Munca, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4247-4272)

1961-07-22 / nr. 4265

La a XVI lea a R. P. Polone Realizări pe drumul socialismului ICOOOOQO<».QCOPOPOOOOOOOO O regiune industriala pe valea Visfouîe« Valea de pe cursul interior al Vistulei, pe o suprafață de apro­ximativ 14.000 km.p., se va trans­­forma in viitorul apropiat intr-o nouă mare regiune industrială a Poloniei. A fost întocmit un plan de perspectivă de dezvoltare a e­­conomiei acestei regiuni, care se întinde pe teritoriile a trei voie­vodate — Varșovia, Bydgoszcz și Gdansk. Vistula a devenit o mare sursă de energie electrică ieftină. Tot­odată se va îmbunătăți considera­bil și folosirea ei ca arteră de transport. Proiectele prevăd con­struirea pe cursul inferior al Vis­tulei a unei cascade pentru hidro­centrale. Primul lac de acumulare și prima hidrocentrală de la Wlo­­clawec vor fi construite în viitorii cinci ani. In prezent, navigația pe Vistu­la este împiedicată in numeroase locuri de înnămolirea fluviului. Sistemul de noduri hidraulice va ridica considerabil nivelul apelor și în felul acesta pe Vistula vor putea naviga vase cu un deplasa­ment de 1.000 tone. Orașele așezate pe cursul infe­rior al Vistulei vor cunoaște mare dezvoltare industrială. Ora­­­­ul Plock va deveni centrul petro­chimiei. La Wloclawec se vor construi cele mai mari fabrici de fibre sintetice din țară și un com­ 9 30 0009 OO pe CO 00 5000 OO O, binar al industriei celulozei și hîrtiei. Noi întreprinderi vor fi construite, de asemenea, la To­­run, Grudziadz și in alte orașe ale noii regiuni industriale. Noi tipuri de avioane pentru agricultural . Constructorii polonezi pregătesc noi tipuri de avioane, elicoptere si­­ planoare, punînd accentul principal­­ pe aparate destinate agriculturii. A­­vionul „PZL-101 A", care se în studiu, este un aparat care află va zbura la o altitudine foarte mică (5—10 metri) și care va fi folosit la împrăștierea îngrășămintelor pe cîmp. Agricultura va primi, printre altele, un mic elicopter ,„Laika“,­­ avînd­ o greutate de 900 kg. a că­­­­rui construcție va necesita cheltu­­­­ieli cu 50 la sută mai reduse decît­­ la elicopterele obișnuite. „Latka“ va­­ fi, printre altele, folosit pentru de­tectarea incendiilor în păduri, pen­tru fotoreportaje etc. Construcția de școli . In anii ultimului plan cincinal (1956­-1980) statul polonez a fă­cut investiții pentru construirea a 3.500 de școli noi. In prezent, su­mele investite în acest scop au fost dublate. In același timp — în cadrul sărbătoririi Mileniului statului polo­nez — a fost luată inițiativa de a se construi 1.000 de școli cu con­tribuția populației. TELEGRAMA Tovarășul Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe al R.P. Române, a adresat, cu prilejul sărbătorii națio­nale a R.P. Polone, tovarășului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Polone, o telegramă prin care transmite calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese în activita­tea sa, consacrată promovării politicii de coexistență pașnică, întăririi și dez­voltării relațiilor de colaborare rodnică între țările noastre, cauzei socialismului și păcii în lume. Procesul de industrializare socialistă se desfășoară cu succes în Repu­­­­blica Populară Polonă. In cincinalul început în acest an, producția­­ industrială va crește cu 52 la sută, în clișeu, furnalul turnătoriei 8 „Kosciuszko“ de la Chrozow. Colectivul de muncitori, ingineri și tele­­g­nicieni care lucrează aici a îndeplinit planul semestrial înainte a de termen >coo o© coco oooooo oooooeoe OO000090000000©o $©e®0©$ Adunarea festivă de la Katowice KATOWICE 21 (Agerpres).­­ In seara zilei de 21 iulie a avut loc la Katowice o adunare festivă cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a eliberă­rii Poloniei. La festivitate, W. Gomul­­ka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. a rostit o amplă cuvîntare. A luat cuvîntul de asemenea I. A Ga­garin. Cocteil oferit de ambasadorul R. P. Polone la București Ambasadorul R. P. Polone­­ la București, Janusz Zymbrowicz, a oferit vineri un cocteil cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone. Au luat parte tovarășii Emil Bod­­năraș, Alexandru Drăghici, Paroh­­ia Colin, Mihai Darea, Corneliu­ Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, Bujor Almășan, Ion Cozma, Gogu Rădulescu, Voinea Marin,eseu, miniștri, Grigore Geamănu, secre­tarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai instituțiilor cen­trale și ai organizațiilor obștești,­­ generali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și cultură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diploma­tic. Cocteilul s-a desfășurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie, (Agerpres) 99 Adunarea de la Uzinele Semănătoarea‘ Vineri la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală a avut loc o adunare cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone. Luînd cuvîntul în numele colecti­vului de muncă, directorul adjunct al uzinei, Virgil Marin, a transmis poporului frate polonez un salut călduros și urări de noi succese în lupta comună pentru construirea vieții noi. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R P. Polone la București, Janusz Zambrowicz, care a vorbit despre sărbătorirea celei de-a 17-a aniver­sări a Republicii Populare Polone și despre succesele poporului polo­nez în construcția socialistă. Formațiile artistice ale uzinei au prezentat un program de cîntece și dansuri românești și poloneze. (Agerpres) .Marea sărbătoare a Poloniei popoa­re o împlinesc astăzi 17 ani de la data cînd poporul polonez a pornit pe un drum nou al is­toriei sale. La 22 iulie 1944 cătușele în care ocupanții fasciști ținuseră înlănțuit poporul polonez au fost sfărâmate pentru, totdeauna, Glo­rioasa armată sovietică, alături de care au luptat unitățile armatei poloneze renăscute, au dat fiarei fasciste, ce cotropise pămîntul po­lonez încă din anul 1939, o ultimă lovitură nimicitoare. După eliberare, Polonia a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării isto­riei sale — perioada marilor trans­formări înfăptuite de poporul mun­citor din Polonia în frunte cu parti­dul său marxist-leninist, începutul acesta de drum a fost greu, a cerut mari eforturi. Rănile cauzate de război, de ocupația hit­­leristă, erau mari — aproximativ 38 la sută din bunurile materiale ale națiunii fuseseră distruse. Dar, ca legendara pasăre Phoenix, Polonia a renăscut din propria-i cenușă. Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, masele muncitoare din Polonia au depus, eforturi mari, muncind cu abnega­ție pentru vindecarea rănilor răz­boiului, pentru înflorirea și întări­rea regimului de democrație popu­lară. în trecut o țară agrară, astăzi Polonia este un stat cu o industrie puternică, în plin avînt, unde în centrul­­ preocupărilor stă omul cu nevoile sale. în prezent, Polonia a depășit de 7,5 ori producția indus­trială antebelică, înainte­­ de război producția anuală de fontă a Poloniei era de 791.000 tone, iar cea de oțel de 1.408.009 tone. Acum numai combinatul „V. I. Lenin“ de la Nowa­ Huta — cea mai mare În­treprindere industrială a țării, con­struită cu ajutorul U.R.S.S. — pro­duce anual 1.420.000 tone fontă și 1.520 000 tone oțel. în prezent, R. F. Polonă a pășit în perioada noului plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Procentul prevăzut în acest plan pentru creșterea producției indus­triale este 52 la sută, în anii care vin, potrivit prevederilor planului cincinal, se vor obține noi realizări importante în domeniul progresului termic și al chimizării în agricul­tură. Se vor construi mașini agri­cole noi, perfecționate, iar numărul tractoarelor se va dubla. Importante succese au fost obți­nute și în privința nivelului de trai, precum și în domeniul științei, al ridicării culturale a maselor. Poporul polonez, traducînd în viață sarcinile trasate de cel de-al treilea Congres al Partidului Mun­citoresc Unit Polonez, obține pe zi ce trece noi victorii în opera de construire a socialismului. La baza acestor succese stă politica mar­­xist-leninistă a P.M.U.P., precum și relațiile de colaborare și într-aju­­torare statornicite între țările lagă­rului socialist — și în primul rând sprijinul multilateral primit din partea Uniunii Sovietice. „Piatra unghiulară a politicii noastre — a spus Jov. J. Cyran­­kiewicz, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Polone, la prima sesiune a noului Seim al R. P. Po­lone din mai, anul acesta — a fost, este și va fi întărirea alianței cu U.R.S.S. și cu toate țările socia­liste“. Pe plan extern, R.P. Polonă, ală­turi de celelalte țări socialiste, pro­movează o politică de pace bazată pe principiile leniniste ale coexis­tenței pașnice, se pronunță pentru înfăptuirea propunerilor U.R.S.S. cu privire la dezarmarea generală și totală, pentru rezolvarea problemei germane, în interesul păcii și secu­rității internaționale. Polonia, care în timpul răz­boiului a pierdut peste 6 milioane de oameni, militează ferm pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania și transformarea Berlinu­lui occidental într-un oraș liber, de­militarizat. Intre poporul nostru și poporul polonez, care merg pe calea comună a socialismului și păcii, în cadrul marii familii a țărilor socialiste. S-au statornicit și se dezvoltă relații frățești, de prietenie și sprijin reci­proc, relații care își găsesc o expre­sie puternică în Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală romîno-polon încheiat în anul 1949. Vizita de prietenie făcută anul acesta în R. P. Polonă de către o delegație a C.C. al P.M.R. și a gu­vernului Republicii Populare Ro­mîne, condusă de tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, și Declarația comună romîno-polonă cu privire la această vizită, semnată la Varșovia reprezintă o contribuție importantă la dezvoltarea relațiilor frățești din­tre cele două popoare, un aport de seamă la întărirea unității țărilor­­socialiste. Astăzi, cînd poporul polonez săr­bătorește împlinirea a 17 ani de la eliberarea țării sale, el se mîndrește cu marile realizări obținute în a­­ceastă perioadă de muncă încordată, cu victorii importante pe frontul con­strucției socialiste. Oamenii muncii din țara noastră,­­alături de oamenii muncii din cele­lalte țări socialiste frățești, urmăresc cu bucurie aceste succese dobândite de către poporul frate polonez, suc­cese ce contribuie la creșterea forței politice și economice a întregului lagăr socialist. \ MUNCA Orașul muncitoresc din Hunedoara, ca toate orașele patriei noastre, se dezvoltă și devine »nai frumos. In clișeu: o stradă din orașul muncitoresc Foto : L. TIBERIU SPORT „Cupa orașului București“ la ciclism „Cupa orașului București", la ciclism, competiție internațională care reunește alergătorii din R. P. Bulgaria, R.S.S. Letonă, R D. Germană și R. P. Romi­na, s-a deschis vineri pe velodromul Dinamo în prezența unui numeros pu­blic. Prima zi de întreceri a cuprins probe de urmărire 1000 m cu start de pe loc și viteză. La urmărirea individua­lă, pe primul loc s-a clasat Ivar Eiduks (R.S.S. Letonă), ciclist cu un stil ener­gic și foarte bine coordonat. El l-a în­vins în finală pe Horst Staps (R. D. Germană), acoperind cei 4 san în sers­io. Proba de 1000 m cu start de pe loc a fost cîștigată de Frank Nicklitzsch (R. D. Germană) cu timpul de — 1’ 12”4/10. (Agerpres) Scurte țtiri Amatorii sporturilor nautice pot urmări astăzi și anți­e competiția inter­națională de caiac-canoe „Regata Snagov“ la care participă sportivi din R. P. Ungară, R. D. Germană și din țara noastră. 9 Astă seară va avea loc prima gală din cadrul competiției de box „Cupa Metalul“. Iubitorii acestui sport pot vedea la lucru o serie de boxeri tineri de la cluburile și asociațiile Metalul, Rapid, Flacăra Roșie, Unirea Sport, C.p.B., C. S. Școlar. Semănătoarea, Reu­niunea va începe la ora 19 pe ringul montat la sediul clubului Metalul din bd. Muncii nr. 256. S-a încheiat acordul comercial de lungă durată între R. P. Română și Republica Austria Vineri la amiază a avut loc, la Mi­nisterul Comerțului, semnarea acor­dului comercial de lungă durată, pen­tru perioada 1961—1966, între R. P. Romînă și Republica Austria, ca ur­mare a ratificării de către guvernele celor două țări a textelor și listelor de mărfuri asupra cărora s-a conve­nit în luna mai a acestui an. Acordul a fost semnat din partea romînă de Gogu Rădulescu, ministrul Comerțului, iar din partea austriacă de Franz Herbatschek, ministrul Aus­triei la București. Au fost de față Ana Toma, Mihai Petri și Valentin Steriopol, adjunct al ministrului Comerțului, funcționar superiori din Ministerul Afacerile Externe și Ministerul Comerțului. Au asistat membri ai Legației Aus­triei. (Agerpres) Miting de solidaritate cu lupta eroicului popor vietnamez Vineri după-amiază, la clubul U­­zinelor textile „7 Noiembrie“ din Capitală, a avut loc un miting de solidaritate cu lupta eroicului po­por vietnamez pentru reunificarea națională, împotriva amestecului S.U­ A. în Vietnamul de Sud. Mitingul a fost organizat de Comi­tetul național pentru apărarea păcii din R. P. Romînă și Liga română de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. A luat cuvîntul M. Ghelmegeanu, membru al Comitetului național pentru apărarea păcii, vicepreședinte al Ligii române de prietenie cu po­poarele din Asia și Africa. A fost de față Nguyen Minh Chuong, însărcinat cu afaceri ad­­interim al R. D. Vietnam la Bucu­rești. (Agerpres) Statistică de un fel deosebit (Urmare din pag. l­a) din grupele sindicale, asistăm ade­seori la repetiții și la prelegerile ți­nute de instructori artistici înainte de începerea repetițiilor. Prin grija delegaților cu munca culturală pătrund în fiecare zi în secția noastră numeroase ziare și re­viste. Tot ei organizează adeseori ci­tirea în colectiv a celor mai im­portante articole, pe care­ le comen­tează și discută cum pot aplica și la specificul muncii noastre vre-o ini­țiativă nouă. Cei mai mulți munci­tori di­n secție sunt și cititori perma­nenți ai bibliotecii sindicale. Printre cititorii fruntași amintesc pe ajustorii Marin Apostol, Marin Eftimie, Trasaje Vasile. La creșterea numă­rului de cititori contribuie în pri­mul rînd aprovizionarea bibliotecii și larga popularizare a cărților, care se face prin organizarea unor ac­țiuni interesante. Peste 60 la sută din oameni și-au format biblioteci per­sonale și zilnic acestora li se adaugă alții. Cu același interes sunt cerce­tate și cărțile tehnice. Față de nu­mărul mare de cărți pe care le are biblioteca tehnică considerăm că cel al cititorilor trebuie să crească. Pen­tru aceasta va fi necesară în primul rînd­ o colaborare mai strânsă între biblioteca tehnică și cea sindicală. Ne-am propus să organizăm cercuri de lectură pentru tehnice cu sprijinul studierea cărții inginerilor și tehnicienilor. De curînd s-au încheiat cursurile universității muncitorești care a funcționat în uzina noastră. Din secție 35 au absolvit aceste cursuri. Ei s-au distins în ce privește însuși­rea cunoștințelor predate, în rezul­tatele obținute în producție. La con­ferințele organizate în sala de festi­vități a clubului nostru participă marea majoritate a muncitorilor din secție. Prin delegații culturali aflăm care sunt părerile lor despre aceste conferințe și strângem propuneri pentru viitoarele teme. In fiecare săptămână primim cel puțin 20 de invitații la diferite manifestări or­ganizate în oraș de S.R.S.C. sau Uniunea Scriitorilor. Ajustorul An­ton Vass, care este nelipsit de la a­­ceste conferințe, împarte și invita­țiile în secția noastră. La marea ma­joritate a conferințelor pe teme de cultură generală, informări politice și alte acțiuni muncitorii noștri par­ticipă împreună cu familiile lor. In sala clubului rulează adeseori și filme artistice sau documentare. Cu toate acestea noi procurăm săp­tămânal pentru tovarășii din secție și familiile lor 659 de bilete la spec­tacolele cinematografice, teatru, con­certe, care au loc în oraș. Pentru popularizarea spectacolelor avem în secție „colțul cinematografic", pen­tru ca fiecare să-și poată alege fil­mul care-l interesează. Organizăm uneori și discuții pe marginea spec­tacolelor vizionate. Tot în grupuri mari vizităm expoziții, muzee, case memoriale. De curând întreaga secție am vizitat din nou „Muzeul de is­torie a partidului"* pentru a vedea noile piese cu care s-a îmbogățit el în ultimul timp. S-ar părea că în acest articol am fost preocupat mai mult de cifre. Pe noi însă ne interesează astfel de ci­fre, pentru că suntem­ datori să cu­noaștem în ce măsură munca noa­stră, a celor care ne ocupăm de tre­burile culturale, este apreciată de acei pentru care o organizăm. Și apoi sarcina noastră este ca nici un om să nu fie în afara muncii cultu­rale organizată de noi. Și acest lu­cru l-am realizat. Fie că unii învață, alții citesc, fac parte din echipele artistice, audiază conferințe sau vi­zionează filme, toți într-un fel sau altul participăm în mod activ la viața culturală ce se desfășoară în uzina noastră și în afara ei. Și fap­tul că fiecare dintre tovarășii din secția noastră ia parte activă la ac­țiunile culturale este o mîndrie pen­tru noi și totodată un îndemn pen­tru ca, sub conducerea organizației de partid, să satisfacem într-o mă­sură și mai mare cerințele culturale ale muncitorilor noștri . Cu prilejul sărbătorii naționale a Belgiei însărcinatul cu afaceri ad-întărim al Belgiei la București, Guy Stuyck, a o­­ferit vineri după-amiază un codteil cu prilejul Zilei independenței — sărbă­toarea națională a Belgiei. Au luat parte Avram Bunaciu, vice­președinte al Consiliului de stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului Afa­cerilor Externe, Ana Toma, adjunct al ministrului Comerțului, acad. Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii A­­dunări Naționale, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului, oameni de cul­tură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Astăzi pe stadionul Republicii Încep campionatele republicane de atletism rezervate juniorilor Incepind de astăzi, timp de două zile stadionul Republicii din Capitală va găzdui o interesantă competiție sportivă. Este vorba de finalele cam­pionatelor republicane de atletism rezervate junioarelor și juniorilor. La această ediție vor lua parte a­­proape 600 de tineri atleți din în­­treaga țară, care au obținut rezulta­te bune la concursurile atletice des­­fășurate în acest an. Datorită pregă­tirilor intense pe care le-au făcut în vederea acestor întreceri, cît și performanțelor bune realizate de unii dintre participanți, se așteaptă ca la aceste campionate să se obțină re­zultate cît mai bune, printre care și noi recorduri republicane. (Rep.). I. M. U. M. ntreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia — Regiunea Dobrogea — ANGAJEAZĂ prin concurs cinci maiștri strungari mai Concursul este deschis nu­maiștrilor care au la­­ bază stagiul de trei ani. El se ține în cursul lunii august 1961 în condițiuni le­gale la Medgidia, înscrierile se dic direct la I.M.U.M., serviciu­ personal și formare cadre,­­ în scris sau telefonic (nr. 318 oficiul Medgidia). 3-a Declarațiile președintelui Institutului italian pentru com­erțul exterior Agenției Române de Presă „Ager­pres“. Că președinte al Institutului italian pentru comerțul exterior­­— a declarat el — sunt foarte bucuros de a fi putut organiza la București o expoziție industrială italiană. Sunt convins că această expoziție va reuși să facă cunoscute tehnicienilor și vizitatorilor romîni produsele in­dustriei italiene, că ea va contribui la dezvoltarea relațiilor economice și comerciale și a legăturilor de prietenie dintre Italia și Romînia. Subliniind în continuare că există largi posibilități de dezvoltare a legăturilor economice romîno-ita­­liene, președintele institutului declarat: Eu am remarcat dezvol­a­tarea pe care ați atins-o dv., rezul­tatele pe care le-ați obținut. Astăzi aveți posibilități mult mai mari decât în trecut. In prezent noi avem un acord comercial mult mai amplu. Am stabilit pentru viitorii ani, 1962-1965, un acord comercial care prevede o dezvoltare a schimburilor cu 15 la sută în fiecare an. Impor­tant este faptul că azi avem multe mărfuri de schimbat. Romînia, care odinioară exporta în special produse agricole, este astăzi în măsură să exporte și produse industriale, în­trucât industria sa se dezvoltă continuu­ și multilateral. Convorbirile pe care le-am avut aici —­ a declarat in încheiere dl. Giuseppe DaU’Oglio — s-au desfă­șurat intr-o atmosferă de înțelegere reciprocă. Delegația italiană, care a luat parte la inaugurarea expoziției in­dustriale italiene, a părăsit vineri dimineața Capitala, înainte de plecare dl. Giuseppe DaU’Oglio, membru al delegației, a făcut o declarație unui redactor al incepînd de azi la cinematograful I­ G FRIMA iar din 24 iulie și la cinematografele ALEXANDRU SAHI­A și 23 AUGUST va rula în premieră noul film cehoslovac ROMEO, JULIETA ȘI ÎNTUNERICUL premial la festivalurile internationale de la San Sebastian, Edinburg, San Francisco, Acapulco și Porretta Terme In completare filmul documentar „UN JUPITER AL VREMURILOR NOASTRE“ o producție a studioului „Al. SAHIA“

Next