Munca, august 1962 (Anul 18, nr. 4585-4610)

1962-08-01 / nr. 4585

­0*0- REDUC PREȚUL DE COST LA CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ Unul dintre obiectivele principale care stau în atenţia secţiei energeti­ce a fabricii „Ţesătura“-Iași este şi acela al reducerii consumului de energie electrică, înfăptuind la termen măsurile teh­nico-organizatorice. In semestrul I a.c. au obţinut o economia de ener­gie electrică de 40.000 kW/h., ceea ce reprezintă o reducere a preţului de cost in valoare de 16.000 lei. (Coresp. „Munca") Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN H. I. R. Anul XVIII.—nr. 4585 Miercuri 1 august 1962 | 4 pagini 20 bani e Minun­ii Întrecerea socialistă, OAMENII HO1II OBŢIN NOI SUCCESE 4.963.000 lei economii suplimentare Paralel cu măsurile menite să at ducă la sporirea producţiei, pe­troliştii din unităţile ce aparţin iTrustului de extracţie Piteşti se preocupă intens de reducerea chel­tuielilor pe tona de ţiţei extras. La realizarea acestui obiectiv o contri­buţie de seamă o aduce, pe lingă promovarea metodelor avansate de lucru, gospodărirea cu grijă a con­sumului specific de materiale şi piese de schimb. Toate acestea au făcut ca petroliştii schelelor de ex­tracţie din regiunea Argeş să înre­gistreze de la începutul anului eco­nomii suplimentare la preţul de cost în valoare de 4.963.000 lei. (Coresp. „Munca") Importante realizări ale întreprinderilor industriale aparţinînd Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din în­treprinderile indus­triale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au realizat în primul semestru al anului, la întreaga producţie marfă, economii peste plan în valoare de 55.572.000 lei. Acest succes este rezultatul preocupării chimiştilor şi petro­liştilor de a utiliza mai bine capacităţile de producţie şi a gos­podări cit mai chib­zuit materiile prime şi auxiliare. In fruntea acestei acţiuni se situează pe­troliştii din sectorul prelucrării ţiţeiului. Numai colectivul ra­finăriei din Ploieşti, prin mai buna valori­ficare a ţiţeiului su­pus prelucrării şi re­ducerea cheltuielilor de fabricaţie, a rea­lizat în prima jumă­tate a anului econo­mii suplimentară a căror valoare depă­şeşte suma de 4.750.000 lei. In aceeaşi perioa­dă de timp, prin re­ducerea cu mai bine de 3 milioane de lei a cheltuielilor de fa­bricaţie la producerea firelor şi fibrelor sin­tetice şi prin micşora­rea consumurilor spe­cifice, colectivul uzi­nei din Săvinești a dat peste plan econo­mii în valoare de 4.805.000 lei. Din Braşov aflăm: Consecvenţi în aplicarea ini­ţiativei privind mai buna gospo­dărire a materiei prime, con­structorii de rulmenţi din Braşov au economisit, de la începutul anului şi pînă acum, 125 de tone de metal. Muncitorii din sectorul forje, de exemplu, au prelucrat din aceeaşi cantitate de materie primă cu 300.000 de rulmenţi mai mult, iar muncitorii din ce­lelalte sectoare ale uzinei au economisit o cantitate de mate­rie primă din care au lucrat­­3 zile pe lună. Rezultate asemănătoare au ob­ţinut şi colectivele altor între­prinderi şi unităţi economice din regiunea Braşov. Valoarea eco­nomiilor suplimentare la preţul de cost realizate pe întreaga re­giune în primul semestru al anu­lui se ridică la 46 milioane de lei, iar a beneficiilor peste plan la aproape 77 milioane de lei. Una din marile unităţi agricole producătoare de legume şi zarzavaturi din regiunea Bucureşti este şi G.A.S. Bragadiru. In clişeu , un nou transport cu roşii e gata de plecare spre pieţele Capitalei. Foto : AGERPRES Cifre grăitoare La Fabrica de bu­toaie din Oradea eco­nomia materialului lemnos reprezintă, în întrecerea socialistă, unul din obiectivele principale. Muncitorii acestei unităţi au eco­nomisit în acest an 176 m.c. lemn de fag, din care se pot con­fecţiona 1100 butoaie cu o capacitate de 200 l, fiecare. Prin re­ducerea consumului specific, creşterea pro­ductivităţii muncii cu 4,5 la sută faţă de prevederi şi depăşirea sarcinilor de plan cu 15,8 la sută, colectivul fabricii de butoaie a realizat în primul se­mestru 234.000 lei economii la preţul de cost. Florica Maştei PE primul, semestru Muncitorul Gheorghe Rusu de la întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate nr. 7 din Capitală dirijează încărcarea în vagoane a stîlpilor de beton pentru liniile de înaltă tensiune care vor lua drumul diferitelor şantiere din ţară. Foto : AGERPRES Discuţie la lumina lămpaşelor. Subiectul principal: calitatea. Aparatul fotografic a înregistrat pe peliculă, cu un asemenea prilej, pe membrii brigăzii condusă de minerul Petre Panaite de la Exploatarea carboni­feră Napomiceni, regiunea Suceava. Foto : P. DUMITRESCU. Cursuri de Instruire pentru operatorii de cinematograf întreprinderea cinematografică re­gională Argeş a iniţiat organizarea unor cursuri pentru instruirea ope­ratorilor de cinematograf din me­diul rural. La cursurile care au loc în centre de raion participă peste 280 operatori ai cinematografelor să­­tești. (Coresp. „Munca") ---------0*0--------­ Turneul Ansamblului C. C. S. In continuarea turneului pe care îl întreprinde în ţară, Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. a pre­zentat duminică pe stadionul din oraşul Oneşti spectacolul „Visuri îndrăzneţe“, care s-a bucurat de un deosebit succes. Cei peste 3000 de spectatori au aplaudat cu căldură pe artiști. Un nou cuptor rotativ de şamotizare în funcţiune La Fabrica de şamo­­tă din Azuga a fost dat în funcţiune zilele acestea un nou cuptor rotativ de şamotizare, cu o capacitate de 40.000 de tone de şa­­motă refractară pe an. Noul agregat, îm­preună cu instalaţiile sale, a fost proiectat şi executat în ţară. Prin intrarea lui in funcţiune capacitatea fabricii din Azuga se dublează. Şamota refractară produsă aici serveşte la fabricarea cărămizi­lor silico-aluminoase folosite la căptuşirea diferitelor agregate din siderurgie şi alte ramuri industriale. O dată cu noul agre­gat a fost dată în ex­ploatare şi o instala­ţie de desprăfuire, care împiedică răspîndirea prafului, asigurînd con­diţii bune de lucru pentru muncitori. (Agerpres) Vizitînd litoralul... Turiştii, excursioniştii şi oamenii muncii veniţi la odihnă pe litoral în acest sezon sunt atraşi în număr tot mai mare nu numai de mare şi plaja însorită, ci şi de obiecti- - - - ,vele turistice din localitate. Printre acestea amintim monumentul ro­man cu mozaic, descoperit în urmă cu doi ani la Constanţa, cele 12 mo­numente arhitecturale descoperite în acest an pe locul fostei gări şi depuse la Muzeul Regional de Ar­heologie etc. (Coresp. „Munca“) Lucreazâ intens la arâtura In regiunea Oltenia se lucrează intens la arăturile de vară. La tractoare s-a organizat lucrul în două schimburi. In raioanele Se­­garcea, Calafat şi Corabia, unde treierişul s-a terminat, precum şi gospodăriile de stat din Trusturile Craiova şi Tr. Severin tractoriştii lucrează acum numai la arături. In celelalte raioane, o mare parte din tractoare sînt folosite ziua la treie­­riş, iar noaptea la arat. In regiune s-au arat pînă acum 110.000 ha, ceea ce reprezintă 36 la sută din supra­faţa planificată. Totodată, în regiunea Oltenia au fost însămînțate cu plante furajere 27.000 ha. iAaerorest In pagina 3-a RECOMANDĂRILE INSTITUTULUI CENTRAL­ DE CERCETĂRI AGRICOLE Angajamentele devin fapte Fabrica de celuloză şi hîrtie Reconstrucţia* din Piatra Neamţ este una din întreprinderile imp­ortante ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. Ea livrează materia iprimă necesară fabricării hîr­­tiei — celuloza —a multor întrep­rind­­ri. An de an colectivul ei a ob­ţinut succese de seamă în producţie, situîndu­-se de mai multe ori fruntaş in întrecerea socialistă pe ramură. Şi în acest an harnicul co­lectiv al fabricii „Reconstrucţia“ se achită cu cinste de angajamen­tele luate, obţinînd succese de seamă pe linia creşterii producţiei şi productivităţii muncii, Îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii preţului de cost. Pentru a cunoaşte amănunte în această privinţă, ne-am adresat tovarăşilor Gheorghe Negru, directorul întreprinderii, şi Ion Amăriuţei, vicepreşedintele comitetului sindicatului. ■— au constituit un puternic imbold de a munci şi mai bine în 1962. Şi cu toate că sarcinile de plan pe acest an au crescut cu mult faţă de anul trecut, colectivul nostru — încrezător în forţele sale — şi-a luat angajamente mobilizatoare în întrecere. Astfel, ne-am angajat să depăşim cu 1.000.000 de lei valoarea producţiei globale şi cu 1 la sută indicele de productivitate planificat. De asemenea, să îmbunătăţim cali­tatea produselor şi să realizării eco­nomii peste plan de 600.000 lei la preţul de cost. Spre a-i sprijini pe muncitori în lupta pentru îndeplinirea angaja­mentelor, conducerea întreprinderii a întocmit un plan de măsuri teh­­nico-organizatorice, bazate pe pro­punerile venite din masă. Urmă­rirea îndeaproape a înfăptuirii la timp a măsurilor prevăzute în el o consider ca unul din factorii care au determinat succesele noastre. Astfel, din totalul de 62 măsuri principale cuprinse în plan pentru întreg anul, 36 au şi fost realizate pînă acum, multe din ele înainte de termenele stabilite. Ne-am propus, bunăoară, să mărim viteza maşinii nr.1 de fabricat hîrtie în scopul creșterii în acest an a producţiei cu minimum 1000 tone de hîrtie pen­tru saci faţă de anul trecut. Măsura aceasta a şi căpătat viaţă. In urma unui studiu amănunţit efectuat de un colectiv de tehnicieni şi ingineri din fabrică, avînd şi asistenţa teh­nică a unor specialişti din minis­terul nostru, acestei maşini i s-au făcut unele modificări constructive, care au dus la sporirea capacităţii ei de producţie. In vederea lărgirii bazei de ma­terie primă, am trecut la folosirea în proporţie de 40—45 la sută — în loc de 20 la sută mai înainte — a celulozei din plante anuale (paie. Ne-am interesat în primul rînd de factorii care au contribuit mai mult la succesele obţinute de co­lectivul întreprinderii în primul semestru din acest an. Realizările frumoase înregistrate în producţie de colectivul nostru în anul 1961 — a spus tov. Gh. Negru stuf) ca adaos la fabricarea hîrtiei veline de scris şi de tipărit. Noul proces tehnologic stabilit în urma unui studiu, îmbunătăţeşte unele caracteristici ale hîrtiei, ca : trans­parenţă, satinaj. Prin aplicarea altor măsuri tehnico-organizatorice am reuşit să îmbunătăţim calitatea ce­lulozei albite, precum şi calitatea hîrtiei imitaţie de pergament, să reducem consumurile specifice la o serie de materiale etc. — Un alt factor important — a intervenit în discuţie tovarăşul Ion Amăriuţei, pentru a completa răs­punsul directorului — a fost antre­narea marii majorităţi a muncitori­lor şi tehnicienilor din fabrică în întrecerea socialistă, a cărei bună organizare a constituit preocuparea principală a comitetului sindicatu­lui. După ce am sprijinit colectivul în luarea unor angajamente mobili­zatoare în întrecere, corespunzătoare specificului fiecărui loc de muncă, ne-am ocupat îndeaproape de crea­rea tuturor condiţiilor pentru buna ei desfăşurare punînd în mod deo­sebit accentul pe urmărirea felului cum îşi îndeplinesc angajamentele participanţii la întrecere. în acelaşi timp, am acordat atenţia cuvenită şi consfătuirilor de producţie, în dezbaterea cărora am pus cele mai arzătoare probleme legate de reali­zarea sarcinilor de plan. In cadrul uneia din consfătuiri am analizat cauzele calităţii necorespunzătoare a produselor de la maşina nr. 2. Propunerile făcute de muncitori cu acest prilej au ajutat conducerea întreprinderii să ia măsurile cores­punzătoare pentru lichidarea defi­cienţelor constatate. In întrecerea socialistă s-au re­marcat realizările multor muncitori dintre care merită laude deosebite cei din brigada tovarăşului Ion Borcea de la maşina de fabricaţie nr. 1, echipa de la prepararea leşiei sub­it, condusă de tovarăşul Dumi­­tar Bîrliba, Ioan Aniţulesei, fierbă­­tor de celuloză, Gheorghe Apetrei şi alţii. Conducerea întreprinderii şi comi­tetul sindicatului, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, s-au preocupat de ridicarea nivelu-I. LUPU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. 3-a) La reîntoarcerea „mocăniţei“ Pe peronul gării din Turda, de unde trenuleţul „mocăniţa" plea­că spre Abrud, a fost deunăzi o adevărată sărbătoare. Veniseră aici mulţi ceferişti, unii mai ti­neri, alţii mai în vîrstă. Aşteptau „mocăniţa“ să se reîntoarcă din inima Ţării Moţilor şi cu ea pe doi dintre tovarăşii lor, şeful de tură Gavrilă Buza şi mecanicul de locomotivă Dumitru Erdély, care în ziua aceea îşi încheiau anii de muncă, ieşind la pensie, li aşteptau cu flori, cu flori Din carnetul reporteru­l­u­i multe şi dintre cele mai frumoa­se, cu muzică, zîmbete şi voie bună. Cind micul tren de munte şi-a anunţat sosirea, impiegatul de mişcare i-a dat semnalul de in­trare liberă şi cu un buchet de flori. Fanfara a început să cînti un cîntec de slavă muncii, cins­tind pe Gavrilă Buza, care 40 de ani şi-a făcut conştiincios datoria de muncitor ceferist, pe Dumitru Erdély care după 38 de ani co­boară de pe locomotivă, încredin­­ţînd-o altui mecanic mai tinăr. O dată cu florile dăruite, muncito­rii ceferişti, tovarăşii de muncă, le-au urat celor doi veterani, multă sănătate, bătrîneţe linişti­tă şi fericită. O vor­ avea, pentru că regimul nostru democrat-popular, le-a răsplătit anii de muncă acordîn­­du-le o pensie care le asigură o bătrîneţe fără griji. M. OPREA Blocuri noi de locuinţe în centrul oraşului Iaşi Foto: STI ALBESCTÎ Indonezia preferă calea pașnică de rezolvare a problemei Irianului de vest INDONEZIA. — La 30 iulie preșe­dintele Sukarno a ascultat raportul generalului Hidajat înapoiat de­­ la Washington, unde, împreună cu Su­­bandrio, ministrul afacerilor externe al Indoneziei, a participat la tratati­vele preliminare cu delegaţia olande­ză în scopul studierii posibilităţilor de retrocedare în cursul anului aces­ta a Irianului de vest către Indone­zia. După examinarea raportului lui Hidajat, Djuanda, ministrul prim al Indoneziei, a declarat corespondenţi­lor că există încă speranţe de rezol­­­vare paşnică a problemei Irianului de vest. Djuanda a subliniat că Indone­zia preferă calea paşnică de rezolvare a acestei probleme. JOAO GOULART: „A venit timpul să lichidăm latifundiile" BRAZILIA. — „A venit timpul să lichidăm latifundiile", „ a declarat Joao Goulart, preşedintele Braziliei, într-o cuvin­tare rostită la congresul Ligilor ţărăneşti care se ţine în capitala sta­tului Paraiba. „Nu voi da înapoi cu nici un centimetru în lupta pentru reforma agrară în Brazilia, pentru a se pune capăt privilegiilor celor pu­ţini şi suferinţelor majorităţii", a spus el. Puternic cutremur în Columbia BOGOTA 31 (Ager­pres). — După cum re­latează agenţiile­­ de presă, în după-amiaza zilei de 30 iulie. Pe o suprafaţă de circa 400 000 mile pătrate, a­­coperind aproape în­treg teritoriul Colum­biei, de la graniţa cu Venezuela Pînă la fron­tiera cu Ecuadorul şi de la Oceanul Pacific Pînă la junglele din Brazilia s-a înregistrat cel mai puternic cu­tremur care s-a produs în ultimii zece ani in Columbia. In decurs de trei ore s-au produs trei cutremure. In ora­şul Pereira s-a prăbu­şit o fabrică de cămăşi, provocînd moartea a 40 de muncitoare şi ră­nirea altor 150 care lu­crau în ateliere. La Manizales s-a prăbuşit cea mai mare şi fru­moasă catedrală din Columbia, cu care pri­lej şi-au găsit moartea poetul columbian Guil­lermo Gonzales Ospina şi soţia lui. Oraşul a rămas fără apă, lumină electrică şi comunicaţii telefonice. S-au mai­­ registrat avarii grave victime omeneşti oraşele Caii, Medell şi Peculvania. La B­rota, cutremurul a fi resimţit timp de 1 minut; nu s-au înregi ■trat victime, dar zid rile a numeroase cl­oiri au crăpat. Num rul exact al victimei şi amploarea pagubei nu au putut fi încă si­bilite. Agenţia Reut anunţă că cutremur a fost resimţit şi Ecuador.

Next