Munca, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4325-4350)

1961-10-01 / nr. 4325

din toate țările, uniți-vă­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR Dini R. P. R Anul XVIII.­nr. 4325 Duminică 1 octombrie 1961 « EXPERIENȚĂ BUNĂ PE CARE # VOM EXTINDE In ultimii ani, în uzina noastră, mișcarea inovatorilor a luat am­­oare. Acest lucru e firesc. In co­di­vul nostru lucrează oameni estoinici, care nu se mulțumesc a ceea ce au realizat pînă a­­cum și vor contribui și mai mult la dezvoltarea producției uzinei, a economiei naționale. Această atitu­dine nouă față de muncă își gă­sește expresia în numeroasele ino­vații realizate, care constituie tot atâtea soluții pentru ridicarea indi­cilor tehnico-economici ai mașini­lor și agregatelor, pentru perfecțio­narea și elaborarea de noi proce­dee tehnologice în scopul măririi productivității muncii, îmbunătă­­țirii calității produselor și reducerii jețului de cost.­rept rezultat în anul 1960 colecti­vul de inovatori al uzinei noastre a reușit să ocupe primul loc la con­cursul organizat de Consiliul lo­cal al sindicatelor "ci și filiala A.S.I.T. și locul II concursul regional, în decursul celor nouă luni care s-au scurs din acest an, la cabine­tul tehnic au fost înregistrate 259 propuneri de inovații, din care 136 au și fost aplicate. Valoarea eco­nomiilor antecalculate se ridică la 1.475.657 lei, în același timp, inova­torilor li s-au plătit recompense în valoare de 106.767 lei. Au fost rea­lizate o serie de inovații cu mare eficacitate economică, printre care se numără aceea a tovarășului Li­­viu Iuga, privitoare la modificarea construcției dispozitivului de auto­­descărcare la vagonul pentru mi­nereu (economii antecalculate în valoare de 53.450 lei), a tovarășului inginer Ioan Tonenchi: „Modifica­rea cazanului IPROM de 10 tone/h. — care de asemenea aduce uzinei economii de 66.640 lei — și multe altele. Comitetul sindicatului nostru, sub îndrumarea organizației de partid, sprijină în mod perseve­rent activitatea inovatorilor din uzină, în urma recomandării fă­cute de el cabinetului tehnic s-a organizat un concurs pentru rezol­varea temelor cuprinse în planul tematic de inovații. Au și fost pri­mite 14 propuneri pentru rezolva­rea unui număr de 9 teme. în acest fel în uzina noastră au fost găsite soluții pentru îndreptarea longeroa­­nelor la vagonul pentru minereu pe cale mecanică, pentru ridicarea vagoanelor, pentru mecanizarea transportului între secțiile pregă­tire și sudură etc. De altfel organizarea de con­cursuri constituie pentru noi un mijloc de antrenare a cît mai mulți muncitori, tehnicieni și ingineri în activitatea de inovații. în cinstea zilei de 23 August a fost organizat un asemenea concurs, în timpul căruia la cabinetul tehnic au fost înregistrate 84 de propuneri de ino­vații din care majoritatea urmăresc îmbunătățirea calității vagoanelor. Demn de remarcat este faptul că unele inovații aparțin unor tova­răși care înainte nu au fost inova­tori. Un alt mijloc important pentru ridicarea nivelului tehnic al munci­torilor și, implicit, pentru atragerea lor la munca de perfecțion­are a tehnicii este propaganda tehnică. Aceasta are un caracter organizat, desfășurîndu-se pe baza unui plan în care sînt prevăzute acțiunile ce urmează a fi întreprinse. Astfel, se țin conferințe tehnice la nivelul întreprinderii sau pe secții — în raport cu tema fixată —, consfă­tuiri pe probleme tehnice, se orga­nizează sesiuni tehnico-științifice etc. în acest an s-au și ținut 6 con­ferințe­ tehnice pe teme ca: reali­zări noi în sudarea metalelor, nou­tăți în construcția de vagoane etc. în același timp, în secții s-au expus 73 referate la care au participat 1233 tovarăși. Ele au fost axate pe probleme ale diferitelor locuri de muncă, cum ar fi: topirea în cubi­lou, cauzele și urmările erorilor la executarea filetelor și danturilor etc. Tot în cursul acestui an s-au ținut două consfătuiri pe probleme tehnice, specifice uzinei noastre. O activitate rodnică desfășoară și biblioteca tehnică. Pentru atra­gerea a cu­ mai mulți cititori se face o intensă popularizare a cărții tehnice. Astfel, în secții se afișea­ză liste cu noile cărți intrate în bibliotecă; periodic sunt expuse la locurile de muncă cărți tehnice, iar fruntașilor și inovatorilor le trimi­tem invitații personale pentru a consulta ultimele noutăți etc. A­­ceastă activitate s-a soldat cu bune rezultate. Biblioteca tehnică a uzi­nei, care dispune de 12.280 volume și este abonată la 102 reviste și publicații de specialitate, în dife­rite limbi, a fost frecventată în 8 luni de aproape 1000 de cititori. Grăitor este faptul că cu ajutorul literaturii de specialitate au fost rezolvate o serie de probleme teh­nice. Așa de pildă, tehnicianul Eduard Miloș, studiind documenta­ția respectivă, a pus la punct con­fecționarea tablei expandate în uzină, în urma cărui fapt se înre­gistrează economii antecalculate în sumă de 87.202 lei. Prin grija comitetului sindicatu­lui și a conducerii tehnico-adminis­­trative, s-a organizat în mod temei­nic sprijinirea inovatorilor. Astfel, Ing. G. BALOGH membru în comitetul sindicatului și responsabilul cabinetului tehnic, Fabrica de vagoane Arad. (Continiart in pag. 3-a) Pentru dezvoltarea continuă a mișcării inovatorilor M încordare în fața mașinii de grosisor. Se introduce o nouă țaglă. Lami­natorii Dinu Dobre și Gheorghe Dobre (în clișeu) sunt doi din fruntașii în întrecerea socialistă ce se desfășoară la Uzinele metalurgice „Grivița“ din București. Foto : ST. ALBESCU kta peierea n Capitală a delegației Consiliului Central al Sindicatelor care a participat la Conferința Sindicală Internațională de la Berlin Sâmbătă s-a înapoiat în Capitală, venind de la­­ Berlin, delegația Con­siliului Centra­l al Sindicatelor, con­dusă de iov. Martin Isac, președin­tele C.C.S., care a participat la lu­crările Conferinței Sindicale Inter­naționale organizate în sprijinul încheierii Tratatului de pace cu Germania, soluționării pe cale paș­nică a problemei Berlinului occi­dental și împotriva provocărilor de război. La sosire, în Gara de Nord, de­legația a fost întîmpinată de mem­bri ai Secretariatului C.C.S. și acti­viști ai C.C.S. (Agerpios) Și-au realizat angajamentul anual HUNEDOARA.­­ Laminatorii combinatului siderurgic din Hune­doara au realizat angajamentul O • O înainte de vreme Minerii din exploatările de fier și-au îndeplinit sarcinile de produc­ție pe primele trei trimestre din acest an cu 5 zile mai de­vreme. La rîndul lor minerii din exploa­tările carbonifere care au îndeplinit planul pe primele 9 luni cu 10 zile mai devreme, au extras în această perioadă o cantitate de cărbune cu 5,5 la sută mai mare decît în ace­lași timp din anul trecut, anual de a da peste plan 52.000 tone de laminate. La realizarea angaja­mentului, cea mai mare contribuție a adus-o, colectivul noului laminor de profile, care a livrat întreprinde­rilor prelucrătoare și constructoare de mașini din țară cu 32.710 tone de laminare finite mai mult decât era planificat. Totodată laminatorii de la acest agregat au redus rebu­turile în medie cu aproape 40 la sută față de normele stabilite și au realizat mai mult de 2.500.000 lei economii peste plan. (Agerpres) Mîine încep cursurile universită­ților și institutelor de învățămînt superior. Căminele studențești au fost cuprinse iarăși de freamătul tinereții. In clișee : (sus) reintîl­­nire după o vacanță plăcută în fața noilor cămine studențești de pe Bulevardul 6 Martie; (jos) un grup de studente îndreptându-se spre camerele repartizate în noul și modernul complex social din vecinătatea uzinei electrice Gro­zăvești, dar în folosință sezi. Foto : D. NEGOIȚA i OAMENI DIN CÂMPIA BANAIEANA Omul din fața mea are timp­­lele cărunte; chipul său, cu tră­sături regulate, trădează un caracter hotărît, cumpănit ți întreprinzător. Și totuși ochii, ochii albaștri și limpezi, pri­vesc cu bucurie, dar și cu un soi de uimire nefirească pentru tră­săturile lui mature. Ion Baban are 49 de ani. Pă­rinții lui, ca și bunicii și ca și străbunicii au fost săraci lipiți pămîntului, robi pe fosta moșie a ducesei de San-Marco, care stăpînea o întinsă parte a oim­­piei bănățene. Unul din conace și-l avea chiar aici la Comloșul- Mare, în clădirea în care se află astăzi sediul gospodăriei agri­cole colective „Vladimir Maia­­kovski". La poartă și în curte se mai văd și astăzi lampioanele în stilul epocii, lampioane în care colectiviștii au tras lumină elec­trică. DRAGOȘ VICOI în ce-l privețte pe Ion Babău, când a împlinit 12 ani, a intrat argat, asemeni tuturor copiilor de robi din veac pînă la el. Ace­lași drum l-au urmat și cei patru frați ai săi și atîția și atîția alții. Cînd a mai crescut a fost is­pitit să plece și el in „lumea mare", în America, așa cum fă­cuseră mulți din sat. Acolo cică era pământ. Dar n-a mai plecat pentru că mulți din cei emigrați au început a se întoarce să moa­ră acasă — distruși de tubercu­loză — pe pământul care nu era al lor, dar pe care îl rîvneau atîta... în 1937, Ion Babău s-a căsă­torit. Dar tot rob a rămas pînă în 1945 cînd a primit pămînt prin reforma agrară. Și-a înjghe­bat o căsuță a lui și și-a agoni­sit un cal. Atunci, în 1945, Ion Babău a simțit pentru întîia oară în viața lui că începe să fie un om liber. Dobîndise pen­tru întîia oară în viață și cei dinții, dintr-un șir de generații libertatea și demnitatea acestei libertăți. Poate că de atunci tre­sar în el toți robii veacurilor în­­trebînd: oare nu e numai un vis ? Nu, nu e vis, totul e realitate și Ion Babău știe lucrul acesta, numai că realitatea aceasta e tot mai surprinzătoare cu fie­care an ce trece, cu fiecare zi ce trece, și bucuria din ochii lui albaștri e justificată. în 1952 Ion Babău s-a înscris în gospodăria colectivă, la capă­tul unei lupte cu sine însuși, își dădea seama că a în­ceput a deveni robul propriului său pămînt. Setei ancestrale de pămînt i se opunea o sete no­uă , de mai multă bucurie, de mai multă lumină, de mai multă siguranță în forțele sale. A fost greu pînă a putut defini această nouă sete. Dar a fost ajutat să o poată defini. L-au ajutat co­muniștii. Și într-o zi, Ion Babău a început a privi viața în per­spectiva ei luminoasă și smuls din cuget tot ceea ce și-a îl mai ținea legat de trecut. La început treburile gospodă­riei mergea mai greu. Erau pu­țini și nepricepuți. Dar totul a mers pînă într-o zi, pînă cînd oamenii și-au deschis bine ochii în urma muncii neobosite a co­muniștilor. Era printre ei un bărbat tînăr care parcă vedea mai departe decit toți ceilalți. L-au ales pre­ședinte. Și comunistul Gheorghe Ciolac nu le-a dezmințit aștep­tările. Împreună cu el au pornit să cucerească viitorul. Au­ adus aproape tot satul în gospodă­rie, au extins culturile,­ și-au cumpărat vite și în numai 4 ani gospodăria a atins un fond de bază de 5.500.000 lei față de 100.000 cît avea la înființare. Un întreg S.M.T. (21 de trac­toare) iese primăvara și toamna la arat. Șase autocamioane pro­prii cară bucatele din cîmpuri. Numai în anul 1960, venitul gospodăriei s-a cifrat la suma de 8.000.000 lei. Cum trăiesc oame­ (Continuare în pag. 2-a)' Bla­nuri tricotate din fire de reton De la Ministerul Industriei Ușoare rotat Tracihot tr.in cursul acestui primele cantități i tricotate pe h­­­aine de copil, si producția a­­lască simțitor. (Rep.). t IA SFSRȘIT IE In cursul zilei de sîmbătă aproape 1.000 de bucureșteni au pletat 7>es Valea Oltului, Valea Prahovei, la p. Poiana Brașov și Curtea de Argeș Ury pentru a-și petrece sfrșitul săptămi­­nii. In săptămîna care a trecut, activi­tatea turistică a fost bogată in în­treaga țară. Numeroși oameni ai muncii au plecat cu autocare sau cu trenul, în excursii special organiza­te, să cunoască orașe, obiective in­dustriale și turistice importante. Ast­­fel, lilic­a O.N.T.­.,Carpa­ț" din Bra­șov a organizat excursii cu autocare­le în Capitală, la Sibiu și la Lacul Roșu. Aproape 3.500 de muncitori din Bocșa și-au petrecut timpul liber la Brașov, în timp ce sute de turiști din Sibiu au vizitat Bucureștiul, cabane­le Bîlca, Fîntînele, precum și hidro­centrala de la Sadu. Excursioniști din Cîmpina au ple­cat la Brașov, Făgăraș, Rimnicu Vil­­cea, Pitești și în stațiunea Călimă­­nești. (Agerpres) -sc Numeroase excursii prin împreju­rimi fac­reșițenii în aceste zile fru­moase de toamnă. In ultimele 30­ de zile, 700 de muncitori și tehnicieni de la Combinatul Metalurgic stațiunea Băile Herculane­mișoara, au urcat la bari da acumulare Văliug,­­ Lulpacului și la cabanele Semenicului. După fiecar excursii oamenii s-au în­ presii plăcute. C. activi O sioga pro mec La Institutul , din Cluj au luat Medice sfîrș­ie stat ale studenților solvit anul 6 de studiu, ceasta 421 de tineri și­­promele de medici și ma­rea lor majoritate au merit cu medii mari.­­ ei vor primi repartițiil alături de celelalte cad­nitare din orașele și noastre să lupte pentru nătății oamenilor mum (Corest Recoltare mai rapidă - însămînțări în condiții agrotehnice super în ultima săptămînă, în întreaga țară au continuat intens lucrările de recoltare a culturilor tîrzii și a în­ceput însămînțarea griului și a se­carei. Potrivit datelor Ministerului Agri­culturii, pînă la 28 septembrie po­rumbul a fost cules de pe suprafețe reprezentînd 45 la sută din terenu­rile cultivate, sfecla de zahăr de pe 40 la sută, iar cartofii de pe 60 la sută. Strîngerea recoltei de floarea­­soarelui este aproape terminată în majoritatea regiunilor. Culesul po­rumbului este mai avansat în regiu­nile Oltenia, Argeș, București și Su­ceava, unde a fost executat în pro­porție de 65-90 la sută. Lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînțările de toamnă au fost făcute pînă acum pe 40 la sută din suprafețele prevăzute. Au fost însămințate 200.000 hectare cu grîu și secară, 85.000 hectare cu orz și 82.000 hectare cu diferite culturi pen­tru masă verde. în săptămîna următoare însămînță­­rile de toamnă se vor desfășura din plin în toate regiunile țării. Pentru efectuarea lor în perioade optime și în bune condiții agrotehnice, Minis­terul Agriculturii recomandă să se termine în cel mai scurt timp lucră­rile de pregătire a terenurilor pen­tru însămînțare, schimbul semințelor necorespunzătoare cu semințe de ca­litate, precum și condiționarea aces­tora. Suprafața ce se însămînțează în toamna aceasta cu grîu din soiuri cu o productivitate ridicată îl­incă aproa­pe dublă față de an necesar să se acorde bită agrotehnicii speci aplicată acestor soiuri în toate regiunile­­, totodată lucrările de­r­turilor tîrzii, transport cîmp, însilozările, cui vezi și grădinile de 1 și celelalte lucrări pe la vreme­a recoltelor rirea producției agrico­lor. La G.A.S. Cătea­­sca, regiunea Ar­geș, recoltarea po­rumbului este în toi. In clișeu: mun­citoarea Elena Tu­­dorache, care s-a evidențiat la strîn­­sul recoltei de po­rumb. Foto : F. BICIUȘCA TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comnu Tovarășului LIU $AO-TI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga CI Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM­ Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului­­ Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consi­liului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și căl­duroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Parti­dului Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan inter­național Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colabo­rare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din co­munitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninismului și ale internaționalismului pro­­letar, spre binele popoarelor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez succese tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi, socialiste. Trăiască în veci prietenia frățea­scă dintre popoarele român și chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romina ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne

Next