Munca, octombrie 1961 (Anul 17, nr. 4325-4350)

1961-10-14 / nr. 4336

Inițiativa și spiritul creator Prin porțile uzinei noastre ies tot mai multe și mai moderne ma­șini destinate utilării fabricilor de produse textile. In fiecare secție, fie că e vorba de serviciul de proiectare, de turnătorie, strungă­­rie sau montaj, muncitorii, tehni­cienii și inginerii sînt animați de dorința de a realiza înainte de ter­men sarcinile de producție pe acest an. Analizînd succesele de pînă acum, putem spune cu certitudine că harnicul nostru colectiv va săr­bători îndeplinirea integrală a pla­nului înainte de sfîrșitul anului ca­lendaristic. Pe ce ne bazăm cînd afirmăm acest lucru ? Pe faptul că in primele trei trimestre din 1961 planul producției globale a fost în­deplinit în porție de 115,7 pre­la sută. Progrese sim­țitoare s-au înre­gistrat și în îm­bunătățirea calită­ții utilajelor pe care le fabricăm, ca urmare a ri­dicării calificării muncitorilor și a introducerii unor procedee tehnologice înaintate. La toate acestea a contribuit faptul că, sub conducerea organi­zației de partid, conducerea tehni­­co-administrativă, cu sprijinul co­mitetului sindicatului, a mobilizat toate forțele pentru luarea din timp a măsurilor menite să asigure buna desfășurare a procesului de pro­ducție. Acest lucru a permis parti­ciparea largă la întrecerea socia­listă a întregului colectiv: îndată ce am luat cunoștință de sarcinile de plan ce ne revin în 1962, am început pregătirile nece­sare pentru ca încă din primele zile ale anului viitor să putem realiza în mod ritmic și la toți in­dicii planul de producție. Mențio­năm că în 1962 producția uzinei noastre urmează să crească cu 58,5 la sută față de 1961 ; tot atunci vom trece la fabricarea în serie a unor mașini textile noi, cum sînt : războaie automate de mașini de răsucit fire, mașini țesut, de filat lînă pieptănată, mașini de pieptănat etc. In vederea fabricării acestor noi produse inginerii și tehnicienii noștri s-au preocupat să proiecteze mașini moderne de înaltă producti­vitate și la un preț de cost redus, așa cum prevede sarcina trasată prin Directivele celui de-al III-lea Congres al Partidului. S-au stabilit numeroase măsuri în sensul că unele repere din metal să fie înlo­cuite cu altele din mase plastice. De asemenea s-au prevăzut acțiuni speciale pentru introducerea și ex­tinderea procedeelor tehnologice înaintate. Printre altele, vom ex­tinde forjarea în matrițe la un nu­măr dublu de repere față de 1961, ceea ce va asigura o creștere în­semnată a productivității muncii și îmbunătățirea calității mașinilor. In vederea măririi capacității de producție a uzinei și a ridicării ni­velului tehnic al produselor ne-au fost alocate investiții însemnate. Anul 1962 îl vom începe în condiții deosebite față de anul curent. Nu de mult a fost dată în folosință noua hală a atelierului mecanic și în curînd vor fi gata noua hală a turnătoriei și noua sculărie. Reor­ganizăm atelierul de tratamente termice (care va fi înzestrat cu o instalație de călire prin curenți de înaltă frecvență), tinichigeria și tă­­blăria. Se lucrează la mecanizarea secției vopsitorie, iar serviciul teh­nologic pune la punct noul atelier de acoperiri metalice. Pentru unele secții, potrivit pla­nului de dezvoltare a uzinei, ne-au sosit mașini și utilaje moderne, iar pentru nevoile producției viitoare s-au creat și se creează dispoziti­vele și sculele menite să asigure perfecționarea pr­oceselor tehnolo­gice. în același timp ne preocupăm în măsură mai mare decît pînă acum de creșterea gradului de calificare a muncitorilor. In uzina noastră lucrează mulți tineri absolvenți ai școlii profesionale. Familiarizarea lor cu specificul de producție, re­partizarea lor în locuri de muncă unde se cere multă experiență și pricepere, nu sunt lucruri ușoare. De aceea, am organizat cursuri de specializare și de ridicare a califi­cării. Primele sunt frecventate în prezent de 51 muncitori, iar cele­lalte de 123 muncitori. Tinerii care posedă mai puține cunoștințe teore­tice și practice au fost încadrați în brigăzi alături de cei mai buni muncitori. Cînd vorbim despre pregătirile pe care le facem pentru a începe în bune condiții producția anului 1962, avem în vedere și sprijinul ministerului nostru tutelar, precum și cooperarea cu celelalte întreprin­deri din țară. Noi am întocmit și trimis ministerului propunerile pri­vind planurile de cooperare, stabi­lind și detaliile cooperării. In 1961 din cauza nerespectării acestor pla­nuri de către unele întreprinderi, am întîmpinat o serie de greutăți în livrarea timp către fabri­ca cile de textile a unor utilaje con­tractate. De pildă, Combinatul Meta­lurgic Reșița nu ne-a livrat la ter­men unele laminate pentru confec­ționarea cilindrilor canelați. Cerem întreprinderilor cu care colaborăm să manifeste mai multă preocupare față de realizarea la datele stabi­lite și de calitate a comenzilor pre­văzute în planul de cooperare. Fa­cem apel în primul rînd la colec­tivul fabricii „Electroprecizia“ , din Săcele, regiunea Brașov, căci unele electromotoare care ne-au fost li­vrate de fabrică în acest an fiind bobinate necorespunzător, n-au fă­cut față sarcinilor de exploatare. în definitivarea planului de pro­ducție pe anul viitor, întîmpinăm greutăți și din partea Ministerului Industriei Ușoare, care trebuie să stabilească și să ne comunice ga­baritele mașinilor pe care urmează să le fabricăm și să desemneze beneficiarii lor. Pînă la 10 octom­brie nu ni s-au comunicat caracte­risticile tehnice ale mașinilor pre­văzute în plan. De aceste avem nevoie cît mai repede, detalii de­oarece pentru mașinile pe care ur­mează să le livrăm în primul tri­mestru al anului 1962, unele ope­rațiuni de lucru trebuie începute încă în luna curentă. Asigurarea condițiilor pentru producția anului viitor va mai ne­cesita și alte măsuri. Dezbaterea ci­frelor de plan cu muncitorii, teh­nicienii și inginerii va scoate la iveală, fără îndoială, noi propuneri valoroase. De aceea, conducerea tehnico-administrativă și comitetul sindicatului, sub conducerea orga­nizației de partid, vor acorda toată atenția cît mai bunei organizări a acestor dezbateri, asigurînd larga participare a întregului colectiv de muncă la discutarea concretă a sar­cinilor însemnate ce-i revin pentru anul viitor, și dîndu-i posibilitatea să-și manifeste din plin inițiativa și spiritul creator. IOSIF BOTH — director KISS ALEXANDRU — președintele comitetului sindicatu­lui Uzinele metalurgice „Unirea“,­ Cluj Pregătim de pe acum condițiile îndeplinirii pianului pe 1962 Din fier vechi — oțel nou " . In bilanțul realizărilor obținute în primele 8 luni ale anului în curs se arată că muncitorii Fabricii de Materiale Electroizolante din Capi­tală au repurtat succese în colecta­rea fierului vechi. Ei au predat pînă acum I.C.M. 33 tone fier vechi. S-au evidențiat în mod deosebit ute­­miștii Ion Șerban, Constantin Mă­­ceșanu, Cornel Dobrescu și alții. (Constantin Gheorghiu). • Colectivul întreprinderii Regio­nale de Electricitate Bacău a pre­dat I.C.M. 31.520 kg. fier vechi, can­titate ce a fost expediată Combina­tului Siderurgic­ Hunedoara. (Ion Arhire). • Muncitorii Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“ din Iași au colectat 2.100 tone fier vechi. Printre secțiile fruntașe în această acțiune se nu­mără : montaj-locomotive, vagoane, fierărie și cazangerie. (Ștefan Tăr­­stăcuță). r Ksaw m !,aiO Tifciun i«b'icr»rnnM M M 14 Anul XVIII - nr. 4336 SÎMBĂTĂ OCTOMBRIE 1961 4 pagini 20 bani BILANȚ RODNIC Oamenii muncii din întreprinderile industriale ale regiunii Banat au înche­iat bilanțul activității lor pe cele trei trimestre care au trecut din acest an cu noi și importante realizări. In cele nouă luni au fost date peste prevederile planului aproape 20.000 tone de lami­nate finite, 20.000 tone minereu de fier, și multe alte produse. Ca urmare a aces­tor succese producția industrială a re­giunii Banat a crescut față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 14,5 la sută. Realizări de seamă au fost dobîndite și în îndeplinirea obiectivului principal al întrecerii socialiste, îmbunătățirea ca­lității produselor. Intr-un mare număr de întreprinderi printre care se numără uzina „Termometal“, fabrica de trico­taje „Ion Fonaghi“ și uzinele textile Ti­mișoara, întreprinderea textilă „Teba“­­Arad etc. volumul produselor de cali­tatea I-a este mult mai mare decît s-a prevăzut­ în același timp prin gospo­dărirea cu grijă a materiilor prime, ma­terialelor, energiei etc. oamenii muncii din regiunea Banat AU REALIZAT IN PRIMELE OPT LUNI ECONOMII SUPLIMENTARE LA PREȚUL DE COST IN VALOARE DE PESTE 51 MILIOANE LEI. (Coresp. „Munca“) In contul lunii noiembrie Harnicul colectiv de muncă de la fabrica „Elastic“ din Sibiu a obținut realizări importante. Arcurarii de aici au Îndeplinit în primele 9 luni ale anului planul producției globale în proporție de 111,9 la sută, au de­pășit cu 10 la sută planul producției­­marfă, iar beneficiile peste plan în­trec suma de 700.000 lei. Produsele executate în plus în această perioadă echivalează cu necesarul­ de arcuri, lame și spirale pentru L643 camioa­ne „Steagul Roșu“. Acum, ei lucrea­ză în contul lunii noiembrie. Ioan Fulea corespondent voluntar Noile blocuri din cartierul Mără­­șești din Capitală. Aici locuiește într-un frumos apartament instala­torul Dragomir Olteanu și soția sa Aneta, țesătoare. O familie de oameni tineri, care au în casă tot ce le trebuie : mobilă mo­dernă, aragaz, radio etc. Iată-i în balconul locuinței citind una din primele scrisori sosite la noua adresă. -------0*0------­ Indici de utilizare înalți­i furnalelor Furnaliștii de la secția I furnale a Combinatului Siderurgic Hune­doara continuă și în octombrie să se mențină fruntași în întrecerea pe întreprindere pentru buna folosire a capacității de producție a agregatelor și îmbunătățirea calității metalului. Dezvoltînd inițiativa luată la înce­putul anului de a realiza în fiecare lună planul de producție cu o zi mai devreme, jurnaliștii acestei secții au ajuns ca de la începutul anului și pînă în prezent să descarce din jur­nalele lor 10.338 tone fontă de bună calitate pentru planul anual la zi. In luna curentă de la 1 la 13 in­clusiv, majoritatea echipelor ca cele ale prim jurnaliștilor Ilie Mîtcă, Avram Culda, Ion Bîldea și­ Ion Chi­­roșca au produs peste plan aproape 600 tone fontă atingînd unii dintre cei mai buni indici de utilizare a furnalelor. (Coresp. „Munca“) Plenara C. R. S. Ploiești Conform planului de muncă acum cîteva zile a avut loc plenara lăr­gită a C.R.S. Ploiești. Plenara analizat morbiditatea cu incapaci­a­tate temporară de muncă pe seme­strul I 1961 în întreprinderile in­dustriale, unitățile agricole de stat și S.M.T.-uri din regiunea Ploiești. Referatul prezentat de șeful secției Sănătate și prevederi sociale a re­giunii Ploiești și coreferatul expus de tovarășa Ioana Ciobanu, mem­bru în biroul executiv al C.R.S. Ploiești au fost ascultate cu interes. Discuțiile purtate pe marginea a­­cestora au scos în evidență realiză­rile de seamă obținute în acest do­meniu, ca urmare a măsurilor lan­ce­re, precum și unele deficiențe mai există încă, în cuvîntul său tovarășul Ion Alexandru, președintele Consiliului regional al sindicatelor Ploiești, a arătat sarcinile mari ce stau în fața sindicatelor și a cadrelor medicale pentru asigurarea îmbunătățirii con­tinue a asistenței medicale a marilor muncii și de a veghea ca­la buna gospodărire a fondurilor de asigurări sociale. Plenara a adoptat un plan de măsuri în vederea ducerii continue a morbidității re­cu incapacitate temporară de muncă prin îmbunătățirea condițiilor de lucru, întărirea activității m­edico­­sanitare de profilaxie și reducerea îmbolnăvirilor și accidentelor. (Coresp. „Munca") Brigada din secția I-a construcții metalice, de la Uzina mecanică Turnu Severin, condusă de Ion Capezan, a obținut în luna trecută titlul de brigadă fruntașă pe secție. Acest harnic colectiv a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau cu trei zile mai devreme, dînd lucru de bună calitate. In clișeu : Ion Capezan (dreapta) și inginerul Ioan Babeș, șeful secției, discută despre calitatea lucrărilor la un șlep de 1.000 de tone. Boto I Pi COZIA Astăzi sosește in Capitală pilotul cosmonaut GHERMAN TITOV Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, erou al Uniunii Sovietice, care va face o vi­zită în țara noastră la invitația Consiliului de Miniștri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. In cursul zilei cosmonautul Titov va vizita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. ★ ★ ★ Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. C. TITOV: Sunt fericit că vizita mea a Romînia coincide cu Luna tradițională a prieteniei romîno-sovietice MOSCOVA 13 (Agerpres). — Agenția de presă Novooti trans­mite : In legătură cu vizita sa în Republica Populară Română, pilo­tul cosmonaut Gherman Titov a declarat următoarele unui cores­pondent al agenției de presă Novosti: Am primit cu o mare mulțumire invitația de a vizita România populară frățească, vecina și prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viața și succesele în muncă ale poporului român care construiește socialismul. Oamenii sovietici trăiesc în prezent zilele emoționante din ajunul celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se străduiește să marcheze acest eveniment ca un­ fapt important în viața sa. Știu că și oamenii muncii din Republica Populară Ro­mina întimpina, de asemenea, cu însuflețire Congresul P.C.U.S., deoa­rece acest congres va adopta programul concret al construirii vi­itorului comunist. Profitând de acest prilej, aș dori să se transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-și îndeplini datoria sa internaționalistă — de a construi în țara sa comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri. Unitatea și prietenia popoarelor lagă­rului socialist constituie o măreață garanție a triumfului comunis­mului și a păcii pe pămînt. Sunt fericit că vizita mea în Romînia coincide cu Luna tradițională a prieteniei romîno-sovietice. Pe curînd, dragi prieteni­i „Pasărea măiastră“ De la Icar, zburătorul mitic al vremurilor legendare, și pînă la Iuri Gagarin și Gherman Titov, cei doi eroi ai marelui popor sovietic, ce cale lungă și câte jertfe l-au trebuit omenirii ca să poată ajunge la dezlegarea celei mai grele probleme a minții omenești: cucerirea Cos­mosului ! Astăzi, unul dintre treii contem­porani ai omenirii, Gherman Titov, este oaspetele poporului român. Mișcat de evenimentul căruia am norocul neasemuit a-i fi martor îmi trec in revistă gîndurile si imi aduc aminte de o Întimplare petrecută acum o jumătate de veac. Eva pare-mi-se prin 1911-1912... îm­prejurarea făcuse să mă aflu in București. Prin jurnale, cu mare ră­sunet, se anunțase venirea la Bucu­rești a aviatorului francez Blériott acela care cu puțin înainte trecuse intr-un zbor îndrăzneț Canalul Mi­­necii. M-am dus și nu cu alți prieteni să-l vedem pe neînfricatul francez. Zborul trebuia să aibă loc pe platoul fostului hipodrom. Ajungem la locul destinat și, in zarva mulțimii, fie­care căutam să ne apropiem de cu­tezătorul aviator, să-i cercetăm pri­virea, gesturile, întreaga lui ființă, precum și aparatul care sta alături. Se apropie ora zborului. O mișcare de nerăbdare, un fior trece prin su­fletele noastre! Dar ora indicată este depășită... Și iată că deodată, pe cînd fierberea era în toi, un mur­mur de voci se aude prin mulțime . — Nu mai zboară astăzi... Motorul are un defect... Dezamăgirea noastră e greu de redat în cuvinte. Dar în aceeași clipă murmurul de nemulțumire al publi­cului s-a prefăcut intr-un hohot de veselie și voie bună iar aplauzele nu se mai sfîrșeau. Sub cerul posomorit, de undeva de departe, s-a ivit un vultur, și, in zboruri line a început să evolueze în cercuri largi deasu­pra aerodromului. Am plecat de la locul hipodromului mîhnit dar oare­cum cu fruntea descrețită. Vulturul acela cu aripile bine întinse în zbo­ruri line, ne îndemnase să gîndim mai înainte, la zboruri mai mari și mult mai îndrăznețe. Astăzi, după o jumătate de veac, „pasărea măiastră“ care ne vizitează țara nu mai e un aviator care a străbătut doar cîțiva kilometri. El e înfăptuitorul acelui salt de 25 de ceasuri în infinitul Cosmos, salt pen­tru realizarea căruia s-au chinuit mințile cele mai geniale ale omeni­rii timp de veacuri, și care a dovedit lumii întregi că gloria pentru victo­ria asupra Cosmosului revine în în­tregime marelui popor sovietic, co­muniștilor, cei mai temerari oameni ai zilelor noastre. N. DUNÃREANU ISUISISJLSISIJISISIJLSLSISLSLSISÎJLSUIJL Cosmonautului Din lanțul gravitației desprins, A-ngenuncheat înaltul necuprins Și-acolo, în al Cosmosului prag, El a Înfipt mărețul, roșul, steag. Ca Volga ochii lui de-albaștri, Și-au fost rotit sclipirea printre aștri, Și inima-i de foc, batea fierbinte. Brațul lui Lenin i-arata-nainte. „Vostok“ prin spații, un decret de pace, E înca-un pas, ce comunismul face, Din pașnica vieții bătălie, S-a înălțat, cu steaua-i purpurie Și omul singur, prin tăceri astrale. Cînta un imn al biruinței sale Iar prin înalturi, fulgerînd azurul, El auzea spre zări, curgînd Amurul. Și auzea pamîntul rus ca-l cheamă, Precum pe fiul cel mai scump, o mama. PETRU MUSTA sudor, uzinele „Gheorghi Dimitrov“-Arad SUUUUUUUUUUL^^ Trec dincolo de vis... (Cosmonauților Gagarin si Titov) Ei trec în rînd cu primii făurari De cosmice viori ce-și suna viersul Pe drumurile lumii largi și mari De necuprins și­ adînci cît universul. Pe drumurile care trec de vis Și chiar de Reîntoarsa față-a Lunii Sub soarele ce Lenin l-a aprins Din flamura de sînge a comunii. Și au văzut cum cresc de uriaș Luminile și rodul drept al firii Spre care vin popoarele în marș Slăvind împărăția fericirii ! De aceea, pe-ale lumii drumuri mari De necuprins și adînci cît universul Ei trec în rînd cu primii făurari De cosmice viori ce-și suna viersul MIHAI GAVRIL cVrrinnrrrinmrrinrhTrirr^ TînnrsTrBTrnrsTmnnnnr^^ 5 FII BINEVENIT! Cu profundă admirație salutăm călduros sosirea în țara noastră a unuia dintre primii doi cosmonauți ai lumii, maiorul Gherman Titov, cel care, urmînd altul sovietic, maiorul Iuri Gagarin, a călătorit în nava cosmică „Vostok—2“, ocolind pă­mântul de 17 ori, în zilele de 6 și 7 august 1961. Toți cetățenii patriei noastre, de la cei din uzine și pînă la cei de pe ogoare, îi urează, într-un gînd, bun sosit și-i doresc să se simtă cît mai bine, cît mai voios pe pămîntul Re­publicii Populare Romîne. Prin firea lucrurilor, noi, cei de la Observatorul Astronomic, fiind mai aproape de evenimentele cosmice, am urmărit cu emoție și o admirație fără margini pas cu pas extraordi­narele realizări ale Uniunii Sovie­tice în domeniul cosmonauticii, de la primul satelit, „Sputnik—1“, și pînă la uriașa navă cosmică „Vos­tok—2“, în care dragul nostru oaspe­te de azi s-a avîntat în spațiul ex­traterestru într-o călătorie lungă de 700.000 kilometri, cam de două ori depărtarea de la Pămînt la Lună. Porțile spațiului nemărginit au fost deschise de maiorul Gagarin și de tovarășul său, Titov. De aici înainte ne așteptăm la realizări tot mai grandioase, la călătorii cosmice care să ducă pe cosmonauții sovietici, deocamdată în Lună și în planetele mai apropiate, apoi mai departe, tot mai departe. Toate aceste mărețe realizări omenirea se datorește Uni­unii Sovietice care, prin perfecta sa organizare socialistă, a putut ridica știința și tehnica la un nivel ce nu poate fi egalat aiurea, punîndu-le în slujba păcii, în slujba propășirii în­tregii omeniri. Încă o dată adresăm salutul nostru cel mai afectuos maiorului Titov care ne vizitează la noi acasă. Acad. GH. DEMETRESCU directorul Observatorului Astronomic­ București « 111 fata Casei de cultură din Predeal s-a organizat zilele acestea, în­­­­ cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice, o expoziție de fotografii « )­ TT­P­S «1 -1QR1“ U Foto : N. DUMITRU

Next