Munca, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4429-4452)
1962-02-01 / nr. 4429
în pas cu exigenţele cumpărătorilor Ne-am obişnuit ca la sârşitul fiecărui an de activitate să aruncăm o privire retrospectivă asupra realizărilor, asupra felului cum au primit beneficiarii noştri produsele livrate. Şi de data aceasta, am încercat să recapitulăm ce am făcut anul trecut în domeniul îmbunătăţirii calităţii ţesăturilor şi ce urmează să întreprindem pentru ca anul acesta produsele noastre să fie la înălţimea exigenţelor cumpărătorilor. Primul fapt care prezintă o importanţă deosebită pentru colectivul nostru este acela că dosarul care cu ani în urmă cuprindea zeci de reclamaţii primite de la beneficiari pentru calitatea uneori necorespunzătoare a mărfurilor — a rămas gol, în anul 1961, întreprinderea noastră nu a primit absolut nici o sesizare care ar putea ştirbi prestigiul mărcii fabricii. Fără îndoială că experienţa acumulată anul trecut în întrecerea socialistă, care a avut ca obiectiv principal calitatea produselor, ne călăuzeşte activitatea şi în acest an. Colectivul nostru e hotărît s-o îmbogăţească necontenit, să lupte cu şi mai mult avînt pentru traducerea în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale, ale U.T.M., cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Practica ne-a arătat că oricît de perfecţionate ar fi maşinile, dacă cei care le deservesc nu sunt bine instruiţi, nu au o temeinică pregătire profesională, rezultatele nu vor fi prea bune. Ca atare, anul trecut, împreună cu comitetul sindicatului am pornit la organizarea unor cursuri de ridicare a calificării muncitorilor. Timp de trei luni ţesătorii, filatorii şi ajutorii de maiştri au ascultat lecţiile predate de inginerii şi tehnicienii din întreprindere. Rezultatele s-au văzut, fireşte, după încheierea lor, cînd defectele produse din lipsa de pregătire profesională au scăzut vertiginos. Un instructaj temeinic s-a făcut şi cu membrii comisiei de recepţie, a căror exigenţă s-a materializat în faptul că mărfurile ieşite pe poarta întreprinderii anul trecut nu s-au mai întors de la beneficiari, cum se întîmpla atît de frecvent cu ani în urmă. Anul acesta vom continua acţiunea pentru lărgirea orizontului profesional organizînd alte cursuri de ridicare a calificării. De data aceasta in ele vor fi încadraţi muncitori din secţiile apretură, boiangerie şi destrămat. Pregătirile sînt în toi. Au fost recrutaţi atît cursanţii cît şi lectorii şi la începutul lunii martie cursurile vor începe. O măsură care ne-a ajutat mult în lupta pentru a obţine ţesături din bumbac şi lînă, cu parametri înalţi de calitate, a fost dotarea laboratorului cu aparate de control şi întărirea colectivului care lucrează aici cu laboranţi temeinic pregătiţi. Acest lucru a făcut ca defectele să poată fi prevenite mai uşor, ca analizele să fie mai sigure. De asemenea, au fost introduse buletinele de analiză atît pentru întreaga cantitate de materie primă care urmează să fie prelucrată, cît şi pentru produsele finite, în planul de măsuri tehnicoorganizatorice pentru acest an se prevede dezvoltarea laboratorului fizico-mecanic şi înzestrarea lui cu aparatură modernă. în scopul evitării impurităţilor celulozice care apăreau în ţesături sub formă de nopeuri, a fost modernizată instalaţia de carbonizat lînă, în felul acesta aspectul ţesăturilor din lînă s-a îmbunătăţit considerabil. întrucît la noi apariţia dungilor în unele bucăţi de ţesături — a blendelor cum se numesc ele în limbaj tehnic — devenise un fenomen aproape obişnuit, am introdus la pliantul urzelii cartoane, pentru egalizarea circumferinţei sulului. Vom continua şi în viitor acţiunea de modernizare a maşinilor prin montarea a două rastele pentru bobine conice, ceea ce va asigura firelor de urzeală o calitate superioară, în scopul încleierii optime a urzelii din fire de bumbac şi lînă, anul acesta vom aplica reţeta elaborată de Institutul de Cercetări Textile. Pentru eliminarea petelor de la vopsit se va instala o maşină centrifugă. Avînd în vedere cererea mare pentru articolele cu nopeuri, la filatura de la Covasna va fi sistematizată secţia de amestec a partizilor, iar la selfactoare se vor monta tije de sîrmă pentru evitarea legării cu întîrziere a firelor rupte. Credem important de semnalat faptul că la noi s-a reuşit să se creeze o puternică opinie de masă împotriva neglijenţelor de tot felul. Ori de cîte ori se ivea un defect, grupa sindicală îşi spunea cuvîntul. Dacă neglijenţa se repeta, produsele respective erau puse la vitrina cu rebuturi, indicîndu-se numele celui vinovat. Filatoarea Ecaterina Zaimes, care a avut „ghinionul" ca produsele ei să ajungă în această vitrină, zile în şir n-a mai putut să se uite în ochii tovarăşelor din grupă şi din secţie. Pentru că, în fond, le făcuse şi pe ele de ruşine. Dar această lecţie a ajutat-o atît pe tovarăşa Ecaterina, cît şi pe alte filatoare să lucreze cu mai multă grijă atunci cînd ridică masa la ring, pentru a nu mai da bobine cu conusuri. Un stimulent puternic în lupta pentru o calitate superioară, l-a constituit faptul că comitetul sindicatului s-a îngrijit să popularizeze la timp pe muncitorii fruntaşi, să folosească mijloace variate în acest scop : consfătuirile de producţie, gazetele de perete, staţia de radioamplificare, panoul VASILE JUGAREANU inginer-şef ANA OPRIŞ vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la Fabrica de postav din Prejmer (Continuare în pag. 3-a) EXAMENE... i Pe culoarele sălilor ' › de cursuri ale Facultă- : ; ţii de mecanică de la ‚ I institutul politehnic din ‚ 1 ^"""'® Cluj domnea multă li- ? Mi ■ nişte. Cei câţiva stu- ” denţi pe care i-am în- ‚ r |1 tilnit se postaseră în l iii'« faţa „Oglinzii sesiunii“ j ‚ Bt THM pentru a lua cunoştinţă › › Ik de ultimele note obţi- S S nute la examene de co- 1 5 B" n| legii lor. Unul dintre ei › J I gH zise ■' i 1 — După cum se vede, › I ■ cel mai bine stă anul V. S ' — E şi firesc — spu- › ne un altul. Ne-am pus › serios pe învăţătură din prima zi de şcoală. După exa- › men, plecăm imediat la practi- S că, în uzine... ) Intr-adevăr, cei mai bine preţ gătiţi se prezintă la examene studenţii anului V. Sunt 3 grupe, în total 72 stu- denţi. Încă înainte de începerea sesiunii ei au hotărît, într-o asdunăre a organizaţiei U.T.M., să li se prezinte toţi la toate exame- t nele şi să obţină calificativele „bine“ şi „foarte bine“. Angaja- mentul lor avea o bază reală. „ Cele 4 proiecte pe care trebuie s să le prezinte fiecare student înainte de a intra în examen au fost întocmite din timp. Media generală a notelor obţinute de întregul an este 9, ceea ce arată pregătirea temeinică a viitorilor în ingineri mecanici. › La materiile la care s-au pre- › › zentat pînă acum — „Legislaţia S › economică", „Bazele proiectării › ‚ uzinelor". ..Organizare şi planifi- S S care“ şi „Tehnologia construcţii- › S lor de maşini" — toţi cei 72 stu-1u denţi au obţinut note bune. Me- ‰ 5 diile pe grupe sunt peste 8. Unii S i › s-au prezentat excepţional. Bar- ‚ t ‚ bu Bălan, din grupa 151, a luat › * numai note de 10. Traian Rusu, ) › din grupa 152, la fel, Bene? La- ) › dislau, are trecut în index trei ) ? de 10 şi un 9. Examenele sunt în toi. Anul V 5 , mecanică se străduiește, cu aju- S s torul cadrelor didactice, să ^ întcheie această importantă bătălie ( 5 cu cele mai bune rezultate pe : ‡ institut. I S M. OPREA ? › I Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII—nr. 4429 JO I FEBRUARIE 1962 4 pagini 20 bani Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a unui grup de oaspeţi sovietici în ziua de 31 ianuarie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a primit pe tovărăşii E. E. Alexeev, şeful Depoului de locomotive Moscova-Triaj, I. M. Condratiev, pensionar feroviar, participant la primul subotnic, V. N. Ghelaşvili, inginer-şef tehnolog la Fabrica Tinandali nr. 1, L. S. Mamaladze, arhitectul Expoziţiei industriale din Tbilisi, D. Z. Romelaşvili, directorul Trustului „Samtrest" din Gruzia, V. D. Tiţişvili, specialist în vinificaţie, G. A. Tuşmalişvili, directorul Fabricii de şampanie din Tbilisi, aflaţi în ţara noastră într-o vizita prieteneasca ca invitaţi ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Român, care a fost în Uniunea Sovietica în vara anului trecut. Cu acest prilej, oaspeţii au relatat impresiile lor despre vizita făcuta în R. P. Romina şi a avut loc o discuţie prieteneasca. La primire au participat tovărăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.M.R., şi Constantin Lazarescu, membru supleant al C.C. al P.M.R. Primul şlep din comenzile anului 1962 lansat la apă Colectivul de la şantierul naval „1 Mai" din Brăila a reuşit să înregistreze un frumos succes în producţie. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aci au lansat la apă, cu trei zile înainte de termen, un şlep de 1.900 tone, primul din comenzile anului 1962. Elena Ioan corespondent voluntar INTRE 1— 28 FEBRUARIE Concurs de proiecte organizat de Ministeriul Comerţului In vederea creării unor condiţii satisfăcătoare de expunere şi desfacere a mărfurilor în unităţile de mic detaliu, Ministerul Comerţului, organizează în perioada de la 1—28 februarie un concurs de proiecte pentru realizarea celor mai corespunzătoare tipuri de asemenea unităţi. în cadrul concursului se vor prezenta proiecte de unităţi de mic detaliu (tonele, chioşcuri, cărucioare) pentru desfacerea următoarelor grupe de mărfuri : răcoritoare, dulciuri, îngheţată, gustări, legume, fructe, produse industriale, alimentare şi de panificaţie. La acest concurs pot participa arhitecţi, tehnicieni, merceologi din cadrul Ministerului Comerţului, din întreprinderile comerciale şi de alimentaţie publică din nomenclatura ministerului, din secţiile comerciale ale Sfaturilor populare din Capitală etc. Vor fi acordate premii şi menţiuni în bani pentru cele mai reuşite proiecte. (Rep.) Trenuri de persoane cu locuri rezervate Direcţia Generală a Căilor Ferate a început experimentarea unei noi măsuri menite să îmbunătăţească condiţiile de călătorie. Este vorba de rezervarea locurilor la unele trenuri de persoana de lung parcurs. Trenurile la care se experimentează această măsură sunt : 1005 (Bucureşti — Timişoara) ; 1.006 (Timişoara — Bucureşti); 4.001 (Bucureşti - Satu Mare); 4.002 (Satu Mare — Bucureşti) ; 5001 (Bucureşti — Suceava) şi 5.002 (Suceava — Bucureşti). în compunerea trenurilor amintite există cîte două vagoane de clasa H-a cu locuri rezervate. Biletele pentru aceste vagoane se pot procura atît de la agenţiile de voiaj, cu cel mult 10 zile înainte, cît şi în ziua plecării de la casele de bilete din staţiile cele mai importante de pe parcurs şi anume cele în care opresc trenurile accelerate şi rapide. Tichetul de rezervarea locului costă 4 lei. (Rep.). în cartierul Ţiglina-Galaţi Se construieşte un cinematograf modern In cursul acestei luni, pentru locuitorii noului cartier muncitoresc din Ţiglina , oraşul Galaţi, va începe construcţia unui modern cinematograf. El va fi dotat cu instalaţii de înaltă tehnicitate pentru proiecţii pe ecran lat (cinemascop) și va avea o capacitate de 800 de locuri. (Rep.). Furnalul nr. 2 produce... Privită de pe dealurile înconjurătoare, priveliştea oraşului Reşiţa, dominată de cele două furnale, este de-a dreptul impresionantă. Aceasta, atît ziua cînd razele soarelui fac să strălucească scheletele metalice vopsite în bronz alb, cît şi noaptea la lumina lămpilor de neon care împodobesc furnalele făcîndu-le să semene cu nişte imenşi pomi de iarnă. Cele două furnale de 700 m. c. parcă şi-au tras seva din bătătura oraşului. Şi intr-adevăr, ele întruchipează hărnicia, priceperea, dorinţa constructorilor siderurgişti de a înfăptui cît mai repede unul din obiectivele principale ale sesenatului. Furnalul nr. 1, care a intrat în funcţiune încă anul trecut, îşi afirmă prezenţa prin freamătul stîrnit de procesul de elaborare a fontei. Tocmai se pregăteşte o nouă şarjă. Zgura se descarcă în vagoanele chirlă. Clapa-snort începe să şuiere puternic, scoţînd plusul de aer din furnal Şuvoiul incandescent de tontă este dirijat de siderurgişti în oale. Celălalt frate mai tînăr, turnalul nr. 2, parcă se pregăteşte pentru activitatea ce va porni în curînd. A intrat doar în faza finală. Către el este îndreptată acum toată atenţia, fiindcă de intrarea lui cît mai devreme în funcţiune depinde mai buna gospodărire a gazelor şi presiunii, darea unor cantităţi sporite de fontă Combinatului metalurgic din Reşiţa, patriei... Constructorii siderurgişti Pentru cine cunoaşte un furnal din cărţi, sau l-a privit din depărtare, imaginea este aceea a unui recipient uriaş cu capetele tronconice, cu aşa-zisele conducte-„pantaloni“ de gaz brut şi sacul de praf. Atît şi nimic mai mult. Vizitînd însă un furnal modern, cum sînt cele din Reşiţa, îţi dai seama de măreţia acestor construcţii. Nu ştii ce să admiri mai mult. Hala şi patul de turnare sau hala troliilor şi postul A. Sistemul automat de încărcare, staţiile de pompe, epurarea fină a gazelor, benzile de goes sau termocentrala. Toate aceste agregate şi încă multe altele au fost construite într-un timp record. Dacă lucrările de blindaj şi nivelările la furnalul nr. 2 au fost executate odată cu cele ale fratelui lui, cele de montaj propriu-zis au început în septembrie anul trecut. Oare cum s-au putut înfăptui toate acestea ? Răspunsul nu-l poţi afla decit trăind clipele muncii încordate ale celor cîtorva mii de constructori. Faptele lor te fac să-i preţuieşti mai mult... Pe maistrul Petrică Petre îl găseşti oriunde nevoile şantierului ii solicită prezenţa. El răspunde de toate lucrările de montaj. Meseriaş cu o mare experienţă, pasionat pentru munca sa, e totdeauna la datorie. Sfatul ca şi îndemnul lui servesc drept exemplu în muncă. — Ei... îşi aduce aminte încercatul maistru. De ce unitate mai aparţin ? Se pare că unitatea mea matcă sunt uzinele „23 August“ din Capitală. De 15 ani însă la tot ce a fost montaj metalic în siderurgie am participat şi eu. Şi sînt mîndru de acest lucru... Nicicînd însă constructorii nu au lucrat mai îndrăcit ca la furnalul ăsta... Ca maistrul Petrică Petre lucrează mulţi alţi muncitori de pe şantier. Alături de muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la I.C.M.M. Reşiţa — întreprinderea constructoare — muncesc echipe de la întreprinderile „23 August“, „3 Izolaţii“, T.C.M.E. etc. Cu toţii sunt însufleţiţi de dorinţa de a da în producţie furnalul mai devreme şi în cît mai bune condiţii. Iată-l pe Gheorghe Buţică, şeful unei echipe de zidari. Un om îndesat, voinic, cu o căutătură hotărîtă, întrebat dacă este reşiţean, răspunde : ■— Nu ! Mi-s de prin părţile Gilortului... Dar de 12 ani de cin’ îs aiş om învăţat graiul bănăţean. Vorba aia : „Mi-s oltean“ — inter,vine, rîzînd, maistrul Dumitru Craiovan. Gheorghe Buţică şi cei din echipa Iui sunt fruntaşi în întrecerea socialistă. Ei au dat numai lucru de calitate şi înainte de termen. Zidirea ciclonului, de pildă, a fost executată cu o zi mai devreme. Tot înainte de termen s-au construit cupola furnalului şi conducta inelară cu diametrul de 1,30 m. La instalaţii lucrează brigada de tineret a lui Emil Pîrvu. Brigadierul, deşi tînăr, s-a dovedit a fi un bun organizator. Organizarea locurilor de muncă cu un sudor autogen şi doi instalatori a înlocuit munca a şase oameni, fără ca prin aceasta să scadă însă randamentul. Spiritul de iniţiativă al şefului a fost transmis mai tuturor membrilor brigăzii Instalatorul Constantin Lernicu, de pildă, avea nevoie de nişte robinete, care nu existau pe şantier atunci. Construcţia însă nu putea fi întreruptă, astfel că instalatorul, din proprie iniţiativă, s-a dus la magazia combinatului şi a rezolvat problema. Caternicusunt şi alţi instalatori vrednici : Kurt Müller, Pintilie Mitrea, Gheorghe Mirică, Reszö Gall etc. — Acolo unde e treaba mai grea, o rezolvă brigada lui Petre Tibru — îşi dă cu părerea cineva din conducerea şantierului. — Nu-i chiar așa... caută să se eschiveze, cu modestia ce-l caracterizează, brigadierul. Poate unde-i... mai urgent... Realitatea este că la epurarea brută, brigada lui Tibru a lucrat alături de furnalul nr. 1. Trebuia să fii cu atenţia mereu încordată atît la lucru cît şi la gazul de furnal. Este adevărat că şiconducerea combinatului a hotărît închiderea clapelor de la eşaparea gazelor şi menţinerea furnalului nr. 1 în suprapresiune pentru a se evita pericolul de gazare. Rezultatul ? In colaborare cu brigada de lăcătuşi-montori a lui Petre Copilu, s-au dat lucrări de cea mai bună calitate şi înainte de termen. Pe cine să evidenţiez din rîndurile acestor flăcăi harnici?. Poate pe Constantin Strat, Vasile Hergea, Iosif Duşca, Alexandru Holer ? Şi tot aşa ar trebui să înşiri pe toţi lăcătuşii-montori. La „Creierul acţionărilor electrice“ de la preîncălzitoarele de aer, lucrează brigada lui Krucso Ludovic. Acest „creier“ cu comenzi manuale pe fiecare agregat şi comenzi ciclice automate pentru fiecare preincălzitor, a fost executat în cele mai bune condiţii. „Sportivii au fost la înălţime şi în producţie", este părerea unanimă. Aceasta, fiindcă majoritatea electricienilor din brigadă sunt şi canotori fruntaşi. Cînd e vorba de sport, şeful de brigadă se transformă în antrenor. Gavrilă Zăvulan, Ana Arval, Ritta Hirco, Dumitru Ilea şi Honkiş Ştefan, electricieni şi canotori de ispravă, au adus Reşiţa pe locul IV la campionatele naţionale. „La vară, cînd campionatele naţionale de canotaj H. VALENTIN (Continuare în pag. 3-a) Furnalul nr. 2 Reşiţa Foto : I. MATO HUNEDOARA (de la corespondentul Agerpres — A. Zaharie). Cu mişcări precise, comandate de la tablouri, maşina de şarjat împinge piloţii de semicocs în cuptorul uneia din bateriile uzinei cocsochimice care pregăteşte hrană pentru furnale. Maistrul Gheorghe Herban şi cocsarii din schimbul său supraveghează temperatura cuptorului. Să nu scadă măcar cu un grad! Totul este atît de obişnuit. Ca ieri, ca întotdeauna... Curînd, de cealaltă parte a cuptorului uşa se deschide pentru a face loc şarjei. Cocsul cu flăcări în spate se rostogoleşte în vagon. Dar pe neaşteptate maşina încremeneşte. O defecţiune ! Sania agregatului care împinge piloţii în cuptor s-a rupt. Trei metri de metal, a patra parte din lungimea ei, au rămas în cuptor, blocîndu-l. Cocsarii schimbă priviri întrebătoare, neliniştite. E o defecţiune care poate avea urmări. Cuptorul nu mai poate fi încărcat, iar ciotul de sanie nu poate fi extras dintr-o asemenea dogoare. Trebuie redusă temperatura. Dar aceasta înseamnă strangularea procesului de producţie la toate celelalte cuptoare ale bateriei... Comunistul Gheorghe Herban întrerupe primul ezitarea de moment. Îmbracă repede costumul de azbest şi păşeşte hotărît spre gura cuptorului. Maistrul Gheorghe Herban răzbate curajos prin dogoare, ancorează ciotul de sanie cu un cablu, iar după cîteva secunde reapare în mijlocul tovarăşilor de muncă. Maşina de şarjat capătă câmp liter de acţiune. Cuptorul primeşte iarăşi încărcătură de semicocs. Şi iarăşi dă şarjă. Mii de kg. de cocs pe care furnalele Hunedoarei nu le-ar fi primit astăzi fără eroismul comunistului Gheorghe Herban. La sfîrşitul anului ce a trecut, pentru studenţii Institutului pedagogic din Tg. Mureş a fost dat în folosinţă încă un frumos cămin. In clişeu: exteriorul noului bloc. Printre muncitorii portului de mărfuri D.R.N.C.-Galaţi, care sunt evidenţiaţi pentru hărnicie la locurile lor de muncă, se numără şi şoferul Aristache Gîrleanu, care conduce o autostivuitoare. Zilnic el transportă cu grijă şi rapid sute de tone de mărfuri de la danele portului pînă la vagoanele C.F.R. sau magazii. încheierea conferinţei de la Punta del Este Conferinţa de la Punta del Este a miniştrilor Afacerilor Externe al ţărilor membre ale O.S.A. (Organizaţia Statelor Americane) şi-a încheiat ieri lucrările. După intense manevre de culise, diplomaţia imperialistă americană a izbutit cu greu să-şi asigure limita minimă necesară de voturi pentru adoptarea unor rezoluţii anticubane. Potrivit chiar relatărilor agenţiilor de presă occidentale, condiţiile în care a fost obţinut votul de la Punta del Este pot fi considerate drept o lovitură puternică adusă prestigiului Statelor Unite în America Latină. Citiţi în pag. 4 a comentariul nostru asupra acestei probleme. • ÎNCĂ 572.000 DE MUNCITORI ŞI FUNCŢIONARI AMERICANI s-au adăugat în cursul lunii ianuarie armatei şomerilor din S.U.A. Aceste cifre au fost făcute cunoscute la 31 ianuarie într-un raport dat publicităţii la Washington de ministrul Muncii al S.U.A., J. Goldberg. • In noaptea de 30 spre 31 ianuarie, 32 de deţinuţi algerieni, printre care 14 condamnaţi la moarte, au evadat din închisoarea din oraşul Blida (Algeria). • Specialiştii sovietici au construit un aparat cu ajutorul căruia persoanele lipsite de facultatea vorbirii iși pot recăpăta vocea. Acesta constă dintr-un tub de mase plastice în care este montat un vibrator miniatural. Vibratorul este legat de un generator minuscul cu semiconductor, alimentat de o baterie de buzunar. Aparatul înlocuieşte coardele vocale bolnave şi pus în contact cu organele normale ale vorbirii — limba, buze — produce o vorbire clară şi destul de puternică. In acelaşi timp el restabileşte timbrul iniţial al vocii persoanei respective. ANTOINE GIZENGA, patriot al poporului congolez, în apărarea căruia se ridică astăzi întreaga opinie paliă mondială progresistă. ..Citiţi în pag. 3-a noi relatări despre evoluţia problemei congoleze.