Munca, august 1962 (Anul 18, nr. 4585-4610)
1962-08-01 / nr. 4585
0*0- REDUC PREȚUL DE COST LA CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ Unul dintre obiectivele principale care stau în atenţia secţiei energetice a fabricii „Ţesătura“-Iași este şi acela al reducerii consumului de energie electrică, înfăptuind la termen măsurile tehnico-organizatorice. In semestrul I a.c. au obţinut o economia de energie electrică de 40.000 kW/h., ceea ce reprezintă o reducere a preţului de cost in valoare de 16.000 lei. (Coresp. „Munca") Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN H. I. R. Anul XVIII.—nr. 4585 Miercuri 1 august 1962 | 4 pagini 20 bani e Minunii Întrecerea socialistă, OAMENII HO1II OBŢIN NOI SUCCESE 4.963.000 lei economii suplimentare Paralel cu măsurile menite să at ducă la sporirea producţiei, petroliştii din unităţile ce aparţin iTrustului de extracţie Piteşti se preocupă intens de reducerea cheltuielilor pe tona de ţiţei extras. La realizarea acestui obiectiv o contribuţie de seamă o aduce, pe lingă promovarea metodelor avansate de lucru, gospodărirea cu grijă a consumului specific de materiale şi piese de schimb. Toate acestea au făcut ca petroliştii schelelor de extracţie din regiunea Argeş să înregistreze de la începutul anului economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 4.963.000 lei. (Coresp. „Munca") Importante realizări ale întreprinderilor industriale aparţinînd Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei au realizat în primul semestru al anului, la întreaga producţie marfă, economii peste plan în valoare de 55.572.000 lei. Acest succes este rezultatul preocupării chimiştilor şi petroliştilor de a utiliza mai bine capacităţile de producţie şi a gospodări cit mai chibzuit materiile prime şi auxiliare. In fruntea acestei acţiuni se situează petroliştii din sectorul prelucrării ţiţeiului. Numai colectivul rafinăriei din Ploieşti, prin mai buna valorificare a ţiţeiului supus prelucrării şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie, a realizat în prima jumătate a anului economii suplimentară a căror valoare depăşeşte suma de 4.750.000 lei. In aceeaşi perioadă de timp, prin reducerea cu mai bine de 3 milioane de lei a cheltuielilor de fabricaţie la producerea firelor şi fibrelor sintetice şi prin micşorarea consumurilor specifice, colectivul uzinei din Săvinești a dat peste plan economii în valoare de 4.805.000 lei. Din Braşov aflăm: Consecvenţi în aplicarea iniţiativei privind mai buna gospodărire a materiei prime, constructorii de rulmenţi din Braşov au economisit, de la începutul anului şi pînă acum, 125 de tone de metal. Muncitorii din sectorul forje, de exemplu, au prelucrat din aceeaşi cantitate de materie primă cu 300.000 de rulmenţi mai mult, iar muncitorii din celelalte sectoare ale uzinei au economisit o cantitate de materie primă din care au lucrat3 zile pe lună. Rezultate asemănătoare au obţinut şi colectivele altor întreprinderi şi unităţi economice din regiunea Braşov. Valoarea economiilor suplimentare la preţul de cost realizate pe întreaga regiune în primul semestru al anului se ridică la 46 milioane de lei, iar a beneficiilor peste plan la aproape 77 milioane de lei. Una din marile unităţi agricole producătoare de legume şi zarzavaturi din regiunea Bucureşti este şi G.A.S. Bragadiru. In clişeu , un nou transport cu roşii e gata de plecare spre pieţele Capitalei. Foto : AGERPRES Cifre grăitoare La Fabrica de butoaie din Oradea economia materialului lemnos reprezintă, în întrecerea socialistă, unul din obiectivele principale. Muncitorii acestei unităţi au economisit în acest an 176 m.c. lemn de fag, din care se pot confecţiona 1100 butoaie cu o capacitate de 200 l, fiecare. Prin reducerea consumului specific, creşterea productivităţii muncii cu 4,5 la sută faţă de prevederi şi depăşirea sarcinilor de plan cu 15,8 la sută, colectivul fabricii de butoaie a realizat în primul semestru 234.000 lei economii la preţul de cost. Florica Maştei PE primul, semestru Muncitorul Gheorghe Rusu de la întreprinderea de construcţii metalice şi prefabricate nr. 7 din Capitală dirijează încărcarea în vagoane a stîlpilor de beton pentru liniile de înaltă tensiune care vor lua drumul diferitelor şantiere din ţară. Foto : AGERPRES Discuţie la lumina lămpaşelor. Subiectul principal: calitatea. Aparatul fotografic a înregistrat pe peliculă, cu un asemenea prilej, pe membrii brigăzii condusă de minerul Petre Panaite de la Exploatarea carboniferă Napomiceni, regiunea Suceava. Foto : P. DUMITRESCU. Cursuri de Instruire pentru operatorii de cinematograf întreprinderea cinematografică regională Argeş a iniţiat organizarea unor cursuri pentru instruirea operatorilor de cinematograf din mediul rural. La cursurile care au loc în centre de raion participă peste 280 operatori ai cinematografelor sătești. (Coresp. „Munca") ---------0*0-------- Turneul Ansamblului C. C. S. In continuarea turneului pe care îl întreprinde în ţară, Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. a prezentat duminică pe stadionul din oraşul Oneşti spectacolul „Visuri îndrăzneţe“, care s-a bucurat de un deosebit succes. Cei peste 3000 de spectatori au aplaudat cu căldură pe artiști. Un nou cuptor rotativ de şamotizare în funcţiune La Fabrica de şamotă din Azuga a fost dat în funcţiune zilele acestea un nou cuptor rotativ de şamotizare, cu o capacitate de 40.000 de tone de şamotă refractară pe an. Noul agregat, împreună cu instalaţiile sale, a fost proiectat şi executat în ţară. Prin intrarea lui in funcţiune capacitatea fabricii din Azuga se dublează. Şamota refractară produsă aici serveşte la fabricarea cărămizilor silico-aluminoase folosite la căptuşirea diferitelor agregate din siderurgie şi alte ramuri industriale. O dată cu noul agregat a fost dată în exploatare şi o instalaţie de desprăfuire, care împiedică răspîndirea prafului, asigurînd condiţii bune de lucru pentru muncitori. (Agerpres) Vizitînd litoralul... Turiştii, excursioniştii şi oamenii muncii veniţi la odihnă pe litoral în acest sezon sunt atraşi în număr tot mai mare nu numai de mare şi plaja însorită, ci şi de obiecti- - - - ,vele turistice din localitate. Printre acestea amintim monumentul roman cu mozaic, descoperit în urmă cu doi ani la Constanţa, cele 12 monumente arhitecturale descoperite în acest an pe locul fostei gări şi depuse la Muzeul Regional de Arheologie etc. (Coresp. „Munca“) Lucreazâ intens la arâtura In regiunea Oltenia se lucrează intens la arăturile de vară. La tractoare s-a organizat lucrul în două schimburi. In raioanele Segarcea, Calafat şi Corabia, unde treierişul s-a terminat, precum şi gospodăriile de stat din Trusturile Craiova şi Tr. Severin tractoriştii lucrează acum numai la arături. In celelalte raioane, o mare parte din tractoare sînt folosite ziua la treieriş, iar noaptea la arat. In regiune s-au arat pînă acum 110.000 ha, ceea ce reprezintă 36 la sută din suprafaţa planificată. Totodată, în regiunea Oltenia au fost însămînțate cu plante furajere 27.000 ha. iAaerorest In pagina 3-a RECOMANDĂRILE INSTITUTULUI CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE Angajamentele devin fapte Fabrica de celuloză şi hîrtie Reconstrucţia* din Piatra Neamţ este una din întreprinderile importante ale Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. Ea livrează materia iprimă necesară fabricării hîrtiei — celuloza —a multor întreprindri. An de an colectivul ei a obţinut succese de seamă în producţie, situîndu-se de mai multe ori fruntaş in întrecerea socialistă pe ramură. Şi în acest an harnicul colectiv al fabricii „Reconstrucţia“ se achită cu cinste de angajamentele luate, obţinînd succese de seamă pe linia creşterii producţiei şi productivităţii muncii, Îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii preţului de cost. Pentru a cunoaşte amănunte în această privinţă, ne-am adresat tovarăşilor Gheorghe Negru, directorul întreprinderii, şi Ion Amăriuţei, vicepreşedintele comitetului sindicatului. ■— au constituit un puternic imbold de a munci şi mai bine în 1962. Şi cu toate că sarcinile de plan pe acest an au crescut cu mult faţă de anul trecut, colectivul nostru — încrezător în forţele sale — şi-a luat angajamente mobilizatoare în întrecere. Astfel, ne-am angajat să depăşim cu 1.000.000 de lei valoarea producţiei globale şi cu 1 la sută indicele de productivitate planificat. De asemenea, să îmbunătăţim calitatea produselor şi să realizării economii peste plan de 600.000 lei la preţul de cost. Spre a-i sprijini pe muncitori în lupta pentru îndeplinirea angajamentelor, conducerea întreprinderii a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice, bazate pe propunerile venite din masă. Urmărirea îndeaproape a înfăptuirii la timp a măsurilor prevăzute în el o consider ca unul din factorii care au determinat succesele noastre. Astfel, din totalul de 62 măsuri principale cuprinse în plan pentru întreg anul, 36 au şi fost realizate pînă acum, multe din ele înainte de termenele stabilite. Ne-am propus, bunăoară, să mărim viteza maşinii nr.1 de fabricat hîrtie în scopul creșterii în acest an a producţiei cu minimum 1000 tone de hîrtie pentru saci faţă de anul trecut. Măsura aceasta a şi căpătat viaţă. In urma unui studiu amănunţit efectuat de un colectiv de tehnicieni şi ingineri din fabrică, avînd şi asistenţa tehnică a unor specialişti din ministerul nostru, acestei maşini i s-au făcut unele modificări constructive, care au dus la sporirea capacităţii ei de producţie. In vederea lărgirii bazei de materie primă, am trecut la folosirea în proporţie de 40—45 la sută — în loc de 20 la sută mai înainte — a celulozei din plante anuale (paie. Ne-am interesat în primul rînd de factorii care au contribuit mai mult la succesele obţinute de colectivul întreprinderii în primul semestru din acest an. Realizările frumoase înregistrate în producţie de colectivul nostru în anul 1961 — a spus tov. Gh. Negru stuf) ca adaos la fabricarea hîrtiei veline de scris şi de tipărit. Noul proces tehnologic stabilit în urma unui studiu, îmbunătăţeşte unele caracteristici ale hîrtiei, ca : transparenţă, satinaj. Prin aplicarea altor măsuri tehnico-organizatorice am reuşit să îmbunătăţim calitatea celulozei albite, precum şi calitatea hîrtiei imitaţie de pergament, să reducem consumurile specifice la o serie de materiale etc. — Un alt factor important — a intervenit în discuţie tovarăşul Ion Amăriuţei, pentru a completa răspunsul directorului — a fost antrenarea marii majorităţi a muncitorilor şi tehnicienilor din fabrică în întrecerea socialistă, a cărei bună organizare a constituit preocuparea principală a comitetului sindicatului. După ce am sprijinit colectivul în luarea unor angajamente mobilizatoare în întrecere, corespunzătoare specificului fiecărui loc de muncă, ne-am ocupat îndeaproape de crearea tuturor condiţiilor pentru buna ei desfăşurare punînd în mod deosebit accentul pe urmărirea felului cum îşi îndeplinesc angajamentele participanţii la întrecere. în acelaşi timp, am acordat atenţia cuvenită şi consfătuirilor de producţie, în dezbaterea cărora am pus cele mai arzătoare probleme legate de realizarea sarcinilor de plan. In cadrul uneia din consfătuiri am analizat cauzele calităţii necorespunzătoare a produselor de la maşina nr. 2. Propunerile făcute de muncitori cu acest prilej au ajutat conducerea întreprinderii să ia măsurile corespunzătoare pentru lichidarea deficienţelor constatate. In întrecerea socialistă s-au remarcat realizările multor muncitori dintre care merită laude deosebite cei din brigada tovarăşului Ion Borcea de la maşina de fabricaţie nr. 1, echipa de la prepararea leşiei subit, condusă de tovarăşul Dumitar Bîrliba, Ioan Aniţulesei, fierbător de celuloză, Gheorghe Apetrei şi alţii. Conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, s-au preocupat de ridicarea nivelu-I. LUPU corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău (Continuare în pag. 3-a) La reîntoarcerea „mocăniţei“ Pe peronul gării din Turda, de unde trenuleţul „mocăniţa" pleacă spre Abrud, a fost deunăzi o adevărată sărbătoare. Veniseră aici mulţi ceferişti, unii mai tineri, alţii mai în vîrstă. Aşteptau „mocăniţa“ să se reîntoarcă din inima Ţării Moţilor şi cu ea pe doi dintre tovarăşii lor, şeful de tură Gavrilă Buza şi mecanicul de locomotivă Dumitru Erdély, care în ziua aceea îşi încheiau anii de muncă, ieşind la pensie, li aşteptau cu flori, cu flori Din carnetul reporterului multe şi dintre cele mai frumoase, cu muzică, zîmbete şi voie bună. Cind micul tren de munte şi-a anunţat sosirea, impiegatul de mişcare i-a dat semnalul de intrare liberă şi cu un buchet de flori. Fanfara a început să cînti un cîntec de slavă muncii, cinstind pe Gavrilă Buza, care 40 de ani şi-a făcut conştiincios datoria de muncitor ceferist, pe Dumitru Erdély care după 38 de ani coboară de pe locomotivă, încredinţînd-o altui mecanic mai tinăr. O dată cu florile dăruite, muncitorii ceferişti, tovarăşii de muncă, le-au urat celor doi veterani, multă sănătate, bătrîneţe liniştită şi fericită. O vor avea, pentru că regimul nostru democrat-popular, le-a răsplătit anii de muncă acordîndu-le o pensie care le asigură o bătrîneţe fără griji. M. OPREA Blocuri noi de locuinţe în centrul oraşului Iaşi Foto: STI ALBESCTÎ Indonezia preferă calea pașnică de rezolvare a problemei Irianului de vest INDONEZIA. — La 30 iulie președintele Sukarno a ascultat raportul generalului Hidajat înapoiat de la Washington, unde, împreună cu Subandrio, ministrul afacerilor externe al Indoneziei, a participat la tratativele preliminare cu delegaţia olandeză în scopul studierii posibilităţilor de retrocedare în cursul anului acesta a Irianului de vest către Indonezia. După examinarea raportului lui Hidajat, Djuanda, ministrul prim al Indoneziei, a declarat corespondenţilor că există încă speranţe de rezolvare paşnică a problemei Irianului de vest. Djuanda a subliniat că Indonezia preferă calea paşnică de rezolvare a acestei probleme. JOAO GOULART: „A venit timpul să lichidăm latifundiile" BRAZILIA. — „A venit timpul să lichidăm latifundiile", „ a declarat Joao Goulart, preşedintele Braziliei, într-o cuvintare rostită la congresul Ligilor ţărăneşti care se ţine în capitala statului Paraiba. „Nu voi da înapoi cu nici un centimetru în lupta pentru reforma agrară în Brazilia, pentru a se pune capăt privilegiilor celor puţini şi suferinţelor majorităţii", a spus el. Puternic cutremur în Columbia BOGOTA 31 (Agerpres). — După cum relatează agenţiile de presă, în după-amiaza zilei de 30 iulie. Pe o suprafaţă de circa 400 000 mile pătrate, acoperind aproape întreg teritoriul Columbiei, de la graniţa cu Venezuela Pînă la frontiera cu Ecuadorul şi de la Oceanul Pacific Pînă la junglele din Brazilia s-a înregistrat cel mai puternic cutremur care s-a produs în ultimii zece ani in Columbia. In decurs de trei ore s-au produs trei cutremure. In oraşul Pereira s-a prăbuşit o fabrică de cămăşi, provocînd moartea a 40 de muncitoare şi rănirea altor 150 care lucrau în ateliere. La Manizales s-a prăbuşit cea mai mare şi frumoasă catedrală din Columbia, cu care prilej şi-au găsit moartea poetul columbian Guillermo Gonzales Ospina şi soţia lui. Oraşul a rămas fără apă, lumină electrică şi comunicaţii telefonice. S-au mai registrat avarii grave victime omeneşti oraşele Caii, Medell şi Peculvania. La Brota, cutremurul a fi resimţit timp de 1 minut; nu s-au înregi ■trat victime, dar zid rile a numeroase cloiri au crăpat. Num rul exact al victimei şi amploarea pagubei nu au putut fi încă sibilite. Agenţia Reut anunţă că cutremur a fost resimţit şi Ecuador.