Munca, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4481-4506)

1962-04-01 / nr. 4481

ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Din experienţa unor brigăzi de strungari Proletari din toate ţările, uniţi-vă!3 de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Bucureşti Unde sunt rezervele... Brigada de strungari pe care o conduc deţine de mai multă vreme titlul de fruntaşă în întrecerea so­cialistă. Nu de puţine ori, tovarăşii noştri de muncă ne-au pus întrebări cu privire la metodele pe care le folosim. Răspunsul nostru a fost : valorificarea pe cît se poate a tu­turor rezervelor de care dispune fiecare loc de muncă. Unde sînt, de fapt, aceste rezerve ? Mai întîi m-aş referi la înlătura­rea rebutului. Brigada de strungari pe care o conduc lucrează de mai bine de un an şi jumătate fără re­but. S-ar putea crede că efectuează lucrări simple, unde de fapt acesta nu este deloc admis. Nu este însă aşa. Noi prelucrăm piese de mare precizie, cum sunt capul de bară, capul manetei, pastile pentru bara de direcţie etc. în organizarea muncii pe brigadă, noi ţinem seama de calificarea fiecărui muncitor şi în raport cu ea îi repartizăm repere­le şi operaţiile. Pe de altă parte, între muncitorii noştri există un puternic spirit de într-ajutorare, fapt ce a făcut posibil să executăm prelucrări numai de bună calitate. Tot în sprijinul luptei pentru eco­nomisirea metalului noi am luat bu­nul obicei să sesizăm operativ pe to­varăşii din secţiile colaboratoare a­­tunci cînd, din diferite motive, ne livrează piese cu adaos mare de pre­lucrare. Cu prilejul unei asemenea sesizări, colectivul secţiei forjă a luat măsuri de îmbunătăţire a ma­triţei pentru executarea capului ma­netei, ceea ce a dus la economisirea unei importante cantităţi de metal. Nu ne putem considera însă mul­ţumiţi cu aceasta. Din secţia noastră se string lunar cantităţi mari de şpan. Mai bine de 15 la sută din acesta provine din prelucrarea unor laminate supradimensionate. Dacă serviciul de aprovizionare s-ar stră­dui să înlăture şi acest neajuns, ar avea de cîştigat nu numai colectivul secţiei, ci întreaga întreprindere şi economia naţională. La fel, după pă­rerea noastră, se mai poate îmbună­tăţi munca în secţiile turnătorie şi forjă. Astfel, dacă la capul barei, reper forjat, adaosul de prelucrare ar fi de numai 3 mm în loc de 5 cît este în prezent, iar la capul manetei de 3 mm în loc de 4, s-ar economisi, de asemenea, pe lingă o importantă cantitate de metal şi timp preţios, în care am putea executa alte lucrări. Dar, este cazul să amintim şi o altă rezervă. Considerăm că la spe­cificul activităţii noastre, de mare însemnătate este economisirea scu­lelor. La capătul celor 3 luni ce au trecut din 1962, evidenţa noastră de urmărire a îndeplinirii angajamentelor arată că am redus consumul de scule cu mai bine de 50 la sută, faţă de angajamentul luat, de cel puţin 30 la sută faţă de prevederi. Acum folosim lu­nar numai 10 cuţite de aşchie­­re, în loc de 21 cît avem planifi­cate. La acest rezultat am ajuns bine­înţeles, nu dintr-o dată, ci cu timpul. Printre măsurile care ne-au ajutat în acest sens sunt: utilizarea cuţitelor în raport de duritatea metalelor şi a operaţiunilor ce le avem de efectuat, ascuţirea lor corectă, precum şi folo­sirea unor viteze şi avansuri cores­punzătoare. De pildă, practica ne arată că în cazul prelucrării unui metal cu o duritate mai slabă, cum este O.L. 38, spargerea sau uzura prematură a cuţitului nu este deter­minată de duritatea metalului (de­oarece aceasta este slabă) ci de în­grămădirea acestui metal de duri­tate slabă care îngroaşă muchea tă­ietoare a cuţitului. Asta fiindcă la prelucrarea acestui metal este nece­sar ca la cuţite orcherul (unghiul de degajare a şpanului) să fie mai mare, ceea ce evită încărcarea aces­tuia, şi, în consecinţă, spargerea sau uzura lui prematură. Totodată, la aş­­chierea metalelor dure, ca, de pildă, O. L. 50, 60, unde spargerea sau uzura prematură a cuţitului este de­terminată de duritatea metalului, e indicat ca la cuţit orcherul să fie mai mic, ceea ce asigură o viaţă mai lungă a sculei. Aş mai adăuga la toate acestea şi un alt lucru important. Ca urmare a stabilităţii reperelor pe care le primim spre prelucrare, în brigada noastră oamenii s-au specializat în executarea unor operaţiuni. în ase­menea condiţii noi reuşim să pre­gătim din timp sculele şi să reglăm astfel maşinile încît totul să se des­făşoare conform instrucţiunilor teh­nologice. Spre a ne mobiliza şi mai mult în lupta pentru economisirea sculelor, recent, colectivul brigăzii a hotărît să îmbrăţişeze iniţiativa con­structorilor de tractoare din Braşov, angajîndu-se să lucreze lunar cel pu­ţin zece zile cu scule economisite. Strungarii­ din brigadă pe care o conduc, descoperă mereu noi rezer­ve pentru economisirea timpului. El GHEORGHE BUJICA strungar, şef de brigadă, membru în comitetul sindical de secţie, uzinele „Tudor Vladimirescu“, Bucureşti (Continuare în pag. 3-a) „Miniaturi dobrogene" Sub acest titlu au fost cuprinse într-un volum de versuri editat de Casa Regională a Creaţiei Populare o serie de lucrări ale tinerilor poeţi dobrogeni inspirate din viaţa nouă a oamenilor muncii din prima re­giune a ţării cu agricultura complet colectivizată. (Coresp. „Munca“) Pentru sezonul călduros, în ma­gazine au fost puse în vînzare zile­le acestea noi modele de ţesături, tricotaje şi încălţăminte. Pulovere, scampolouri şi com­­pleuri din fire sintetice şi din bum­bac mercerizat, cu o contexturi fină, în culori pastel şi cu o croială modernă, uşor de spălat, fuste din fire artificiale, raglane şi bluze de vînt impermeabilizate din relon, costume de baie din relon supra­­elastic, fac parte din ultima colec­ţie, care cuprinde 500 de modele, realizată de sectorul confecţii-tri­­cotaje. O bogată gamă de produse au creat pentru lunile călduroase şi întreprinderile textile. Numărul de­senelor şi contexturilor noi se ridi­că la 1650. Aproximativ 1000 de modele de încălţăminte cuprinde, de asemenea, colecţia sectorului încălţăminte-ma­­rochinărie. Intre acestea sunt pan­tofii uşori, cu vîrf ascuţit şi talpă subţire din duroflex, sandalele tip „Litoral“, valizele voiaj prevăzute cu truse de toaletă şi tacîmuri etc. (Agerpres) Pentru sezonul călduros Sesiunea de comunicări a Institutului de energetică al Academiei R. P. Romíné Vineri şi sîmbătă a avut loc se­siunea de comunicări a Institutului de energetică al Academiei R. P. Ro­míné, în cadrul căreia au fost pre­zentate principalele realizări obţi­nute în anul 1961. Cercetătorii au definitivat lucrarea privind recen­­sămîntul resurselor termoenergeti­­ce ale ţării, au pus la punct metode noi pentru determinarea bilanţuri­lor energetice de perspectivă etc. Au fost prezentate, de asemenea, re­zultatele obţinute în stabilitatea funcţionării şi reglarea sistemului electroenergetic al ţării. O intere­santă comunicare pe această temă a fost prezentată de specialiştii U­­zinelor „Electroputere" din Craiova. Rezultatele cercetărilor privitoare la valorificarea cărbunilor din Va­lea Jiului, precum şi în domeniul arderii ligniţilor, a combustibililor lichizi şi gazoşi, procesele de ardere în motoarele termice etc., au făcut obiectul unor alte comunicări. (Agerpres) IN EDITURA POLITICĂ 1­­ , e­i a aparut: [ Consfătuirea pe fară [ a ţăranilor colectivişti volumul cuprinde : [ — Intervenţiile a 162 de pârtiei- j I panţi, ţărani colectivişti, frun-­j [ taşi ai agriculturii socialiste, j I lucrători din S.M.T. şi G.A.S., J j activişti de partid şi de stat, j I oameni de ştiinţă, tehnicieni j­­ şi ingineri; J I — Recomandările celor 6 comisii j I de lucru privind producţia de j ( cereale şi plante tehnice, creş-­­­­ terea animalelor, producţia J­­ pomi-viticolă, producţia legu- j ( micolă, mecanizarea agricultu- J | rii, probleme economice şi or- ] r ganizatorice ale gospodăriilor j f colective; ( — Cuvîntarea tovarăşului Gheor- j \ ghe Gheorghiu-Dej rostită la | f încheierea Consfătuirii; j ( — Chemarea Consfătuirii pe ţară j I a ţăranilor colectivişti. f Volumul este ilustrat cu foto- ] (grafiile vorbitorilor şi cu aspecte­­­­ din timpul consfătuirii. Pregătiri pentru turneul L­. E. F. A. la fotbal în vederea desfășurării jocurilor de fotbal din cadrul turneului de juniori U.E.F.A., la Brașov se fac intense pregătiri. Astfel, stadionul „Tractorul" — unde se vor desfășu­ra întîlnirile programate — suferă importante transformări, se ame­najează noi vestiare, sub tribuna centrală, se lucrează la noua tri­bună oficială şi la cea destinată presei. De asemenea, se revizuiesc numerotarea locurilor, instalaţiile de la tabela de marcaj, staţia de radioamplificare a stadionului. (Coresp. „Munca“) Spectacolul Baletului Naţional din Senegal Colectivul Baletului Naţional din Senegal a prezentat sîmbătă seara în Sala Sporturilor Floreasca cel de-al patrulea spectacol în faţa pu­blicului bucureştean. Ca şi la celelalte reprezentaţii, cîntecele şi dansurile folclorice in­spirate din tradiţia, din viaţa şi munca poporului senegalez şi ale al­tor popoare din Africa au fost răs-­ plătite cu t/ii aplauze de spectatori. (Agerpres) Anul XVIII—nr. 4481 DUMINICĂ 1 APRILIE 1962 4 pagini 20 bani Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populară Romînă, In temeiul art. 37, pct. 1 din Constituție, Consiliul de Stat decretează : Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extra­ordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU DEJ BUCUREŞTI, 31 martie 1962 miereu el® calitate Minerii din brigada lui Nicolae Dă­­năilă de la sectorul doi al minei de fier Teliuc dau multă atenţie calită­ în scopul obţinerii unor ţesături fine, cu rezistenţă superioară, la fabrica de stofe „Libertatea" din Sibiu funcţionează un laborator de analize fizice-mecanice, în clişeu , laboranta Rita Denghel lucrînd la un dinamosnetru pen­tru stabilirea rezistenţei firelor. Foto : S. EMIL­ ţii minereului. In luna aceasta din abatajul lor s-a extras pentru furna­lele de la Hunedoara şi Calan numai minereu de calitate bună. Acest fapt se datoreşte aplicării metodei de îm­puşcare selectivă a minereului şi ale­gerea la locul de muncă a sterilului din minereu. Pentru rezultatele obţi­nute brigada a fost declarată fruntaşă pe sector, fiind stimulată totodată ma­terialiceşte printr-un premiu. (Coresp. „Munca") ! „Avem nevoie­­ de un avion...“ Golaşe şi seci erau dea­lurile dimprejurul Smulţi­­lor. Sărace erau pămin­­turile ! In anii cu ploi mărunte şi dese, pe pan­tele erodate ale acestor dealuri abia de se făceau 300—400 kg. porumb la hectar. De cele mai mul­te ori nu se scotea nici sămînţa. „Sterpe o să rămlnă pe veci..." ziceau oamenii, cu ani in urmă, cintărind roadele sărace ale trudei lor pe pămîn­­turile de deal. O dată insă cu unirea ţăranilor din Smulţi in­tr-o puternică gospodărie colecti­vă, soarta dealurilor sterpe a în­ceput să se schimbe. Tăind tera­se, colectiviştii le-au trezit la o viaţă nouă. Pe terase au plantat vii. Şi in toamna trecută, au cu­les primele roade ale muncii lor de valorificare a acestor terenuri: de pe 32 hectare au recoltat cite 7.843 kg. struguri la hectar. Anu acesta vor rodi încă 129 hec­tare. Terasele plantate de colecti­viştii din Smulli cu viţă de vie vor ajunge, peste doi ani, la 400 hectare. Cîndva pămînturile erau soco­tite moarte. Colectiviştii le-au dat viaţă nouă, transformîndu-le în podgorii şi livezi tinere, sursă de venituri importante. Şi cei care mai de mult zgîriau pămînturile­­sterpe cu plugurile rudimentare, au zis, la o consfătuire din primă­vara aceasta, prin glasul pre­şedintelui gospodăriei lor colec­tive, Vasile Tofan : ,,Avem ne­voie de un avion pentru stropitul viei şi livezii noastre...“ Cererea le va fi satisfăcută. Este minunat acest drum al co­lectiviştilor care, muncindu-şi pămîntul, se gîndesc să folo­sească la întreţinerea plantaţiilor cele mai moderne mijloace. (Coresp. „Munca“) La sfîrşit de sâptămînă a intrat în obişnu­inţa colectivului de la fabrica de încălţămin­te „Dîmboviţa" din Capitală ca după o săptămînă de muncă să petreacă timpul li­ber în excursii cu au­tocarele O.N.T. „Car­­paţi“. Ieri după-amia­­ză, de pildă, au plecat 230 de muncitori, teh­nicieni şi ingineri îm­preună cu familiile lor pe Valea Oltului cu înapoierea prin Sibiu-Braşov. Tot din acea-­­stă fabrică, din ini­ţiativa organizaţiei U.T.M. un grup de 200 de tineri au plecat azi într-o excursie pentru a vizita muzeul Dofta-A­na. (Rep.) Tot mai mulţi ingineri agronomi şi zootehnişti Îşi exprimă dorinţa de a lucra In G.A.C. nou înfiinţate PE OGOARE. Aici este menirea noastră ! După terminarea facultăţii am cerut să fiu trimisă ca inginer a­­gronom într-un sat, acolo unde este adevărata noastră menire. Şi fiind din Osica de Sus, mi-am dorit foarte mult să merg aici, în comuna în care am copilărit. Pînă la înmî­­narea repartizării parcă a trecut o veşnicie. Vă închipuiţi marea mea bucurie cînd am aflat că dorinţa mi-a fost îndeplinită. Cînd am a­­juns la Osica, se punea tocmai te­melia noii gospodării colective, al cărei inginer agronom aveam să devin. Oamenii m-au înconjurat cu dragoste, acordîndu-mi tot spri­jinul şi încrederea lor. Chiar de la început munca în gospodăria colec­tivă mi-a adus mari satisfacţii, mi-a dat aripi puternice. Acum toată comuna este colecti­vizată, iar noi am terminat de în­tocmit primul plan de producţie. Pe ogoarele înfrăţite, colectiviştii au început munca. Planurile noastre sunt îndrăzneţe şi pe deplin reali­zabile. Vrem ca la sfîrşitul anului acesta să obţinem un venit de peste 1.700.000 lei. Iată în ce direcţii se orientează activitatea noastră. Avem în mo­mentul de faţă o suprafaţă de 203 hectare însămînţate cu grîu, 11 hec­tare cu orz de toamnă şi 10 hectare cu secară. Vom mai cultiva 491 hec­tare cu porumb, (de pe 100 ha ne-am propus să obţinem 5.000 kg porumb boabe la hectar), 25 ha cu floarea soarelui şi 125 hectare cu tutun su­perior. Pămîntul nostru fiind foarte bun pentru legumicultură, anul a­­cesta vom cultiva 40 hectare cu cartofi timpurii şi 35 hectare cu alte legume şi zarzavaturi. Munca în acest sector se desfăşoară din plin. Cît priveşte dezvoltarea sectorului zootehnic, ne-am propus să cum­părăm încă 40 vaci şi juninci, 80 viţele şi 15 scroafe. Mai avem în plan înfiinţarea unei ramuri api­cole cu 50 de stupi şi alta avicolă cu 2.500 păsări. Zilele acestea de primăvară se scurg nespus de repede. Sînt atîtea şi atîtea de făcut într-o nouă gos­podărie. Seara, cînd după o zi de lucru intensă dar frumoasă şi în­tr-un anumit fel, plină de noutate, mă întorc acasă şi recapitulez ce am realizat, mi se pare că e prea puţin. Fiindcă cum poţi să răspunzi pe deplin grijii, încrederii şi spriji­nului total pe care ţi-l acordă co­lectiviştii, decât printr-o muncă pli­nă de dăruire faţă de profesiunea aleasă. Planurile îndrăzneţe ale colectiviştilor sunt şi ale mele. De aceea mă străduiesc ca cele învă­ţate în anii studenţiei să dea roade. Aceasta înseamnă să organizez şti­inţific toate sectoarele de producţie pentru a face ca pămîntul să dea recolte tot mai bogate. Da, aici în agricultură, unde se dă marea bătălie a belşugului, este lo­cul, adevărata menire a noastră de a traduce în viaţă măreţele sarcini trasate de partid agriculturii. ILEANA CORBU inginer agronom, G.A.C. „Oc­tombrie Roșu", comuna Osica de Sus, raionul Balș, regiunea Oltenia „ffergem unde este nevoie“ TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.M.R. — TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DE CĂTRE ABSOLVENŢII UNOR ŞCOLI AGRICOLE Cu prilejul absolvirii cursurilor Centrului şcolar agricol Poarta Albă, regiunea Dobrogea, şi Centrului şco­lar agricol Miniş, regiunea Banat, maiştrii agricoli, zootehnicieni şi vi­ticoli din promoţia 1962 ai acestor şcoli au adresat telegrame Comite­tului Central al Partidului Muncito­resc Român — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. în telegramele trimise, absolvenţii celor două şcoli mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pen­tru condiţiile create în timpul şcola­rizării, în vederea unei pregătiri multilaterale. Acum, după încheierea colectivi­zării agriculturii, scriu în telegrama lor absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri agricoli şi zootehnicieni Poarta Albă, cerem să mergem ca agronomi şi zootehnicieni în gos­podăriile agricole colective , acolo unde este nevoie. Ne angajăm să a­­plicăm în practică cunoştinţele asi­milate şi să muncim cu abnegaţie şi perseverenţă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid în domeniul agriculturii, pentru În­florirea patriei noastre dragi, Repu­blica Populară Romină. Exprimînd aceeaşi dorinţă, absol­venţii Şcolii tehnice de maiştri vi­ticoli Minis scriu : Dorim să fim re­partizaţi ca maiştri viticoli în gospo­dăriile agricole colective noi înfiin­ţate. Ne angajăm să depunem toate eforturile, să aplicăm toate cunoş­tinţele noastre în munca pentru consolidarea şi întărirea unităţilor agricole unde vom merge, să con­tribuim la creşterea bunăstării oa­menilor muncii din patria noastră. (Agerpres) Noi locuinţe pentru oamenii muncii din Fieni. Foto : II. TIBERIU Vedere parţială a unei instalaţii de la rafinăria Ploieşti. Foto : P. COZIA . ?Q listă care rămînej deschisă ! { La Sfatul popular al regiunii} I Ploieşti şi la sfaturile populare ( ! raionale sosesc în aceste zile nu- j j meroase cereri prin care ingineri ! agronomi şi zootehnişti, tehnici-1 eni agricoli care au funcţionat în posturi administrative in diferite i( întreprinderi şi instituţii din re­­­­giune îşi exprimă dorinţa să lu­­­­creze­­efectiv în gospodării colec- 5 tive şi in special în cele nou în­fiinţate. Printre cei care au şi în­ceput munca în gospodăriile agri­cole colective se numără ingine­ra Eugenia Simion, care pînă de 1 curind a fost profesoară la şcoa-­­la horticolă din Vălenii de Mun­te, acum la G.A.C. Drajna de Jos, inginer Ion Teşe, la G.A.C. Smeeni, ing. Liviu Iordăchescu, tehnician , Petre Buc­oriu şi alţii. Pînă acum , au plecat să lucreze în G.A.C. din regiune peste 150 ingineri şi teh­nicieni agronomi. Lista rămine­­ încă deschisă deoarece asemenea­­ cereri se primesc zilnic la sfatul­­ popular regional și la sfaturile­­ populare raionale (Coresp. „Munca“) ( I Greve de amploare în Japonia TOKIO 31' (Agerpres). — Lupta, grevistă a oamenilor muncii japonezi pentru mărirea salariilor şi pentru condiţii mai bune de muncă şi de trai a luat zilele acestea o deosebită amploare. La 30 martie, la chemarea sindica­telor muncitorilor din transporturi, au intrat în grevă muncitorii de la staţia de cale ferată din Hiroşima. In semn de solidaritate cu greva mun­citorilor din Hiroşima, la 31 martie au intrat în grevă generală toţi cei aproape 400.000 de muncitori, apar­­ţinind sindicatelor din transporturi. Greva a cuprins pînă în seara zilei de 31 martie peste 40 la sută din cele mai importante staţii de cale ferată din Japonia, printre care Tokio, Osaka, Sapporo, Sendaia şi altele. în aceeaşi zi, la Tokio, în faţa clă­dirii Ministerului Comerţului Exterior a avut loc o demonstraţie a repre­zentanţilor muncitorilor din toate ba­zinele carbonifere japoneze. Minerii s-au așezat pe caldarâm în fața clă­dirii ministerului. O interesantă descoperire arheologică BEIRUT 31 (Agerpres). — Agen­ţia libaneză de informaţii anunţă că „triremele“ — vasele militare — ale flotei lui Alexandru cel Mare, care au blocat în anul 332 înaintea erei noastre oraşul fenician Tiros, au fost reperate în apropierea coas­tei libaneze. Descoperirea a fost fă­cută în cursul unor experienţe des­tinate să localizeze bancurile de peşti din această regiune. Instru­mentele cercetătorilor au indicat că la o adîncime de 400—500 metri se găsesc nişte epave din lemn şi me­tal. Aceste epave, identificate de ar­heologi, s-au dovedit a fi acelea ale vaselor lui Alexandru, dintre care mai multe au fost scufundate de vasele feniciene. Scafandri libanezi au scos deja la suprafață diferite obiecte raportate la acest eveniment istoric. A fost pus la punct un vast program de lucrări pentru readu­cerea la suprafață a acestor­ vase,. Prima şedinţă de lucru a organului executiv provizoriu din Algeria ALgERIA. — Corespondentul din Alger al agenţiei France Presse anun­ţă că la 30 martie a avut loc la Alger prima şedinţă de lucru a organului executiv provizoriu care, în confor­mitate cu acordurile de la Evian, tre­buie să asigure conducerea adminis­trativă, menţinerea ordinei publice şi pregătirea referendumului cu privire la autodeterminarea poporului alge­­rian.

Next