Munca, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4534-4558)

1962-06-02 / nr. 4534

Pag. 2*a Viaţa organizaţii­lor sindical© Acordăm atenţie îmbunătăţirii muncii în secţii întreprinderea noastră şi-a înde­plinit şi depăşit lună de lună sar­cinile de plan pe anul în curs. în urma înfăptuirii măsurilor tehnico­­organizatorice productivitatea mun­cii a sporit cu peste 2,5 la sută iar preţul de cost a fost redus faţă de prevederi cu 1,4 la sută. Succeselor în producţie le corespund însemnate realizări în domeniul social-cultural. La obţinerea acestor rezultate, or­­ganizaţia sindicală, sub conducerea directă a comitetului de partid, a adus o contribuţie însemnată. O grijă deosebită a acordat şi a­­cordă comitetul sindicatului îndru­mării şi controlului activităţii comi­tetelor de secţie. Fiecare membru al comitetului nostru controlează şi sprijină munca unui comitet sindi­cal de secţie. Astfel, avem posibili­tatea să sprijinim permanent îmbu­nătăţirea muncii sindicale la locu­rile de muncă. Pe de altă parte, ori de cîte ori constatăm că este necesar să acordăm cu deo­sebire sprijin unuia sau altuia din comitetele de secţie, noi ne stră­duim să găsim formele cele mai potrivite pentru a da ajutorul cuve­nit, într-una din şedinţele noastre de comitet a reieşit, de pildă, că co­mitetul sindical al secţiei turnătorie munceşte slab, nu participă suficient la rezolvarea problemelor de pro­ducţie, conduce nesatisfăcător în­trecerea socialistă. In această secţie, în primul trimestru al anu­lui, calitatea elemenţilor de calori­fer — sortiment de bază — a lăsat mult de dorit. In această situaţie, inginerul Mircea Ştef, membru al comitetului, a primit sarcina să stu­dieze situaţia şi să ajute atît comi­tetul sindical cît şi conducerea sec­ţiei să îndrepte lucrurile. Comitetul sindical de secţie a fost ajutat să-şi organizeze şi să-şi pla­nifice activitatea, să atragă în muncă pe toţi membrii comitetului, să îndrume mai bine grupele sin­dicale. In secţie s-a ţinut apoi o con­sfătuire pe tema calităţii. Muncito­rii au discutat cu viu interes căile îmbunătăţirii calităţii producţiei, li­chidării rebuturilor şi au făcut pro­puneri preţioase în vederea realiză­rii acestui obiectiv. Drept urmare, în secţie s-a organizat mai bine munca, s-au reparat unele utilaje şi s-a im­pus respectarea cu stricteţe a reţe­telor de lucru. Muncitorii mai slab calificaţi au trecut să lucreze pe lîngă cei mai buni. Comitetul sin­dical al secţiei a pus în centrul întrecerii lupta pentru calitate. Co­misia­ cultural-educativă de masă a popularizat larg această întrecere. Comitetul sindicatului a organizat pentru muncitorii turnători şi un simpozion intitulat „Metode mo­derne folosite în turnătorii“. Specia­liştii de la Institutul politehnic din localitate au vorbit muncitorilor despre turnarea pieselor din fontă, oţel şi bronz. Schimbul de păreri făcut cu acest prilej a fost preţios. în lunile care au urmat, activita­tea secţiei s-a îmbunătăţit, procen­tul de rebut ajungînd în luna mai cu 4 la sută mai mic decît cel ad­mis. îndrumate şi sprijinite în felul a­cesta comitetele de secţie reuşesc în majoritatea cazurilor să se achite de multiplele lor sarcini. Cu bune re­zultate munceşte şi comitetul de secţie al sectorului mecanicului-şef, al cărui preşedinte este ajustorul Gheorghe Bobotă. El îndrumă cu pricepere munca activului de aici, desfăşoară o activitate rodnică în diferitele domenii ale muncii sin­dicale şi dă un ajutor însemnat con­ducerii secţiei în problemele de pro­ducţie. Membrii comitetului se ocupă de rezolvarea majorităţii ce­rerilor şi sesizărilor muncitorilor din acest sector, încît aceştia nu mai sînt nevoiţi să se adreseze comitetului sindicatului. La rîndul lor, grupele sindicale desfăşoară şi ele o rodnică activitate. Rezultate frumoase în munca sin­dicală a obţinut şi activul sindical al secţiei cazangerie, secţie fruntaşă în atelierele noastre. Lună de lună muncitorii acestei secţii depăşesc planul de producţie, dau lucrări de calitate superioară şi realizează eco­nomii de materiale. In secţie nu există nici un muncitor care să nu-şi îndeplinească norma. In rîndul frun­taşilor, cu cele mai de seamă reali­zări, se găsesc muncitori ca Ion Ma­­nolache, Alexandru Cernat, Gheor­ghe Doboş, Vasile Raileanu şi alţii. Succesele obţinute se datoresc în mare măsură comitetului de secţie al cărui preşedinte este cazangiul Mihai Aftanase. Acesta a ştiut să organizeze bine munca activului sin­dical, să repartizeze just forţele lui şi să îndrume iniţiativa fiecărui om spre rezolvarea sarcinilor care stau în faţa secţiei. Avînd în vedere aceasta ca şi fap­tul că avem unele comitete de sec­ţie care nu activează pe măsura po­sibilităţilor, ne-am propus să orga­nizăm un schimb de experienţă în­tre comitetele de secţie pentru ex­tinderea metodelor de muncă a co­mitetului de la cazangerie. Ar fi greşit să susţinem că munca cu comitetele sindicale de secţie este pe deplin satisfăcătoare. Noi ne străduim de a lichida lipsurile exis­tente. Trebuie să îmbunătăţim me­todele de generalizare a experienţei pozitive în activitatea sindicală în secţii, în primul rînd a organizato­rilor de grupă sindicală. In acest scop noi ne vom strădui să dove­dim mai multă iniţiativă, noi me­tode, mai vii şi mai interesante. Va trebui să îmbunătăţim continuu munca de educaţie şi instruire a activului, să-l antrenăm cu pricepe­re în toate acţiunile ce le întreprin­dem, sprijinindu-ne permanent pe el în întreaga noastră activitate practică. MIHAI ONOFREI preşedintele comitetului sindicatului Atelierelor de reparat material rulant — Iaşi Şeful de echipă Iordan Marin de la întreprinderea de construcţii mon­taj stîlpi de înaltă tensiune nr. 7 de la Otopeni, dirijînd sortarea stîl­pilor (Foto-Agerpres : AL. IONESCÜ La umbra blocu­rilor noi din Plo­ieşti, o casă veche, cu aer patriarhal, primenită ca pen­tru o mare sărbă­toare, îşi aşteaptă oaspeţii. De la scă­rile de lemn la pereţii albi, de un alb imaculat, totul a îmbrăcat strai nou. Scările şi duşumelile au co­voare noi, iar pereţii odăilor s-au împodobit cu sute şi mii de hîrtii, fotografii şi tablouri, din care se în­cheagă încet drumul parcurs de ma­rele dramaturg. In micul hol de lîngă tindă te în­­tîmpină bustul de metal al flegma­ticului „Nenea Iancu“, iar alături, în dreapta, cu titlu gros, un fragment decupat din presă : „Marii nedreptă­ţiţi“. E articolul care consemnează declararea post-mortem ca membri ai Academiei R.P. Române a lui Emi­­nescu şi Caragiale, Grigorescu şi Vlahuţă, Păun Pincio, Neculuţă, Au­rel Vlaicu şi alţi luceferi, răsăriţi din adîncul ocean al suferinţelor, înaltul semn de preţuire al parti­dului impresionează profund şi cu sentimentul acesta de mulţumire su­fletească, păşeşti mai departe printre manuscrise şi documente, pe urmele vieţii aceluia care avea să devină cea mai ascuţită biciuşcă a moravu­rilor putredei societăţi burgheze. Şi lîngă documentele acestea care povestesc cu graiul lor specific, din Ioc în loc apar chipurile celor care au trăit o dată cu ele. Iată-i pe tî­­nărul Eminescu şi pe bătrînul Haş­­deu. Iată-i pe Vlahuţă şi pe Dela­­vrancea. Printre manuscrise şi fragmente, printre multele sale cereri respinse iată şi un fragment din „Boborul“. Sub masca ironiei, tînărul Caragiale suspină şi loveşte. Şi e poate bine să se ştie că tînărul adolescent Ca­ragiale a luat parte la învălmăşeala revoluţionară cu caracter antimonar­hic de la Ploieşti. Sufler, copist, traducător, apoi scriitor, marele dramaturg, dezgustat timpuriu de găunoasa fanfaronadă oligarhică, de viaţa meschină şi dra­matica nepotrivire socială, îşi va în­cerca pana in sonoritatea versului. Cu pseudonimul „Car“ va semna el multe poezii, dar va înţelege la timp că versu-i nu ajută cît ar trebui să poată lovi, şi gîndul i se îndreaptă spre adevărata sa vocaţie. Iată-l pe Caragiale alături de Eminescu şi Slavici, în redacţia „Timpului“. Şi iată un fragment din „Claponul“, schiţa din care se va naşte apoi sa­vuroasa piesă „O noapte furtunoa­să“. Alături de imaginile şi docu­mentele din „Conu Leonida faţă cu reacţiunea“, în care satirizează sucu­lent falsa frazeologie democratică patriotică, fără conţinut, folosită de burghezie şi moşierime, iată însă şi o scrisoare a autorului către un amic, căruia îi cere bani. Alături de sarcasmul incisiv al scriito­rului, dramaticul strigăt al omu­lui : „Chiria n-am plătit-o şi sunt dat în judecată — scrie el­­ — lemne n-am de loc ; palton nici atît­­ aştept din ceas în ceas un nou moştenitor, iar unul din copii este bolnav. M-am apucat de o nouă pie­să şi, din pricină că stau noaptea tîr­­ziu şi lucrez în frig, am căpătat con­­juctivită catarală. Dau din colţ în colţ şi nu ştiu ce să fac. Ajută-mă“. Pusă la vot, propunerea de a i se acorda premiul literar „Eliade Rădu­­lescu“ se scontează cu trei voturi pentru şi douăzeci contra. Caragiale e încolţit de nevoi şi scrie unui amic la Braşov să-i găsească un loc unde să muncească sau să dea meditaţii. ★ După 1890, mişcarea muncitoreas­că exercită asupra sa o puternică în­­rîurire. Apropierea de socialişti in­fluenţează mult diapazonul satiric al dramaturgului. E timpul cînd din con­ferinţa „Prostie şi inteligenţă , ţinută la clubul muncito­resc, ia atitudine împotriva lui Ma­­iorescu şi a Juni­mii, iar „In Nirva­na“ e primul său articol despre E­­minescu, apărut în „Constituţiona­lul“ din 2 iulie 1889, îndurerat de dra­maticul destin al marelui său prie­ten, pe care nu conteneşte a-l nu­mi cel mai mare poet, Caragiale lo­veşte mai tare, mai dur, mai in­cisiv. Laolaltă cu A. Bacalbaşa lansează un nou organ de publicitate, pe care îl întitulează „Mof­tul Român“ şi-l re­comandă sarcastic: Revistă spiritistă, naţională — or­gan hi­ebdomadar, pentru răspîndi­­rea ştiinţelor ocul­te în Dacia Tra­­iană, încă de la primul său număr „Mof­tul Român", sub titluri ca „Trădarea romînilor“, „Triumful străinismului“ sau „Moftangioaica”, îşi bate joc de obtuzitatea clasei suprapuse şi a au­torităţilor. Păşeşti liniştit pe covoarele moi ale casei, pe duşumelele de atîtea ori călcate de paşii celui care a fost Nenea Iancu. Te opreşti sfios în dreptul foii care publică pentru pri­ma oară „Arendaşul român“ sau noul subiect „High-Life“ şi parcă-l auzi : „Cum, stimabile, nu ştii ce-i aia high­­life ? Păi ce să fie ? Crema socie­tăţii. Poţi fi o spurcăciune bună de a­­runcat la canal, un laş de cea mai josnică speţă. Asta nu te poate îm­piedica, stimabile, să faci parte din high-life“. 1907 îl găseşte pe Caragiale la Berlin, dar el aude acolo geamătul celor 11.000 de morţi, căzuţi sub glonţul suveranului prusac. Ia parte cu tot sufletul la marele doliu al ţării şi înfierează cu litere de foc pe vinovaţi în acel „1907 din primă­­­­vară pînă-n toamnă“, după ce mai întii în presa germană pamfletul apăruse sub titlul „Romînia aşa cum este", şi în care ataca cu violenţă oligarhia exploatatoare şi parazitară împotriva căreia se ridicaseră ţă­ranii. Un ceas de masă, o sabie in minia­tură, un ţigaret al scriitorului sunt ultimele obiecte peste care îţi apleci privirea cu regretul că pleci. Şi pă­răsind casa aceasta în care e aduna­tă cu migală o parte din viaţa ma­relui dramaturg, te strecori emoţio­nat pe lîngă imensele blocuri noi, care aruncă parcă o umbră de linişte protectoare peste casa rămasă mai departe deschisă in aşteptarea oa­menilor. N. D. CARPEN ★ Deacu la J­uzeul memeniaL Jl. (dazagiale“ ★ ★ ★ MARCEL NEGREANU — elev al unei şcoli tehnice de maiştri, practicant la exploatarea minieră Rovinari. Ministerul Minelor şi Energiei Electrice ne-a făcut cu­noscut că la data de 11 mai a.c. v-a răspuns personal la problema ridicată în scrisoare. VASILE PUŞCĂ — Oneşti, str. 1 Mai nr. 14 . Sfatul popular al oraşului Oneşti, care a verificat dosarul respectiv, ne-a făcut cu­noscut că pensia dv. a fost bine calculată. GRIGORE VlRTOPEANU — comuna Stroeşti, raionul Horezu . Pe perioada precizată în scrisoare nu aveţi dreptul la concediu de odihnă, deoarece nu aţi prestat muncă neîntrerupt 11 luni. ION COCEA — Constanţa, str. Alexandru cel Bun nr. 39 . Potri­vit dispoziţiunilor legale, timpul cît o persoană a fost ucenic se con­sideră vechime în muncă dacă se dovedeşte că pe acea perioadă a cotizat la fostele asigurări sociale sau a primit salariu. Dovada res­pectivă se face cu acte oficiale, cum ar fi, de pildă, adeverinţa eli­berată de secţia financiară, în care se precizează că pe perioada respectivă s-a plătit impozitul pe salariul ucenicului. COMITETUL SINDICATULUI de la Trustul 5 Construcţii-Braşov: In cazul arătat In adresa dv., sa­lariatul în cauză poate primi alo­caţia de stat pentru copil în con­­diţiunile decretului nr. 285 1860, numai dacă copilul respo-tiv îi va fi încredinţat lui pentru creşte­re şi educare, prin hotărîre jude­cătorească. VIRGIL DUMITRESCU — Bucu­reşti, Bd. Banu Manta nr. 39 . Ce­rerea dv. a fost rezolvată favora­bil. Urmează să luaţi legătură cu unitatea în cauză pentru a se în­tocmi formele cerute de lege. VIRGILIU MANOLE — salariat la G.A.S. Moldova Nouă : Trans­ferarea la cerere se face cu res­pectarea condiţiilor stabilite de Codul Muncii. In cazul dv., aceste condiţii nu au fost îndeplinite, aşa încît la G.A.S. Moldova Nouă sunteţi considerat nou angajat. In această situaţie, alocaţia de stat pentru copii vi se poate acorda după împlinirea termenului de 90 de zile de la data angajării ca salariat permanent. LUCSCI ELEMER — salariat la Combinatul Siderurgic Hunedoara: Răspunsul la întrebarea formulată în scrisoarea dv. îl puteți găsi în revista „Munca în Sindicate" nr. 4 (aprilie 1962) pagina 65, revistă pe care o găsiţi la comitetul sindica­tului. MUNKA Alte cinematografe date în folosinţă la sate Reţeaua cinematografică din me­diul rural al regiunii Ploieşti este în continuă dezvoltare. Zilele acestea în comunele Luciu şi Bobocu, raio­nul Buzău, Odăile, raionul Cislău, Buda, raionul Rîmnicu Sărat, şi alte­le, ţăranii colectivişti au primit cu multă bucurie darea în folosinţă a cinematografelor, în curînd vor fi cineficate şi comunele Murgeşti, O­­logeni, Secăria şi altele. (Coresp. „Munca“) ★ In comuna Puşcaş din raionul Vas­lui, regiunea Iaşi, a fost dat în fo­losinţă zilele trecute un nou cinema­tograf sătesc. Cu acesta, numărul lor se ridică la 26. Numai în luna apri­lie a.c. au fost vizionate spectacole de un număr de 23.000 colectiviști. Armeanu Vlad colectivist --------p#o------­ Noi centre de prelucrare a laptelui Urmărind satisfacerea cerinţelor de prelucrare superioară a unor can­tităţi sporite de lapte, I.C.I.L. Do­­brogea a înfiinţat în numeroase lo­calităţi din regiune noi centre de prelucrare. Cele mai recente, care au intrat în funcţiune spre sfîrşitul lunii mai, sunt centrele de prelucrare a lapte­lui de la Cocargea, Pecineaga, Să­­cele şi Peştera. (Coresp. „Munca“) Din scrisorile corespondenţilor voluntari Ca urmare a propunerilor aplicate „Biruinţa“ din Capitală au făcut o serie de propuneri care au fost intro­duse în planul de măsuri tehnico­­organizatorice. Multe din ele au şi fost aplicate. Aşa este cazul cu mon­tarea răcitorului pentru răcirea uleiu­rilor, a unei pompe de vacum la sec­ţia prese, transformarea sitelor de la descojitori, în scopul reducerii pier­derilor de miez în coji etc. Toate acestea au dus la creşterea producţiei de ulei şi la­ îmbunătăţi­rea substanţială a calităţii acestuia. Astfel, de la începutul anului pînă în prezent s-au produs peste plan 572 tone de ulei de calitate superioară. De asemenea, în 4 luni s-a economi­sit la preţul de cost suma de 200.000 lei, iar beneficiile peste plan se ridi­că la 1.411.000 lei. La aceste succese a contribuit in mod deosebit colectivul de la sec­ţia uleiuri brute, condus, de ingine­rul comunist Sebastian Condeescu, Ion Vasilescu telefonist Hotărîţi să îndeplinească şi să de­păşească angajamentele luate la în­ceputul anului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de ulei R­ezultate bune în munca cu cartea oraş şi raion, felul cum s-a desfă­şurat munca cu cartea de la începu­tul anului. Cu acest prilej a reieşit că cele 42 de biblioteci sindicale, avînd un fond de peste 50.000 de volume, au dus o activitate susţinută. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de biblioteca sindicatu­lui de la Trustul de ameliorări şi valorificare a stufului (bibliotecară tov. Florica Costea). In primele luni ale anului ea a antrenat 995 cititori, care au citit 3.824 de cărţi. In a­­ceeaşi perioadă au avut loc în ca­drul bibliotecii 8 recenzii, 2 seri li­­terare şi 2 consfătuiri cu cititorii. Rezultate frumoase au obţinut şi bibliotecile de la întreprinderea pentru industrializarea şi desface­rea peştelui (bibliotecar tov. Storica Iani), de la G.A.S. „9 Mai" etc. Din referatul prezentat de tova­răşa Florica Costea a reieşit că prin intermediul celor 7 biblioteci cen­trale şi 70 volante, muncitorii de la T.A.V.S., care lucrează în Deltă pe o întindere de 300.000 de ha, au po­sibilitatea să primească în perma­nenţă cărţile pe care le doresc. Pe marginea referatelor s-au pur­tat discuţii care au contribuit la o orientare mai bună în munca cu cartea. Serghei Iosif tehnician Consiliul local al sindicatelor Tul­­cea a analizat zilele trecute în ca­drul unei şedinţe la care au parti­cipat toţi bibliotecarii din întreprin­deri, instituţii, G.A.S. şi S.M.T. din CINEMATOGRAFE POMPIERUL ATOMIC : rulează la cine­­matografele Patria, Bucureşti, Gh. Doja, Alex. Sahia ; DACA­ŢII LA MINE — cine­mascop : rulează la cinematografele Repu­blica, Elena Pavel ; CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : rulează la cif­ematografele înfrățirea între popoare, Libertății ! AGRAFA ALBĂ : rulează la cine­matografele Magheru I. C. Frimu ; ÎN­­TOARCE-TE : Mioriţa 5 CHEMAREA MARII DE GHEAŢA : rulează la cinematografele V. Alecsandri, Lumina, Unirea OMUL AMFIBIE : rulează la cinematografele Maxim Gorki, Arta, 16 Februarie ; ŞOFERII IADULUI , Central, 1 Mai ; DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND : Victoria­­ FILME DO­­CUMENTARE : Timpuri Noi ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineaţa) : 13 Septembrie ; PACE NOULUI VENIT : Tine­retului ; EL HAKIM (după-amiază) : 13 Sep­­tembrie ; BĂTĂLIE IN MARŞ - ambele ser­ii : Cultural , CINE-I DE VINA ? , ru­­lează la cinematograful Alex. Popov . LUNGA NOAPTE A LUI ’43 : rulează la cinematografele N. Bălcescu, 8 Martie ; CINTECUL ÎNTRERUPT : Griviţa ; TOT AURUL DIN LUME • rulează la cinemato­graful C.tin David ; POVESTE SENTIMEN­TALA : rulează la cinematografele V. Roaită, 23 August, Volga, G. Coșbuc ; ANII FECIORIEI : rulează la cinematogra­fele Flacăra, Donca Simo, 30 Decembrie ; ÎNOTĂTORII : rulează la cinematografele T. Vladimirescu, Aurel Vlaicu ; INTRE DOUA IUBIRI • Munca » CAVALERII TEUTONI - ambele serii : Popular ; POST RESTANT : Mosilor ; APARTAMENTUL *­cinemascop : rulează la cinematografele M. Eminescu 1 MAI TARE CA URAGANUL : rulează la cinematografele Ilie Pintilie, Lu­ceafărul, Cliintt­l serii 1 CURSA DE 100 KILOMET­RI ; 8 Mai ; CASA SURPRIZELOR; G. Bacovia ; EXPRESUL DE SEARA : ru­lează la cinematograful Olga Bancic 1 EX­PERIENTA PRIMEJDIOASA : rulează la cinematograful B- Delavrancea. Grădini-cinema POVS­TE SENTIMENTALA : rulează la grădinile-cinema 23 August, V. Roaită ; POMPIERUL ATOMIC : rulează la grădinile­­cinema Progresu­l, stadionul Giulești, sta­dionul Dinamo, stadionul Republicii, Al. Sahia ; ANII FECIORIEI : rulează la gră­­dina-cinema Donca Simo­n­CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : rulează la grădiniile-ciftema Elena Pavel, 13 Septembrie, Libertăţii ; LUNGA NOAPTE A LUI '43 , 8 Martie ; EXPRESUL DE SEARA : rulează la grădina­­cinema Olga Bahciu ; ULTIMUL MEU TANGO­­ Moşilor ; ABSENTA ÎNDELUN­GATA — cinemascop : rulează la grădina­­cinema T. Vladimirescu ; MAI TARE CA URAGANUL : Luceafărul­­ ENRICO CARUSO; Unirea­­ CARMEN DE La RONDA: rulea­ză la gradina­ cinema Ilie Pintilie. HADIO DUMINICĂ 3 IUNIE PROGRAMUL 1­­­6,30 Muzică populară ro­­mânească. 7,30 Dansuri simfonice. 8,20 Pot­puriuri de estradă. 10,30 Prelucrări de fol­clor ale unor compozitori d­in ţări socia­liste .11,30 VORBEŞTE MOSCOVA ! 12,25 „Programe muzicale alcătuite de ascultă­tori“ — program de muzică din opere. 13.10 De toate pentru toţi. 14.30 Muzică din operete interpretată de cîntăreţii froştri. 15.30 LA ŞEZĂTOARE. 16.25 Program de muzică populară romînească. 17.00 Muzică uşoară interpretată de Dario Moreno. 17.15 Concert de muzică din operete. 16.00 Mu­zică de estradă. 19.35 „Melodii... melodii“ — emisiune de muzică uşoană romînească. 20.00 TEATRU LA MICROFON . Premiera „ÎNTIL­­NIRE LINGĂ MĂLINI" adaptare radiofonică după comedia scriitorului sovietic A. Lai­ev. 21.45 Interpreţi de muzică populară romî­­nească. 22.30 Muzică de dans. PROGRA­MUL II : 7.00 „Ce frumoasă-i viaţa noastră“ — program de cîntece şi jocuri populare romîneşti. „In excursie“ — muzică uşoară 8.00 Program interpretat de orchestre de mandoline. 9.00 Muzică populară Interpre­tată de solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara. 10.00 Arii din opere in­terpretate de soprana Lucia Stănescu şi te­norul Alexandru Racolţea, solişti ai Operei de Stat din Cluj. 9.00 Program muzical pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă. 12.15 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 13.15 Muzică populară romînească şi a mi­norităţilor naţionale. 14.10 Cintă Roxana Matei. 14.30 CINE ŞTIE CÎŞTIGĂ. 15.15 Opereta „Moscova-Cernomuski“ de Şostako­­vici — montaj muzical literar 18.30 Muzică de balet. 17.25 Concert de muzică uşoară romînească. 18.05 „Lucrări muzicale in­ spirite din ofiera lu­i Ion Lu­ca Corijate". 19.30 Din folclorul popoarelor. 20.05 Muzică de dans. 21.45 LECTURA GHICITOARE : Eroi din teatrul lui I. L. Caragiale. 22.26 Ciclul „Simfonii de Beethoven interpretate de George Georgescu“ la pupitrul orches­trei siftifoniefe a Filarm­oliiicii de Stat „Geor­ge Enescu". In program : Simfonia a V-a ín de rerior. TELEVIZIUNE SIMBĂTĂ 2 IUNIE 19.00 Jurnalul televiziunii » 19.15 Trans­misiune de la studioul de concerte al Ra­­dioteleviziunii » Cîntă orchestra de estra­dă a Radioteleviziunii. Dirijor : Paul Ur­muzescu. In pauză , în faţa hărţii . În ju­rul orei 21.30 filmul artistic „Casa surpri­zelor“ — o producție a Studioului „Mosfilm". Ib Inch­ei­ere • Ultimele stiri. Vizitînd spitalul de copii „Grigore Alexandrescu“ din Capitală răm­îi plăcut impresionat de grija deosebită ce se acordă sănătăţii celor mici. De ei se îngrijesc sute de medici şi personal sanitar, dotaţi cu bogate cunoştinţe medicale în specialitatea pediatrie. In clişeele noastre vă prezentăm aspecte din timpul tratamentului cu raze ultra­violete şi o vizită in saloanele micuţilor internaţi. Foto : S. EMIL Rodnic schimb de experienţă Comitetul sindicatului in colabo­rare cu organele de conducere de la Uzinele mecanice din Tr. Severin au organizat un schimb de experienţă în secţia mecanică prelucrătoare în ve­derea extinderii metodelor de mun­că folosite de strungarii, frezorii şi rabotorii fruntaşi în producţie. Au participat 57 de muncitori, precum şi ingineri şi tehnicieni. Cu această o­­cazie, strungarul Tudor Boştină şi rabotorul Constantin Vlad au pre­zentat referate privind metodele fo­losite de ei în procesul de produc­ţie. Rabotorul Constantin Vlad a vor­bit despre importanţa introducerii in procesul de producţie a dispozitivu­lui de rectificat danturile la roţile dinţate ale maşinilor de la clima şle­purilor de 1.000 tone. Dumitru Dascălu directorul clubului „Patria“ Uzinele mecanice Tr. Severin C­ronică die uzină • Colectivul laminorului de pla­tine de la uzinele „Oțelul Roşu“ a dat peste plan de la începutul a­­nului pînă acum 776 tone lami­nate. Prin laminarea la toleranţe ne­gative s-au economisit 1.193 tone me­tal. La obţinerea acestor realizări au adus un aport deosebit laminoriştii R. Pribil, Anton Mălăescu, M. Loh­­ner şi forfetarii I. Munteanu, A. Sika şi S. Blidaru. • Prima promoţie a Şcolii tehnice de maiştri o formează cei 22 de ab­solvenţi din anul acesta — 6 oţelari şi 16 laminorişti. Fruntaşi la învăţă­tură au fost oţelarii Tănase Văcean, Dumitru Firu, Coriolan Marconescu şi laminoriştii Constantin Stana, Fer­dinand Novac, Vasile Fonoage şi Traian Covaci, în prezent ei fac practică în secţiile uzinei în calitate de maiştri de schimb. » De 14 ani de cînd fiinţează şcoa­la profesională de pe lingă uzinele „Oţelul Roşu“ au absolvit cursurile ei 1.200 de muncitori de diferite me­serii. Anul acesta încă 56 de tineri — 28 turnători şi 30 lăcătuşi — vor păşi în rîndul muncitorilor califi­caţi. • La biblioteca întreprinderii se organizează deseori acţiuni intere­­sante cu cartea (seri literare, recen­zii, simpozioane), se popularizează cărţile nou sosite. Toate acestea au făcut ca de la începutul anului nu­mărul cititorilor să crească la 643. Printre cei mai vrednici sunt lăcătu­şii Mihai Nicolescu şi Paul Oprişan, oţelarul Petre Creţu, turnătorul Va­sile Cîrpeş. • „Seară de cultură şi odihnă pen­tru dvs.“ era scris pe invitaţia pri­mită de la club de toţi pensionarii. Manifestarea a fost deschisă printr-o conferinţă ţinută de medicul Corio­lan Răcăşteanu, intitulată „Alimenta­­ţia raţională la vîrstnici şi urmările nerespectarii ei“. A urmat un pro­gram de cîntece şi jocuri populare bănăţene. S. Hurtupan, laminorist şi A. Bodnar, pensionar De iin/are la umfolile rampricale de dal I t/teuM tt cu sa ie I ^ ct me iut(Muff-\ folosiți cu încredere produsele fabricii r­epublica CREIOANE • CHIMICE • NEGRE • COLORATE • DESEN • POLICOLOR MINE PENTRU PIXURI TOCURI ŞCOLARE SIBI

Next