Munca, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4404-4428)
1962-01-03 / nr. 4404
Fag. 2-a Consfătuirii pe ţară a ţăranilor (Urmare din pag. I-a) cu animalele de muncă, să dăm pămîntului ingrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şi hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit şi cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme şi cit se poate de bine toate muncile de îngrijire a semănăturilor şi să stringem apoi recoltele la timp şi fără pierderi. Să ne fie drept învăţătură experienţa- munca din gospodăriile care au obţinut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodăriile colective să obţină asemenea recolte şi chiar mai bogate. De ce unele da şi altele nu ? Depinde numai de vrednicia oamenilor şi de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulţi dintre vorbitorii la Consfătuire au arătat că se poate merge şi mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obţine recolte de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospodărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după metodele verificate pe teren de fruntaşi. Asemenea rezultate, care creează colectiviştilor o viaţă tot mai îmbelşugată, înseamnă un mare îndemn pentru ţăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obţine nici pe departe asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie cimpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîşiile răzleţe ale individualilor şi cele de pe ogoarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii şi mii de familii de ţărani se unesc, întemeiază gospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colectivizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături de noi, de marea mulţime a ţărănimii, de ţărănimea colectivistă. Muncind toţi laolaltă un gospodării colective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea şi fericirea pentru toţi, pentru noi şi familiile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul, ţara toată poleită în aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot împreună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu belşugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţărănimea, ne arată fără greş că gospodăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colectivişti. El este limpede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere colectivizarea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agriculturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nostru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefacere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agriculturii, spre o viaţă şi mai îmbelşugată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile colective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp intereselor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţărănime şi pe toţi lucrătorii din agricultură să lupte pentru a obţine recolte tot mai mari de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, mazăre, fasole şi să cultive cu mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi al centrelor muncitoreşti, pentru a putea răspunde din belşug nevoilor populaţiei. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de prielnică pentru livezi şi vii. Sunt la noi multe dealuri pe care creşte doar o iarbă aspră şi spini, terenuri nisipoase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sunt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le încununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini, să le încărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plantăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răsplătită. Vom crea astfel pentru întreaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogăţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodăriile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiunile ţării noastre sunt minunate pentru creşterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, aducătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cit mai multe animale. Să le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe cele din prăsilă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le înmulţi an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lina fină şi semifină şi să le îngrijim astfel încît să avem cit mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără păsări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti gospodărie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim şi să îngrijim bine animalele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşi-strimoşi, că numai astfel putem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lină, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această muncă celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti,celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările, îngrijiţi-vă din timp de hrana îndestulătoare şi bună pentru toate animalele. Ridicaţi-le adăposturi sănătoase, folosind în mod chibzuit materialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri şi tehnicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vostru, într-o măsură şi mai mare, pentru ca împreună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în faţa agriculturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cît mai bine maşinile ce ne sînt atît de necesare în munca noastră, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da. Respectaţi cu sfinţenie obligaţiile ce v-aţi luat prin contractele încheiate cu gospodăriile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agronomi, zootehnicieni, horticultori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de producţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut desfăşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoştinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă belşugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfătuire apelul ce vi s-a adresat pentru colectivişti a veni cu noi, toţi laolaltă, în mijlocul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte marea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe care ne înfrăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căldura de marea mulţime a colectiviştilor-Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine producţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care o aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agriculturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, Indreptaţi-vă eforturile spre rezolvarea celor mai importante probleme ridicate de practică, desfăşuraţi activitatea voastră ştiinţifică in strinsă legătură cu problemele actuale ale construirii socialismului la sate! Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ! Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici şi vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul şi înflăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului adevărului şi-l vom sădi în toate inimile pentru ca întreaga ţărănime să se pătrundă de puterea lui şi să vină alături de noi să întregim marele front al colectiviştilor, al noii ţărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obţinerea unui belşug de produse agricole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare şi harnica ţărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat şi iubit al luptei poporului nostru pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, chemarea noastră să răsune în inimile pline de avînt şi încredere ale întregii ţărănimi ! MUNKA Spar la muncă în înfăptuirea celui de-al treilea plan anual al sesenatului (Urmare din pag. 1 a) o bogată experienţă, de oameni harnici, talentaţi, plini de iniţiativă, capabili să rezolve cu competenţă cele mai variate şi complicate probleme pe care le ridică viaţa. Principalul constă acum în a şti să folosim din plin aceste condiţii. Un aport important în această direcţie sunt chemate să-l aducă sindicatele. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele trebuie să organizeze temeinic întrecerea socialistă, să stimuleze iniţiativa creatoare a maselor, să atragă larg pe toţi cei ce muncesc la buna organizare a producţiei, la gospodărirea întreprinderilor noastre socialiste. Ţinînd seama de obiectivele stabilite în planul de stat pe 1962 şi de particularităţile şi specificul locurilor de muncă, organele sindicale au datoria să îndrepte atenţia colectivelor de muncă spre valorificarea rezervelor interne care contribuie la creşterea productivităţii muncii, la ridicarea calităţii produselor, la obţinerea de cit mai multe economii şi beneficii peste plan. În industria siderurgică, bunăoară, atenţia participanţilor la întrecere să fie orientată spre folosirea cit mai deplină a furnalelor, cuptoarelor de oţel, a laminoarelor, în vederea obţinerii, de pe aceleaşi suprafeţe, într-un timp mai scurt, a unei producţii mai mari şi de bună calitate, în această direcţie, de un real sprijin este extinderea iniţiativei siderurgiştilor hunedoreni de a îmbunătăţi indicii de utilizare a tuturor agregatelor. Este important de ştiut că numai prin sporirea cu 1 la sută a indicilor de utilizare a laminoarelor — ceea ce este pe deplin posibil — se pot produce în plus 24 de mii tone laminate. Pentru valorificarea deplină a acestor rezerve este necesar ca în întrecerea socialistă obiectivul principal al siderurgiştilor să-l constituie realizarea indicilor obţinuţi de echipele şi brigăzile fruntaşe în întrecere. Creşterea producţiei de fontă, oţel şi laminate trebuie însoţită de lupta pentru lărgirea monimentelor, de fabricarea unor mărci noi de oţeluri şi de reducerea preţului de cost pe tona de metal. Accelerarea progresului tehnic in economia naţională este strîns legată de dezvoltarea accentuată a industriei constructoare de maşini. Sarcina principală, care se pune în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din această ramură, este asimilarea de noi maşini şi utilaje care din punct de vedere al caracteristicilor şi performanţelor să fie la nivelul celor mai înaintate cuceriri ale tehnicii. Modernizarea măştilor şi utilajelor existente să fie în centrul atenţiei conducerilor tehnico-administrative şi a comitetelor sindicatelor Folosirea raţională a metalului trebuie să fie de asemenea unul din principalele obiective ale constructorilor de maşini. In acest sens, merită studiată şi generalizată iniţiativa muncitorilor de la Uzinele de tractoare din Braşov, care, pe baza introducerii procedeelor tehnologice avansate, a reproiectării unor ansamble şi subansamble, reuşesc să lucreze lunar cel puţin două zile cu metale economisite. In ramura petrolului, întrecerea socialistă va trebui să fie orientată spre exploatarea raţională a zăcămintelor noi, spre intensificarea extracţiei din schelele vechi, spre extinderea în mod susţinut a proceselor de recuperare secundară şi a metodelor noi de activizare a producţiei. In rafinării, centrul de greutate îl constituie preocuparea în continuare pentru mai buna valorificare a fiecărei tone de ţiţei, astfel incit să sporească, aşa cum prevăd sarcinile de plan, cu peste 10 la sută faţă de 1961. Dezvoltarea puternică a industriei chimice pe baza investiţiilor alocate de stat impune ca preocuparea lucrătorilor din această ramură să fie îndreptată mai ales spre darea în funcţiune, la termen, a noilor obiective. Multă atenţie va trebui acordată pregătirii de cadre cu o calificare profesională ridicată, care să poată conduce cut mai bine agregatele şi instalaţiile. Concomitent, se cere să fie intensificate eforturile pentru folosirea mai deplină a instalaţiilor în vederea sporirii producţiei de sodă, acid sulfuric, îngrăşăminte, mase plastice, fire şi fibre sintetice In ramura industriei lemnului efortul oamenilor trebuie canalizat spre intensificarea acţiunii de valorificare superioară a masei lemnoase, pentru ca dintr-un metru cub de masă lemnoasă să se obţină produse a căror valoare să fie de 1,5 ori mai mare decât în 1959. Volumul însemnat de construcţii, ritmul rapid în care trebuie executate ele cer din partea industriei materialelor de construcţii să ridice nivelul producţiei, să obţină noi sortimente cu eficienţă mai mare. Lărgirea producţiei de prefabricate, îmbunătăţirea calităţii materialelor de construcţii sunt obiective care trebuie să stea permanent în faţa fiecărui colectiv de muncă din întreprinderile cu acest specific. Nu mai puţin însemnate sunt sarcinile organelor sindicale din celelalte ramuri în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste. Pe baza cunoaşterii exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor, lucrătorii din întreprinderile industriei uşoare şi alimentare sunt chemaţi să lupte în continuare pentru lărgirea sortimentelor, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a aspectului lor de prezentare, precum şi realizarea de economii. In agricultură — aşa cum reiese din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti — vor fi alocate importante resurse financiare pentru accelerarea mecanizării complexe a lucrărilor, sporirea însemnată a şeptelului, ridicarea fertilităţii solului, efectuarea unor lucrări de irigaţie, dezvoltarea pomicultură etc. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, organele sindicale, împreună cu conducerile administrative să mobilizeze şi mai larg în întrecere muncitorii, inginerii, tehnicienii din G.A-S., S.M.T. pentru utilizarea cu maximum de eficienţă a mijloacelor materiale şi financiare puse la dispoziţie de stat, pentru punerea in valoare a tuturor rezervelor existente, în interesul sporirii continue a producţiei agricole globale şi marfă. Ridicarea nivelului de desfăşurare a întrecerii socialiste este strîns legată de crearea unor condiţii optime tehnico-materiale. De o importanţă deosebită în acest sens este asigurarea aprovizionării ritmice cu materii prime şi materiale în cantităţile necesare. Organele sindicale au datoria să sprijine în această direcţie conducerile întreprinderilor, să iniţieze controale eficiente în vederea respectării planurilor de colaborare şi a contractelor economice. Mai multă atenţie trebuie acordată extinderii metodelor înaintate de muncă, dezvoltării mişcării inovatorilor, ţinerii unei evidenţe operative şi concrete a rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă, comparării şi publicităţii lor în cadrul brigăzilor, echipelor, secţiilor şi pe întreaga întreprindere. Prezidiile C.C. ale Uniunilor, Consiliile regionale şi locale ale sindicatelor să urmărească îndeaproape cum se desfăşoară întrecerea între întreprinderile din aceeaşi ramură, pe oraş, raion, regiune şi ţară, să cunoască şi să extindă experienţa bună a colectivelor fruntaşe, să dezvolte spiritul de întrajutorare între unităţile aflate în întrecere. Lupta pentru îndeplinirea prevederilor planului pe anul 1962 a început. Pe graficele de evidenţă ale întreprinderilor de bază ale economiei au şi fost înscrise primele succese. Să ridicăm tot mai sus steagul întrecerii socialiste, astfel încît noile sarcini să fie nu numai îndeplinite ci şi depăşite ! PRIMELE SUCCESE IM NOUL ANI Oţel peste prevederi In prima zi a noului an, oţelarii de la uzinele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii au muncit cu avînt şi hărnicie. Aşa s-au şi angajat cînd au dezbătut cifrele de plan pentru anul 1962. Ei au spus atunci că aceste cifre sunt mobilizatoare şi cu experienţa profesională pe care o au şi în urma aplicării măsurilor tehnico-organizatorice şi a propunerilor pe care ei le-au făcut cu acest prilej, planul poate fi nu numai realizat ci şi depăşit. Ei s-au angajat să realizeze în acest an în plus peste prevederile planului 310 tone oţel de bună calitate. Şi iată că prima zi a anului 1962 le-a adus şi primele succese. La cuptorul Martin, de pildă, s-a înregistrat pe graficul întrecerii socialiste o depăşire a planului la producţia de oţel cu 8 la sută, iar la cuptoarele electrice cu 3 la sută. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de schimbul ing. Ion Popa, iar în cadrul, schimbului, de echipele maiştrilor Ion Hiriza şi Vasile Măglaş. (Coresp. „Munca“) ii'NlmlIIIIL 1962 - PE MARILE ŞANTIERE INDUSTRIEI CHIMICE Anul 1962 i-a găsit pe constructorii, montorii şi instalatorii unităţilor Direcţiei Generale de Construcţii şi Montaje pentru Uzine Chimice şi Rafinării din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei In plin efort pentru darea in tanetime mai devreme a unor importante obiective industriale prevăzute In cel de al treilea an al sesenatului lată citeva amănunte de pe marile şantiere. Oneşti — Borzeşti Pe şantierul Combinatului Chimic Borzeşti, montării pregătesc punerea în funcţiune a secţiei de granozan (un nou îngrăşămînt chimic), precum şi începerea probelor mecanice şi tehnologice la instalaţia de fabricare a alcoolilor graşi. Şantierul vecin, acela al Combinatului de cauciuc sintetic, cunoaşte freamătul ultimelor lucrări de finisaje la fabrica de fenol-acetonă, primul obiectiv care intră aici în funcţiune. Luna ianuarie înseamnă pentant oraşul Oneşti continuarea lucrărilor de construcţie pentru darea în folosinţă, în anul 1962, a încă 1000 de apartamente, executarea construcţiei spitalului cu 420 de locuri şi începerea lucrărilor la centrala telefonică automată. Braila încă din trimestrul IV al anului 1961, la Complexul pentru valorificarea stufului au început lucrările în vederea sporirii, capacităţii de fabricare a celulozei şi cartoanelor din stuf. în prezent se lucrează la construirea centralei termo-energetice, a staţiei de preparare a apei şi la extinderea reţelei de drumuri şi căi ferate, în primele luni ale anului 1962 vor începe lucrările la fabrica de celofibră şi celofan. Popeşti-Leordeni în spaţioasa hală a uzinei de anvelope „DANUBIANA“, montorii au fost ocupaţi în ultimul timp cu completarea secţiei de vulcanizare cu piesele necesare, instalarea benzii transportoare, montarea instalaţiei de condiţionare a aerului pentru ca în curînd să înceapă aici probele tehnologice. De altfel, tot în această hală, la secţia de amestec, au fost terminate probele mecanice şi se fac ultimele pregătiri pentru punerea ei în producţie. Probe mecanice se execută, de asemenea, şi la secţia de negru de fum începînd recent şi la secţia de confecţii care este completată cu ultimele utilaje. TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului dr. RAUL ROA GARCÍA Ministrul Relaţiilor Externe al Republicii Cuba Havana Vă rog să primiţi cele mai calde felicitări cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului cuban. Vă urez sănătate, fericire personală şi succese tot mai mari în activitatea dv. consacrată dezvoltării prieteniei dintre ţările noastre, păcii şi progresului. CORNELIU MANESCU Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíno ★ Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban — luni seara ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Repulicii Cuba la Bucureşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Hotărîrea Republicii Populare Române şi Uniunii Birmane privind ridicarea rangului reprezentantelor lor diplomatice la Rangoon şi Bucureşti In scopul strîngerii relaţiilor de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Uniunea Birmană, guvernul român şi guvernul birman au căzut de acord să ridice la rangul de ambasadă reprezentanța diplomatică a Republicii Populare Române la Rangoon și aceea a Uniunii Birmane la București. CINEMATOGRAFE PORTO-FRANCO , Patria, Bucureşti, Gh. Doja, 23 August, Libertăţii ; AGENTUL X 25 (cinemascop) : rulează la cinematografele Republica, E. Pavel ; POVESTE DESPRE O FATA : rulează la cinematografele Magheru, Donca Simon CAIDUL , V. Alecsandri, V. Roaită Mioriţa, Volga ; ÎNTILNIRE PE CABLU : rulează la cinematografele *I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, Alex. Sahia ; CAVALERII TEUTONI (cinemascop) — ambele serii : Lumina ; FLĂCĂRI IN TAIGA : Maxim Gorki, Popular ; ALEXANDR NEVSKI : Central ; ULTIMUL MEU TANGO : Victoria ; RAPSODIA UCRAINEANA : Tineretului CIRCUL FARA CUPOLA : Timpuri Noi ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineaţa) : 13 Septembrie ; REVISTA VISURILOR (după amiază) : 13 Septembrie ; CAZACII : Cultural, G. Coşbuc IVAN CEL GROAZNIC - ambele serii : rulează la cinematograful Alex. Popov : SOSESTE CIRCUL : 8 Martie, Flacăra, N. Bălcescu ; VIKINGII : Griviţa SONATE : c. David, G. Bacovia, Aurel Vlaicu ; ZECE PAŞI SPRE RĂSĂRIT: rulează la cinematografele Unirea: Olga Bancic; RAIDUL VARGAT : T. Vladimirescu; CASTELUL DIN BASME : Munca , SPECTATORI IN OFSAID : Moşilor ; CELE 400 DE LOVITURI : 16 Februarie i CARMEN DE LA RONDA : rulează la cinematograful M. Eminescu ; VlNT DE LIBERTATE : I. Pintilie i EL HAKIM : 8 Mai : COPILUL TRUPEI : Floreasca ; CAZUL GLEIWITZ : Drumul serii , CIND PRIMAVARA ESTE FIERBINTE : 30 Decembrie i DEFILEUL: B. Delavrancea. Noua secţie a fabricii de mobilă „23 August" din Tîrgfu Mureş RADIO JOI, 4 IANUARIE PROGRAMUL I; 5.10 Cîntece ; 6.10 „In pas vioi" — program de marşuri ; 7.15 Melodii populare roraîneşti ; 8.30 Muzică de contFUdUvii din ţâri socialiste ; 9.30 Muzică populară romînească ; 10.08 Ciclul „Concerte pentru mai multe instrumente“; 11.35 Program interpretat de orchestre de mandoline ; 13.05 Din cîntecele şi dansurile popoarelor ; 14.30 Concert de prinz interpretat de orchestra de studio a Radioteleviziunii ; 15.10 Muzică uşoară de compozitori de peste hotare în interpretarea soliştilor noştri ; 16.15 Vorbeşte Moscova; 17.15 Cîntece revoluţionare ; 17.45 Program muzical pentru fruntaşi în producţie din industrie şi agricultură ; 19 05 Tinereţea ne e dragă : ,,,Pe primele file ale agendei 1962“ ; 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte, a Concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii Dirijor : Edgar Doneux (Belgia) ; 22.50 Muzică de dans. PROGRAMUL II : 12-15 Muzică din opere : 13.15 Lectură din volumul . ..Aprilie, cînd crește iarba“ de Szabó Gyula : 14.03 ,,Călătorie muzicală" — program de muzică ușoară i 15.00 Sonata In Si minor de Chopin - interpretează Jan Ekier ! 16.30 Din cîntecele ţărănimii noastre muncitoare ; 17.30 Sfatul medicului : Prevenirea şi combaterea gripei ; 18.25 Muzică populară romînească Interpretată de Artemiza Bejan şi fluieraşul Dumitru Zamfira ; 19.30 Azi vă prezentăm fabrica .,Danubiana“ (reportaj) ; 20.30 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare romînești : 21.20 Cîntă Maia Kristeanskala și Kaimei Tennosaar — soliști de muzică ușoară din Uniunea Sovietică ; 22.00 Duete de dragoste din operete ; 23.15—24.00 Lucrări simfonice. TELEVIZIUNE MIERCURI, 3 IANUARIE 16.00 Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : • Telejurnalul săptărânnii • Ce dorim să realizăm în acest an • Respectarea sarcinilor de colaborare, condiţie de bază în îndeplinirea planului 41 producţia • Muzici uşoară. Prima şarjă a anului la Oţelăria Martin a Combinatului Metalurgic Reşiţa, unde munca nu încetează niciodată, anul 1962 a fost intîmpinat de harnicii topitori cu dorinţa fermă de a îndeplini încă din prima zi cu succes sarcinile de producţie ce le revin, sporind astfel necontenit cantităţile de metal livrate patriei. În timp ce la casa de cultură sute de siderurgişti şi constructori de maşini, împreună cu familiile lor, sărbătoreau tradiţionalul revelion ciocnind cupele cu vin, la cuptorul nr. 5 echipa de topitori — condusă de Constantin Moraru — elabora prima şarjă de oţel in contul anului 1962. Prima zi de muncă din noul an a însemnat pentru colectivul secţiei oţelărie şi primul succes. Peste sarcinile zilnice au fost produse in plus 117 tone de oţel de bună Calitate. S-au evidenţiat în mod deosebit topitorii din echipele conduse de Ion Bădescu, Iosif Baghi şi Nicolae Voicu de la cuptorul nr. 1 care şi-au depăşit cu 15 la sută sarcina de plan. Şi în ziua de 2 ianuarie oţelarii Reşiţei au inscris succese asemănătoare producind in plus cca. 100 tone de metal. Realizări Însemnate au obţinut şi jurnaliştii, care din prima zi a noului an, se află antrenaţi intr-o Însufleţită întrecere socialistă. (Coresp. „Munca“) Cooo- Locuinţe noi Zilele acestea, muncitorii întreprinderii de Construcţii nr. 3 Iaşi au terminat complet al 13-lea bloc al cvartalului „23 August“ Pînă acum în acest cvartal s-au dat în folosinţă 460 apartamente, 3 cămine studenţeşti şi o cantină cu o capacitate de 1.000 locuri (Coresp. „Munca") „CIANOGEN“ întreprindere industrială regională Argeş, comuna Crîngurile, raionul Găeşti, telefon 221 produce şi livrează direct 5 pe bază de comandă, fără re- partiţie: — săpun pastă pentru zugravi şi industria textilă, — ceară de parchet, — lichid de frînă, // — vopsele prafuri (cu întreasa gamă de culori), ?? — coloranţi de mozaic, — carbonat de potasiu (tehnic şi purificat), — azotat de potasiu (tehnic şi alimentar) — azotat de sodiu alimentar şi— cărţ„, A0 magneziu (carbonat, oxid şi sulfat de magneziu) precum şi orice produse chimice pentru industria tehnică și alimentară. ANUNŢA întreprinderea Industrială Locala „Vedea" Roşiori de Vede Regiunea Bucureşti anunţa tinerea concursului pentru ocuparea a 2 posturi de maiştri in specialitatea metalurgie, în ziua de 10 ianuarie 1962. Actele se vor depune pina la 10 ianuarie 1962 Informaţii se pot cere la sediul întreprinderii din str. Dunării nr. 103, telefon 330