Munca, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4559-4584)

1962-07-22 / nr. 4577

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII.­nr. 4577 Duminică 22 iulie 1962 4 pagini 20 bani Noi succese in întrecerea socialistă W.'.V.V.V.VAY.VAV.VAW.V.V.V.V.V.'ASVVWW.V.V.W.V.V.V.VAVAW.V ProductivItate - calitate - economii En­CflCiffliCa forajului Ca urmare a măsu­rilor tehnico-organiza­­torîce şi a întrecerii însufleţite desfăşurate în producţie, colecti­vul întreprinderii fo­restiere din Piatra Neamţ a reuşit să-şi îndeplinească în mod exemplar sarcinile ce i-au revenit pînă în prezent din planul pe 1962. Pe primul semes­tru, obiectivele princi­pale ale întrecerii so­cialiste—sporirea pro­ductivităţii­­muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, realizarea de economii peste plan­­ au fost îndeplinite. Depăşind în aceas­tă perioadă cu 5,5 la sută planul de pro­ducţie, forestierii din Piatra Neamţ au rea­lizat totodată un indi­ce de productivitate a muncii cu 2,5 la sută mai mare decit cel planificat şi au li­vrat cu 4,3 procente mai multă cherestea răşinoase de calitate superioară faţă de plan. Zilele trecute prin încheierea defi­nitivă a bilanţului şi activităţii din prima jumătate a anului, s-au făcut cunoscute şi realizările pe linie financiară : întreprin­derea a obţinut peste plan 384.000 lei econo­mii la preţul de cost şi 1.932.000 Iei bene­ficii. (Coresp. „Munca") După recoltare grăbesc arăturile de vară Brigada de combineri de sub con­ducerea lui Vasile Novac, de la S.M.T. „23 August", a terminat în­­tr-un timp scurt recoltatul celor 552 ha, semănate cu grîu. Antrenaţi de hărnicia combinerilor Gh. Ungu­­reanu, Gheorghe Pîrvulescu, Petre Iordache şi alţii, care au recoltat zilnic între 20.000—25.000 kg. fiecare, colectiviştii de la G.A.C. Moşneni au depus şi ei o muncă demnă de laudă, atît la recoltat cit şi la strîn­­sul plevei, pentru a elibera terenul în vederea arăturilor. „Fiecare oră la noi are valoarea a 45 saci de grîu“ — obişnuia să spună tov. Traian Mereu, ing. agro­nom al gospodăriei, referindu-se la felul cum colectiviştii şi combinerii ştiu să preţuiască şi să folosească timpul în campanie. După terminarea recoltatului me­canizatorii au trecut cu toate forţe­le la executarea arăturilor adinei de vară. Pînă acum au fost arate peste 200 ha. în miriște. (Coresp. „Munca") Construcţii noi de locuinţe de pe bulevardul Al. I. Cuza din Craiova Foto : GR. IONESCU cu turbina Forajul cu turbina ocupă un loc tot mai important în activitatea pe­troliştilor ploieşteni. Astfel, angaja­mentul luat de colectivul brigăzii conduse de comunistul Ion Stanciu din sectorul de foraj Lilieşti, de a fora la fiecare sondă 60 la sută din metraj cu turbina este depăşit cu regularitate. La sonda 597, de pildă, petroliștii acestei brigăzi au săpat cu turbina 86 la sută din totalul metrajului. Sonda a fost terminată cu 22 zile înainte de termen, viteza comercială fiind depășită cu peste 35 la sută. Utilizînd cu pricepere metoda graficului complex de ur­mărire a lucrărilor, sondorii aces­tei brigăzi au redus preţul de cost la sonda 597 cu peste 200.000 lei. ★ Rezultate bune în extinderea fo­rajului cu turbina au obţinut şi alte brigăzi­­De exemplu, brigada de foraj condusă de comunistul Dumi­tru Jeculescu din sectorul de foraj Moreni a terminat săparea sondei 735 cu 5 zile înainte de termen, vi­teza de foraj a fost depăşită cu 10 la sută, iar prin reducerea pre­ţului de cost s-au realizat economii peste plan de 160.000 lei. Introducerea armării metalice în subteran In urmă cu două luni de zile la exploa­tarea minieră Baia de Arieş, pe baza studii­lor tehnice făcute de inginerii şi tehnicienii întreprinderii, a în­ceput să se execute armarea abatajelor frontale şi a galeriilor de pregătire cu stîlpi metalici. Pînă acum, s-au introdus peste 740 stîlpi şi cadre me­talice. Totodată comisia in­ginerilor şi tehnicieni­lor de pe lîngă comi­tetul sindicatului stu­diază şi posibilitatea folosirii in mină a bolţarilor din beton armat. Pentru început aceşti bolţari vor fi folosiţi la susţinerea unui rostogol colector principal. Folosirea armături­lor metalice şi a bol­­ţarilor din beton ar­mat va duce la eco­nomisirea, pină la sfîrşitul acestui an, a unei cantităţi de cir­ca 1.800 metri cubi lemn de mină. (Coresp. „Munca“) înfrumuseţarea oraşului în discuţia activului sindical De curînd a avut loc o plenară lărgită a C.L.S. Galaţi. La ordinea de zi a acesteia a figurat un singur punct : contribuţia pe care trebuie să o aducă organele sindicale la păstrarea curăţeniei şi gospodărirea oraşului. Referatul, prezentat de tov. Ion Popescu — preşedintele C.L.S. Galaţi — a constituit o amplă bază de discuţii pentru participanţii la plenară. (Coresp. „Munca“) „Los Paraguayos“ din nou la Bucureşti Luis Alberto del Parana şi cvar­tetul său de muzică uşoară „Los Paraguayos“ va sosi din nou în Ca­pitală la sfîrşitul acestei luni. El va da o serie de spectacole începînd de la 1 august, la teatrul de vară „23 August“. în noul program al acestui mic grup muzical sunt in­cluse, printre altele, următoarele bucăți: „Perfidia“, „Estrelita del sur“, „La comparsita“, „Esperanza“, „Relaj”, „Gina” etc. (Rep.) Pe şantierele de construcţii din Piteşti rezultatele pot fi şi mai bune Piteştiul, „tîrgul de pe Argeş“, cum era numit odinioară, îşi schim­bă înfăţişarea pe zi ce trece. Con­structorii îi aduc mereu primeniri. In locul vechilor prăvălii şi case in­­salubre apar blocuri moderne, cu apartamente confortabile, cu maga­zine aprovizionate din belşug. Şi a­­lături de acestea se înalţă nume­roase instituţii social-culturale me­nite să facă viaţa oamenilor mai frumoasă. Teatrul de stat, Casa de cultură a tineretului, cinematogra­ful „Bucureşti", şcolile din cartierul Clair, Piaţa gării şi altele sunt nu­mai cîteva din construcţiile de in­teres obştesc ridicate în ultimii ani. In aceste zile, în plin sezon de construcţii, piteştenii văd tot mai des camioane încărcate cu mobilă îndreptîndu-se spre noile cvartale de locuinţe de pe străzile Smeurei, 1 Mai, Piaţa gării. Este un aspect care a devenit obişnuit. Statul nostru se îngrijeşte ca toţi cei ce muncesc să aibă condiţii cit mai bune de locuit.­­ In ultimii ani au fost alocate fon­duri din care s-au construit şi dat în folosinţa oamenilor muncii din Piteşti peste 2 300 apartamente, iar anul acesta se vor da încă 600. In primul semestru din 1962 au şi fost puse la dispoziţia locuitorilor ora­şului 244 apartamente. In termen şi confortabil Acesta este unul din angajamente­le constructorilor, pe care-l găseşti scris pe pancardele fixate pe faţa­dele blocurilor în lucru. Este un angajament pentru înfăptuirea că­ruia îşi concentrează toate forţele constructorii, animaţi de dorinţa de a da viaţă sarcinilor trasate de Directivele partidului cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. In primul semestru al anului curent, constructorii aparţi­­nînd Grupului de şantiere din Piteşti, datorită străduinţei depuse în întrecerea socialistă, au reuşit să depăşească planul la producţia globală cu peste 6 la sută, ceea ce dovedeşte că multe dintre obiective au fost realizate înainte de termen. Strădania constructorilor este confirmată de numeroase exemple. Astfel, de curînd au fost desfăcute schelele de pe blocurile cvartalului din strada Doamna Bălaşa. In toa­tă măreţia lor au apărut 92 apar­tamente. Mulţi dintre trecători, oprindu-se pentru o clipă, privesc cu nesaţ linia arhitectonică frumoa­să, culorile vii ale faţadelor, îşi ex­primă admiraţia, spunînd : „bravo lor, constructorilor". Asemenea apre­cieri au fost făcute asupra majorită­ţii locuinţelor date în folosinţă anul acesta şi care au primit calificati­vele „bine“ şi „foarte bine“. Constructorii piteşteni nu au bucu­­rie mai mare decit atunci cînd con­stată că cei care s-au mutat în lo­cuinţele realizate de ei sunt pe deplin mulţumiţi. Tocmai de aceea, pe cele mai multe şantiere există preocupa­rea ca pe lîngă respectarea termene­lor de dare în folosinţă, să se exe­cute apartamente cit mai conforta­bile. Dar mai sunt încă locuri de muncă unde această preocupare nu se manifestă suficient. Astfel, pe şantierul cvartalului de pe strada Smeurei, din cele 253 apartamente care urmau a fi date în folosinţă pînă la 1 iulie anul curent, nu s-au dat decât 184, restul fiind în stadiu de finisare. Pe de altă parte, cali­tatea lucrărilor de finisaj interior, a parchetelor, instalaţiilor sanitare şi electrice lasă de dorit la unele apartamente. Aceste situaţii puteau fi evitate dacă conducerea şantie­rului, comitetul sindical de secţie s-ar fi preocupat de organizarea mai bună a muncii pe şantier, de apro­vizionarea ritmică a locurilor de muncă, de sprijinirea brigăzilor pen­tru ca ele să efectueze lucrări de calitate şi la timp. Cînd noul este promovat şi dezvoltat Şantierul cvartalului de pe strada 1 Mai este un model de organizare şi gospodărire. Aici materialele sunt frumos stivuite, iar oamenii folo­sesc raţional fiecare cărămidă, scîn­­dură sau orice alt material. încă de la începerea lucrărilor, comite­tul sindical de secţie, sub îndruma­rea organizaţiei de partid, a spriji­nit conducerea şantierului să ia mă­­suri cu privire la organizarea judi­cioasă a muncii, la ridicarea califi­cării profesionale a muncitorilor. Repartizarea lucrărilor s-a făcut de aşa natură incit fiecare echipă să răspundă de execuţia lor, de la te­melie pină la acoperiş. Totodată, a fost întărit controlul pe faze de lu­crări atît din partea maiştrilor, cit şi a şefilor de brigăzi. In modul a­­cesta a crescut responsabilitatea fiecăruia faţă de operaţiile execu­tate. Deoarece aici, lîngă oamenii calificaţi, sînt şi alţii cu o pregăti­re mai slabă, ei au fost daţi să lu­creze pe lingă fruntaşi. Astfel or­ganizate, echipele conduse de zida­rul Grigore Dima, dulgherul Ion Cruceanu, parchetarul Ştefan Ghiţă, instalatorul Marin Velea şi altele, execută numai lucrări de bună cali­­tate şi la timp. Constructorii de pe acest şantier au reuşit să dea în folosinţă blocul cu 48 apartamente la data stabilită. D. VLASCEANU Şi D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Argeş (Continuare în pag. 2-a) Moment din pregătirea unei șarje la Combinatul siderurgic Hunedoara. Fonta lichidă este turnată în cuptorul Siemens-Martin. Foto : L. TIBOR Un nou tip de agregat frigorific La uzinele „Tehnofrig“ din oraşul Cluj a început producţia în serie a compresorului de amoniac de 560.000 kilo­cal. per oră. Noul agregat fri­gorific se construieşte pe baza pro­iectelor efectuate de proiectanţii în­treprinderii. El este cel mai mare compresor de amoniac realizat pină acum în ţara noastră şi este desti­nat producerii temperaturii joase pînă la —30° C în instalaţiile fri­gorifice industriale. (Coresp. „Munca“) Tricotaje mai multe şi în sortimente variate Colectivul Fabricii de tricotaje din bumbac de pe Splaiul Unirii Bucureşti îşi îndeplineşte lună de lună şi cu succes angajamentele luate în întrecerea socialistă. Măr­turie în această privinţă stau reali­zările obţinute,în primul semestru al anului cînd peste prevederile planu­lui s-au produs 16.400 bucăţi trico­taje realizîndu-se totodată beneficii în valoare de 465.000 lei. In acest interval de timp s-au dat în fabri­caţie 60 noi modele de tricotaje, mult apreciate de cumpărători. Importante succese s-au înregis­trat şi în cele două decade (ale lunii curente). Printre altele aici s-au produs peste prevederi 3.000 bucăţi tricotaje de bună calitate. (Rep.) Dimineaţă plină de farmec la Herculane. Foto : C. POPESCU Cărbune mai mult şi de calitate superioară Minerii de la exploatarea carbo­niferă Baia Nouă, regiunea Banat, îna­riu succese de seamă în activi­tatea lor. Ca urmare a creşterii pro­ductivităţii muncii, ei au extras, pe fiecare post, peste sarcinile de plan, aproape 2.500 tone cărbune. Toto­dată, prin alegerea sterilului vizibil din cărbune chiar la locurile de muncă şi prin intensificarea contro­lului de calitate la această exploata­re procentul de cenuşă din cărbune a fost redus cu 3 la sută. Printre brigăzile care au contri­buit cel mai mult la obţinerea aces­tui rezultat se află cele conduse de tovarăşii Venţel Urban, Ştefan Lisi şi Tom­a Fichel. (Coresp. „Munca") g 00 OC 00 0000OO OO OO oo oc OO OC000000 OÖ 00 «O 00 i» ÖO OC 00 rf j UCENICII NOȘTRI l ■ g 8 0 g 8 In uzinele „23 August“ din g g Capitală sunt multe ateliere. Dar 8 g există unul deosebit de celelal­ g 8 te. Freamătul caracteristic ate­­g­­­lierelor productive este aici mult % g mai redus. Și cei care lucrează g 8 intr-insul sunt foarte tineri. E g g vorba de atelierul de practică | g al Grupului şcolar profesional \ ^ nr. 2, de pe lingă întreprinde- 8 g rea noastră, unde meseria încă | 3 nu se practică, ci se învaţă. g 1 Aplecaţi deasupra bancurilor de 8 g lucru, viitorii muncitori se stră- |­8 duiesc să pătrundă tainele me- g g seriei de strungar, lăcătuş, ma- 8 g triţer etc. Şi asta sub suprave- g - gherea maiştrilor. Dar, învăţînd, g g creează în mic, ceea ce mîine­­ 8 vor crea în mare. Semnificativă g 8 este în această privinţă imensa g g vitrină de la intrarea în atelier, 8 8 unde, ca într-o expoziţie, sunt f­i prezentate cele mai reuşite pre- g g se executate de elevii-muncitori: 8 8 ciocane, cleşti patent, cheme-­­ g re etc. g 8 Insă activitatea din orele de t, g practică nu se reduce la atît. g 8 Ei au executat o comandă de 8 8 30 cleşti cu tăviţă pentru un­­ g institut de cercetări agricole şi g 8 acum au în lucru un cărucior 8 8 pentru gresat, necesar hidro- | g centralei de la Bicaz. Grija pen- g 8 tru creşterea ca muncitori avan- 8 I saţi a acestor cadre nu o poar- g g tă numai maiştrii şi profesorii. 8 8 Fiecare muncitor din uzină se jS jj simte bucuros să împărtăşească g g din experienţa lui schimbului 8 8 său de mîine. Străduinţa pentru g g însuşirea şi stăpînirea meseriei g g este stimulată şi de concursurile 8 8 pe meserii organizate de Minis- g g ierul Metalurgiei şi Construcţi- 8 8 Hor de Maşini. La acestea, elevii­­ g cei mai buni de la Grupul şco- g 8 Iar nr. 2 de pe lîngă uzinele 8 8 „23 August“ au recoltat tot­ 8 g deauna succese. g 8 Şi între maiştri s-a creat chiar ijj g o „dispută“. Unul susţinea că g 8 elevul cutare ar fi mai bun, ai­ 8 8 tul îl contrazicea, susţinînd pe­­ g un altul. Apreciau pe fiecare g g după notele din catalog şi după 8 g îndemînarea cu care lucra, dar g 8 nu se puteau pune de acord. g Am înţeles de aici că foarte g 8 mulţi elevi sunt bine pregătiţi. g I Au de ce să fie bucuroşi maiştrii 8 g Ion Budoiu, Dumitru Pistol, Va­­g­a sile Marinescu şi ceilalţi. Efor- 8 g­­urile lor de a forma muncitori \ 8 cu înaltă calificare, harnici şi g 8 pricepuţi, au dat roade, li înv a- 8 g ţă meserie cu dragoste şi grijă \ 8 părintească, gîndindu-se în ace­ g­­­l­­aşi timp la faptul că ei n-au 8 g avut în copilăria lor asemenea g 8 condiţii — ci doar palme, su- 8 g dălmi şi umilinţe din partea pa- I 8 tronilor. ț • g Acum trăiesc bucuria acestei jj 8 tinereţi care izbucneşte in fie- 8 8 care dimineaţă nestăvilită pe g g uşile atelierului. I * GH. 1. CHIRCUIESCU 8 g — economist U——_______,______ TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române şi întregul popor român vă transmit dv. şi prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut şi cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone. Participînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile obţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvol­tarea celor două ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste. Exprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor român şi polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste mili­tează neabătut pentru dezarmarea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialismului şi păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez, noi şi mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri al Partidului Muncitoresc Român, al Republicii Populare Romíne Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Vizita la Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză Tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexan­dru Drăghici, Alexandru Moghioroş, vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior, Bujor Almăşan, ministrul minelor şi energiei elec­trice, Voinea Marinescu, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale, Aurel Vijoli, ministrul finanţelor, şi alte persoane oficiale au vizitat sîm­­bătă la amiază Expoziţia tehnică şi ştiinţifică franceză. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, la sosire, de ministrul industriei Fran­ţei, Michal Maurice-Bokanowski, de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă, de membri ai Legaţiei şi alte persoane oficiale franceze. Reprezentanţii firmelor franceze au prezentat produsele expuse, dînd ample explicaţii. (Agerpres) Primirea la Consiliul de Miniştri a ministrului industriei Franţei Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne, Alexandru Drăghici, a primit sîmbătă la amiază pe ministrul industriei Franţei, Michel Maurice-Bokanowski, care se află într-o vizită oficială în ţara noastră cu prilejul organizării la Bucureşti a Expoziţiei tehnice şi ştiin­ţifice franceze. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Paul Bouffanais, ministrul Franţei în R.P. Romînă. La primire au asistat ministrul comerţului exterior, Gogu Rădulescu, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi Ion Mari­nescu, şeful departamentului siderur­giei din Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. (Agerpres)

Next