­diile „Partidului erou“ de Chirescu, „Ţara mea e tară draga". A urmat apoi un program de muzică uşoară, „Serile în jurul Moscovei“, „A fost de-ajuns o melodie“ etc. Şi-a dat con­cursul şi brigada artistică de agita­ţie a aceleiaşi întreprinderi. Studenţii Institutului Politehnic, in­formaţia unei orchestre de muzicuţe, au cîntat pentru cei prezenţi cîteva melodii. Apoi... şi-a făcut apariţia pe scenă orchestra „Barbu Lăutaru“. Primiţi cu îndelungi aplauze, soliştii Maria Lă­­tărelu, Viulă Rudăreanu şi alţii au interpretat cele mai frumoase melo­dii populare romîneşti. La ora 22, orchestra Geo Dimitriu a încheiat frumosul program din Piaţa Republicii cu muzică de dans. Becurile electrice sclipeau în larga piață ca nişte mici sori, luminînd-o ca ziua. Oamenii muncii dansau şi se veseleau. E 1 Mai. C. ANDREI Mii de cetăţeni ai Capitalei Republicii noastre s-au adunat ieri în Piaţa Republicii şi au aplaudat programele prezentate de echipele artistice ale întreprinderilor şi institutelor noas­tre. In clişee sus , echipa de dansuri a întreprinderii „Auto­matica" execută un briu­­ jos , aspect din Piaţa Republicii Foto: L. TIBOR O­amenii muncii «•«■perleaza s • însufleţită întrecere pe care la­minoriştii Fabricii de ţevi din Roman o desfăşoară în cinstea celei de a 40-a aniversări a Partidului se sol­dează, zi de zi cu importante realizări în producţie. Harnicii laminorişti îşi respectă angajamentele luate. De la începutul anului şi pînă în prezent ei au dat peste plan mai mult de 1.100 tone ţevi. Demn de remarcat este că ei au depăşit, de asemenea, prevede­rile planului de calitate, DlND CU 500 TONE MAI MULTE ŢEVI DE CA­LITATEA I-a. (Coresp. „Munca“). • Zilele acestea la Reşiţa, în noul cartier Moroasa, constructorii au dat în folosinţă, în cinstea aniversă­rii partidului, mai multe blocuri de locuinţe cu un total de 50 de apar­tamente. Printre noii locatari se află muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Combinatul Metalurgic, construc­tori de pe şantierele industriale a­­parţinînd I. C. M. M. R. şi alţi oa­meni ai muncii. Pînă acum în acest cartier au fost ridicate peste 550 de noi apartamente. Alte aproape 100 de apartamente se află în stadiul de finisare, (Coresp. „Munca“). • Munca însufleţită a sondorilor de la întreprinderea de foraj Bascov- Argeş desfăşurată în cinstea aniver­sării partidului şi-a arătat roadele. Colectivul de aici a realizat sarcini­le de plan pe luna aprilie înainte de termen şi totodată raportează înde­plinirea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Viteze­le de lucru au înregistrat o creștere de 7 la sută iar productivitatea mun­cii a sporit cu 8 la sută. La capito­lul beneficii a fost înregistrată de la începutul anului suma de 817.000 lei ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din angajamentul anual Brigăzile conduse de Vasile Teofil, Mihai Nica, Haralambie Iacobescu, Vasile Năstase au înscris cele mai frumoase realizări în întrecere. (Coresp. „Munca“). • Colectivul fabricii de încălţămin­te „Tudor Vladimirescu“ din Piteşti obţine succese de seamă în între­cerea pe care o desfăşoară în cinstea aniversării partidului. Prin introduce­rea de noi maşini şi procedee tehno­logice muncitorii de aici au îmbună­tăţit substanţial calitatea încălţămin­tei. Astfel Indicele de calitate a cres­cut cu 2,5 la sută faţă de sarcina de plan, productivitatea muncii cu 1,4 la sută iar prin reducerea consumului specific de piele şi talpă s-au econo­misit de la începutul anului peste 509 kg. talpă şi 20.000 dm. p. piele din care se pot confecţiona circa 800 pe­rechi feţe încălţăminte. (Coresp. „Munca“). • Cu fiecare zi ce trece? colectivul fabricii de ■ tricotaje „Moldova“ din Iaşi obţine succese noi în întrecerea socialistă pe care o desfăşoară in cinstea celei de a 40-a aniversări a partidului. Astfel la 28 aprilie har­­nicii textilişti lucrau în contul zilei de 7 mai. Toate angajamentele luate de colectiv pentru această etapă a întrecerii au fost îndeplinite înainte de termen. (Coresp. „Munca“)

Next