Munca, martie 1962 (Anul 18, nr. 4453-4479)

1962-03-01 / nr. 4453

înnoiri la Arad La uzinele textile „30 Decem­­brie“-Arad nu-i secţie sau atelier unde semnele noului să nu se ob­serve de la prima privire. Textilis­­tele de aici vorbesc cu bucurie şi mîndrie despre toate aceste înnoiri. Uzina de azi nu mai seamănă deloc cu ceea ce a rămas de la baronul Neumann. Patronul, în goană după cîştig, nu investea bani pentru e­­chiparea secţiilor cu maşini moder­ne, pentru amenajarea de grupuri sociale, pentru crearea unor condi­ţii de muncă omeneşti. însemnările noastre nu vor reuşi să cuprindă în întregime transfor­mările petrecute aici. Pentru acea­sta ar trebui tomuri întregi. Vom spicui doar cîteva din înfăptuirile din ultima vreme. Secţia filatură. Aici se instalează acum lumină fluorescentă, sala se supraetajează, se lucrează la o insta­laţie de transport pe bază de con­­veet. Pe jos se aşterne pardoseală de mozaic, iar între maşini se pune parchet. Sunt doar cîteva lucrări. Le vezi de cum intri în acest mare sec­tor şi ele sunt pe terminate. Ingine­rul care ne însoţeşte ne conduce spre un grup de carde de bumbac. Ne arată că la toate s-a adaptat sistemul de precardare. A crescut turaţia cu 8-12 ture pe minut, obţi­­nîndu-se astfel un spor de produc­ţie de 30 la sută şi — ceea ce e foarte important — sporeşte cantita­tea semifabricatului. înainte, un singur motor acţiona 48 de ringuri. O simplă defecţiune scotea din lu­cru toată grupa de maşini. Acum toate laminoarele, flagerele, ringu­rile sunt acţionate individual. La un număr de 16 laminoare „Metalurgi­ca“ s-au montat cilindri debitori pe lagăre cu rulmenţi, debitarea cres­­cînd astfel cu aproape 50 la sută. Ar mai trebui amintit că prin mărirea cursei băncii la 43 de ringuri se în­făşoară cu 12 la sută mai mult fir pe bobine d­ecît înainte. Iată doar cîteva din multele mă­suri prin care s-a obţinut o produc­tivitate sporită a muncii şi îm­bunătăţirea calităţii semitortului. Acţiunea de modernizare continuă cu intensitate. Printre altele, se va monta o nouă linie de abataj, vor fi puse în funcţiune 29 de carde „Vulcan“ de mare productivitate şi 38 de ringuri noi, 8 laminoare de tip vechi vor fi înlocuite cu lami­noare „Metalurgica“, se vor termina lucrările pentru acţionarea indivi­duală a cardelor etc. Prin aceste modernizări, capacitatea filaturii va creşte în acest an cu cca. 24 la sută. La ţesătorie înnoirile sunt şi mai pregnante. Aici se fac lucrări im­portante, ,în special cu caracter social. în prezent constructorii mun­cesc de zor la finisarea interioară a noului grup social, compus din două vestiare, duşuri, camere de igienă etc. In acelaşi timp se montează noi instalaţii de ventilaţie. Lumina flu­orescentă a fost introdusă încă de anul trecut. Şi tot atunci au fost instalate 500 d­e războaie de ţesut automate şi 20 de noi războaie. Şi aici pardoseala e din mozaic, iar porţiunile din faţa războaielor, au fost parchetate. In acest an, încă 200 de războaie cu o uzură mare vor fi înlocuite cu tot atîtea războaie automate. Şi în preparaţia ţesători­­ei vor fi puse în funcţiune noi ma­şini de urzit, de bobinat şi de canetat. Am vorbit despre două din sec­toarele de bază ale întreprinderii. Dar acţiunea de modernizare cu­prinde deopotrivă şi finisajul, şi sec­ţia de gravură, şi alte locuri de muncă. Maşini modernizate, maşini noi, condiţii de muncă mereu mai bune — iată ce caracterizează uzinele textile „30 Decembrie“. Bucurîndu­­se de toate aceste realizări, textilis­­tele arădane răspund grijii partidu­lui şi guvernului prin munca însu­fleţită, mereu mai spornică. Atenţia lor principală este îndreptată spre producerea unor ţesături trainice şi frumoase, care să satisfacă exigen­ţele cumpărătorilor. De aceea, în întrecerea socialistă pe care o des­făşoară ele se străduiesc să dea nu­mai produse de calitate extra şi I-a. Realizările obţinute pînă în pre­zent confirmă că angajamentele prind viaţă cu succes. I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banat -0*0- Noi construcţii de locuinţe la Blaj în oraşul Blaj, unde nu de mult a fost dat în exploatare unul din cele mai moderne combinate de in­dustrializare a lemnului din ţară, ritmul construcţiilor de locuinţe pentru muncitorii care lucrează aici se desfăşoară cu intensitate. In anul trecut au fost date în folosință 69 de apartamente confortabile. In primul semestru al acestui an, constructorii vor mai preda locuitorilor Blajului, alte 77. Cele mai multe din acestea se află în stadiu de finisare. (Coresp. „Munca“) Intre pionierii şcolii medii nr. 10 din Capitală şi cei ai unei şcoli din Moscova s-a statornicit mai de multă vreme o trainică prietenie. De curînd, cei din Bucureşti au primit în dar de la prietenii lor sovietici un album cu fotografii Foto: L. TIBERIU MUNKA Descoperirea unor vase de lut ars şi altor obiecte datînd de acum 3.500 ani In urma cercetărilor arheologice e­­fectuate pe dealul Lempesch-Sînpe­­tru, din regiunea Braşov, au fost descoperite vase de lut ars şi alte obiecte care datează de aproximativ 3.500 de ani. Cercetătorii presupun că aici a existat o aşezare omeneas­că datînd din faza timpurie a epocii bronzului. (Agerpres) In cadrul „Decadei cadourilor" pentru femei Expoziţii cu vînzare la marile magazine Cu prilejul „Decadei cadourilor“ pentru femei, în marile magazine din Capitală s-au deschis şi se vor mai deschide numeroase expoziţii cu vîn­zare. La magazinul „Victoria", la etajul IV, funcţionează o expoziţie de tri­cotaje pentru femei. In zilele de 4, 5, şi 6 martie la etajul V al acelu­iaşi magazin se vor prezenta — pe manechine vii — circa 100 modele noi de confecţii realizate de I.I.S. „Arta Modei“. La etajul I al magazinului „Bucu­reşti" se află o expoziţie pentru vîn­­zarea ţesăturilor de mătase naturală, vegetală şi din fire sintetice. înce­­pind de azi la parterul magazinelor se vor desface articole de tricotaje, lenjerie şi marochinărie pentru fe­mei. In sfîrşit, „Romana“ anunţă că va organiza la 5 martie o expoziţie ase­mănătoare în cadrul căreia vor fi prezentate peste 20 modele tricotaje realizate de fabrica „Tinăra Gardă" din Capitală. Primirea ambasadorului Ghanei de către ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné Miercuri, 28 februarie, ministrul Afacerilor Externe al R. P. Romíné, Corneliu Mănescu, a primit în audi­enţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ghanei la Bucu­reşti, Emmanuel Kodjoe Dadzie, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor de acreditare. Conferinţă de presă la Ministerul Economiei Forestiere Ieri dimineaţă a avut loc la Mi­nisterul Economiei Forestiere o con­ferinţă de presă consacrată infor­mării reprezentanţilor ziarelor şi ra­­dioteleviziunii asupra însemnatelor realizări obţinute de lucrătorii aces­tui sector în valorificarea superioa­ră a masei lemnoase şi dezvoltarea producţiei de mobilă. Cu acest pri­lej au fost, prezentate de către cadre din conducerea ministerului infor­mări privind ridicarea productivită­ţii fondului forestier şi gospodărirea lui, valorificarea superioară a ma­sei lemnoase în noile complexe in­dustriale şi creşterea eficienţei eco­nomice a comerţului exterior cu produse lemnoase. Au fost proiec­tate de asemenea şi două filme do­cumentare- In continuare s-a răs­puns la întrebările puse de ziarişti. R­ealizări şi deziderate Pucioasa. O staţiune balneo-cli­­materică în plină dezvoltare. Deşi este îmbrăcată în mantie de iarnă, totuşi ea găzduieşte peste 200 de muncitori, tehnicieni şi pensionari veniţi aici pentru a-şi reface sănăta­tea. Tratamentul continuă — evident cu aceeaşi eficienţă — şi în acest anotimp. Mulţi dintre cei care se află aici sunt foarte bine familiarizaţi cu aceste locuri pitoreşti. Iată-l de pil­dă, pe tovarăşul Ion Stan, pavator la Întreprinderea de poduri şi dru­muri din Bucureşti. Este la a şasea baie de sulf şi se simte foarte bine. — Am fost şi anul trecut aici - spune el. M-au surprins plăcut în­noirile din staţiune : sala de cultură fizică medicală, sala de infraroşii, cabinetul de stomatologie. Ţi-e mai mare dragul să faci baie în cabine­tele proaspăt faianţate, să păşeşti pe covoarele moi, din material plastic. Cit priveşte masa, aflaţi că această cantină stă alături de un restaurant de mina întîia, atît în privinţa va­rietăţii meniurilor cit şi a pregătirii mîncării. In două săptămîni nu s-a repetat nici un fel de mîncare. De aceeaşi părere este şi tovarăşul Marin Stoica, muncitor la G.A.S. Bucium­eni, raionul Olteniţa, care ne-a declarat: — Eu n-am mai avut nevoie de aşa-zisa perioadă de aclimatizare. Am mai fost aici şi în alţi ani. Cu­nosc staţiunea tot atît de bine ca şi gospodăria unde lucrez. Tratamen­tul urmat mi-a făcut foarte b­ine : băile de sulf, de lumină au amelio­rat lombo­sciatica de care sufăr. Mă bucur că conducerea serviciului me­dical, în frunte cu tovarăşul dr. Eduard Şerban, a ţinut seama de sugestiile date de pacienţi anul tre­cut. Există acum un cabinet de ma­saj medical, iar la cantină a fost repartizată o soră sub îngrijirea că­reia se pregătesc meniurile dietetice. Ar trebui să se facă o cotitură şi in privinţa organizării tim­pului liber. Este o veche dorinţă a celor veniţi la Pucioasa. De la oricare din oamenii muncii veniţi în staţiune vei auzi aceleaşi cuvinte de mulţumire la adresa per­sonalului medico-sanitar, care se străduieşte ca tratamentele respec­tive să fie cit mai eficace. Dar o vi­zită prin camerele de dormit ale pavilionului de tratamente iţi dă posibilitatea să constaţi că în unele din ele ar trebui mai multă ordi­ne, mai multă curăţenie. Din acest punct de vedere însăşi conducerea serviciului medical este nemulţu­mită, dar realmente nu poate face prea mult: camerele de ca­zare apa­rţin întreprinderii regio­nale balneo-alimaterice Sinaia şi, fireşte, şi tovarăşele care au in seamă curăţirea lor sunt salariatele întreprinderii. Mai există şi un ad­ministrator al I.R.R.C. Sinaia pe lingă administraţia serviciului medi­cal al staţiunii Pucioasa. Cu toată această dublă conducere administra­tivă n-au fost rezolvate lucruri atît de uşor de rezolvat. Conducerea ser­viciului medical a luat măsuri pen­tru faianţarea cabinelor de baie, a cabinetelor de tratament, pentru mozaicarea şi zugrăvirea lor şi a co­ridoarelor, dar lucrurile s-au oprit aici, deoarece dormitoarele aparţin I.R.R.C. Sinaia. Unii dintre cei veniţi la tratament şi-au exprimat părerea că activita­tea c­ultural-educativă ar putea, fi mai interesantă, mai atractivă. In staţiune există o bibliotecă bine datată şi majoritatea pacienţilor ci­tesc. Dar aceasta nu este suficient. Casa de cultură din oraş oferă un program puţin interesant, care nu atrage pe cei aflaţi în staţiune. Con­ducerea Casei raionale de cultură din Sinaia ar trebui să nu se mărgi­nească — în sprijinirea activităţii Casei de cultură din Pucioasa — nu­mai la trimiterea unor copii după programe. Ajutorul se cere a fi mul­tilateral, să meargă pînă­ la analiza posibilităţilor existente pentru orga­nizarea unor acţiuni cit mai variate şi atractive. De asemenea, este nea­părat nevoie ca secţia culturală a Sfatului popular raional Tirgovişte să se preocupe mai mult de îndru­marea colectivului Casei de cultură şi să-l ajute practic ca sala de fes­tivităţi să devină cit mai primitoa­re. In felul acesta se va rezolva un vechi deziderat al celor veniţi la tratament in această frumoasă sta­ţiune. ADELA DAVIDESCU In C­a­p­it­a­lă O nouă linie de autobuze Din cauza lucrărilor edilitare de pe bd. Păcii, în scopul îmbunătăţirii transportului în comun pe porţiunea bd. Libertăţii — şoseaua Cibrogîrla, cu începere de la 1 martie 1962, ia fiinţă un nou traseu de autobuze — nr. 68 — cu plecarea din bd. Liber­tăţii (farmacie). Noua linie de au­tobuze va avea următorul traseu : bd. Libertăţii (farmacie) — str. Con­ductei — bd. Păcii — str. Lucernei până la fabrica de mobilă „Tehnica lemnului“. -000-PRONOEXPRES La tragerea concursului Pronoexpres nr. 9 din 28 februarie 1962, au fost extrase din urnă următoarele numere : 39 24 9 20 7 5 Numere de rezervă : 37 42 Fond de premii : 552.425 lei. Aspect din secto­rul montaj gene­ral de la Uzinele d­e tractoare din Brașov. In Editura Tehnică au apărut: REPARAREA MAŞINILOR- UNELTE de I. K. Murzin — V. I. Panaeva Traducere din limba rusă 80 pagini 2,60 lei Lucrarea cuprinde procedeele şi metodele de reparare a pieselor ma­­şinilor-unelte (batiuri, mese, arbori principali, mecanisme cu şurub şi cu culise, elemente ale acţionărilor hi­draulice etc.), dîndu-se şi exemple de modernizare a maşinilor-unelte cu prilejul reparaţiilor. Se adresează muncitorilor şi teh­nicienilor din întreprinderile con­structoare de maşini şi din atelie­rele mecanice care se ocupă cu repararea maşinilor-unelte. --------0*0—-----­TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII IN ATELIERELE DE FORJĂ de V. Răducu — N. Dumitriu 128 pagini 4,25 lei Lucrarea prezintă măsurile gene­rale necesare îmbunătăţirii condiţii­lor de muncă şi de securitate a muncii la executarea operaţiilor de forjare şi matriţare. Se adresează personalului din ate­lierele de forjă -0*0- CARTEA BOBINATORULUI DE MAŞINI ELECTRICE de C. Bălă — Al. Fetiţa — V. Lefter* 624 pagini 25,60 lei Lucrarea este un îndrumător teo­retic şi practic pentru bobinatorii care lucrează în atelierele de repa­rare a maşinilor electrice din mari­le întreprinderi industriale, din cooperative, precum şi pentru lucră­torii din secţiile de bobinaj ale fa­bricilor de maşini şi de aparate electrice. Din cuprinsul lucrării menţionăm între altele, următoarele capitole: construcţia şi funcţionarea maşini­lor electrice, materialele folosite, în­făşurări concentrate, înfăşurări de curent alternativ, elementele con­structive ale circuitului înfăşurări­lor maşinilor electrice, construcţia şi execuţia înfăşurărilor maşinilor electrice. GRECIA: Noul buget va adunei mizeria maselor ATENA 28 (Agerpres). — La 26 februarie ministrul d­e Finanţe al Greciei, Theotokis, a prezentat în parlament proiectul de bileţel pe anul 1962. Dificultăţile economice crescânde ale Greciei sunt oglindite de faptul că în anul 1962 deficitul bugetului va atinge uriașa sumă de 4.725 milioane drahme. Cheltuielile totale se vor ridica la 24.590 mi­lioane drahme, iar veniturile la 19.865 milioane drahme. Deficitul va fi acoperit în special de ajutoarele și împrumuturile străine, în primul riod cele oferite de S.U.A., ceea ce va accentua dependenţa ţării de puterile străine. Guvernul a ignorat cererile­­ opi­niei publice de a se reduce­­ cheltu­ielile militare, care au împovărat ţara, şi a hotărît să le menţină la nivelul anului trecut. Potrivit cal­culelor făcute de ziarul „Arghi“, cheltuielile militare totale, inclusiv cele pentru construcţiile militare, se vor cifra la uriaşa sumă de 6 mi­liarde drahme.­­ Suma totală a impozitelor pe ve­nituri şi a impozitelor indirecte per­cepute de la oamenii muncii va creşte în 1962 cu peste un miliard de drahme în comparaţie cu 1961, atingînd cifra de 16.218 milioane drahme. Trăsăturile caracteristice ale bu­getului pe anul 1962, scrie ziarul „Arghi“, sunt : cheltuieli militare co­losale, îngheţarea salariilor oameni­lor muncii, impozite monstruoase. RE­S­­CURT FRANŢA. — Direcţia imprimeriei „Taupin“ din Paris a concediat 29 de muncitori „vinovaţi“ că au participat la greva naţională din 9 februarie. S.U.A. — Rasiştii americani încearcă din nou să arunce în închisoare pe Martin Luther King, conducătorul luptei împotriva segregaţiei rasiale. La 27 februarie a început la Albany (statul Georgia) procesul împotriva acestui luptător. El este primul jude­cat dintre cei 750 de cetăţeni ai aces­tui oraş arestaţi în decembrie 1961 pentru că au participat la demonstra­ţiile din faţa aceluiaşi tribunal care îi va judeca. ETIOPIA. — Comisia economică a Naţiunilor Unite pentru Africa care s-a întrunit la Addis Abeba a hotărît, 2010­ la 27 februarie, să recomande Consi­liului economic şi social O.N.U. „re­tragerea calităţii Republicii Sud-Afri­­cane de membră a comisiei, pînă ce va pune capăt politicii de discrimi­nare rasială". S.U.A. — La 27 februarie, după o boală îndelungată s-a stins din via­ță, în vîrstă de 78 de ani, publicistul american Albert Rhys Williams, uma­nist și neobosit luptător pentru prie­tenia sovieto-americană. Artişti amatori la sate Formaţiile de artişti amatori ale sindicatelor din întreprinde­rile regiunii Iaşi desfăşoară in aceste zile o rodnică activitate în sprijinul transformării socia­liste a agriculturii. In timpul lor liber, artişti amatori merg la sate şi prezintă pe scenele că­minelor culturale programe care se bucură de o largă participare a ţărănimii muncitoare. In cursul ultimei săptămîni s-au deplasat in acest scop un număr de mai bine de 80 brigăzi artistice de a­­gitaţie, tarafuri, fanfare, echipe de dansuri de la Atelierele de reparat material rulant din Iaşi, fabricile „Ţesătura", de anti­biotice, de ţigarete, întreprinde­rea de transporturi Iaşi şi din alte unităţi. (Coresp. „Munca“) SPORT spore Asociaţia şi-a îmbogăţit activitatea In anul trecut consiliul asociaţiei sportive de la Combinatul „Sticla- Faianţa"-Sighişoara şi-a axat activi­tatea mai mult pe două discipline : fotbal şi handbal. Anul acesta, la cele două discipline se vor mai adăuga secţiile de popice, volei băieţi şi fete, şah, baschet, tenis de masă etc. Odată cu venirea primăverii, stadio­nul „1 Mai“ care aparţine asociaţiei sportive de la „Sticla-Faianţa“, va fi înzestrat cu un teren de baschet şi unul de volei. In apropierea Com­. Jucătorii români de tenis de masă au dominat întrecerile indivi­duale ale actualei ediţii a campiona­telor internaţionale încheiate aseară la Constanta cucerind toate cele 5 titluri. Jucind în stilul său caracteristic, campionul ţării Radu Negulescu a cîştigat proba de simplu masculin în­­vingînd în finală cu 3—0 (17, 12, 12) pe Fahazi (R.P. Ungară). In semifi­nale Negulescu eliminase cu 3—1 pe Roszas (R.P.U.) iar Fahazi cu 3—9 pe cehoslovacul Stattek. Cîștigătoarea probei de simplu feminin a fost cu­noscută după desfășurarea a 5 seturi. Titlul a revenit maestrei emerite a sportului Maria Alexandru, învingă­toare cu 3—2 (-19, —19, 19, 19, 19) in faţa talentatei jucătoare sovietice • SPORT *­ binatului va fi amenajată o po­­picărie. Pentru sportul de masă, consiliul şi-a întocmit un plan pentru organi­zarea de competiţii interasociaţie la diferite discipline sportive. De asemenea a fost introdusă gim­nastica în producţie deocamdată în trei secţii, unde participă peste 170 de muncitori şi muncitoare, Ioan Turian corespondent voluntar Paisiaru, care în semifinală a învins cu 3-0 pe Geta Pitică. Iată rezulta­tele înregistrate în finalele probelor de dubiu : masculin — Negulescu, Rethi (R.P.R.) — Roszas, Fahazi (R.P.U.) 3—0; feminin : Geta Pitică, A­gendă Maria Alexandru (R.P.R.) — Kerekes, Hevesi (R.P.U.) 3—2; mixt : Pitică, Negulescu (R.P.R.) — Alexandru, Co­­bîrzan (R.P.R.) 3—2. POIANA BRAȘOV 28 (Agerpres). Miercuri au început la Poiana Braşov campionatele republicane de Cupa Campionilor Europeni la volei Echipa „Rapid" s-a calificat pentru turul următor Invingînd marti seara, în meciul re­tur, cu 3—0 (12, 11, 9) pe Brabo Vol­ley Club Anvers, echipa Rapid Bucu­reşti s-a calificat pentru turul urmă­tor al „Cupei campionilor europeni" la volei. Corespondentul sportiv al agenţiei „France Presse" scrie în co­mentariul său că „voleibaliştii români au confirmat superioritatea tehnică pe care au afişat-o duminică la An­vers unde au invins cu acelaşi scor formaţia belgiană“, schi, probe nordice şi alpine. La întreceri participă aproximativ 300 de schiori şi schioare din diferite regiuni ale ţării­ In prima zi au fost desemnaţi campionii la trei probe. Stelian Drăguş (Casa Ofiţe­rilor Braşov) a­­cîştigat cursa de 30 km, fond în 20­07’14”6/10, Elena Tom (Casa Ofiţerilor Braşov) a ter­minat victorioasă în proba de 10 km, fond cu timpul de 45’ 25”, iar Ilona Micloş (Dinamo Braşov) s-a clasat prima la , slalom special. • Echipa de fotbal Steagul Roşu Braşov şi-a încheiat turneul în Grecia jucind cu Olimpiakos Pireu. Meciul a luat sfîrșit cu un rezultat de egali­tate : 3—3. Pag. 3.-a ■ III .11 W­.llli Dovezi concludente ale superiorităţii economiei U. R. S. S. MOSCOVA 28 (Agerpres). — Zia­rul „Pravda“ scrie că în Uniunea Sovietică există în prezent peste 100.000 de şantiere de construcţii. Numai an­ul acesta vor fi construite sute de întreprinderi industriale mari, patru furnale şi şapte cup­toare Martin, cinci laminoare, opt baterii de cocs. Capacitatea de pro­ducţie a minelor de fier va creşte cu 34 milioane tone de minereu, puterea centralelor, electrice va spori cu 8,9 milioane kW, iar pro­ducţia industriei cimentului va fi mărită cu aproape 8 milioane tone. „Pravda" subliniază că volumul investiţiilor capitale ale Uniunii So­vietice din întreaga perioadă a pri­mului plan cincinal se îndeplineşte in prezent in numai două săptă­­mîni. începînd încă din anul 1959 U.R.S.S. depăşeşte S.U.A. în ceea ce priveşte volumul absolut al in­vestiţiilor în industrie şi agricul­tură. In perioada 1951—1960 volu­mul investiţiilor capitale a crescut în U.R.S.S. cu 331 la sută, iar in S.U.A. numai cu 22 la sută. Catastrofă minieră în R. P. F. Iugoslavia BELGRAD 28 (Agerpres). — Agen­ţia Tanjug relatează că la 27 fe­bruarie într-o mină din Banovic (R.P.F. Iugoslavia) a avut loc o pu­ternică explozie. Straturile supe­rioare surpate au astupat ieşirea din galerie unde au rămas blocaţi numeroşi minieri. Un comunicat ofi­cial dat publicităţii marţi Sfeara precizează că din galerie au fost scoase 51 de­ cadavre. Dintre răniţii care au fost scoşi la suprafaţă unul a sucombat. Echipele de intervenţie sosite la locul catastrofei continuă lucrările de salvare a minerilor ră­maşi în fundul minei. ---------0*0--------­ Tragerea de amortizare ADAS La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS, din 28 februarie 1962, au ieşit ur­mătoarele opt combinaţii de litere : S.R.S. ; O.X.O. ; I.S.C. ; X.O.Z. ; F.R.M. ; G.Y.P. ; G.Z.M. ; I.F.E. ; LISTA DE CÎŞTIGURI Talon nr. 9 (1963) Intreg Ciştigu­rile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respectiv 1/8 din cîştigurile de mai sus, în care este cuprin­să şi valoarea nominală a obligaţiunii ciş­­tigătoare. Plata ciştigurilor se face prin unităţii* CEC proprii, la depunerile pe obligaţiuni cu ciştiguri. TRAGEREA DE BAZA DIN 28 FEBRUARIE 1962 0 » £ £ Valoarea •al 3 S -Sal câştigurilor v EL 0 Xd S *3 ** •7 T? _ b~ 2 •n O’ "2“ *G »■ 0 'S- Parțiala TotAIa c „ ,­­g 1_____ 1 37055 24 75.000 75.030 1 50978 12 50.000 50.030 1 06301 38 25.000 25.000 1 44973 40 10.000 10,$$ 1 02677 24 5.000 1 07988 13 5.000 1 13990 32 5.000 1 29664 29 5.000 1 31049 25 5.000 1 33575 04 5.000 1 52457 35 5.000 1 55643 50 5.000 40.000 Terminația seriei 60 215 26 2.000 60­ 573 14 2.000 60 676 19 2.000 ,360.009 600 17 3­1 800 600 52 03 800 600_______94________20_________800 1.440.000 1992 TOTALI 1 2.000.000 îÎ t tipul probabil Institutul Meteorol­o­logic Central comu­nică timpul probabil în următoarele 24 de ore în Capitală : Vreme umedă şi în­chisă. Temporar pre­cipitaţii sub formă de lapoviţă şi nin­­soare. Vint slab pină la potrivit din sec­torul nord-estic. Tem­­peraturile minime vor fi cuprinse între 0 grade la 2 grade, iar maximele între 2 şi 4 grade. Timpul probabil pentru următoarele 3 zile în ţară . Vremea se menţine umedă cu cerul mai mult acoperit. Temporar vor cădea precipitaţii locale sub formă de ploaie şi lapoviţă. HIM DAR FRUMOS

Next