Munca, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 4377-4403)
1961-12-01 / nr. 4377
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Pentru valorificarea superioară și complexă a masei lemnoase alături de întregul nostru popor muncitor, oamenii muncii din ramura economiei forestiere, desfășurînd larg întrecerea socialistă organizată de sindicate, sub conducerea organizațiilor de partid, obțin zi de zi succese tot mai frumoase în producție. Eforturile lor sunt îndreptate spre îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere puse de partid în lot. Aceste sarcini se referă la fața îngrijirea și exploatarea rațională a fondului forestier, continuarea lucrărilor de împăduriri și a mecanizării exploatării forestiere, valorificarea superioară a lemnului. Semnificative sînt realizările dobîndite de muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile economiei forestiere în acest an. Astfel, planul producției globale pe primele 9 luni a fost îndeplinit și depășit, obținînduse în același timp beneficii însemnate peste plan. Totodată a fost depășită suprafața de împăduriri cu mii de hectare. Incepînd de la exploatarea lemnului în păduri și ,pînă la realizarea produsului finit s-a acordat o mare atenție valorificării superioare complexe a masei lemnoase. In exșiploatările forestiere, bunăoară, s-a căutat să se scoată de pe fiecare suprafață de pădure mai mult lemn de lucru, iar fiecare buștean să fie sortat după valoarea sa. Numeroase colective de muncă s-au străduit și se străduiesc în continuare să reducă pierderile de exploatare prin manipularea și sortarea atentă a lemnului, prin recoltarea lui în trunchiuri lungi brici s-a urmărit și catarge. In laobținerea unor cantități sporite de cherestea, de bună calitate, din fiecare metru cub de buștean, iar în întreprinderile de mobilă și placaje lemnul a fost mai bine gospodărit. Multe unități ale economiei forestiere, printre care S. F. Intorsura Buzăului, IPROFIL .,23 August“-Tg. Mureș, „Răsăritul“Pîncota, au acumulat o experiență bogată privind îndeplinirea planului și valorificarea superioară a masei lemnoase. Rndicînd indicele de utilizare a lemnului, folosind cu pricepere utilajele de care dispun și sporind continuu productivitatea muncii, colectivele de muncă din întreprinderile economiei forestiere au dat peste plan în primele trei trimestre ale anului sute de mii de metri cubd lemn rotund și bușteni, importante cantități de cherestea și parchete. Trecînd în revistă succesele obținute, recenta plenară a Comitetului Central al Uniunii sindicatelor din întreprinderile economiei forestiere a arătat că la ele și-au adus o contribuție însemnată, prin numeroasele acțiuni inițiate, și organele sindicale. Acestea au organizat mai bine întrecerea socialistă între muncitori, echipe, brigăzi, sectoare și între întreprinderi, punînd la baza ei obiective concrete, mobilizatoare, menite să ducă la îndeplinirea depășire,a sarcinilor de plan, la rididicarea indicelui de utilizare a lemnului. Ele au sprijinit, de asemenea, răspîndirea experienței înaintate ,a muncitorilor. Măsurile luate au făcut ca în multe din unitățile forestiere să se îmbunătățească procesul tehnologic, să se aplice pe scară mai largă metodele avansate de lucru, să fie folosite mai just mijloacele mecanizate, ceea ce a făcut să se atingă indici superiori în valorificarea masei lemnoase și să crească simțitor cîștigul oamenilor. Astfel, la I. F. Curtea de Argeș, prin îmbunătățirea multilaterală a organizării muncii, s-a realizat un indice la fag de 68,7 la sută, la I. F. Rucăr de 64,7 la sută, la I. F. Orăștie de 62,3 la sută etc. Și în alte întreprinderi s-au înregistrat succese importante pe linia îndeplinirii depășirii planului de producție, înși trecerea socialistă desfășurată între C.I.L. Rîmnicu Vîlcea și Gălăuțaș, de pildă, a dus la depășirea în primele 9 luni ale anului a producției globale cu 8 la sută și respectiv cu 9 la sută. Cu toată activitatea rodnică desfășurată în multe întreprinderi, trebuie arătat că în altele organele sindicale și conducerile administrative nu s-au ocupat suficient de asigurarea îndeplinirii ritmice a planului de producție. Astfel, I. F.-urile Cîmpeni și Năsăud au realizat planul doar în procent de 91 la sută. In alte unități nu s-a dat atenția cuvenită îndeplinirii planului pe sortimente. Așa se explică faptul că planul la furnire și binare nu a fost realizat în întregime. In bună măsură acest lucru se datorește neutilizării complete a mijloacelor mecanizate, insuficientei sprijiniri a participanților la întrecere. In vederea răspîndirii experienței înaintate dobîndită de multe colective și a înlăturării grabnice a deficiențelor ce se mai manifestă la unele locuri de muncă este necesară îmbunătățirea permanentă a activității sindicatelor din această ramură. O atenție deosebită trebuie acordată pregătirii și organizării consfătuirilor de producție, în cadrul cărora trebuie dezbătute cele mai importante probleme ale producției. Propunerile făcute de muncitori, tehnicieni și ingineri în consfătuiri să fie incluse în planurile de măsuri, cu termene precise. Nici una din propunerile acceptate de organele tehnico-administrative să nu rămînă neîndeplinită. Numai așa vor fi valorificate pe deplin rezervele interne, se vor obține noi succese în îndeplinirea integrală a pla (Continuare în pag. 2-a) BIBLIOTECA CENTRAL Anul XVIII—nr. 4377 VINERI 1 DECEMBRIE 1961 6 pagini 30 bani CI PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Pe adresa redacției ziarului nostru sosesc de citeva zile tot mai multe știri din diferite întreprinderi în care se anunță realizarea angajamentelor în întrecerea socialistă și a sarcinilor de plan ce le-au revenit acestora pe întregul an. Iată doar citeva spicuiri din ele. Muncitorii întreprinderii de confecții metalice și aparataje din Capitală lucrează de la 28 noiembrie a. c. ora 12, în contul anului viitor. Planul la producția globală și marfă a fost îndeplinit și s-au realizat beneficii în plus de 2.877.000 lei și economii suplimentare la prețul de cost de 2.400.000 lei. (Constantin Halciu). • La 11 noiembrie 1961 colectivul de muncă al fabricii de produse refractare „Unirea“ din Tîrgu a îndeplinit planul Jiu a l Colectivul de muncă al Combinatului Chimic Borzești a anunțat îndeplinirea cu 34 de zile înainte de termen a planului de producție pe anul în curs. De la începutul anului și pînă în prezent harnicii muncitori chimiști, de aici, au dat peste plan produse în valoare de 16.660.000 lei. Totodată, prin reducerea consumurilor specifice de materii prime și mamuncind cu însuflețire în întrecerea socialistă, muncitorii de la salina Ocna Mureș, regiunea Cluj, seriale auxiliare, colectivul amintit a obținut în primele 10 luni ale anului economii, peste sarcina planificată de reducere a prețului de cost, în valoare de 17.034.000 lei. Beneficiile, peste plan, realizate în aceeași perioadă se cifrează la 14.208.000 lei — ceea ce înseamnă o depășire însemnată a angajamentelor luate pe întregul an. (Coresp. „Munca“) au reușit să îndeplinească cu 44 zile înainte de termen prevederile planului anual la producția globală. In această perioadă, în urma aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice, productivitatea muncii a crescut cu 6,4 la sută. S-au extras peste plan 25.360 tone sare în soluție, 3.966 tone sare solidă, 2.990 tone bentonită. La cariera de calcar de la Vadul Crișului s-a ținut un spor al producției oride 11.840 tone, din care 1151 tone calcar pentru amendamente agricole — produs nou al acestei unități. (Coresp. „Munca") mual la producția globală în procent de 100,4 la sută, obținînd o creștere a productivității muncii de 3,1 la sută. Economiile peste plan la prețul de cost s-au ridicat la 316.000 lei, iar beneficiile la 628.000 lei. (Gheorghe Văduvoiu). Electroburul—o metodă de mare eficacitate voooooooooog 8 în schela Boldești din regiunea Ijul Ploiești s-a aplicat pentru primaa oară în țara noastră metoda de 8 6 săpare a sondelor cu electrobur grul. Această metodă înaintată de un lucru a fost introdusă după ex- 8periența petroliștilor sovietici și cu ajutorul unor agregate primi-gate din U.R.S.S. Recent, brigada 8 § condusă de comunistul Gheorghe g . Aurel, căreia i-a fost încredingă față săparea acestei sonde, a raportat îndeplinirea acestei lmngmportante sarcini. Forajul cu târg 8bina electrică s-a dovedit deosebit de avantajos : viteza de a-vansare a sapei a crescut de 8 , 5—6 ori față de forajul cu masa 8 ? rotativă. Pe baza experienței a- acumulate, petroliștii din Boldești g 8 fac în prezent pregătiri pentru 8 și a aplica forajul cu electroburul § g la o altă sondă din această 8 - schelă. (Coresp. „Munca'') 8 8ű OO OOOO OO OOOO OO OOOOOO OO 00 oooooooooooc OOOOOŰOOcB Timpul nu așteaptă Profitînd de timpul favorabil, multe G.A.S. din raionul Bîrlad, cum ar fi gospodăriile agricole de stat Avramești, Banca, Bîrlad, Zorieni, au organizat munca mecanizatorilor în două schimburi, obținînd astfel realizări însemnate la executarea lucrărilor de arături adinei. Nu la fel se poate spune despre G.A.S. Bogești, Fălciu, Tutova Suseni, care se găsesc cu mult răși mase în urmă cu aceste lucrări. G.A.S. Bogești, din cauza proastei organizări a muncii, a îndeplinit din planul de arături adinei de toamnă doar 21 la sută. G.A.S.-urile amintite au avut și au toate posibilitățile pentru efectuarea din plin a acestor lucrări. A lipsit însă preocuparea din timp a organelor administrative și sindicale pentru folosirea timpului de lucru a utilajelor pe care le au la dispoziție aceste gospodării. Iată cauze care fac ca G.A.S.-urile din raionul Bîrlad să totalizeze în prezent, la capitolul alături de toamnă, doar 50 la sută din plan. In urmă au rămas cu aceste lucrări și unele G.A.C.-uri din raion, cum ar fi, de pildă, colectivele Popeni, Cirja, Drujești și altele. Aceasta se datorează mai ales mecanizatorilor din S.M.T. Zorleni și Bogdănești care n-au folosit cu spirit de răspundere timpul de lucru și mașinile ce le sînt încredințate. Timpul prielnic al acestor zile de toamnă tîrzii trebuie cît mai bine folosit de mecanizatorii din cuprinsul raionului Bîrlad pentru lichidarea rămînerii în urmă. (Coresp. „Munca“) ieri muncitori fruntași — azi studenți de frunte. Acesta este cazul cu Florica Matei și Ion Bîrlea, studenți în anul III la Institutul Politehnic din Galați, în urmă cu trei ani, văzînd succesele obținute de ei în producție și interesul manifestat pentru învățătură, conducerea Fabricii de zahăr din Bod, regiunea Brașov, le-a acordat tot sprijinul, și astfel s-a hotărît trimiterea lor ca bursieri în învățămîntul superior. Iată-i, în clișeul nostru, pe cei doi studenți într-unul din laboratoarele institutului Foto : E. SÎRZEA 0 I B I U -----:------------ Lăcătușului Pricop Boaru de la uzinele „Independența"-Sibiu, i se mai spune „profesorul bobocilor“. Aceasta își are explicația în faptul că acest harnic muncitor se ocupă îndeaproape de creșterea calificării tinerilor, proaspeți absolvenți ai școlilor profesionale. Numeroși tineri lăcătuși din sectorul montat se numără astăzi printre fruntașii uzinei, aceasta datorită tocmai ajutorului primit de la priceputul „profesor". Iată-1 în clișeul nostru (stiigă), lucrînd la montajul unei instalații împreună cu tînărul Ion Baiiu. Foto : S. EMIL Abia întors acasă de la lucru, tăticul este copleșit de noutăți! (Asipect din familia lăcătușului Octavian Deac, fruntaș în producție la uzinele „Iosif Rangheț“Arad) Foto : ȘT. ALBESCU sa — Tovarășe maistru, iar rupt corpul de siguranță. Tînăra țesătoare care intrase în biroul maistrului cu întreținerea utilajului, M. Reghenstreif, de la țesătoria întreprinderii „Proletarul" din Bacău, mai să plîngă de ciudă. — Iar o să pierd întrecerea... Se rup cînd ți-e lumea mai dragă... Maistrul încercă s-o liniștească — Lasă că-l schimbăm imediat. — Și va ține mai mult de o grămadă... Maistrul nu mai răspunse. Aceasta era o problemă care de mult îi crea insomnii. Corpurile de siguranță de la războaiele de țesut Schwabe aveau o viață foarte scurtă. Trebuia făcut ceva. Și asta cît mai urgent. Nu la mult timp după aceea, colectivul întreprinderii „Nicovala" din Sighișoara, cei care executau corpurile de siguranță, primiră o scrisoare în care li se aducea la cunoștință greutățile ce le întîmpină țesătoarele de la „Proletarul" cu piesele executate de ei. Oamenii au discutat, au socotit și pînă la urmă au trimis răspuns țesătorilor. Scuzele și autocritica lor însă nu-i putea mulțumi pe aceștia, ei aveau nevoie de corpuri de siguranță rezistente care să nu se rupă atît de ușor provocînd stagnarea războaielor. Maistrul Reghenstreit nu numai maistru cu întreținerea e utilajului, ci și președintele comitetului sindical al secției țesătorie. Greutățile provocate de ruperea rapidă a corpurilor de siguranță îl supărau cum s-ar spune... de două ori. O dată ca maistru și o dată ca președinte. Dar n-a rămas cu mîinile în sin așteptînd ca cei de la „Nicovala" să găsească o fentă mai bună, mai rezistentă, sau o altă soluție pentru îmbunătățirea pieselor buclucașe. A căutat singur. Azi, mîine, zile de-a rîndul pînă tîrziu în noapte a studiat după manuale vechi și noi construcția războaielor de țesut de tipul Schwabe. Și într-o zi căutările s-au conturat într-o Schița noului tip de corp schiță, de siguranță pentru războaiele de țesut Schwabe. Aceasta însă nu e prima inovație predată cabinetului tehnic de către maistrul M. Renghenstreit. Numele său este trecut în registrele de inovații de la cabinetul tehnic de mai bine de treizeci de ori. La aproape 90 la sută din războaiele de țesut se aplică „noul sistem de urzeală" — una din inovațiile sale. Maistrul Renghenstreit nu este însă numai inovator, el este și un sfătuitor, sprijinitor și îndrumător al tinerilor ce vor să-și concretizeze ideile îndrăznețe, inovatoare. Tinerele țesătoare Arghira Dinu, Ana Baciu, ajutorul de meșter N. Silișteanu și alții, în drumul parcurs pînă la panoul inovatorilor au simțit din plin îndrumarea și ajutorul concret al maistrului. Și toate acestea nu miră pe nimeni. Maistrul Reghenstreif nu e numai maistru și președintele comitetului sindical de secție, el este înainte de toate comunist. AL. NEDELCOVICI INOVATORUL ★ Expoziție de artă plastică loc La Palatul Culturii din Iași a avut recent vernisajul expoziției inter-regionale de artă plastică. Expoziția cuprinde peste 200 de lucrări care prezintă aspecte din munca poporului nostru muncitor. Ele sunt realizate de diferiți artiști plastici din regiunile Iași, Suceava și Bacău. (Coresp. „Munca"). Oamenii muncii din țara noastră cei întîmpină cu viu interes de-al V-lea Congres Sindical București în întîmpinarea celui de-al V-lea Congres Sindical Mondial, la clubul sindicatelor din învățămînt București au fost organizate numeroase manifestări la care au participat cadre didactice din Capitală. La club au avut loc expuneri pe marginea „Proiectului Programului de acțiune sindicală în etapa actuală, pentru apărarea intereselor și drepturilor oamenilor muncii", elaborat de Federația Sindicală Mondială pentru Congresul sindical mondial. De asemenea, în cadrul unei conferințe care s-a ținut recent s-a scos în evidență lupta dusă de sindicatele lucrătorilor din învățămînt din țările capitaliste pentru pace, pentru democratizarea învățământului. Tot în săptămâna ceasta va avea loc o expunere desapre activitatea pe plan internațional a sindicatelor din Republică Populară Romina, în cadrul clubului a fost organizată o vitrină în care sunt expuse publicații rare F.S.M. și alte materiale cu privire la mișcarea sindicală internațională. Asemenea acțiuni au loc și în alte cluburi din Capitală. (Rep.) Timișoara Cel de-al V-lea Congres Sindical Mondial care peste puțin timp își va deschide lucrările la Moscova este așteptat cu viu interes de oamenii muncii din întreprinderile orașului Timișoara. In aceste zile el participă la numeroase acțiuni organizate de sindicate, pentru popularizarea largă a problemelor de Însemnătate deosebită care vor fi dezbătute la Congres de reprezentanții sindicatelor din toate colțurile lumii. La întreprinderea „Industria Lunei". In numeroase grupe sindicale au fost studiate materialele apărute in presă în legătură cu Congresul. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la fabrica „Electromotor" au studiat tezele din „Proiectul Programului de acțiune sindicală în etapa actuală, pentru apărarea intereselor și drepturilor oamenilor muncii“ care va fi supus spre dezbatere și aprobare celui de-al V-lea Congres Sindical Mondial. In secțiile a numeroase Intreprinderi pot fi văzute afișe și lozinci , închinate acestui important eveniment din viața muncitorească internațională, căruia îi sunt închinate de asemenea multe articole apărute la gazetele de perete. (Coresp. „Munca") B cu cau tie cum pășești pe poarta fabricii textile „Proletarul“ din Bacău, atenția îți este atrasă de agitația vizuală consacrată întîmpinării celui de-al V-lea Congres Sindical Mondial, eveniment de importanță deosebită în mișcarea sindicală internațională. In afară de afișele speciale care au fost primite prin Consiliul local al sindicatelor și care au fost puse în locurile cele mai vizibile din fabrică, activiștii culturali ai sindicatului s-au îngrijit să confecționeze numeroase panouri și lozinci care, prin conținutul lor, atrag atenția muncitorilor asupra apropiatului congres de la Moscova. Același lucru a fost făcut și cu ajutorul gazetelor de perete. Astfel la gazeta de perete din sectorul țesătorie a apărut articolul intitulat : „Un eveniment deosebit pentru mișcarea muncitorească internațională", semnat de muncitoarea Elena Voican, responsabila muncii culturale de masă în comitetul sindicatului. O intensă uuncă de popularizare se desfășoară în jurul documentului „Proiectul Programului de acțiune sindicală în etapa actuală, pentru apărarea intereselor și drepturilor oamenilor muncii“, care va fi discutat, la Congres. 1 (Coresp. „Munca") Pentru oamenii muncii din Roman se construiesc noi locuințe Foto : P. COZIA ÎNTRE 1—25 DECEMBRIE o nouă acțiune de vaccinare a populației împotriva gripei In cadrul măsurilor complexe luate în vederea prevenirii bolilor contagioase, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale organizează între 1—25 decembrie o nouă acțiune de vaccinare a populației împotriva gripei, în această acțiune vor fi vaccinate persoanele între 16—55 ani din întreaga țară. Vaccinarea se va face prin pulverizarea intranazală. Vaccinările se fac la circumscripțiiile sanitare teritoriale, la serviciile sanitare din întreprinderi, instituții sau din alte locuri de muncă. (Agerpres)