Munca, aprilie 1962 (Anul 18, nr. 4481-4506)
1962-04-01 / nr. 4481
ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Din experienţa unor brigăzi de strungari Proletari din toate ţările, uniţi-vă!3 de la uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Bucureşti Unde sunt rezervele... Brigada de strungari pe care o conduc deţine de mai multă vreme titlul de fruntaşă în întrecerea socialistă. Nu de puţine ori, tovarăşii noştri de muncă ne-au pus întrebări cu privire la metodele pe care le folosim. Răspunsul nostru a fost : valorificarea pe cît se poate a tuturor rezervelor de care dispune fiecare loc de muncă. Unde sînt, de fapt, aceste rezerve ? Mai întîi m-aş referi la înlăturarea rebutului. Brigada de strungari pe care o conduc lucrează de mai bine de un an şi jumătate fără rebut. S-ar putea crede că efectuează lucrări simple, unde de fapt acesta nu este deloc admis. Nu este însă aşa. Noi prelucrăm piese de mare precizie, cum sunt capul de bară, capul manetei, pastile pentru bara de direcţie etc. în organizarea muncii pe brigadă, noi ţinem seama de calificarea fiecărui muncitor şi în raport cu ea îi repartizăm reperele şi operaţiile. Pe de altă parte, între muncitorii noştri există un puternic spirit de într-ajutorare, fapt ce a făcut posibil să executăm prelucrări numai de bună calitate. Tot în sprijinul luptei pentru economisirea metalului noi am luat bunul obicei să sesizăm operativ pe tovarăşii din secţiile colaboratoare atunci cînd, din diferite motive, ne livrează piese cu adaos mare de prelucrare. Cu prilejul unei asemenea sesizări, colectivul secţiei forjă a luat măsuri de îmbunătăţire a matriţei pentru executarea capului manetei, ceea ce a dus la economisirea unei importante cantităţi de metal. Nu ne putem considera însă mulţumiţi cu aceasta. Din secţia noastră se string lunar cantităţi mari de şpan. Mai bine de 15 la sută din acesta provine din prelucrarea unor laminate supradimensionate. Dacă serviciul de aprovizionare s-ar strădui să înlăture şi acest neajuns, ar avea de cîştigat nu numai colectivul secţiei, ci întreaga întreprindere şi economia naţională. La fel, după părerea noastră, se mai poate îmbunătăţi munca în secţiile turnătorie şi forjă. Astfel, dacă la capul barei, reper forjat, adaosul de prelucrare ar fi de numai 3 mm în loc de 5 cît este în prezent, iar la capul manetei de 3 mm în loc de 4, s-ar economisi, de asemenea, pe lingă o importantă cantitate de metal şi timp preţios, în care am putea executa alte lucrări. Dar, este cazul să amintim şi o altă rezervă. Considerăm că la specificul activităţii noastre, de mare însemnătate este economisirea sculelor. La capătul celor 3 luni ce au trecut din 1962, evidenţa noastră de urmărire a îndeplinirii angajamentelor arată că am redus consumul de scule cu mai bine de 50 la sută, faţă de angajamentul luat, de cel puţin 30 la sută faţă de prevederi. Acum folosim lunar numai 10 cuţite de aşchiere, în loc de 21 cît avem planificate. La acest rezultat am ajuns bineînţeles, nu dintr-o dată, ci cu timpul. Printre măsurile care ne-au ajutat în acest sens sunt: utilizarea cuţitelor în raport de duritatea metalelor şi a operaţiunilor ce le avem de efectuat, ascuţirea lor corectă, precum şi folosirea unor viteze şi avansuri corespunzătoare. De pildă, practica ne arată că în cazul prelucrării unui metal cu o duritate mai slabă, cum este O.L. 38, spargerea sau uzura prematură a cuţitului nu este determinată de duritatea metalului (deoarece aceasta este slabă) ci de îngrămădirea acestui metal de duritate slabă care îngroaşă muchea tăietoare a cuţitului. Asta fiindcă la prelucrarea acestui metal este necesar ca la cuţite orcherul (unghiul de degajare a şpanului) să fie mai mare, ceea ce evită încărcarea acestuia, şi, în consecinţă, spargerea sau uzura lui prematură. Totodată, la aşchierea metalelor dure, ca, de pildă, O. L. 50, 60, unde spargerea sau uzura prematură a cuţitului este determinată de duritatea metalului, e indicat ca la cuţit orcherul să fie mai mic, ceea ce asigură o viaţă mai lungă a sculei. Aş mai adăuga la toate acestea şi un alt lucru important. Ca urmare a stabilităţii reperelor pe care le primim spre prelucrare, în brigada noastră oamenii s-au specializat în executarea unor operaţiuni. în asemenea condiţii noi reuşim să pregătim din timp sculele şi să reglăm astfel maşinile încît totul să se desfăşoare conform instrucţiunilor tehnologice. Spre a ne mobiliza şi mai mult în lupta pentru economisirea sculelor, recent, colectivul brigăzii a hotărît să îmbrăţişeze iniţiativa constructorilor de tractoare din Braşov, angajîndu-se să lucreze lunar cel puţin zece zile cu scule economisite. Strungarii din brigadă pe care o conduc, descoperă mereu noi rezerve pentru economisirea timpului. El GHEORGHE BUJICA strungar, şef de brigadă, membru în comitetul sindical de secţie, uzinele „Tudor Vladimirescu“, Bucureşti (Continuare în pag. 3-a) „Miniaturi dobrogene" Sub acest titlu au fost cuprinse într-un volum de versuri editat de Casa Regională a Creaţiei Populare o serie de lucrări ale tinerilor poeţi dobrogeni inspirate din viaţa nouă a oamenilor muncii din prima regiune a ţării cu agricultura complet colectivizată. (Coresp. „Munca“) Pentru sezonul călduros, în magazine au fost puse în vînzare zilele acestea noi modele de ţesături, tricotaje şi încălţăminte. Pulovere, scampolouri şi compleuri din fire sintetice şi din bumbac mercerizat, cu o contexturi fină, în culori pastel şi cu o croială modernă, uşor de spălat, fuste din fire artificiale, raglane şi bluze de vînt impermeabilizate din relon, costume de baie din relon supraelastic, fac parte din ultima colecţie, care cuprinde 500 de modele, realizată de sectorul confecţii-tricotaje. O bogată gamă de produse au creat pentru lunile călduroase şi întreprinderile textile. Numărul desenelor şi contexturilor noi se ridică la 1650. Aproximativ 1000 de modele de încălţăminte cuprinde, de asemenea, colecţia sectorului încălţăminte-marochinărie. Intre acestea sunt pantofii uşori, cu vîrf ascuţit şi talpă subţire din duroflex, sandalele tip „Litoral“, valizele voiaj prevăzute cu truse de toaletă şi tacîmuri etc. (Agerpres) Pentru sezonul călduros Sesiunea de comunicări a Institutului de energetică al Academiei R. P. Romíné Vineri şi sîmbătă a avut loc sesiunea de comunicări a Institutului de energetică al Academiei R. P. Romíné, în cadrul căreia au fost prezentate principalele realizări obţinute în anul 1961. Cercetătorii au definitivat lucrarea privind recensămîntul resurselor termoenergetice ale ţării, au pus la punct metode noi pentru determinarea bilanţurilor energetice de perspectivă etc. Au fost prezentate, de asemenea, rezultatele obţinute în stabilitatea funcţionării şi reglarea sistemului electroenergetic al ţării. O interesantă comunicare pe această temă a fost prezentată de specialiştii Uzinelor „Electroputere" din Craiova. Rezultatele cercetărilor privitoare la valorificarea cărbunilor din Valea Jiului, precum şi în domeniul arderii ligniţilor, a combustibililor lichizi şi gazoşi, procesele de ardere în motoarele termice etc., au făcut obiectul unor alte comunicări. (Agerpres) IN EDITURA POLITICĂ 1 , ei a aparut: [ Consfătuirea pe fară [ a ţăranilor colectivişti volumul cuprinde : [ — Intervenţiile a 162 de pârtiei- j I panţi, ţărani colectivişti, frun-j [ taşi ai agriculturii socialiste, j I lucrători din S.M.T. şi G.A.S., J j activişti de partid şi de stat, j I oameni de ştiinţă, tehnicieni j şi ingineri; J I — Recomandările celor 6 comisii j I de lucru privind producţia de j ( cereale şi plante tehnice, creş- terea animalelor, producţia J pomi-viticolă, producţia legu- j ( micolă, mecanizarea agricultu- J | rii, probleme economice şi or- ] r ganizatorice ale gospodăriilor j f colective; ( — Cuvîntarea tovarăşului Gheor- j \ ghe Gheorghiu-Dej rostită la | f încheierea Consfătuirii; j ( — Chemarea Consfătuirii pe ţară j I a ţăranilor colectivişti. f Volumul este ilustrat cu foto- ] (grafiile vorbitorilor şi cu aspecte din timpul consfătuirii. Pregătiri pentru turneul L. E. F. A. la fotbal în vederea desfășurării jocurilor de fotbal din cadrul turneului de juniori U.E.F.A., la Brașov se fac intense pregătiri. Astfel, stadionul „Tractorul" — unde se vor desfășura întîlnirile programate — suferă importante transformări, se amenajează noi vestiare, sub tribuna centrală, se lucrează la noua tribună oficială şi la cea destinată presei. De asemenea, se revizuiesc numerotarea locurilor, instalaţiile de la tabela de marcaj, staţia de radioamplificare a stadionului. (Coresp. „Munca“) Spectacolul Baletului Naţional din Senegal Colectivul Baletului Naţional din Senegal a prezentat sîmbătă seara în Sala Sporturilor Floreasca cel de-al patrulea spectacol în faţa publicului bucureştean. Ca şi la celelalte reprezentaţii, cîntecele şi dansurile folclorice inspirate din tradiţia, din viaţa şi munca poporului senegalez şi ale altor popoare din Africa au fost răs- plătite cu t/ii aplauze de spectatori. (Agerpres) Anul XVIII—nr. 4481 DUMINICĂ 1 APRILIE 1962 4 pagini 20 bani Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naționale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populară Romînă, In temeiul art. 37, pct. 1 din Constituție, Consiliul de Stat decretează : Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extraordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat GHEORGHE GHEORGHIU DEJ BUCUREŞTI, 31 martie 1962 miereu el® calitate Minerii din brigada lui Nicolae Dănăilă de la sectorul doi al minei de fier Teliuc dau multă atenţie calită în scopul obţinerii unor ţesături fine, cu rezistenţă superioară, la fabrica de stofe „Libertatea" din Sibiu funcţionează un laborator de analize fizice-mecanice, în clişeu , laboranta Rita Denghel lucrînd la un dinamosnetru pentru stabilirea rezistenţei firelor. Foto : S. EMIL ţii minereului. In luna aceasta din abatajul lor s-a extras pentru furnalele de la Hunedoara şi Calan numai minereu de calitate bună. Acest fapt se datoreşte aplicării metodei de împuşcare selectivă a minereului şi alegerea la locul de muncă a sterilului din minereu. Pentru rezultatele obţinute brigada a fost declarată fruntaşă pe sector, fiind stimulată totodată materialiceşte printr-un premiu. (Coresp. „Munca") ! „Avem nevoie de un avion...“ Golaşe şi seci erau dealurile dimprejurul Smulţilor. Sărace erau păminturile ! In anii cu ploi mărunte şi dese, pe pantele erodate ale acestor dealuri abia de se făceau 300—400 kg. porumb la hectar. De cele mai multe ori nu se scotea nici sămînţa. „Sterpe o să rămlnă pe veci..." ziceau oamenii, cu ani in urmă, cintărind roadele sărace ale trudei lor pe pămînturile de deal. O dată insă cu unirea ţăranilor din Smulţi intr-o puternică gospodărie colectivă, soarta dealurilor sterpe a început să se schimbe. Tăind terase, colectiviştii le-au trezit la o viaţă nouă. Pe terase au plantat vii. Şi in toamna trecută, au cules primele roade ale muncii lor de valorificare a acestor terenuri: de pe 32 hectare au recoltat cite 7.843 kg. struguri la hectar. Anu acesta vor rodi încă 129 hectare. Terasele plantate de colectiviştii din Smulli cu viţă de vie vor ajunge, peste doi ani, la 400 hectare. Cîndva pămînturile erau socotite moarte. Colectiviştii le-au dat viaţă nouă, transformîndu-le în podgorii şi livezi tinere, sursă de venituri importante. Şi cei care mai de mult zgîriau pămînturilesterpe cu plugurile rudimentare, au zis, la o consfătuire din primăvara aceasta, prin glasul preşedintelui gospodăriei lor colective, Vasile Tofan : ,,Avem nevoie de un avion pentru stropitul viei şi livezii noastre...“ Cererea le va fi satisfăcută. Este minunat acest drum al colectiviştilor care, muncindu-şi pămîntul, se gîndesc să folosească la întreţinerea plantaţiilor cele mai moderne mijloace. (Coresp. „Munca“) La sfîrşit de sâptămînă a intrat în obişnuinţa colectivului de la fabrica de încălţăminte „Dîmboviţa" din Capitală ca după o săptămînă de muncă să petreacă timpul liber în excursii cu autocarele O.N.T. „Carpaţi“. Ieri după-amiază, de pildă, au plecat 230 de muncitori, tehnicieni şi ingineri împreună cu familiile lor pe Valea Oltului cu înapoierea prin Sibiu-Braşov. Tot din acea-stă fabrică, din iniţiativa organizaţiei U.T.M. un grup de 200 de tineri au plecat azi într-o excursie pentru a vizita muzeul Dofta-Ana. (Rep.) Tot mai mulţi ingineri agronomi şi zootehnişti Îşi exprimă dorinţa de a lucra In G.A.C. nou înfiinţate PE OGOARE. Aici este menirea noastră ! După terminarea facultăţii am cerut să fiu trimisă ca inginer agronom într-un sat, acolo unde este adevărata noastră menire. Şi fiind din Osica de Sus, mi-am dorit foarte mult să merg aici, în comuna în care am copilărit. Pînă la înmînarea repartizării parcă a trecut o veşnicie. Vă închipuiţi marea mea bucurie cînd am aflat că dorinţa mi-a fost îndeplinită. Cînd am ajuns la Osica, se punea tocmai temelia noii gospodării colective, al cărei inginer agronom aveam să devin. Oamenii m-au înconjurat cu dragoste, acordîndu-mi tot sprijinul şi încrederea lor. Chiar de la început munca în gospodăria colectivă mi-a adus mari satisfacţii, mi-a dat aripi puternice. Acum toată comuna este colectivizată, iar noi am terminat de întocmit primul plan de producţie. Pe ogoarele înfrăţite, colectiviştii au început munca. Planurile noastre sunt îndrăzneţe şi pe deplin realizabile. Vrem ca la sfîrşitul anului acesta să obţinem un venit de peste 1.700.000 lei. Iată în ce direcţii se orientează activitatea noastră. Avem în momentul de faţă o suprafaţă de 203 hectare însămînţate cu grîu, 11 hectare cu orz de toamnă şi 10 hectare cu secară. Vom mai cultiva 491 hectare cu porumb, (de pe 100 ha ne-am propus să obţinem 5.000 kg porumb boabe la hectar), 25 ha cu floarea soarelui şi 125 hectare cu tutun superior. Pămîntul nostru fiind foarte bun pentru legumicultură, anul acesta vom cultiva 40 hectare cu cartofi timpurii şi 35 hectare cu alte legume şi zarzavaturi. Munca în acest sector se desfăşoară din plin. Cît priveşte dezvoltarea sectorului zootehnic, ne-am propus să cumpărăm încă 40 vaci şi juninci, 80 viţele şi 15 scroafe. Mai avem în plan înfiinţarea unei ramuri apicole cu 50 de stupi şi alta avicolă cu 2.500 păsări. Zilele acestea de primăvară se scurg nespus de repede. Sînt atîtea şi atîtea de făcut într-o nouă gospodărie. Seara, cînd după o zi de lucru intensă dar frumoasă şi într-un anumit fel, plină de noutate, mă întorc acasă şi recapitulez ce am realizat, mi se pare că e prea puţin. Fiindcă cum poţi să răspunzi pe deplin grijii, încrederii şi sprijinului total pe care ţi-l acordă colectiviştii, decât printr-o muncă plină de dăruire faţă de profesiunea aleasă. Planurile îndrăzneţe ale colectiviştilor sunt şi ale mele. De aceea mă străduiesc ca cele învăţate în anii studenţiei să dea roade. Aceasta înseamnă să organizez ştiinţific toate sectoarele de producţie pentru a face ca pămîntul să dea recolte tot mai bogate. Da, aici în agricultură, unde se dă marea bătălie a belşugului, este locul, adevărata menire a noastră de a traduce în viaţă măreţele sarcini trasate de partid agriculturii. ILEANA CORBU inginer agronom, G.A.C. „Octombrie Roșu", comuna Osica de Sus, raionul Balș, regiunea Oltenia „ffergem unde este nevoie“ TELEGRAME ADRESATE C.C. AL P.M.R. — TOVARĂŞULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DE CĂTRE ABSOLVENŢII UNOR ŞCOLI AGRICOLE Cu prilejul absolvirii cursurilor Centrului şcolar agricol Poarta Albă, regiunea Dobrogea, şi Centrului şcolar agricol Miniş, regiunea Banat, maiştrii agricoli, zootehnicieni şi viticoli din promoţia 1962 ai acestor şcoli au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român — tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. în telegramele trimise, absolvenţii celor două şcoli mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru condiţiile create în timpul şcolarizării, în vederea unei pregătiri multilaterale. Acum, după încheierea colectivizării agriculturii, scriu în telegrama lor absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri agricoli şi zootehnicieni Poarta Albă, cerem să mergem ca agronomi şi zootehnicieni în gospodăriile agricole colective , acolo unde este nevoie. Ne angajăm să aplicăm în practică cunoştinţele asimilate şi să muncim cu abnegaţie şi perseverenţă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid în domeniul agriculturii, pentru Înflorirea patriei noastre dragi, Republica Populară Romină. Exprimînd aceeaşi dorinţă, absolvenţii Şcolii tehnice de maiştri viticoli Minis scriu : Dorim să fim repartizaţi ca maiştri viticoli în gospodăriile agricole colective noi înfiinţate. Ne angajăm să depunem toate eforturile, să aplicăm toate cunoştinţele noastre în munca pentru consolidarea şi întărirea unităţilor agricole unde vom merge, să contribuim la creşterea bunăstării oamenilor muncii din patria noastră. (Agerpres) Noi locuinţe pentru oamenii muncii din Fieni. Foto : II. TIBERIU Vedere parţială a unei instalaţii de la rafinăria Ploieşti. Foto : P. COZIA . ?Q listă care rămînej deschisă ! { La Sfatul popular al regiunii} I Ploieşti şi la sfaturile populare ( ! raionale sosesc în aceste zile nu- j j meroase cereri prin care ingineri ! agronomi şi zootehnişti, tehnici-1 eni agricoli care au funcţionat în posturi administrative in diferite i( întreprinderi şi instituţii din regiune îşi exprimă dorinţa să lucrezeefectiv în gospodării colec- 5 tive şi in special în cele nou înfiinţate. Printre cei care au şi început munca în gospodăriile agricole colective se numără inginera Eugenia Simion, care pînă de 1 curind a fost profesoară la şcoa-la horticolă din Vălenii de Munte, acum la G.A.C. Drajna de Jos, inginer Ion Teşe, la G.A.C. Smeeni, ing. Liviu Iordăchescu, tehnician , Petre Bucoriu şi alţii. Pînă acum , au plecat să lucreze în G.A.C. din regiune peste 150 ingineri şi tehnicieni agronomi. Lista rămine încă deschisă deoarece asemenea cereri se primesc zilnic la sfatul popular regional și la sfaturile populare raionale (Coresp. „Munca“) ( I Greve de amploare în Japonia TOKIO 31' (Agerpres). — Lupta, grevistă a oamenilor muncii japonezi pentru mărirea salariilor şi pentru condiţii mai bune de muncă şi de trai a luat zilele acestea o deosebită amploare. La 30 martie, la chemarea sindicatelor muncitorilor din transporturi, au intrat în grevă muncitorii de la staţia de cale ferată din Hiroşima. In semn de solidaritate cu greva muncitorilor din Hiroşima, la 31 martie au intrat în grevă generală toţi cei aproape 400.000 de muncitori, aparţinind sindicatelor din transporturi. Greva a cuprins pînă în seara zilei de 31 martie peste 40 la sută din cele mai importante staţii de cale ferată din Japonia, printre care Tokio, Osaka, Sapporo, Sendaia şi altele. în aceeaşi zi, la Tokio, în faţa clădirii Ministerului Comerţului Exterior a avut loc o demonstraţie a reprezentanţilor muncitorilor din toate bazinele carbonifere japoneze. Minerii s-au așezat pe caldarâm în fața clădirii ministerului. O interesantă descoperire arheologică BEIRUT 31 (Agerpres). — Agenţia libaneză de informaţii anunţă că „triremele“ — vasele militare — ale flotei lui Alexandru cel Mare, care au blocat în anul 332 înaintea erei noastre oraşul fenician Tiros, au fost reperate în apropierea coastei libaneze. Descoperirea a fost făcută în cursul unor experienţe destinate să localizeze bancurile de peşti din această regiune. Instrumentele cercetătorilor au indicat că la o adîncime de 400—500 metri se găsesc nişte epave din lemn şi metal. Aceste epave, identificate de arheologi, s-au dovedit a fi acelea ale vaselor lui Alexandru, dintre care mai multe au fost scufundate de vasele feniciene. Scafandri libanezi au scos deja la suprafață diferite obiecte raportate la acest eveniment istoric. A fost pus la punct un vast program de lucrări pentru readucerea la suprafață a acestor vase,. Prima şedinţă de lucru a organului executiv provizoriu din Algeria ALgERIA. — Corespondentul din Alger al agenţiei France Presse anunţă că la 30 martie a avut loc la Alger prima şedinţă de lucru a organului executiv provizoriu care, în conformitate cu acordurile de la Evian, trebuie să asigure conducerea administrativă, menţinerea ordinei publice şi pregătirea referendumului cu privire la autodeterminarea poporului algerian.