Munca, iunie 1962 (Anul 18, nr. 4534-4558)
1962-06-02 / nr. 4534
Pag. 2*a Viaţa organizaţiilor sindical© Acordăm atenţie îmbunătăţirii muncii în secţii întreprinderea noastră şi-a îndeplinit şi depăşit lună de lună sarcinile de plan pe anul în curs. în urma înfăptuirii măsurilor tehnicoorganizatorice productivitatea muncii a sporit cu peste 2,5 la sută iar preţul de cost a fost redus faţă de prevederi cu 1,4 la sută. Succeselor în producţie le corespund însemnate realizări în domeniul social-cultural. La obţinerea acestor rezultate, organizaţia sindicală, sub conducerea directă a comitetului de partid, a adus o contribuţie însemnată. O grijă deosebită a acordat şi acordă comitetul sindicatului îndrumării şi controlului activităţii comitetelor de secţie. Fiecare membru al comitetului nostru controlează şi sprijină munca unui comitet sindical de secţie. Astfel, avem posibilitatea să sprijinim permanent îmbunătăţirea muncii sindicale la locurile de muncă. Pe de altă parte, ori de cîte ori constatăm că este necesar să acordăm cu deosebire sprijin unuia sau altuia din comitetele de secţie, noi ne străduim să găsim formele cele mai potrivite pentru a da ajutorul cuvenit, într-una din şedinţele noastre de comitet a reieşit, de pildă, că comitetul sindical al secţiei turnătorie munceşte slab, nu participă suficient la rezolvarea problemelor de producţie, conduce nesatisfăcător întrecerea socialistă. In această secţie, în primul trimestru al anului, calitatea elemenţilor de calorifer — sortiment de bază — a lăsat mult de dorit. In această situaţie, inginerul Mircea Ştef, membru al comitetului, a primit sarcina să studieze situaţia şi să ajute atît comitetul sindical cît şi conducerea secţiei să îndrepte lucrurile. Comitetul sindical de secţie a fost ajutat să-şi organizeze şi să-şi planifice activitatea, să atragă în muncă pe toţi membrii comitetului, să îndrume mai bine grupele sindicale. In secţie s-a ţinut apoi o consfătuire pe tema calităţii. Muncitorii au discutat cu viu interes căile îmbunătăţirii calităţii producţiei, lichidării rebuturilor şi au făcut propuneri preţioase în vederea realizării acestui obiectiv. Drept urmare, în secţie s-a organizat mai bine munca, s-au reparat unele utilaje şi s-a impus respectarea cu stricteţe a reţetelor de lucru. Muncitorii mai slab calificaţi au trecut să lucreze pe lîngă cei mai buni. Comitetul sindical al secţiei a pus în centrul întrecerii lupta pentru calitate. Comisia cultural-educativă de masă a popularizat larg această întrecere. Comitetul sindicatului a organizat pentru muncitorii turnători şi un simpozion intitulat „Metode moderne folosite în turnătorii“. Specialiştii de la Institutul politehnic din localitate au vorbit muncitorilor despre turnarea pieselor din fontă, oţel şi bronz. Schimbul de păreri făcut cu acest prilej a fost preţios. în lunile care au urmat, activitatea secţiei s-a îmbunătăţit, procentul de rebut ajungînd în luna mai cu 4 la sută mai mic decît cel admis. îndrumate şi sprijinite în felul acesta comitetele de secţie reuşesc în majoritatea cazurilor să se achite de multiplele lor sarcini. Cu bune rezultate munceşte şi comitetul de secţie al sectorului mecanicului-şef, al cărui preşedinte este ajustorul Gheorghe Bobotă. El îndrumă cu pricepere munca activului de aici, desfăşoară o activitate rodnică în diferitele domenii ale muncii sindicale şi dă un ajutor însemnat conducerii secţiei în problemele de producţie. Membrii comitetului se ocupă de rezolvarea majorităţii cererilor şi sesizărilor muncitorilor din acest sector, încît aceştia nu mai sînt nevoiţi să se adreseze comitetului sindicatului. La rîndul lor, grupele sindicale desfăşoară şi ele o rodnică activitate. Rezultate frumoase în munca sindicală a obţinut şi activul sindical al secţiei cazangerie, secţie fruntaşă în atelierele noastre. Lună de lună muncitorii acestei secţii depăşesc planul de producţie, dau lucrări de calitate superioară şi realizează economii de materiale. In secţie nu există nici un muncitor care să nu-şi îndeplinească norma. In rîndul fruntaşilor, cu cele mai de seamă realizări, se găsesc muncitori ca Ion Manolache, Alexandru Cernat, Gheorghe Doboş, Vasile Raileanu şi alţii. Succesele obţinute se datoresc în mare măsură comitetului de secţie al cărui preşedinte este cazangiul Mihai Aftanase. Acesta a ştiut să organizeze bine munca activului sindical, să repartizeze just forţele lui şi să îndrume iniţiativa fiecărui om spre rezolvarea sarcinilor care stau în faţa secţiei. Avînd în vedere aceasta ca şi faptul că avem unele comitete de secţie care nu activează pe măsura posibilităţilor, ne-am propus să organizăm un schimb de experienţă între comitetele de secţie pentru extinderea metodelor de muncă a comitetului de la cazangerie. Ar fi greşit să susţinem că munca cu comitetele sindicale de secţie este pe deplin satisfăcătoare. Noi ne străduim de a lichida lipsurile existente. Trebuie să îmbunătăţim metodele de generalizare a experienţei pozitive în activitatea sindicală în secţii, în primul rînd a organizatorilor de grupă sindicală. In acest scop noi ne vom strădui să dovedim mai multă iniţiativă, noi metode, mai vii şi mai interesante. Va trebui să îmbunătăţim continuu munca de educaţie şi instruire a activului, să-l antrenăm cu pricepere în toate acţiunile ce le întreprindem, sprijinindu-ne permanent pe el în întreaga noastră activitate practică. MIHAI ONOFREI preşedintele comitetului sindicatului Atelierelor de reparat material rulant — Iaşi Şeful de echipă Iordan Marin de la întreprinderea de construcţii montaj stîlpi de înaltă tensiune nr. 7 de la Otopeni, dirijînd sortarea stîlpilor (Foto-Agerpres : AL. IONESCÜ La umbra blocurilor noi din Ploieşti, o casă veche, cu aer patriarhal, primenită ca pentru o mare sărbătoare, îşi aşteaptă oaspeţii. De la scările de lemn la pereţii albi, de un alb imaculat, totul a îmbrăcat strai nou. Scările şi duşumelile au covoare noi, iar pereţii odăilor s-au împodobit cu sute şi mii de hîrtii, fotografii şi tablouri, din care se încheagă încet drumul parcurs de marele dramaturg. In micul hol de lîngă tindă te întîmpină bustul de metal al flegmaticului „Nenea Iancu“, iar alături, în dreapta, cu titlu gros, un fragment decupat din presă : „Marii nedreptăţiţi“. E articolul care consemnează declararea post-mortem ca membri ai Academiei R.P. Române a lui Eminescu şi Caragiale, Grigorescu şi Vlahuţă, Păun Pincio, Neculuţă, Aurel Vlaicu şi alţi luceferi, răsăriţi din adîncul ocean al suferinţelor, înaltul semn de preţuire al partidului impresionează profund şi cu sentimentul acesta de mulţumire sufletească, păşeşti mai departe printre manuscrise şi documente, pe urmele vieţii aceluia care avea să devină cea mai ascuţită biciuşcă a moravurilor putredei societăţi burgheze. Şi lîngă documentele acestea care povestesc cu graiul lor specific, din Ioc în loc apar chipurile celor care au trăit o dată cu ele. Iată-i pe tînărul Eminescu şi pe bătrînul Haşdeu. Iată-i pe Vlahuţă şi pe Delavrancea. Printre manuscrise şi fragmente, printre multele sale cereri respinse iată şi un fragment din „Boborul“. Sub masca ironiei, tînărul Caragiale suspină şi loveşte. Şi e poate bine să se ştie că tînărul adolescent Caragiale a luat parte la învălmăşeala revoluţionară cu caracter antimonarhic de la Ploieşti. Sufler, copist, traducător, apoi scriitor, marele dramaturg, dezgustat timpuriu de găunoasa fanfaronadă oligarhică, de viaţa meschină şi dramatica nepotrivire socială, îşi va încerca pana in sonoritatea versului. Cu pseudonimul „Car“ va semna el multe poezii, dar va înţelege la timp că versu-i nu ajută cît ar trebui să poată lovi, şi gîndul i se îndreaptă spre adevărata sa vocaţie. Iată-l pe Caragiale alături de Eminescu şi Slavici, în redacţia „Timpului“. Şi iată un fragment din „Claponul“, schiţa din care se va naşte apoi savuroasa piesă „O noapte furtunoasă“. Alături de imaginile şi documentele din „Conu Leonida faţă cu reacţiunea“, în care satirizează suculent falsa frazeologie democratică patriotică, fără conţinut, folosită de burghezie şi moşierime, iată însă şi o scrisoare a autorului către un amic, căruia îi cere bani. Alături de sarcasmul incisiv al scriitorului, dramaticul strigăt al omului : „Chiria n-am plătit-o şi sunt dat în judecată — scrie el — lemne n-am de loc ; palton nici atît aştept din ceas în ceas un nou moştenitor, iar unul din copii este bolnav. M-am apucat de o nouă piesă şi, din pricină că stau noaptea tîrziu şi lucrez în frig, am căpătat conjuctivită catarală. Dau din colţ în colţ şi nu ştiu ce să fac. Ajută-mă“. Pusă la vot, propunerea de a i se acorda premiul literar „Eliade Rădulescu“ se scontează cu trei voturi pentru şi douăzeci contra. Caragiale e încolţit de nevoi şi scrie unui amic la Braşov să-i găsească un loc unde să muncească sau să dea meditaţii. ★ După 1890, mişcarea muncitorească exercită asupra sa o puternică înrîurire. Apropierea de socialişti influenţează mult diapazonul satiric al dramaturgului. E timpul cînd din conferinţa „Prostie şi inteligenţă , ţinută la clubul muncitoresc, ia atitudine împotriva lui Maiorescu şi a Junimii, iar „In Nirvana“ e primul său articol despre Eminescu, apărut în „Constituţionalul“ din 2 iulie 1889, îndurerat de dramaticul destin al marelui său prieten, pe care nu conteneşte a-l numi cel mai mare poet, Caragiale loveşte mai tare, mai dur, mai incisiv. Laolaltă cu A. Bacalbaşa lansează un nou organ de publicitate, pe care îl întitulează „Moftul Român“ şi-l recomandă sarcastic: Revistă spiritistă, naţională — organ hiebdomadar, pentru răspîndirea ştiinţelor oculte în Dacia Traiană, încă de la primul său număr „Moftul Român", sub titluri ca „Trădarea romînilor“, „Triumful străinismului“ sau „Moftangioaica”, îşi bate joc de obtuzitatea clasei suprapuse şi a autorităţilor. Păşeşti liniştit pe covoarele moi ale casei, pe duşumelele de atîtea ori călcate de paşii celui care a fost Nenea Iancu. Te opreşti sfios în dreptul foii care publică pentru prima oară „Arendaşul român“ sau noul subiect „High-Life“ şi parcă-l auzi : „Cum, stimabile, nu ştii ce-i aia highlife ? Păi ce să fie ? Crema societăţii. Poţi fi o spurcăciune bună de aruncat la canal, un laş de cea mai josnică speţă. Asta nu te poate împiedica, stimabile, să faci parte din high-life“. 1907 îl găseşte pe Caragiale la Berlin, dar el aude acolo geamătul celor 11.000 de morţi, căzuţi sub glonţul suveranului prusac. Ia parte cu tot sufletul la marele doliu al ţării şi înfierează cu litere de foc pe vinovaţi în acel „1907 din primăvară pînă-n toamnă“, după ce mai întii în presa germană pamfletul apăruse sub titlul „Romînia aşa cum este", şi în care ataca cu violenţă oligarhia exploatatoare şi parazitară împotriva căreia se ridicaseră ţăranii. Un ceas de masă, o sabie in miniatură, un ţigaret al scriitorului sunt ultimele obiecte peste care îţi apleci privirea cu regretul că pleci. Şi părăsind casa aceasta în care e adunată cu migală o parte din viaţa marelui dramaturg, te strecori emoţionat pe lîngă imensele blocuri noi, care aruncă parcă o umbră de linişte protectoare peste casa rămasă mai departe deschisă in aşteptarea oamenilor. N. D. CARPEN ★ Deacu la Juzeul memeniaL Jl. (dazagiale“ ★ ★ ★ MARCEL NEGREANU — elev al unei şcoli tehnice de maiştri, practicant la exploatarea minieră Rovinari. Ministerul Minelor şi Energiei Electrice ne-a făcut cunoscut că la data de 11 mai a.c. v-a răspuns personal la problema ridicată în scrisoare. VASILE PUŞCĂ — Oneşti, str. 1 Mai nr. 14 . Sfatul popular al oraşului Oneşti, care a verificat dosarul respectiv, ne-a făcut cunoscut că pensia dv. a fost bine calculată. GRIGORE VlRTOPEANU — comuna Stroeşti, raionul Horezu . Pe perioada precizată în scrisoare nu aveţi dreptul la concediu de odihnă, deoarece nu aţi prestat muncă neîntrerupt 11 luni. ION COCEA — Constanţa, str. Alexandru cel Bun nr. 39 . Potrivit dispoziţiunilor legale, timpul cît o persoană a fost ucenic se consideră vechime în muncă dacă se dovedeşte că pe acea perioadă a cotizat la fostele asigurări sociale sau a primit salariu. Dovada respectivă se face cu acte oficiale, cum ar fi, de pildă, adeverinţa eliberată de secţia financiară, în care se precizează că pe perioada respectivă s-a plătit impozitul pe salariul ucenicului. COMITETUL SINDICATULUI de la Trustul 5 Construcţii-Braşov: In cazul arătat In adresa dv., salariatul în cauză poate primi alocaţia de stat pentru copil în condiţiunile decretului nr. 285 1860, numai dacă copilul respo-tiv îi va fi încredinţat lui pentru creştere şi educare, prin hotărîre judecătorească. VIRGIL DUMITRESCU — Bucureşti, Bd. Banu Manta nr. 39 . Cererea dv. a fost rezolvată favorabil. Urmează să luaţi legătură cu unitatea în cauză pentru a se întocmi formele cerute de lege. VIRGILIU MANOLE — salariat la G.A.S. Moldova Nouă : Transferarea la cerere se face cu respectarea condiţiilor stabilite de Codul Muncii. In cazul dv., aceste condiţii nu au fost îndeplinite, aşa încît la G.A.S. Moldova Nouă sunteţi considerat nou angajat. In această situaţie, alocaţia de stat pentru copii vi se poate acorda după împlinirea termenului de 90 de zile de la data angajării ca salariat permanent. LUCSCI ELEMER — salariat la Combinatul Siderurgic Hunedoara: Răspunsul la întrebarea formulată în scrisoarea dv. îl puteți găsi în revista „Munca în Sindicate" nr. 4 (aprilie 1962) pagina 65, revistă pe care o găsiţi la comitetul sindicatului. MUNKA Alte cinematografe date în folosinţă la sate Reţeaua cinematografică din mediul rural al regiunii Ploieşti este în continuă dezvoltare. Zilele acestea în comunele Luciu şi Bobocu, raionul Buzău, Odăile, raionul Cislău, Buda, raionul Rîmnicu Sărat, şi altele, ţăranii colectivişti au primit cu multă bucurie darea în folosinţă a cinematografelor, în curînd vor fi cineficate şi comunele Murgeşti, Ologeni, Secăria şi altele. (Coresp. „Munca“) ★ In comuna Puşcaş din raionul Vaslui, regiunea Iaşi, a fost dat în folosinţă zilele trecute un nou cinematograf sătesc. Cu acesta, numărul lor se ridică la 26. Numai în luna aprilie a.c. au fost vizionate spectacole de un număr de 23.000 colectiviști. Armeanu Vlad colectivist --------p#o------ Noi centre de prelucrare a laptelui Urmărind satisfacerea cerinţelor de prelucrare superioară a unor cantităţi sporite de lapte, I.C.I.L. Dobrogea a înfiinţat în numeroase localităţi din regiune noi centre de prelucrare. Cele mai recente, care au intrat în funcţiune spre sfîrşitul lunii mai, sunt centrele de prelucrare a laptelui de la Cocargea, Pecineaga, Săcele şi Peştera. (Coresp. „Munca“) Din scrisorile corespondenţilor voluntari Ca urmare a propunerilor aplicate „Biruinţa“ din Capitală au făcut o serie de propuneri care au fost introduse în planul de măsuri tehnicoorganizatorice. Multe din ele au şi fost aplicate. Aşa este cazul cu montarea răcitorului pentru răcirea uleiurilor, a unei pompe de vacum la secţia prese, transformarea sitelor de la descojitori, în scopul reducerii pierderilor de miez în coji etc. Toate acestea au dus la creşterea producţiei de ulei şi la îmbunătăţirea substanţială a calităţii acestuia. Astfel, de la începutul anului pînă în prezent s-au produs peste plan 572 tone de ulei de calitate superioară. De asemenea, în 4 luni s-a economisit la preţul de cost suma de 200.000 lei, iar beneficiile peste plan se ridică la 1.411.000 lei. La aceste succese a contribuit in mod deosebit colectivul de la secţia uleiuri brute, condus, de inginerul comunist Sebastian Condeescu, Ion Vasilescu telefonist Hotărîţi să îndeplinească şi să depăşească angajamentele luate la începutul anului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de ulei Rezultate bune în munca cu cartea oraş şi raion, felul cum s-a desfăşurat munca cu cartea de la începutul anului. Cu acest prilej a reieşit că cele 42 de biblioteci sindicale, avînd un fond de peste 50.000 de volume, au dus o activitate susţinută. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de biblioteca sindicatului de la Trustul de ameliorări şi valorificare a stufului (bibliotecară tov. Florica Costea). In primele luni ale anului ea a antrenat 995 cititori, care au citit 3.824 de cărţi. In aceeaşi perioadă au avut loc în cadrul bibliotecii 8 recenzii, 2 seri literare şi 2 consfătuiri cu cititorii. Rezultate frumoase au obţinut şi bibliotecile de la întreprinderea pentru industrializarea şi desfacerea peştelui (bibliotecar tov. Storica Iani), de la G.A.S. „9 Mai" etc. Din referatul prezentat de tovarăşa Florica Costea a reieşit că prin intermediul celor 7 biblioteci centrale şi 70 volante, muncitorii de la T.A.V.S., care lucrează în Deltă pe o întindere de 300.000 de ha, au posibilitatea să primească în permanenţă cărţile pe care le doresc. Pe marginea referatelor s-au purtat discuţii care au contribuit la o orientare mai bună în munca cu cartea. Serghei Iosif tehnician Consiliul local al sindicatelor Tulcea a analizat zilele trecute în cadrul unei şedinţe la care au participat toţi bibliotecarii din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi S.M.T. din CINEMATOGRAFE POMPIERUL ATOMIC : rulează la cinematografele Patria, Bucureşti, Gh. Doja, Alex. Sahia ; DACAŢII LA MINE — cinemascop : rulează la cinematografele Republica, Elena Pavel ; CĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : rulează la cifematografele înfrățirea între popoare, Libertății ! AGRAFA ALBĂ : rulează la cinematografele Magheru I. C. Frimu ; ÎNTOARCE-TE : Mioriţa 5 CHEMAREA MARII DE GHEAŢA : rulează la cinematografele V. Alecsandri, Lumina, Unirea OMUL AMFIBIE : rulează la cinematografele Maxim Gorki, Arta, 16 Februarie ; ŞOFERII IADULUI , Central, 1 Mai ; DRAGOSTEA ŞI PILOTUL SECUND : Victoria FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII (dimineaţa) : 13 Septembrie ; PACE NOULUI VENIT : Tineretului ; EL HAKIM (după-amiază) : 13 Septembrie ; BĂTĂLIE IN MARŞ - ambele serii : Cultural , CINE-I DE VINA ? , rulează la cinematograful Alex. Popov . LUNGA NOAPTE A LUI ’43 : rulează la cinematografele N. Bălcescu, 8 Martie ; CINTECUL ÎNTRERUPT : Griviţa ; TOT AURUL DIN LUME • rulează la cinematograful C.tin David ; POVESTE SENTIMENTALA : rulează la cinematografele V. Roaită, 23 August, Volga, G. Coșbuc ; ANII FECIORIEI : rulează la cinematografele Flacăra, Donca Simo, 30 Decembrie ; ÎNOTĂTORII : rulează la cinematografele T. Vladimirescu, Aurel Vlaicu ; INTRE DOUA IUBIRI • Munca » CAVALERII TEUTONI - ambele serii : Popular ; POST RESTANT : Mosilor ; APARTAMENTUL *cinemascop : rulează la cinematografele M. Eminescu 1 MAI TARE CA URAGANUL : rulează la cinematografele Ilie Pintilie, Luceafărul, Cliinttl serii 1 CURSA DE 100 KILOMETRI ; 8 Mai ; CASA SURPRIZELOR; G. Bacovia ; EXPRESUL DE SEARA : rulează la cinematograful Olga Bancic 1 EXPERIENTA PRIMEJDIOASA : rulează la cinematograful B- Delavrancea. Grădini-cinema POVSTE SENTIMENTALA : rulează la grădinile-cinema 23 August, V. Roaită ; POMPIERUL ATOMIC : rulează la grădinilecinema Progresul, stadionul Giulești, stadionul Dinamo, stadionul Republicii, Al. Sahia ; ANII FECIORIEI : rulează la grădina-cinema Donca SimonCĂLĂTORIILE LUI GULLIVER : rulează la grădiniile-ciftema Elena Pavel, 13 Septembrie, Libertăţii ; LUNGA NOAPTE A LUI '43 , 8 Martie ; EXPRESUL DE SEARA : rulează la grădinacinema Olga Bahciu ; ULTIMUL MEU TANGO Moşilor ; ABSENTA ÎNDELUNGATA — cinemascop : rulează la grădinacinema T. Vladimirescu ; MAI TARE CA URAGANUL : Luceafărul ENRICO CARUSO; Unirea CARMEN DE La RONDA: rulează la gradina cinema Ilie Pintilie. HADIO DUMINICĂ 3 IUNIE PROGRAMUL 16,30 Muzică populară românească. 7,30 Dansuri simfonice. 8,20 Potpuriuri de estradă. 10,30 Prelucrări de folclor ale unor compozitori din ţări socialiste .11,30 VORBEŞTE MOSCOVA ! 12,25 „Programe muzicale alcătuite de ascultători“ — program de muzică din opere. 13.10 De toate pentru toţi. 14.30 Muzică din operete interpretată de cîntăreţii froştri. 15.30 LA ŞEZĂTOARE. 16.25 Program de muzică populară romînească. 17.00 Muzică uşoară interpretată de Dario Moreno. 17.15 Concert de muzică din operete. 16.00 Muzică de estradă. 19.35 „Melodii... melodii“ — emisiune de muzică uşoană romînească. 20.00 TEATRU LA MICROFON . Premiera „ÎNTILNIRE LINGĂ MĂLINI" adaptare radiofonică după comedia scriitorului sovietic A. Laiev. 21.45 Interpreţi de muzică populară romînească. 22.30 Muzică de dans. PROGRAMUL II : 7.00 „Ce frumoasă-i viaţa noastră“ — program de cîntece şi jocuri populare romîneşti. „In excursie“ — muzică uşoară 8.00 Program interpretat de orchestre de mandoline. 9.00 Muzică populară Interpretată de solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara. 10.00 Arii din opere interpretate de soprana Lucia Stănescu şi tenorul Alexandru Racolţea, solişti ai Operei de Stat din Cluj. 9.00 Program muzical pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă. 12.15 Cîntece şi jocuri populare romîneşti. 13.15 Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale. 14.10 Cintă Roxana Matei. 14.30 CINE ŞTIE CÎŞTIGĂ. 15.15 Opereta „Moscova-Cernomuski“ de Şostakovici — montaj muzical literar 18.30 Muzică de balet. 17.25 Concert de muzică uşoară romînească. 18.05 „Lucrări muzicale in spirite din ofiera lui Ion Luca Corijate". 19.30 Din folclorul popoarelor. 20.05 Muzică de dans. 21.45 LECTURA GHICITOARE : Eroi din teatrul lui I. L. Caragiale. 22.26 Ciclul „Simfonii de Beethoven interpretate de George Georgescu“ la pupitrul orchestrei siftifoniefe a Filarmoliiicii de Stat „George Enescu". In program : Simfonia a V-a ín de rerior. TELEVIZIUNE SIMBĂTĂ 2 IUNIE 19.00 Jurnalul televiziunii » 19.15 Transmisiune de la studioul de concerte al Radioteleviziunii » Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii. Dirijor : Paul Urmuzescu. In pauză , în faţa hărţii . În jurul orei 21.30 filmul artistic „Casa surprizelor“ — o producție a Studioului „Mosfilm". Ib Incheiere • Ultimele stiri. Vizitînd spitalul de copii „Grigore Alexandrescu“ din Capitală rămîi plăcut impresionat de grija deosebită ce se acordă sănătăţii celor mici. De ei se îngrijesc sute de medici şi personal sanitar, dotaţi cu bogate cunoştinţe medicale în specialitatea pediatrie. In clişeele noastre vă prezentăm aspecte din timpul tratamentului cu raze ultraviolete şi o vizită in saloanele micuţilor internaţi. Foto : S. EMIL Rodnic schimb de experienţă Comitetul sindicatului in colaborare cu organele de conducere de la Uzinele mecanice din Tr. Severin au organizat un schimb de experienţă în secţia mecanică prelucrătoare în vederea extinderii metodelor de muncă folosite de strungarii, frezorii şi rabotorii fruntaşi în producţie. Au participat 57 de muncitori, precum şi ingineri şi tehnicieni. Cu această ocazie, strungarul Tudor Boştină şi rabotorul Constantin Vlad au prezentat referate privind metodele folosite de ei în procesul de producţie. Rabotorul Constantin Vlad a vorbit despre importanţa introducerii in procesul de producţie a dispozitivului de rectificat danturile la roţile dinţate ale maşinilor de la clima şlepurilor de 1.000 tone. Dumitru Dascălu directorul clubului „Patria“ Uzinele mecanice Tr. Severin Cronică die uzină • Colectivul laminorului de platine de la uzinele „Oțelul Roşu“ a dat peste plan de la începutul anului pînă acum 776 tone laminate. Prin laminarea la toleranţe negative s-au economisit 1.193 tone metal. La obţinerea acestor realizări au adus un aport deosebit laminoriştii R. Pribil, Anton Mălăescu, M. Lohner şi forfetarii I. Munteanu, A. Sika şi S. Blidaru. • Prima promoţie a Şcolii tehnice de maiştri o formează cei 22 de absolvenţi din anul acesta — 6 oţelari şi 16 laminorişti. Fruntaşi la învăţătură au fost oţelarii Tănase Văcean, Dumitru Firu, Coriolan Marconescu şi laminoriştii Constantin Stana, Ferdinand Novac, Vasile Fonoage şi Traian Covaci, în prezent ei fac practică în secţiile uzinei în calitate de maiştri de schimb. » De 14 ani de cînd fiinţează şcoala profesională de pe lingă uzinele „Oţelul Roşu“ au absolvit cursurile ei 1.200 de muncitori de diferite meserii. Anul acesta încă 56 de tineri — 28 turnători şi 30 lăcătuşi — vor păşi în rîndul muncitorilor calificaţi. • La biblioteca întreprinderii se organizează deseori acţiuni interesante cu cartea (seri literare, recenzii, simpozioane), se popularizează cărţile nou sosite. Toate acestea au făcut ca de la începutul anului numărul cititorilor să crească la 643. Printre cei mai vrednici sunt lăcătuşii Mihai Nicolescu şi Paul Oprişan, oţelarul Petre Creţu, turnătorul Vasile Cîrpeş. • „Seară de cultură şi odihnă pentru dvs.“ era scris pe invitaţia primită de la club de toţi pensionarii. Manifestarea a fost deschisă printr-o conferinţă ţinută de medicul Coriolan Răcăşteanu, intitulată „Alimentaţia raţională la vîrstnici şi urmările nerespectarii ei“. A urmat un program de cîntece şi jocuri populare bănăţene. S. Hurtupan, laminorist şi A. Bodnar, pensionar De iin/are la umfolile rampricale de dal I t/teuM tt cu sa ie I ^ ct me iut(Muff-\ folosiți cu încredere produsele fabricii republica CREIOANE • CHIMICE • NEGRE • COLORATE • DESEN • POLICOLOR MINE PENTRU PIXURI TOCURI ŞCOLARE SIBI