Munca, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4325-4350)
1961-10-01 / nr. 4325
din toate țările, uniți-vă ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR Dini R. P. R Anul XVIII.nr. 4325 Duminică 1 octombrie 1961 « EXPERIENȚĂ BUNĂ PE CARE # VOM EXTINDE In ultimii ani, în uzina noastră, mișcarea inovatorilor a luat amoare. Acest lucru e firesc. In codivul nostru lucrează oameni estoinici, care nu se mulțumesc a ceea ce au realizat pînă acum și vor contribui și mai mult la dezvoltarea producției uzinei, a economiei naționale. Această atitudine nouă față de muncă își găsește expresia în numeroasele inovații realizate, care constituie tot atâtea soluții pentru ridicarea indicilor tehnico-economici ai mașinilor și agregatelor, pentru perfecționarea și elaborarea de noi procedee tehnologice în scopul măririi productivității muncii, îmbunătățirii calității produselor și reducerii jețului de cost.rept rezultat în anul 1960 colectivul de inovatori al uzinei noastre a reușit să ocupe primul loc la concursul organizat de Consiliul local al sindicatelor "ci și filiala A.S.I.T. și locul II concursul regional, în decursul celor nouă luni care s-au scurs din acest an, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 259 propuneri de inovații, din care 136 au și fost aplicate. Valoarea economiilor antecalculate se ridică la 1.475.657 lei, în același timp, inovatorilor li s-au plătit recompense în valoare de 106.767 lei. Au fost realizate o serie de inovații cu mare eficacitate economică, printre care se numără aceea a tovarășului Liviu Iuga, privitoare la modificarea construcției dispozitivului de autodescărcare la vagonul pentru minereu (economii antecalculate în valoare de 53.450 lei), a tovarășului inginer Ioan Tonenchi: „Modificarea cazanului IPROM de 10 tone/h. — care de asemenea aduce uzinei economii de 66.640 lei — și multe altele. Comitetul sindicatului nostru, sub îndrumarea organizației de partid, sprijină în mod perseverent activitatea inovatorilor din uzină, în urma recomandării făcute de el cabinetului tehnic s-a organizat un concurs pentru rezolvarea temelor cuprinse în planul tematic de inovații. Au și fost primite 14 propuneri pentru rezolvarea unui număr de 9 teme. în acest fel în uzina noastră au fost găsite soluții pentru îndreptarea longeroanelor la vagonul pentru minereu pe cale mecanică, pentru ridicarea vagoanelor, pentru mecanizarea transportului între secțiile pregătire și sudură etc. De altfel organizarea de concursuri constituie pentru noi un mijloc de antrenare a cît mai mulți muncitori, tehnicieni și ingineri în activitatea de inovații. în cinstea zilei de 23 August a fost organizat un asemenea concurs, în timpul căruia la cabinetul tehnic au fost înregistrate 84 de propuneri de inovații din care majoritatea urmăresc îmbunătățirea calității vagoanelor. Demn de remarcat este faptul că unele inovații aparțin unor tovarăși care înainte nu au fost inovatori. Un alt mijloc important pentru ridicarea nivelului tehnic al muncitorilor și, implicit, pentru atragerea lor la munca de perfecționare a tehnicii este propaganda tehnică. Aceasta are un caracter organizat, desfășurîndu-se pe baza unui plan în care sînt prevăzute acțiunile ce urmează a fi întreprinse. Astfel, se țin conferințe tehnice la nivelul întreprinderii sau pe secții — în raport cu tema fixată —, consfătuiri pe probleme tehnice, se organizează sesiuni tehnico-științifice etc. în acest an s-au și ținut 6 conferințe tehnice pe teme ca: realizări noi în sudarea metalelor, noutăți în construcția de vagoane etc. în același timp, în secții s-au expus 73 referate la care au participat 1233 tovarăși. Ele au fost axate pe probleme ale diferitelor locuri de muncă, cum ar fi: topirea în cubilou, cauzele și urmările erorilor la executarea filetelor și danturilor etc. Tot în cursul acestui an s-au ținut două consfătuiri pe probleme tehnice, specifice uzinei noastre. O activitate rodnică desfășoară și biblioteca tehnică. Pentru atragerea a cu mai mulți cititori se face o intensă popularizare a cărții tehnice. Astfel, în secții se afișează liste cu noile cărți intrate în bibliotecă; periodic sunt expuse la locurile de muncă cărți tehnice, iar fruntașilor și inovatorilor le trimitem invitații personale pentru a consulta ultimele noutăți etc. Această activitate s-a soldat cu bune rezultate. Biblioteca tehnică a uzinei, care dispune de 12.280 volume și este abonată la 102 reviste și publicații de specialitate, în diferite limbi, a fost frecventată în 8 luni de aproape 1000 de cititori. Grăitor este faptul că cu ajutorul literaturii de specialitate au fost rezolvate o serie de probleme tehnice. Așa de pildă, tehnicianul Eduard Miloș, studiind documentația respectivă, a pus la punct confecționarea tablei expandate în uzină, în urma cărui fapt se înregistrează economii antecalculate în sumă de 87.202 lei. Prin grija comitetului sindicatului și a conducerii tehnico-administrative, s-a organizat în mod temeinic sprijinirea inovatorilor. Astfel, Ing. G. BALOGH membru în comitetul sindicatului și responsabilul cabinetului tehnic, Fabrica de vagoane Arad. (Continiart in pag. 3-a) Pentru dezvoltarea continuă a mișcării inovatorilor M încordare în fața mașinii de grosisor. Se introduce o nouă țaglă. Laminatorii Dinu Dobre și Gheorghe Dobre (în clișeu) sunt doi din fruntașii în întrecerea socialistă ce se desfășoară la Uzinele metalurgice „Grivița“ din București. Foto : ST. ALBESCU kta peierea n Capitală a delegației Consiliului Central al Sindicatelor care a participat la Conferința Sindicală Internațională de la Berlin Sâmbătă s-a înapoiat în Capitală, venind de la Berlin, delegația Consiliului Central al Sindicatelor, condusă de iov. Martin Isac, președintele C.C.S., care a participat la lucrările Conferinței Sindicale Internaționale organizate în sprijinul încheierii Tratatului de pace cu Germania, soluționării pe cale pașnică a problemei Berlinului occidental și împotriva provocărilor de război. La sosire, în Gara de Nord, delegația a fost întîmpinată de membri ai Secretariatului C.C.S. și activiști ai C.C.S. (Agerpios) Și-au realizat angajamentul anual HUNEDOARA. Laminatorii combinatului siderurgic din Hunedoara au realizat angajamentul O • O înainte de vreme Minerii din exploatările de fier și-au îndeplinit sarcinile de producție pe primele trei trimestre din acest an cu 5 zile mai devreme. La rîndul lor minerii din exploatările carbonifere care au îndeplinit planul pe primele 9 luni cu 10 zile mai devreme, au extras în această perioadă o cantitate de cărbune cu 5,5 la sută mai mare decît în același timp din anul trecut, anual de a da peste plan 52.000 tone de laminate. La realizarea angajamentului, cea mai mare contribuție a adus-o, colectivul noului laminor de profile, care a livrat întreprinderilor prelucrătoare și constructoare de mașini din țară cu 32.710 tone de laminare finite mai mult decât era planificat. Totodată laminatorii de la acest agregat au redus rebuturile în medie cu aproape 40 la sută față de normele stabilite și au realizat mai mult de 2.500.000 lei economii peste plan. (Agerpres) Mîine încep cursurile universităților și institutelor de învățămînt superior. Căminele studențești au fost cuprinse iarăși de freamătul tinereții. In clișee : (sus) reintîlnire după o vacanță plăcută în fața noilor cămine studențești de pe Bulevardul 6 Martie; (jos) un grup de studente îndreptându-se spre camerele repartizate în noul și modernul complex social din vecinătatea uzinei electrice Grozăvești, dar în folosință sezi. Foto : D. NEGOIȚA i OAMENI DIN CÂMPIA BANAIEANA Omul din fața mea are timplele cărunte; chipul său, cu trăsături regulate, trădează un caracter hotărît, cumpănit ți întreprinzător. Și totuși ochii, ochii albaștri și limpezi, privesc cu bucurie, dar și cu un soi de uimire nefirească pentru trăsăturile lui mature. Ion Baban are 49 de ani. Părinții lui, ca și bunicii și ca și străbunicii au fost săraci lipiți pămîntului, robi pe fosta moșie a ducesei de San-Marco, care stăpînea o întinsă parte a oimpiei bănățene. Unul din conace și-l avea chiar aici la Comloșul- Mare, în clădirea în care se află astăzi sediul gospodăriei agricole colective „Vladimir Maiakovski". La poartă și în curte se mai văd și astăzi lampioanele în stilul epocii, lampioane în care colectiviștii au tras lumină electrică. DRAGOȘ VICOI în ce-l privețte pe Ion Babău, când a împlinit 12 ani, a intrat argat, asemeni tuturor copiilor de robi din veac pînă la el. Același drum l-au urmat și cei patru frați ai săi și atîția și atîția alții. Cînd a mai crescut a fost ispitit să plece și el in „lumea mare", în America, așa cum făcuseră mulți din sat. Acolo cică era pământ. Dar n-a mai plecat pentru că mulți din cei emigrați au început a se întoarce să moară acasă — distruși de tuberculoză — pe pământul care nu era al lor, dar pe care îl rîvneau atîta... în 1937, Ion Babău s-a căsătorit. Dar tot rob a rămas pînă în 1945 cînd a primit pămînt prin reforma agrară. Și-a înjghebat o căsuță a lui și și-a agonisit un cal. Atunci, în 1945, Ion Babău a simțit pentru întîia oară în viața lui că începe să fie un om liber. Dobîndise pentru întîia oară în viață și cei dinții, dintr-un șir de generații libertatea și demnitatea acestei libertăți. Poate că de atunci tresar în el toți robii veacurilor întrebînd: oare nu e numai un vis ? Nu, nu e vis, totul e realitate și Ion Babău știe lucrul acesta, numai că realitatea aceasta e tot mai surprinzătoare cu fiecare an ce trece, cu fiecare zi ce trece, și bucuria din ochii lui albaștri e justificată. în 1952 Ion Babău s-a înscris în gospodăria colectivă, la capătul unei lupte cu sine însuși, își dădea seama că a început a deveni robul propriului său pămînt. Setei ancestrale de pămînt i se opunea o sete nouă , de mai multă bucurie, de mai multă lumină, de mai multă siguranță în forțele sale. A fost greu pînă a putut defini această nouă sete. Dar a fost ajutat să o poată defini. L-au ajutat comuniștii. Și într-o zi, Ion Babău a început a privi viața în perspectiva ei luminoasă și smuls din cuget tot ceea ce și-a îl mai ținea legat de trecut. La început treburile gospodăriei mergea mai greu. Erau puțini și nepricepuți. Dar totul a mers pînă într-o zi, pînă cînd oamenii și-au deschis bine ochii în urma muncii neobosite a comuniștilor. Era printre ei un bărbat tînăr care parcă vedea mai departe decit toți ceilalți. L-au ales președinte. Și comunistul Gheorghe Ciolac nu le-a dezmințit așteptările. Împreună cu el au pornit să cucerească viitorul. Au adus aproape tot satul în gospodărie, au extins culturile, și-au cumpărat vite și în numai 4 ani gospodăria a atins un fond de bază de 5.500.000 lei față de 100.000 cît avea la înființare. Un întreg S.M.T. (21 de tractoare) iese primăvara și toamna la arat. Șase autocamioane proprii cară bucatele din cîmpuri. Numai în anul 1960, venitul gospodăriei s-a cifrat la suma de 8.000.000 lei. Cum trăiesc oame (Continuare în pag. 2-a)' Blanuri tricotate din fire de reton De la Ministerul Industriei Ușoare rotat Tracihot tr.in cursul acestui primele cantități i tricotate pe haine de copil, si producția alască simțitor. (Rep.). t IA SFSRȘIT IE In cursul zilei de sîmbătă aproape 1.000 de bucureșteni au pletat 7>es Valea Oltului, Valea Prahovei, la p. Poiana Brașov și Curtea de Argeș Ury pentru a-și petrece sfrșitul săptăminii. In săptămîna care a trecut, activitatea turistică a fost bogată in întreaga țară. Numeroși oameni ai muncii au plecat cu autocare sau cu trenul, în excursii special organizate, să cunoască orașe, obiective industriale și turistice importante. Astfel, lilica O.N.T..,Carpaț" din Brașov a organizat excursii cu autocarele în Capitală, la Sibiu și la Lacul Roșu. Aproape 3.500 de muncitori din Bocșa și-au petrecut timpul liber la Brașov, în timp ce sute de turiști din Sibiu au vizitat Bucureștiul, cabanele Bîlca, Fîntînele, precum și hidrocentrala de la Sadu. Excursioniști din Cîmpina au plecat la Brașov, Făgăraș, Rimnicu Vilcea, Pitești și în stațiunea Călimănești. (Agerpres) -sc Numeroase excursii prin împrejurimi facreșițenii în aceste zile frumoase de toamnă. In ultimele 30 de zile, 700 de muncitori și tehnicieni de la Combinatul Metalurgic stațiunea Băile Herculanemișoara, au urcat la bari da acumulare Văliug, Lulpacului și la cabanele Semenicului. După fiecar excursii oamenii s-au în presii plăcute. C. activi O sioga pro mec La Institutul , din Cluj au luat Medice sfîrșie stat ale studenților solvit anul 6 de studiu, ceasta 421 de tineri șipromele de medici și marea lor majoritate au merit cu medii mari. ei vor primi repartițiil alături de celelalte cadnitare din orașele și noastre să lupte pentru nătății oamenilor mum (Corest Recoltare mai rapidă - însămînțări în condiții agrotehnice super în ultima săptămînă, în întreaga țară au continuat intens lucrările de recoltare a culturilor tîrzii și a început însămînțarea griului și a secarei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pînă la 28 septembrie porumbul a fost cules de pe suprafețe reprezentînd 45 la sută din terenurile cultivate, sfecla de zahăr de pe 40 la sută, iar cartofii de pe 60 la sută. Strîngerea recoltei de floareasoarelui este aproape terminată în majoritatea regiunilor. Culesul porumbului este mai avansat în regiunile Oltenia, Argeș, București și Suceava, unde a fost executat în proporție de 65-90 la sută. Lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînțările de toamnă au fost făcute pînă acum pe 40 la sută din suprafețele prevăzute. Au fost însămințate 200.000 hectare cu grîu și secară, 85.000 hectare cu orz și 82.000 hectare cu diferite culturi pentru masă verde. în săptămîna următoare însămînțările de toamnă se vor desfășura din plin în toate regiunile țării. Pentru efectuarea lor în perioade optime și în bune condiții agrotehnice, Ministerul Agriculturii recomandă să se termine în cel mai scurt timp lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămînțare, schimbul semințelor necorespunzătoare cu semințe de calitate, precum și condiționarea acestora. Suprafața ce se însămînțează în toamna aceasta cu grîu din soiuri cu o productivitate ridicată îlincă aproape dublă față de an necesar să se acorde bită agrotehnicii speci aplicată acestor soiuri în toate regiunile, totodată lucrările derturilor tîrzii, transport cîmp, însilozările, cui vezi și grădinile de 1 și celelalte lucrări pe la vremea recoltelor rirea producției agricolor. La G.A.S. Căteasca, regiunea Argeș, recoltarea porumbului este în toi. In clișeu: muncitoarea Elena Tudorache, care s-a evidențiat la strînsul recoltei de porumb. Foto : F. BICIUȘCA TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comnu Tovarășului LIU $AO-TI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga CI Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKM Cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniștri și al întregului popor român vă transmitem dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și călduroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profunde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan internațional Republica Populară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii în dezvoltarea continuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorîte din comunitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă necontenit pe baza principiilor marxism-leninismului și ale internaționalismului proletar, spre binele popoarelor noastre și al cauzei păcii în lume. De ziua marii sale sărbători naționale, urăm poporului frate chinez succese tot mai strălucite în făurirea vieții sale noi, socialiste. Trăiască în veci prietenia frățească dintre popoarele român și chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romina ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne