Munca, ianuarie 1962 (Anul 18, nr. 4404-4428)

1962-01-03 / nr. 4404

Fag. 2-a Consfătuirii pe ţară a ţăranilor (Urmare din pag. I-a) cu animalele de muncă, să dăm pă­­mîntului ingrăşămintele de care are nevoie, să folosim seminţe de soi bun şi hibrizi care produc mult, să semănăm la timpul cuvenit şi cu desimea cea mai potrivită, să facem la vreme şi cit se poate de bine toate muncile de îngrijire a semă­năturilor şi să stringem apoi recol­tele la timp şi fără pierderi. Să ne fie drept învăţătură expe­rienţa- munca din gospodăriile care au obţinut cele mai bogate recolte. Pilda lor este cel mai bun sfătuitor. Ea ne arată că e cu putinţă ca în anul 1962 toate gospodăriile colec­tive să obţină asemenea recolte şi chiar mai bogate. De ce unele da şi altele nu ? Depinde numai de vred­nicia oamenilor şi de organizarea muncii. Pornind de la aceste rezultate, mulţi dintre vorbitorii la Consfă­tuire au arătat că se poate merge şi mai departe, deoarece gospodăriile noastre au tot ce le trebuie pentru a putea obţine recolte de 5.000 kg. porumb boabe la hectar, într-un pămînt neirigat. Pentru aceasta, în fiecare gospo­dărie să alegem loturile cele mai bune, pe care să le cultivăm după cum ne învaţă ştiinţa şi după me­todele verificate pe teren de frun­taşi. Asemenea rezultate, care creează colectiviştilor o viaţă tot mai îm­belşugată, înseamnă un mare în­demn pentru ţăranii care au mai rămas la gospodăria individuală, unde nu se pot obţine nici pe de­parte asemenea recolte. De la sat la sat, oamenii află totul prin viu grai şi, trecînd pe drumurile ce taie cimpurile, văd cu ochii deosebirea dintre recoltele de pe fîşiile răzleţe ale individualilor şi cele de pe o­­goarele întinse ale colectivei. De aceea, an cu an, mii şi mii de familii de ţărani se unesc, întemeia­ză gospodării colective şi se poate spune că azi apare vădit că colecti­vizarea totală se va înfăptui înainte de 1965. Ţărani întovărăşiţi şi cu gospodării individuale. Veniţi cu toată încrederea alături de noi, de marea mulţime a ţără­nimii, de ţărănimea colectivistă. Muncind toţi laolaltă un gospodării colective, pe tot întinsul ţării, vom făuri bunăstarea şi fericirea pentru toţi, pentru noi şi familiile noastre. Să pară în soarele lunii iunie, cînd se coace griul, ţara toată poleită în aur. Am suferit împreună în robie la moşieri. Să ne bucurăm azi tot îm­preună de belşug şi fericire. Vă chemăm cu inima deschisă, fraţi ai noştri. Sărbătoarea intrării voastre în colectivă va fi cununia cu bel­şugul. Tovarăşi, Viaţa din ce în ce mai îndestulată pe care o duc colectiviştii, o viaţă cum nici n-a visat vreodată ţără­nimea, ne arată fără greş că gos­podăria colectivă este singura cale spre bunăstarea şi fericirea ei. Acesta este adevărul pe care ni-l strigă ca un singur glas cele peste două milioane de familii de colec­tivişti. El este lim­pede ca lumina zilei. Pămîntul însuşi parcă ar cere co­lectivizarea, ca să poată avea şi el bucuria roadelor pe care este în stare să le dea adîncurile lui. Ziua încheierii colectivizării agri­culturii va fi ziua uneia din cele mai mari victorii a poporului nos­tru, va însemna o nouă treaptă în drumul spre cea mai mare prefa­cere şi înnoire a vieţii satului, a ţărănimii, spre un avînt al agricul­turii, spre o viaţă şi mai îmbelşu­gată a poporului muncitor. Dragi tovarăşi, Pentru a întări gospodăriile co­lective prin creşterea veniturilor şi a răspunde în acelaşi timp interese­lor mari ale statului şi nevoilor populaţiei, chemăm întreaga ţără­nime şi pe toţi lucrătorii din agri­cultură să lupte pentru a obţine re­colte tot mai mari de floare­a-soa­­relui, sfeclă de zahăr, cartofi, ma­zăre, fasole şi să cultive cu­ mai multe legume, îndeosebi în jurul oraşelor şi al centrelor muncitoreşti, pentru a putea răspunde din belşug nevoilor populaţiei. Să nu uităm apoi, tovarăşi, că ţara noastră este deosebit de priel­nică pentru livezi şi vii. Sunt la noi multe dealuri pe care creşte doar o iarbă aspră şi spini, terenuri nisi­poase pe care nu rodesc cereale şi culturi de cîmp. Insă toate acestea sunt bune pentru viţă de vie şi pomi fructiferi. Să le cultivăm, să le în­cununăm cu coroane înflorite de meri şi peri, de caişi şi vişini, să le încărcăm cu viţa purtătoare de struguri dulci ca mierea. Să plan­tăm numai soiuri bune pentru ca munca noastră să fie din plin răs­plătită. Vom crea astfel pentru în­treaga populaţie bucuria plăcută pe care o dau fructele parfumate şi gustoase, izvor de sănătate şi bogă­ţie de seamă a ţării. Colectivişti, crescători de animale din toate gospodă­riile colective. Toţi ştim că de totdeauna regiu­nile ţării noastre sunt minunate pentru creşterea animalelor, pentru această plăcută îndeletnicire, adu­cătoare de mari venituri. Să folosim din plin acest dar al naturii pentru a creşte cit mai multe animale. Să le păstrăm şi să le creştem îndeosebi pe cele din pră­­silă proprie. Să creăm neapărat in fiecare gospodărie puternice ferme de vaci, crescătorii mari de porci şi să căutăm a le înmulţi an de an. Să sporim mereu numărul de oi cu lina fină şi semifină şi să le în­grijim astfel încît să avem cit mai multă lînă de la fiecare oaie. Cum nu există curte de ţăran fără pă­sări, să nu existe în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti gospodă­rie colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase. Să hrănim şi să îngrijim bine anima­lele şi păsările. Ştim doar foarte bine dintr-o experienţă de sute de ani, din moşi-strimoşi, că numai astfel putem obţine o producţie mare de lapte, de carne, de lină, de ouă, încredinţaţi, aşadar, această mun­că celor mai pricepuţi şi harnici colectivişti,­­celor care prin firea lor iubesc animalele şi păsările, în­­grijiţi-vă din timp de hrana îndes­tulătoare şi bună pentru toate ani­malele. Ridicaţi-le adăposturi sănă­toase, folosind în mod chibzuit ma­terialele care se găsesc prin partea locului (pămînt lutos, stuf, lemn) pentru a le construi cît mai ieftin. Mecanizatori, ingineri şi teh­nicieni din staţiunile de maşini şi tractoare. Noi, colectiviştii, simţim sprijinul puternic pe care ni-l daţi zi de zi pentru a ne ajuta să avem recolte tot mai îmbelşugate, pentru a ne întări tot mai mult gospodăria. Vă chemăm să ne daţi şi de aci înainte sprijinul vostru, într-o mă­sură şi mai mare, pentru ca îm­preună să putem înfăptui cu cinste sarcinile care stau în faţa agri­culturii. Mecanizatori, să vă îmbogăţiţi tot mai mult cunoştinţele îndeletnicirii folositoare pe care o aveţi, pentru a putea întreţine şi repara cît mai bine maşinile ce ne sînt atît de ne­cesare în munca noastră­, pentru a asigura recolte bogate. Folosiţi din plin, cu chibzuinţă şi destoinicie, maşinile şi tractoarele, spre a obţine tot ce ele pot da. Respectaţi cu sfin­ţenie obligaţiile ce v-aţi luat prin contractele încheiate cu gospodă­riile noastre şi faceţi lucrările cu tragere de inimă, la timp şi cît mai bine. Ingineri şi tehnicieni agro­nomi, zootehnicieni, horticul­tori, mecanizatori, medici veterinari. Astăzi pămînturile gospodăriilor colective se întind pe milioane de hectare. Asemenea întinderi deschid posibilităţi de neînchipuit pentru multe şi felurite ramuri de pro­ducţie agricolă. Aveţi totul pentru a desfăşura o uriaşă muncă, de un uriaş folos. Niciodată nu au existat asemenea condiţii. Niciodată nu s-a putut des­făşura munca pe care o duceţi cu atît avînt şi cu atîta măreţie. Biruim numai cu ajutorul ştiinţei, al tuturor aplicaţiilor ei, al cunoş­tinţelor agrotehnice, care-i ştiinţa dărniciei pămîntului în care stă bel­şugul nostru. Prin glasul cel mai înalt, cel mai îndrumător, s-a rostit la Consfă­tuire apelul ce vi s-a adresat pentru colectivişti a veni cu noi, toţi laolaltă, în mij­locul gospodăriilor colective şi de stat, unde veţi putea aduce şi aplica pe scară mare bogăţia cunoştinţelor voastre şi veţi putea cunoaşte ma­rea bucurie şi mulţumire a roadelor muncii. Munca devotată pe care aţi dus-o pînă acum, sprijinul preţios pe care ni l-aţi dat, umăr la umăr cu toţi lucrătorii ogoarelor, pe care ne în­frăţeşte într-o mare familie un ţel comun, este preţuită cu toată căl­dura de marea mulţime a colec­tiviştilor-Veniţi cu dragoste între noi, în mijlocul colectiviştilor, şi învăţaţi-ne cum să ne organizăm mai bine pro­ducţia, ce trebuie să ştim şi cum trebuie să aplicăm pe teren tot ce ne prescrie ştiinţa. Puneţi toată înflăcărarea pe care o aveţi pentru tot ce este nou şi înaintat, toată puterea voastră creatoare, în slujba înfloririi agri­culturii noastre socialiste şi veţi binemerita de la fiecare locuitor al patriei. Oameni de ştiinţă din agricultură, Indreptaţi-vă eforturile spre re­zolvarea celor mai importante pro­bleme ridicate de practică, desfăşu­raţi activitatea voastră ştiinţifică in strinsă legătură cu problemele ac­tuale ale construirii socialismului la sate! Luptaţi pentru introducerea şi generalizarea în practica agricolă a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ! Tovarăşi, încredinţăm partidul nostru drag, Comitetul său Central, guvernul că, întorşi în satele noastre, vom spune tuturor ţăranilor şi lucrătorilor din agricultură despre cele dezbătute aici şi vom găsi în noi darul de a le transmite tot entuziasmul şi în­flăcărarea cu care ne-a înarmat Consfătuirea. Vom fi purtătorii cuvîntului ade­vărului şi-l vom sădi în toate ini­mile pentru ca întreaga ţărănime să se pătrundă de puterea lui şi să vină alături de noi să întregim ma­rele front al colectiviştilor, al noii ţărănimi din patria noastră. Nu vom pregeta să ne continuăm neobosita muncă pentru întărirea gospodăriilor noastre colective, a agriculturii socialiste, pentru obţi­nerea unui belşug de produse agri­cole, pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Trăiască alianţa dintre eroica noastră clasă muncitoare şi harnica ţărănime ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul încercat şi iubit al luptei poporului nostru pen­tru desăvîrşirea construcţiei socia­liste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pămînt al fericirii tuturor celor ce muncesc ! Ca o chemare de bucium, chema­rea noastră să răsune în inimile pline de avînt şi încredere ale în­tregii ţărănimi ! MUNKA Spar la muncă în înfăptuirea celui de-al treilea plan anual al sesenatului (Urmare din pag. 1­ a) o bogată experienţă, de oameni harnici, talentaţi, plini de iniţiativă, capabili să rezolve cu competenţă cele mai variate şi complicate pro­bleme pe care le ridică viaţa. Prin­cipalul constă acum în a şti să fo­losim din plin aceste condiţii. Un aport important în această di­recţie sunt chemate să-l aducă sin­dicatele. Sub conducerea organiza­ţiilor de partid, ele trebuie să or­ganizeze temeinic întrecerea socia­­listă, să stimuleze iniţiativa crea­toare a maselor, să atragă larg pe toţi cei ce muncesc la buna orga­nizare a producţiei, la gospodărirea întreprinderilor noastre socialiste. Ţinînd seama de obiectivele sta­bilite în planul de stat pe 1962 şi de particularităţile şi specificul locurilor de muncă, organele sindi­cale au datoria să îndrepte atenţia colectivelor de muncă spre valorifi­carea rezervelor interne care contri­buie la creşterea productivităţii muncii, la ridicarea calităţii produ­selor, la obţinerea de cit mai multe economii şi beneficii peste plan. În industria siderurgică, bunăoară, aten­ţia participanţilor la întrecere să fie orientată spre folosirea cit mai deplină a furnalelor, cuptoarelor de oţel, a laminoarelor, în vederea obţi­nerii, de pe aceleaşi suprafeţe, în­tr-un timp mai scurt, a unei producţii mai mari şi de bună calitate, în această direcţie, de un real sprijin este extinderea iniţiativei siderur­giştilor hunedoreni de a îmbună­tăţi indicii de utilizare a tuturor a­­gregatelor. Este important de ştiut că numai prin sporirea cu 1 la sută a indicilor de utilizare a laminoa­relor — ceea ce este pe deplin po­sibil — se pot produce în plus 24 de mii tone laminate. Pentru valorificarea deplină a a­­cestor rezerve este necesar ca în întrecerea socialistă obiectivul prin­cipal al siderurgiştilor să-l consti­tuie realizarea indicilor obţinuţi de echipele şi brigăzile fruntaşe în în­trecere. Creşterea producţiei de fontă, oţel şi laminate trebuie înso­ţită de lupta pentru lărgirea moni­­mentelor, de fabricarea unor mărci noi de oţeluri şi de reducerea pre­ţului de cost pe tona de metal. Accelerarea progresului tehnic in economia naţională este strîns lega­tă de dezvoltarea accentuată a in­dustriei constructoare de maşini. Sarcina principală, care se pune în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din această ramură, este asimilarea de noi maşini şi utilaje care din punct de vedere al carac­teristicilor şi performanţelor să fie la nivelul celor mai înaintate cu­ceriri ale tehnicii. Modernizarea măştilor şi utilajelor existente să fie în centrul atenţiei conducerilor tehnico-administrative şi a comitete­lor sindicatelor­ Folosirea raţională a metalului trebuie să fie de asemenea unul din principalele obiective ale construc­torilor de maşini. In acest sens, merită studiată şi generalizată ini­ţiativa muncitorilor de la Uzinele de tractoare din Braşov, care, pe baza introducerii procedeelor tehno­logice avansate, a reproiectării unor ansamble şi subansamble, reuşesc să lucreze lunar cel puţin două zile cu metale economisite. In ramura petrolului, întrecerea socialistă va trebui să fie orientată spre exploatarea raţională a zăcă­mintelor noi, spre intensificarea ex­tracţiei din schelele vechi, spre ex­tinderea în mod susţinut a proce­selor de recuperare secundară şi a metodelor noi de activizare a pro­ducţiei. In rafinării, centrul de greu­tate îl constituie preocuparea în continuare pentru mai buna valori­ficare a fiecărei tone de ţiţei, ast­fel incit să sporească, aşa cum pre­văd sarcinile de plan, cu peste 10 la sută faţă de 1961. Dezvoltarea puternică a industriei chimice pe baza investiţiilor alocate de stat impune ca preocuparea lucră­torilor din această ramură să fie în­dreptată mai ales spre darea în funcţiune, la termen, a noilor obiec­tive. Multă atenţie va trebui acor­dată pregătirii de cadre cu o cali­ficare profesională ridicată, care să poată conduce cut mai bine agre­gatele şi instalaţiile. Concomitent, se cere să fie intensificate eforturile pentru folosirea mai deplină a in­stalaţiilor în vederea sporirii pro­ducţiei de sodă, acid sulfuric, în­grăşăminte, mase plastice, fire şi fibre sintetice In ramura industriei lemnului e­fortul oamenilor trebuie canalizat spre intensificarea acţiunii de valo­rificare superioară a masei lem­noase, pentru ca dintr-un metru cub de masă lemnoasă să se obţină pro­duse a căror valoare să fie de 1,5 ori mai mare decât în 1959. Volumul însemnat de construcţii, ritmul rapid în care trebuie execu­tate ele cer din partea industriei materialelor de construcţii să ridice nivelul producţiei, să obţină noi sortimente cu eficienţă mai mare. Lărgirea producţiei de prefabricate, îmbunătăţirea calităţii materialelor de construcţii sunt obiective care trebuie să stea permanent în faţa fiecărui colectiv de muncă din în­treprinderile cu acest specific. Nu mai puţin însemnate sunt sar­cinile organelor sindicale din cele­lalte ramuri în organizarea şi con­ducerea întrecerii socialiste. Pe baza cunoaşterii exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor, lucrătorii din întreprinderile indus­triei uşoare şi alimentare sunt che­maţi să lupte în continuare pentru lărgirea sortimentelor, îmbunătă­ţirea calităţii produselor şi a aspec­tului lor de prezentare, precum şi realizarea de economii. In agricultură — aşa cum reiese din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti — vor fi alocate importante resurse finan­ciare pentru accelerarea mecaniză­rii complexe a lucrărilor, sporirea însemnată a şeptelului, ridicarea fertilităţii solului, efectuarea unor lucrări de irigaţie, dezvoltarea po­micultură etc. Sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, organele sin­dicale, împreună cu conducerile ad­ministrative să mobilizeze şi mai larg în întrecere muncitorii, ingine­rii, tehnicienii din G.A-S., S.M.T. pentru utilizarea cu maximum de eficienţă a mijloacelor materiale şi financiare puse la dispoziţie de stat, pentru punerea in valoare a tuturor rezervelor existente, în in­teresul sporirii continue a produc­ţiei agricole globale şi marfă. Ridicarea nivelului de desfăşurare a întrecerii socialiste este strîns le­gată de crearea unor condiţii opti­me tehnico-materiale. De o impor­tanţă deosebită în acest sens este asigurarea aprovizionării ritmice cu materii prime şi materiale în can­tităţile necesare. Organele sindicale au datoria să sprijine în această direcţie conducerile întreprinderi­lor, să iniţieze controale eficiente în vederea respectării planurilor de colaborare şi a contractelor econo­mice. Mai multă atenţie trebuie acor­dată extinderii metodelor înaintate de muncă, dezvoltării mişcării ino­vatorilor, ţinerii unei evidenţe ope­rative şi concrete a rezultatelor ob­ţinute în întrecerea socialistă, com­parării şi publicităţii lor în cadrul brigăzilor, echipelor, secţiilor şi pe întreaga întreprindere. Prezidiile C.C. ale Uniunilor, Con­siliile regionale şi locale ale sindi­catelor să urmărească îndeaproape cum se desfăşoară întrecerea între întreprinderile din aceeaşi ramură, pe oraş, raion, regiune şi ţară, să cunoască şi să extindă experienţa bună a colectivelor fruntaşe, să dezvolte spiritul de întrajutorare între unităţile aflate în întrecere. Lupta pentru îndeplinirea prevede­rilor planului pe anul 1962 a început. Pe graficele de evidenţă ale între­prinderilor de bază ale economiei au şi fost înscrise primele succese. Să ridicăm tot mai sus steagul în­trecerii socialiste, astfel încît noile sarcini să fie nu numai îndeplinite ci şi depăşite ! PRIMELE SUCCESE IM NOUL ANI Oţel peste prevederi In prima zi a noului an, oţelarii de la uzi­nele „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii au muncit cu avînt şi hăr­nicie. Aşa s-au şi an­gajat cînd au dezbătut cifrele de plan pentru anul 1962. Ei au spus atunci că aceste ci­fre sunt mobilizatoare şi cu experienţa pro­fesională pe care o au şi în urma aplicării măsurilor tehnico-or­ganizatorice şi a pro­punerilor pe care ei le-au făcut cu acest prilej, planul poate fi nu numai realizat ci şi depăşit. Ei s-au anga­jat să realizeze în a­­cest an în plus peste prevederile planului 310 tone oţel de bună calitate. Şi iată că prima zi a anului 1962 le-a adus şi primele succese. La cuptorul Martin, de pildă, s-a înregistrat pe graficul întrecerii socialiste o depăşire a planului la producţia de oţel cu 8 la sută, iar la cuptoarele elec­trice cu 3 la sută. Cele mai bune rezul­tate au fost obţinute de schimbul ing. Ion Popa, iar în cadrul, schimbului, de echi­pele maiştrilor Ion Hiriza şi Vasile Mă­­glaş. (Coresp. „Munca“) ii'N­lmlIIIIL 1962 - PE MARILE ŞANTIERE INDUSTRIEI CHIMICE Anul 1962 i-a găsit pe constructorii, montorii şi instalatorii unităţilor Direcţiei Generale de Construcţii şi Montaje pentru Uzine Chimice şi Rafinării din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei In plin efort pentru darea in tanetime mai devreme a unor importante obiective industriale prevăzute In cel de al treilea an al sesenatului lată citeva amănunte de pe marile şantiere. Oneşti — Borzeşti Pe şantierul Combinatului Chimic Borzeşti, montării pregătesc punerea în funcţiune a secţiei de granozan (un nou îngrăşămînt chimic), precum şi începerea probelor mecanice şi tehnologice la instalaţia de fabricare a alcoolilor graşi. Şantierul vecin, acela al Combinatului de cauciuc sintetic, cunoaşte freamătul ultime­lor lucrări de finisaje la fabrica de fenol-acetonă, primul obiectiv care intră aici în funcţiune. Luna ianuarie înseamnă pentant o­­raşul Oneşti continuarea lucrărilor de construcţie pentru darea în folo­sinţă, în anul 1962, a încă 1000 de apartamente, executarea construcţiei spitalului cu 420 de locuri şi înce­perea lucrărilor la centrala telefo­nică automată. Braila încă din trimestrul IV al anului 1961, la Complexul pentru valorifi­carea stufului au început lucrările în vederea sporirii, capacităţii de fabricare a celulozei şi cartoanelor din stuf. în prezent se lucrează la construirea centralei termo-energeti­­ce, a staţiei de preparare a apei şi la extinderea reţelei de drumuri şi căi ferate, în primele luni ale anului 1962 vor începe lucrările la fabrica de celofibră şi celofan. Popeşti-Leordeni în spaţioasa hală a uzinei de an­velope „DANUBIANA“, montorii au fost ocupaţi în ultimul timp cu com­pletarea secţiei de vulcanizare cu piesele necesare, instalarea benzii transportoare, montarea instalaţiei de condiţionare a aerului pentru ca în curînd să înceapă aici probele tehnologice. De altfel, tot în această hală, la secţia de amestec, au fost terminate probele mecanice şi se fac ultimele pregătiri pentru punerea ei în producţie. Probe mecanice se execută, de a­­semenea, şi la secţia de negru de fum începînd recent şi la secţia de confecţii care este completată cu ul­timele utilaje. TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului dr. RAUL ROA GARCÍA Ministrul Relaţiilor Externe al Republicii Cuba Havana Vă rog să primiţi cele mai calde felicitări cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului cuban. Vă urez sănătate, fericire perso­nală şi succese tot mai mari în ac­tivitatea dv. consacrată dezvoltă­rii prieteniei dintre ţările noastre, păcii şi progresului. CORNELIU MANESCU Ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíno ★ Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei poporului cuban — luni seara am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Rep­u­licii Cuba la Bucu­reşti, Manuel Yepe Menendez, a rostit o cuvîntare la posturile noastre de radio şi televiziune. (Agerpres) Hotărîrea Republicii Populare Române şi Uniunii Birmane privind ridicarea rangului reprezentantelor lor diplomatice la Rangoon şi Bucureşti In scopul strîngerii relaţiilor de prietenie dintre Republica Popu­lară Romînă şi Uniunea Birmană, guvernul român şi guvernul birman au căzut de acord să ridice la ran­gul de ambasadă reprezentanța di­plomatică a Republicii Populare Ro­mâne la Rangoon și aceea a Uniu­nii Birmane la București. CINEMATOGRAFE PORTO-FRANCO , Patria, Bucureşti, Gh. Doja, 23 August, Libertăţii ; AGENTUL X 25 (cinemascop) : rulează la cinematogra­fele Republica, E. Pavel ; POVESTE DESPRE O FATA : rulează la cinematografele Ma­­gheru, Donca Simo­n CAIDUL , V. Alec­­sandri, V. Roaită Mioriţa, Volga ; ÎNTIL­­NIRE PE CABLU : rulează la cinematogra­fele *I. C. Frimu, înfrăţirea între popoare, Alex. Sahia ; CAVALERII TEUTONI (cine­mascop) — ambele serii : Lumina ; FLĂCĂRI IN TAIGA : Maxim Gorki, Popular ; ALE­­XANDR NEVSKI : Central ; ULTIMUL MEU TANGO : Victoria ; RAPSODIA UCRAI­NEANA : Tineretului­­ CIRCUL FARA CU­POLA : Timpuri Noi ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineaţa) : 13 Septem­brie ; REVISTA VISURILOR (după amia­ză) : 13 Septembrie ; CAZACII : Cultural, G. Coşbuc­­ IVAN CEL GROAZNIC - am­bele serii : rulează la cinematograful Alex. Popov : SOSESTE CIRCUL : 8 Martie, Fla­­căra, N. Bălcescu ; VIKINGII : Griviţa­­ SONATE : c. David, G. Bacovia, Aurel Vlaicu ; ZECE PAŞI SPRE RĂSĂRIT: rulează la cinematografele Unirea: Olga Bancic; RAIDUL VARGAT : T. Vladimirescu; CASTE­LUL DIN BASME : Munca , SPECTATORI IN OFSAID : Moşilor ; CELE 400 DE LO­VITURI : 16 Februarie i CARMEN DE LA RONDA : rulează la cinematograful M. Eminescu ; VlNT DE LIBERTATE : I. Pin­tilie i EL HAKIM : 8 Mai : COPILUL TRU­PEI : Floreasca ; CAZUL GLEIWITZ : Dru­mul serii , CIND PRIMAVARA ESTE FIER­BINTE : 30 Decembrie i DEFILEUL: B. Delavrancea. Noua secţie a fabricii de mobilă „23 August" din Tîrgfu Mureş RADIO JOI, 4 IANUARIE PROGRAMUL I; 5.10 Cîntece ; 6.10 „In pas vioi" — program de marşuri ; 7.15 Melodii populare roraîneşti ; 8.30 Muzică de contFUdUvii din ţâri socialiste ; 9.30 Muzică populară romînească ; 10.08 Ciclul „Concerte pentru mai multe instru­mente“; 11.35 Program interpretat de or­chestre de mandoline ; 13.05 Din cîntecele şi dansurile popoarelor ; 14.30 Concert de prinz interpretat de orchestra de studio a Radioteleviziunii ; 15.10 Muzică uşoară de compozitori de peste hotare în interpreta­rea soliştilor noştri ; 16.15 Vorbeşte Mos­cova­­; 17.15 Cîntece revoluţionare ; 17.45 Program muzical pentru fruntaşi în pro­ducţie din industrie şi agricultură ; 19­ 05 Tinereţea ne e dragă : ,,,Pe primele file ale agendei 1962“ ; 19.45 Transmisiune din Studioul de concerte, a Concertului or­chestrei simfonice a Radioteleviziunii Di­­rijor : Edgar Doneux (Belgia) ; 22.50 Mu­zică de dans. PROGRAMUL II : 12-15 Mu­zică din opere : 13.15 Lectură din volu­mul . ..Aprilie, cînd crește iarba“ de Szabó Gyula : 14.03 ,,Călătorie muzicală" — program de muzică ușoară i 15.00 So­nata In Si minor de Chopin - interpre­tează Jan Ekier ! 16.30 Din cîntecele ţără­­nimii noastre muncitoare ; 17.30 Sfatul me­dicului : Prevenirea şi combaterea gripei ; 18.25 Muzică populară romînească Interpre­tată de Artemiza Bejan şi fluieraşul Dumi­tru Zamfira ; 19.30 Azi vă prezentăm fa­­brica .,Danubiana“­­ (reportaj) ; 20.30 Cîn­tece din folclorul nou şi jocuri populare romînești : 21.20 Cîntă Maia Kristeanskala și Kaimei Tennosaar — soliști de muzică ușoară din Uniunea Sovietică ; 22.00 Duete de dragoste din operete ; 23.15—24.00 Lu­crări simfonice. TELEVIZIUNE MIERCURI, 3 IANUARIE 16.00 Emisiunea pentru cluburile din în­treprinderi. Din cuprins : • Telejurnalul săp­­tărânnii • Ce dorim să realizăm în acest an • Respectarea sarcinilor de colaborare, condiţie de bază în îndeplinirea planului 41 producţia • Muzici uşoară. Prima şarjă a anului la Oţelăria Martin a Combinatu­lui Metalurgic Reşiţa, unde munca nu încetează nici­odată, anul 1962 a fost intîmpinat de harnicii topitori cu dorinţa fermă de a îndeplini încă din prima zi cu succes sarcinile de producţie ce le revin, sporind astfel necontenit cantităţile de metal livra­te patriei. În timp ce la casa de cultură sute de siderurgişti şi con­structori de maşini, împreună cu fa­miliile lor, sărbătoreau tradiţionalul revelion ciocnind cupele cu vin, la cuptorul nr. 5 echipa de topitori — condusă de Constantin Moraru — e­­labora prima şarjă de oţel in contul anului 1962. Prima zi de muncă din noul an a însemnat pentru colectivul secţiei oţelărie şi primul succes. Peste sarcinile zilnice au fost pro­duse in plus 117 tone de oţel de bună Calitate. S-au evidenţiat în mod deosebit topitorii din echipele conduse de Ion Bădescu, Iosif Baghi şi Nicolae Voicu de la cuptorul nr. 1 care şi-au depăşit cu 15 la sută sarcina de plan. Şi în ziua de 2 ia­nuarie oţelarii Reşiţei au inscris succese asemănătoare producind in plus cca. 100 tone de metal. Realizări Însemnate au obţinut şi jurnaliştii, care din prima zi a nou­lui an, se află antrenaţi intr-o Însu­fleţită întrecere socialistă. (Coresp. „Munca“) C­ooo­-­ Locuinţe noi Zilele acestea, muncitorii întreprin­derii de Construcţii nr. 3 Iaşi au terminat complet al 13-lea bloc al cvartalului „23 August“ Pînă acum în acest cvartal s-au dat în folosinţă 460 apartamente, 3 cămine studenţeşti şi o cantină cu o capacitate de 1.000 locuri (Coresp. „Munca") „CIANOGEN“ întreprindere industrială regională Argeş, comuna Crîngurile, raionul Găeşti, telefon 221 produce şi livrează direct 5 pe bază de comandă, fără re-­ partiţie: — săpun pastă pentru zu­gravi şi industria textilă,­ — ceară de parchet, — lichid de frînă, // — vopsele prafuri (cu întrea­­s­­a gamă de culori), ?? — coloranţi de mozaic, — carbonat de potasiu (teh­nic şi purificat), — azotat de potasiu (tehnic şi alimentar) — azotat de sodiu alimen­­tar şi­­— cărţ„, A0 magneziu (car­bonat, oxid şi sulfat de magneziu) precum şi orice produse­­ chimice pentru industria teh­nică și alimentară. ANUNŢ­A întreprinderea Industrială Locala „Vedea" Roşiori de Vede R­egiunea Bucureşti anunţa tinerea concursului pentru o­cuparea a 2 posturi de maiştri in specialitatea metalurgie, în ziua de 10 ianuarie 1962. Actele se vor depune pina la 10 ianuarie 1962 Informaţii se pot cere la se­diul întreprinderii din str. Du­nării nr. 103, telefon 330

Next