Munca, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4429-4452)

1962-02-01 / nr. 4429

în pas cu exigenţele cumpărătorilor Ne-am obişnuit ca la sârşitul fiecărui an de activitate să arun­căm o privire retrospectivă asu­pra realizărilor, asupra felului cum au primit beneficiarii noştri pro­dusele livrate. Şi de data aceasta, am încercat să recapitulăm ce am făcut anul trecut în domeniul îm­bunătăţirii calităţii ţesăturilor şi ce urmează să întreprindem pentru ca anul acesta produsele noastre să fie la înălţimea exigenţelor cum­părătorilor. Primul fapt care prezintă o importanţă deosebită pentru colec­tivul nostru este acela că dosarul care cu ani în urmă cuprindea zeci de reclamaţii primite de la beneficiari pentru calitatea uneori necorespunzătoare a mărfurilor — a rămas gol, în anul 1961, între­prinderea noastră nu a primit ab­solut nici o sesizare care ar pu­tea ştirbi prestigiul mărcii fabri­cii. Fără îndoială că experienţa acumulată anul trecut în întrece­rea socialistă, care a avut ca obiec­tiv principal calitatea produselor, ne călăuzeşte activitatea şi în acest an. Colectivul nostru e hotărît s-o îmbogăţească necontenit, să lupte cu şi mai mult avînt pentru tradu­cerea în viaţă a Directivelor Comi­tetului Central al Partidului Mun­citoresc Român către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale, ale U.T.M., cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Practica ne-a arătat că oricît de perfecţionate ar fi maşinile, dacă cei care le deservesc nu sunt bine instruiţi, nu au o temeinică pre­gătire profesională, rezultatele nu vor fi prea bune. Ca atare, anul trecut, împreună cu comitetul sin­dicatului am pornit la organizarea unor cursuri de ridicare a califi­cării muncitorilor. Timp de trei luni ţesătorii, filatorii şi ajutorii de maiştri au ascultat lecţiile pre­date de inginerii şi tehnicienii din întreprindere. Rezultatele s-au vă­zut, fireşte, după încheierea lor, cînd defectele produse din lipsa de pregătire profesională au scăzut vertiginos. Un instructaj temeinic s-a făcut şi cu membrii comisiei de recepţie, a căror exigenţă s-a materializat în faptul că mărfuri­le ieşite pe poarta întreprinderii anul trecut nu s-au mai întors de la beneficiari, cum se întîmpla atît de frecvent cu ani în urmă. Anul acesta vom continua acţiunea pentru lărgirea orizontului profe­sional organizînd alte cursuri de ridicare a calificării. De data a­­ceasta in ele vor fi încadraţi mun­citori din secţiile apretură, boian­­gerie şi destrămat. Pregătirile sînt în toi. Au fost recrutaţi atît cursanţii cît şi lectorii şi la înce­putul lunii martie cursurile vor începe. O măsură care ne-a ajutat mult în lupta pentru a obţine ţesături din bumbac şi lînă, cu parametri înalţi de calitate, a fost dotarea laboratorului cu aparate de con­trol şi întărirea colectivului care lucrează aici cu laboranţi temei­nic pregătiţi. Acest lucru a făcut ca defectele să poată fi prevenite mai uşor, ca analizele să fie mai sigure. De asemenea, au fost in­troduse buletinele de analiză atît pentru întreaga cantitate de mate­rie primă care urmează să fie pre­lucrată, cît şi pentru produsele fi­nite, în planul de măsuri tehnico­­organizatorice pentru acest an se prevede dezvoltarea laboratorului fizico-mecanic şi înzestrarea lui cu aparatură modernă. în scopul evitării impurităţilor celulozice care apăreau în ţesături sub formă de nopeuri, a fost mo­dernizată instalaţia de carbonizat lînă, în felul acesta aspectul ţesă­turilor din lînă s-a îmbunătăţit considerabil. întrucît la noi apa­riţia dungilor în unele bucăţi de ţesături — a blendelor cum se numesc ele în limbaj tehnic — devenise un fenomen aproape obiş­nuit, am introdus la pliantul ur­zelii cartoane, pentru egalizarea circumferinţei sulului. Vom continua şi în viitor acţiu­nea de modernizare a maşinilor prin montarea a două rastele pen­tru bobine conice, ceea ce va asi­gura firelor de urzeală o calitate superioară, în scopul încleierii op­time a urzelii din fire de bumbac şi lînă, anul acesta vom aplica reţeta elaborată de Institutul de Cercetări Textile. Pentru elimina­rea petelor de la vopsit se va in­stala o maşină centrifugă. Avînd în vedere cererea mare pentru ar­ticolele cu nopeuri, la filatura de la Covasna va fi sistematizată sec­ţia de amestec a partizilor, iar la selfactoare se vor monta tije de sîrmă pentru evitarea legării cu întîrziere a firelor rupte. Credem important de semnalat faptul că la noi s-a reuşit să se creeze o puternică opinie de masă împotriva neglijenţelor de tot felul. Ori de cîte ori se ivea un defect, grupa sindicală îşi spunea cuvîntul. Dacă neglijenţa se repe­ta, produsele respective erau puse la vitrina cu rebuturi, indicîndu-se numele celui vinovat. Filatoarea Ecaterina Zaimes, care a avut „ghinionul" ca produsele ei să a­­jungă în această vitrină, zile în şir n-a mai putut să se uite în o­­chii tovarăşelor din grupă şi din secţie. Pentru că, în fond, le făcu­se şi pe ele de ruşine. Dar aceas­tă lecţie a ajutat-o atît pe tovară­şa Ecaterina, cît şi pe alte filatoa­re să lucreze cu mai multă grijă atunci cînd ridică masa la ring, pentru a nu mai da bobine cu co­­nusuri. Un stimulent puternic în lupta pentru o calitate superioară, l-a constituit faptul că comitetul sin­dicatului s-a îngrijit să populari­zeze la timp pe muncitorii frun­taşi, să folosească mijloace va­riate în acest scop : consfătuirile de producţie, gazetele de perete, staţia de radioamplificare, panoul VASILE JUGAREANU inginer-şef ANA OPRIŞ vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la Fabrica de postav din Prejmer (Continuare în pag. 3-a) EXAMENE... i Pe culoarele sălilor ' › de cursuri ale Facultă- : ; ţii de mecanică de la ‚ I institutul politehnic din ‚ 1 ^"""'® Cluj domnea multă li- ? Mi ■ nişte. Cei câţiva stu- ” denţi pe care i-am în- ‚ r |1 tilnit se postaseră în l iii'« faţa „Oglinzii sesiunii“ j ‚ Bt THM pentru a lua cunoştinţă › › Ik de ultimele note obţi- S S nute la examene de co- 1 5 B" n| legii lor. Unul dintre ei › J I gH zise ■' i 1 — După cum se vede, › I ■ cel mai bine stă anul V. S ' — E şi firesc — spu- › ne un altul. Ne-am pus › serios pe învăţătură din­­ prima zi de şcoală. După exa- › men, plecăm imediat la practi- S că, în uzine... ) Intr-adevăr, cei mai bine pre­­ţ gătiţi se prezintă la examene­­ studenţii anului V.­­ Sunt 3 grupe, în total 72 stu-­­ denţi. Încă înainte de începerea­­ sesiunii ei au hotărît, într-o a­­s­dunăre a organizaţiei U.T.M., să l­i se prezinte toţi la toate exame- t nele şi să obţină calificativele­­ „bine“ şi „foarte bine“. Angaja-­­ mentul lor avea o bază reală. „ Cele 4 proiecte pe care trebuie s să le prezinte fiecare student­­ înainte de a intra în examen au­­ fost întocmite din timp. Media­­ generală a notelor obţinute de­­ întregul an este 9, ceea ce arată­­ pregătirea temeinică a viitorilor î­n ingineri mecanici. ›­­ La materiile la care s-au pre- › › zentat pînă acum — „Legislaţia S › economică", „Bazele proiectării › ‚ uzinelor". ..Organizare şi planifi- S S care“ şi „Tehnologia construcţii- › S lor de maşini" — toţi cei 72 stu-1­u denţi au obţinut note bune. Me- ‰ 5 diile pe grupe sunt peste 8. Unii S i › s-au prezentat excepţional. Bar- ‚ t ‚ bu Bălan, din grupa 151, a luat › *­­ numai note de 10. Traian Rusu­, ) › din grupa 152, la fel, Bene? La- ) › dislau, are trecut în index trei ) ? de 10 şi un 9.­­­ ­ Examenele sunt în toi. Anul V 5 , mecanică se străduiește, cu aju- S s torul cadrelor didactice, să ^ în­­t­­­cheie această importantă bătălie ( 5 cu cele mai bune rezultate pe : ‡ institut. I S M. OPREA ? ›­­ I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII—nr. 4429 J­O I FEBRUARIE 1962 4 pagini 20 bani Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovărăşii E. E. Ale­xeev, şeful Depoului de locomo­tive Moscova-Triaj, I. M. Condra­­tiev, pensionar feroviar, partici­pant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Ro­­melaşvili, directorul Trustului „Samtrest" din Gruzia, V. D. Ti­­ţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fa­bricii de şampanie din Tbilisi, a­flaţi în ţara noastră într-o vizita prieteneasca ca invitaţi ai dele­gaţiei de partid şi guvernamen­tale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietica în vara a­­nului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au re­latat impresiile lor despre vizita făcuta în R. P. Romina şi a avut loc o discuţie prieteneasca. La primire au participat tovă­răşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., şi Constantin Lazarescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Primul şlep din comenzile anului 1962 lansat la apă Colectivul de la şantierul naval „1 Mai" din Brăila a reuşit să înre­gistreze un frumos succes în producţie. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de aci au lansat la apă, cu trei zile înainte de termen, un şlep de 1.900 tone, primul din comenzile anului 1962. Elena Ioan corespondent voluntar INTRE 1— 28 FEBRUARIE Concurs d­e proiecte organizat de Ministeriul Comerţului In vederea creării unor condiţii satisfăcătoare de expunere şi desfa­cere a mărfurilor în unităţile de mic detaliu, Ministerul Comerţului, organizează în perioada de la 1—28 februarie un concurs de proiecte pentru realizarea celor mai cores­punzătoare tipuri de asemenea uni­tăţi. în cadrul concursului se vor prezenta proiecte de unităţi de mic detaliu (tonele, chioşcuri, cărucioare) pentru desfacerea următoarelor gru­pe de mărfuri : răcoritoare, dulciuri, îngheţată, gustări, legume, fructe, produse industriale, alimentare şi de panificaţie. La acest concurs pot participa arhitecţi, tehnicieni, mer­ceologi din cadrul Ministerului Co­merţului, din­ întreprinderile comer­ciale şi de alimentaţie publică din nomenclatura ministerului, din sec­ţiile comerciale ale Sfaturilor popu­lare din Capitală etc. Vor fi acordate premii şi men­ţiuni în bani pentru cele mai reu­şite proiecte. (Rep.) Trenuri de persoane cu locuri rezervate Direcţia Generală a Căilor Ferate a început experimentarea unei noi mă­suri menite să îmbunătăţească condi­ţiile de călătorie. Este vorba de re­zervarea locurilor la unele trenuri de persoana de lung parcurs. Trenurile la care se experimentează această mă­sură sunt : 1005 (Bucureşti — Timi­şoara) ; 1.006 (Timişoara — Bucureşti); 4.001 (Bucureşti - Satu Mare); 4.002 (Satu Mare — Bucureşti) ; 5001 (Bucureşti — Suceava) şi 5.002 (Su­ceava — Bucureşti). în compunerea trenurilor amintite există cîte două vagoane de clasa H-a cu locuri rezervate. Biletele pentru a­­ceste vagoane se pot procura atît de la agenţiile de voiaj, cu cel mult 10 zile înainte, cît şi în ziua plecării de la casele de bilete din staţiile cele mai importante de pe parcurs şi anu­me cele în care opresc trenurile acce­lerate şi rapide. Tichetul de rezer­varea locului costă 4 lei. (Rep.). în cartierul Ţiglina-Galaţi Se construieşte un cinematograf modern In cursul acestei luni, pentru lo­cuitorii noului cartier muncitoresc din Ţiglina , oraşul Galaţi, va în­cepe construcţia unui modern cine­matograf. El va fi dotat cu insta­laţii de înaltă tehnicitate pentru proiecţii pe ecran lat (cinemascop) și va avea o capacitate de 800 de locuri. (Rep.). Furnalul nr. 2 produce... Privită de pe dealurile înconjură­toare, priveliştea oraşului Reşiţa, dominată de cele două furnale, este de-a dreptul impresionantă. Aceasta, atît ziua cînd razele soare­lui fac să strălucească scheletele metalice vopsite în bronz alb, cît şi noaptea la lumina lămpilor de neon care împodobesc furnalele făcîn­­du-le să semene cu nişte imenşi pomi de iarnă. Cele două furnale de 700 m. c. parcă şi-au tras seva din bătătura oraşului. Şi intr-adevăr, ele întru­chipează hărnicia, priceperea, do­rinţa constructorilor siderurgişti de a înfăptui cît mai repede unul din obiectivele principale ale sesena­­tului. Furnalul nr. 1, care a intrat în func­ţiune încă anul trecut, îşi afirmă pre­zenţa prin freamătul stîrnit de pro­­cesul de elaborare a fontei. Tocmai se pregăteşte o nouă şarjă. Zgura se descarcă în vagoanele chirlă. Clapa-snort începe să şuiere puter­­nic, scoţînd plusul de aer din furnal Şuvoiul incandescent de tontă este dirijat de siderurgişti în oale. Celă­lalt frate mai tînăr, turnalul nr. 2, parcă se pregăteşte pentru activi­tatea ce va porni în curînd. A intrat doar în faza finală. Către el este în­dreptată acum toată atenţia, fiindcă de intrarea lui cît mai devreme în funcţiune depinde mai buna gospo­dărire a gazelor şi presiunii, darea unor cantităţi sporite de fontă Com­binatului metalurgic din Reşiţa, pa­triei... Constructorii siderurgişti Pentru cine cunoaşte un furnal din cărţi, sau l-a privit din depărtare, imaginea este aceea a unui reci­pient uriaş cu capetele tronconice, cu aşa-zisele conducte-„pantaloni“ de gaz brut şi sacul de praf. Atît şi nimic mai mult. Vizitînd însă un fur­­nal modern, cum sînt cele din Reşiţa, îţi dai seama de măreţia acestor construcţii. Nu ştii ce să admiri mai mult. Hala şi patul de turnare sau hala troliilor şi postul A. Sistemul automat de încărcare, staţiile de pompe, epurarea fină a gazelor, benzile de goes sau termocentrala. Toate aceste agregate şi încă multe altele au fost construite într-un timp record. Dacă lucrările de blindaj şi nivelările la furnalul nr. 2 au fost executate odată cu cele ale fratelui lui, cele de montaj propriu-zis au început în septembrie anul trecut. Oare cum s-au putut înfăptui toate acestea ? Răspunsul nu-l poţi afla decit trăind clipele muncii încor­date ale celor cîtorva mii de con­structori. Faptele lor te fac să-i pre­­ţuieşti mai mult... Pe maistrul Petrică Petre îl găseşti oriunde nevoile şantierului ii soli­cită prezenţa. El răspunde de toate lucrările de montaj. Meseriaş cu o mare experienţă, pasionat pentru munca sa, e totdeauna la datorie. Sfatul ca şi îndemnul lui servesc drept exemplu în muncă. — Ei... îşi aduce aminte încercatul maistru. De ce unitate mai aparţin ? Se pare că unitatea mea matcă sunt uzinele „23 August“ din Capitală. De 15 ani însă la tot ce a fost mon­taj metalic în siderurgie am parti­cipat şi eu. Şi sînt mîndru de a­­cest lucru... Nicicînd însă construc­torii nu au lucrat mai îndrăcit ca la furnalul ăsta... Ca maistrul Petrică Petre lucrează mulţi alţi muncitori de pe şantier. Alături de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.C.M.M. Reşiţa — întreprinderea constructoare — mun­­cesc echipe de la întreprinderile „23 August“, „3 Izolaţii“, T.C.M.E. etc. Cu toţii sunt însufleţiţi de­ do­rinţa de a da în producţie furnalul mai devreme şi în cît mai bune condiţii. Iată-l pe Gheorghe Buţică, şeful unei echipe de zidari. Un om înde­sat, voinic, cu o căutătură hotărîtă, întrebat dacă este reşiţean, răs­punde : ■— Nu ! Mi-s de prin părţile Gi­­lortului... Dar de 12 ani de cin’ îs aiş om învăţat graiul bănăţean. Vorba aia : „Mi-s oltean“ — inter,­vine, rîzînd, maistrul Dumitru Cra­i­­ovan. Gheorghe Buţică şi cei din echipa Iui sunt fruntaşi în întrecerea socia­listă. Ei au dat numai lucru de ca­litate şi înainte de termen. Zidirea ciclonului, de pildă, a fost executată cu o zi mai devreme. Tot înainte de termen s-au construit cupola furna­lului şi conducta inelară cu diame­trul de 1,30 m. La instalaţii lucrează brigada de tineret a lui Emil Pîrvu. Brigadierul, deşi tînăr, s-a dovedit a fi un bun organizator. Organizarea locurilor de muncă cu un sudor autogen şi doi instalatori a înlocuit munca a şase oameni, fără ca prin aceasta să scadă însă randamentul. Spiritul de iniţiativă al şefului a fost trans­mis mai tuturor membrilor brigăzii Instalatorul Constantin Lernicu, de pildă, avea nevoie de nişte robine­te, care nu existau pe şantier atunci. Construcţia însă nu putea fi între­ruptă, astfel că instalatorul, din pro­prie iniţiativă, s-a dus la magazia combinatului şi a rezolvat proble­ma. Ca­ternicu­­sunt şi alţi instala­tori vrednici : Kurt Müller, Pintilie Mitrea, Gheorghe Mirică, Reszö Gall etc. — Acolo unde e treaba mai grea, o rezolvă brigada lui Petre Tibru — îşi dă cu părerea cineva din condu­cerea şantierului. — Nu-i chiar așa... caută să se eschiveze, cu modestia ce-l caracte­rizează, brigadierul. Poate unde-i... mai urgent... Realitatea este că la epurarea brută, brigada lui Tibru a lucrat ală­turi de furnalul nr. 1. Trebuia să fii cu atenţia mereu încordată­ atît la lucru cît şi la gazul de furnal. Este adevărat că şi­­conducerea combi­­natului a hotărît închiderea clape­lor de la eşaparea gazelor şi menţi­nerea furnalului nr. 1 în suprapre­­siune pentru a se evita pericolul de gazare. Rezultatul ? In colaborare cu brigada de lăcătuşi-montori a lui Petre Copilu, s-au dat lucrări de cea mai bună calitate şi înainte de termen. Pe cine să evidenţiez­ din rîndurile acestor flăcăi harnici?. Poate pe Constantin Strat, Vasile Hergea, Iosif Duşca, Alexandru Ho­ler ? Şi tot aşa ar trebui să înşiri pe toţi lăcătuşii-montori. La „Creierul acţionărilor electrice“ de la preîncălzitoarele de aer, lu­crează brigada lui Krucso Ludovic. Acest „creier“ cu comenzi manuale pe fiecare agregat şi comenzi cicli­ce automate pentru fiecare preincăl­zitor, a fost executat în cele mai bune condiţii. „Sportivii au fost la înălţime şi în producţie", este pă­rerea unanimă. Aceasta, fiindcă ma­joritatea electricienilor din brigadă sunt şi canotori fruntaşi. Cînd e vor­ba de sport, şeful de brigadă se transformă în antrenor. Gavrilă Ză­­vulan, Ana Arval, Ritta Hirco, Du­mitru Ilea şi Honkiş Ştefan, electri­cieni şi canotori de ispravă, au adus Reşiţa pe locul IV la campio­natele naţionale. „La vară, cînd campionatele naţionale de canotaj H. VALENTIN (Continuare în pag. 3-a) Furnalul nr. 2 Reşiţa Foto : I. MATO HUNEDOARA (de la corespon­dentul Agerpres — A. Zaharie). Cu mişcări precise, comandate de la tablouri, maşina de şarjat îm­pinge piloţii de semicocs în cupto­rul uneia din bateriile uzinei coc­­sochimice care pregăteşte hrană pentru furnale. Maistrul Gheorghe Herban şi cocsarii din schimbul său supraveghează temperatura cuptorului. Să nu scadă măcar cu un grad! Totul este atît de obiş­nuit. Ca ieri, ca întotdeauna... Curînd, de cealaltă parte a cup­torului uşa se deschide pentru a face loc şarjei. Cocsul cu flăcări în spate se rostogoleşte în vagon. Dar pe neaşteptate maşina încre­meneşte. O defecţiune ! Sania agre­gatului care împinge piloţii în cup­tor s-a rupt. Trei metri de metal, a patra parte din lungimea ei, au rămas în cuptor, blocîndu-l. Coc­sarii schimbă priviri întrebătoare, neliniştite. E o defecţiune care poate avea urmări. Cuptorul nu mai poate fi încărcat, iar ciotul de sa­nie nu poate fi extras dintr-o ase­menea dogoare. Trebuie redusă temperatura. Dar aceasta înseamnă strangularea procesului de produc­ţie la toate celelalte cuptoare ale bateriei... Comunistul Gheorghe Herban întrerupe primul ezitarea de mo­ment. Îmbracă repede costumul de azbest şi păşeşte hotărît spre gura cuptorului. Maistrul Gheorghe Herban răz­bate curajos prin dogoare, ancorea­ză ciotul de sanie cu un cablu, iar după cîteva secunde reapare în mij­locul tovarăşilor de muncă. Maşina de şarjat capătă câmp liter de acţi­une. Cuptorul primeşte iarăşi încăr­cătură de semicocs. Şi iarăşi dă şarjă. Mii de kg. de cocs pe care furnalele Hunedoarei nu le-ar fi primit astăzi fără eroismul comu­nistului Gheorghe Herban. La sfîrşitul anului ce a trecut, pentru studenţii Institutului pedagogic din Tg. Mureş a fost dat în folosinţă încă un frumos cămin. In clişeu: exteriorul noului bloc. Printre muncitorii portului de mărfuri D.R.N.C.-Galaţi, care sunt evidenţiaţi pentru hărnicie la locurile lor de muncă, se nu­mără şi şoferul Aristache Gîr­­leanu, care conduce o autostivui­­toare. Zilnic el transportă cu grijă şi rapid sute de tone de mărfuri de la danele portului pînă la vagoanele C.F.R. sau magazii. ­ încheierea conferinţei de la Punta del Este Conferinţa de la Punta del Este a miniştrilor Afacerilor Externe al ţărilor membre ale O.S.A. (Organizaţia Statelor Americane) şi-a încheiat ieri lucrările. După intense manevre de culise, diplomaţia imperialistă americană a izbutit cu greu să-şi asigure limita minimă necesară de vo­turi pentru adoptarea unor rezoluţii anticubane. Potrivit chiar relatări­lor agenţiilor de presă occidentale, condiţiile în care a fost obţinut vo­tul de la Punta del Este pot fi considerate drept o lovitură puternică adusă prestigiului Statelor Unite în America Latină. Citiţi în pag. 4­ a comentariul nostru asupra acestei probleme. • ÎNCĂ 572.000 DE MUNCITORI ŞI FUNC­ŢIONARI AMERICANI s-au adăugat în cursul lunii ianuarie armatei şomerilor din S.U.A. Aceste cifre au fost făcute cunoscute la 31 ianuarie într-un raport dat publicităţii la Wa­shington de ministrul Muncii al S.U.A., J. Goldberg. • In noaptea de 30 spre 31 ianuarie, 32 de deţinuţi algerieni, prin­tre care 14 condamnaţi la moarte, au evadat din închisoarea din o­­raşul Blida (Algeria). • Specialiştii sovietici au construit un apa­rat cu ajutorul căruia persoanele lipsite de facultatea vorbirii iși pot recăpăta vocea. A­­cesta constă dintr-un tub de mase plastice în care este montat un vibrator miniatu­ral. Vibratorul este le­gat de un generator minuscul cu semicon­ductor­, alimentat de o baterie de buzunar. Aparatul înlocuieşte coardele vocale bolna­ve şi pus în contact cu organele normale ale vorbirii — limba, buze — produce o vor­bire clară şi destul de puternică. In acelaşi timp el restabileşte timbrul iniţial al vocii persoanei respective. ANTOINE GIZENGA, patriot al poporului congolez, în apărarea căruia se ridică astăzi întreaga opinie pa­liă mondială progresistă. ..Citiţi în pag. 3-a noi relatări despre evoluţia problemei congoleze.

Next