Munca, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4611-4636)
1962-09-01 / nr. 4611
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII — nr. 4611 Sîmbătă 1 septembrie 1962 4 pagini 20 bani Spre noi succese în întrecerea Realizări, economii Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, constructorii de pe şantierele Trustului regional de construcţii Bacău au reuşit să îndeplinească sarcinile de plan la producţia globală pe primele 8 luni ale anului cu 10 zile mai devreme. De la începutul anului şi pînă în prezent, au fost date în folosinţă numeroase obiective printre care : 560 apartamente de locuit, staţii comerciale, construcţii agricole. Ca urmare a reducerii duratei de execuţie a obiectivelor şi a preocupării pentru economisirea materialelor de construcţie, pe primele 7 luni ale anului au fost realizate economii peste plan în valoare de 1.053.000 lei. (Coresp. „Munca") Continuînd întrecerea pentru îndeplinirea planului la toţi indicii, oamenii muncii din întreprinderile regiunii Suceava au îndeplinit planul producţiei globale pe primele 8 luni ale anului cu 13 zile înainte de termen, iar cel al producţiei-marfă cu 11 zile mai devreme. In această perioadă s-au realizat peste plan aproape 45 000 mc de buşteni, 11 000 mc de cherestea, 37 000 mp de ţesături, 100 tone de zahăr etc. Datorită intrării în producţie a unor noi întreprinderi, sortimentul mărfurilor fabricate în regiune s-a îmbogăţit cu diferite produse ca: celuloză, hîrtie, saci şi pungi de hîrtie, placaje, cu noi modele de mobilă etc. (Agerpres) înainte de termen în întrecerea socialistă ce se desfăşoară între colectivele de munca de la exploatarea minieră Petrila, un loc de frunte îl ocupă şi brigada condusă de Ioan Cişlariu, (în clişeu), care împreună cu ortacii sai, dă lunar peste plan circa 400 tone cărbune Foto: P. COZIA La Combinatul de industrializare a lemnului din Rîmnicu Vilcea a intrat în producţie la începutul anului o secţie modernă pentru producerea plăcilor aglomerate din lemn. Noua secţie, care este complet mecanizată, iar principalele operaţiuni automatizate, a fost proiectată să producă iniţial 12.000 tone PAL anual. Zilele trecute muncitorii secţiei au sărbătorit un eveniment important : producerea celei de a 8-a mie tonă de plăci aglomerate din lemn. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate, ei au reuşit în acelaşi timp să îmbunătăţească calitatea plăcilor cu 8 la sută față de prevederi. I iar lacul Ciucaş îi invită pe cei ii dornici de baie, canotaj şi plaje. S în clişeu , clubul staţiunii aflat jj în vecinătatea ştrandului de la lacul Ciucaş. N V TUŞNAD, una dintre cele mai frumoase staţiuni balneo-climaterice Elaj din patria noastră, găzduieşte în jos aceste zile numeroşi oameni ai f muncii din întreaga ţară aflaţi în 8 concediu de odihnă. Incîntătorul N decor montan în care se află sta. Bicţiunea te îndeamnă la drumeţie. î Pentru sezonul de toamnă In decursul semestrului II al acestui an, la întreprinderea „Adesgo“ din Capitală au fost introduse în fabricaţie 34 modele noi de tricotaje din fibre şi fire sintetice, dintre care majoritatea destinate sezonului de toamnă. Printre acestea amintim : bluze şi jachete pentru femei şi bărbaţi, jachete şi sarafane de copii, costume de balet (ciorapipantalon) în diferite culori din fire supraelastice. De asemenea, au fost realizate două modele de blănuri din fibre sintetice din care se pot confecţiona haine de damă, mesade, căciuliţe. Pînă în prezent s-au livrat unităţilor comerciale şi cooperativelor de confecţii peste 10.000 m.p. de blănuri artificiale. (Rep.). Foto : EM. SÎRZEA . Combinatul petrochimic de la Brazinou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de reformare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii“ clasele a II-a şi a III-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înmînate în cadrul unei solemnităţi de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea lor de Viitor. La solemnitate au participat tovarăşii : Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. ★ La Brazi, în apropierea Ploieştiului, a fost pus în funcţiune complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrofinare a motorinei, în instalaţiile complexului, din benzină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de produse care sînt folosite ca materii prime în industria noastră petrochimică, la fabricarea cauciucului sintetic, a maselor plastice, firelor şi ,fibrelor sintetice etc. Instalaţiile moderne cu care este înzestrat acest obiectiv industrial, funcţionează pe baza unor procedee tehnologice corespunzătoare nivelului actual al tehnicii din acest domeniu. Pentru a se asigura energia electrică şi aburul necesar funcţionării acestor instalaţii şi altor unităţi industriale din Ploieşti, a fost construită şi dată în funcţiune la Brazi o centrală electrică de temoficare. Noul obiectiv industrial cu o capacitate de prelucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documentele celui de-al III-lea Congres al partidului, aduce o contribuţie importantă la creşterea valorii produselor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusă prelucrării ,îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asigură producerea unei game variate de alte produse. (Agerpres) Ceea ce nu se vede intr-o 154 de metri pătraţi sunt oricum ai încerca tot 154 de metri pătraţi. închipuiţi-vă ce probleme au stat în faţa activiştilor Consiliului local al sindicatelor din Sibiu ca să organizeze o expoziţie de inovaţii aplicate în producţie în ultimele 18 luni pe o suprafaţă ca asta ! Solicitările au început cu 10—15 zile înainte . „Nouă ne trebuiesc cel puţin 50 de metri pătraţi“ (uzinele Independenţa). „Nouă (Flamura Roşie) ne este greu să calculăm suprafaţa necesară. Numai în luna august am aplicat în producţie 13 inovaţii. Oare cît spaţiu ne-ar trebui pentru încă vreo 150 aplicate în producţie în ultimele 6 luni ?" „Ar fi bine — spuneau cu o vădită aluzie la aceeaşi chestiune a spaţiului în expoziţie reprezentanţii Uzinelor textile din Cisnădie — să ţinem seama în primul rînd de valoarea inovaţiilor. O singură inovaţie a noastră aduce anual aproape un milion lei economii...“ Şi aşa mai departe. Sala de pe strada Tribunei este la Sibiu, deocamdată, cea mai încăpătoare sală pentru asemenea evenimente. Aşa stînd lucrurile, bineînţeles că organizatorii expoziţiei au procedat sistematic, întîi au fost selecţionate întreprinderile după importanţa, profilul şi puterea lor economică. Dezbateri, plîngeri, reclamaţii. însfîrşit s-a hotărît: vor expune acum inovaţii din numai 20 de unităţi industriale. Către sfîrşitul anului este posibil să se organizeze încă o expoziţie asemănătoare şi atunci vor avea prioritate cei cărora de data aceasta sorţii nu le-au fost favorabili. Un asemenea prim aspect desprins din organizarea unei expoziţii de inovaţii ni se pare extrem de grăitor : am ajuns în stadiul să nu mai avem spaţiu în cea mai mare sală a unui centru industrial, ca Sibiul pentru a expune răspunsurile imediate şi ingenioase ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la chemarea partidului pentru descoperirea inepuizabilelor rezerve interne care să ducă la creşterea necontenită a productivităţii muncii! CALCULE Nici prin minte nu i-a trecut vreodată colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la uzina „Carbochim“ din Cluj, că undeva la vreo două sute de kilometri, doi oameni îşi cheltuie timpul liber pentru a le da lor într-o bună zi bătaie de cap cu organizarea producţiei unui nou sortiment. Aceşti doi oameni locuiau la Sibiu, erau ingineri, se numeau Cornel Romoşanu şi Nicolae Alin, lucrau la uzinele „Independenţa" şi amîndoi s-au întîlnit pe aceeaşi platformă de preocupări: lupta împotriva zgomotului şi a unei foarte scăzute productivităţi la craiţuirea rădăcinii sudurilor. După îndelungate căutări au creat un dispozitiv care craiţuieşte mecanic rădăcina sudurilor prin metoda electropneumatică. Dispozitivul celor doi ingineri şi-a găsit bineînţeles loc de cinste în expoziţia de curînd deschisă. Este un simplu cleşte de sudură prin care trece un jet de aer. Nici nu-ţi vine a crede că piesa aceea micuţă este în stare să aducă uzinelor „Independenţa" o economie de 900 000 lei anual. Dispozitivul poate fi văzut. Dar ceea ce nu se vede în expoziţie, şi care constituie aspectul cel mai îmbucurător al inovaţiei, este faptul că electrodul celor doi ingineri, inima dispozitivului, a fost trecut în producţie de serie la uzina „Carbochim“ pentru aplicarea pe scară naţională GH. FLORESCU (Continuare în pag. 2 a) O importantă rezervă internă: îmbunătăţirea indicilor de utilizare a laminorului Pentru traducerea în viaţă a angajamentelor luate în anul acesta conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului, întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri — sub conducerea organizaţiei de partid — şi-au pus în centrul preocupărilor lor valorificarea la maximum a rezervelor interne ale producţiei. Ştiind că una din cele mai însemnate rezerve o constituie îmbunătăţirea continuă a indicilor de utilizare a laminorului, către aceasta ne-am îndreptat toată atenţia. în ce a constat, de fapt, preocuparea noastră pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare ? Pe scurt, răspunsul la această întrebare ar fi: ne-am străduit să transpunem cît mai repede în viaţă propunerile valoroase făcute de muncitori, tehnicieni şi ingineri — în cadrul consfătuirilor de producţie — cu privire la posibilităţile de perfecţionare a proceselor tehnologice. Desigur, aceasta nu constituie o noutate. Totuşi se impune a fi luat în consideraţie faptul că din cele 269 propuneri făcute în consfătuirile ce s-au ţinut cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1962 în uzina noastră, pînă în prezent mai bine de 240 şi-au găsit rezolvarea (foarte multe din ele cu mult înainte de termenele stabilite). în vederea creşterii indicelui de utilizare extensivă a laminorului, noi am pus un accent deosebit pe buna întreţinere a agregatelor de laminare, pe asigurarea unor reparaţii de cea mai bună calitate. în acest scop ne-am îngrijit în primul rînd de ridicarea nivelului profesional al muncitorilor din brigăzile de reparaţii, urmărind cuprinderea tuturor acestora în cadrul cursurilor de ridicare a calificării pe care le-am înfiinţat în uzină. Astfel, am reuşit ca brigăzile de mecanici şi electricieni însărcinate cu reviziile periodice ale agregatelor laminorului să dobîndească o bună experienţă în efectuarea acestor lucrări. Folosirea unor metode înaintate de lucru, ca pregătirea subansamblelor înainte de începerea reparaţiilor planificate, au asigurat pe lîngă scurtarea timpului de execuţie a lucrărilor şi o calitate superioară a acestora. Rezultatele se reflectă astăzi în scăderea considerabilă a volumului opririlor accidentale, ceea ce asigură funcţionarea aproape neîntreruptă a laminorului. în plus, s-a obţinut şi micşorarea procentului de ţevi declasate provenite din laminare. Calitatea bună a reviziilor periodice şi a reparaţiilor s-a răsfrînt în mod pozitiv şi asupra creşterii indicelui intensiv de utilizare a laminorului. în această privinţă, un cuvînt greu l-au avut de spus înşişi laminoriştii, care s-au avîntat într-o însufleţită întrecere socialistă. Ca rezultat al preocupării comitetului sindicatului pentru mai buna organizare a ei, pe bază de obiective şi angajamente concrete a căror îndeplinire este urmărită îndeaproape cu ajutorul graficelor de producţie, întrecerea laminoriştilor s-a soldat în acest an cu o adevărată „ploaie’ de recorduri în ceea ce priveşte ritmul de laminare ; trebuie subliniat că brigăzile aflate în întrecere s-au străduit şi au reuşit de altfel să menţină ritmul de fiecare zi la nivelul acestor recorduri. Este drept că întrecerea laminoriştilor nu ar fi putut înregistra asemenea rezultate dacă nu ar fi fost sprijinită permanent printr-o seamă de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, s-a trecut la lucrul cu două cuptoare rotative pentru încălzirea taglelor, s-a asigurat aprovizionarea la timp a locurilor de muncă cu scule de laminare de bună calitate şi în cantităţi suficiente , s-au mărit unghiurile de înclinare a valţurilor de la perforatoare, precum şi diametrul valţurilor de la agregatul „Duo" — fapt ce a permis creşterea vitezei de laminare şi pe aceasta s-a reuşit menţinerea temperaturii optime a metalului în tot timpul procesului de laminare. Măsurile amintite, completate şi cu altele ca: simplificarea unor comenzi, automatizarea proceselor tehnologice la cald etc. — departe de a fi solicitat eforturi în plus muncitorilor, dimpotrivă — au dus la crearea unor condiţii mai bune de muncă. Toate acestea, laolaltă, au făcut ca în primele 7 luni ale anului producţia specifică orară a laminorului să înregistreze o creştere de 3,52 tone, pe ora efectivă de laminare, faţă de sarcina dată prin plan. Dar, paralel cu creşterea indicilor de utilizare a laminorului, care a dus la depăşirea planului de producţie pe această perioadă cu peste 13.000 tone de ţevi, s-a îmbunătăţit considerabil şi calitatea produselor noastre. Efectul economic se oglindeşte în obţinerea a peste 4.000.000 lei beneficii peste plan numai prin reducerea procentului ţevilor de categorie inferioară şi creşterea corespunzătoare a procentului produselor de calitatea I. Totodată am reuşit să reducem simţitor preţul de cost faţă de sarcina planificată, obţinînd economii în plus în valoare de 4.402.000 lei, pe cîtă vreme valoarea totală a beneficiilor realizate peste prevederi depăşeşte suma de 13.000.000 lei. Realizările frumoase obţinute în întrecerea socialistă au determinat, recent, colectivul nostru de muncă să-şi reînnoiască angajamentele luate la începutul anului. Acordînd în continuare toată atenţia folosirii cît mai depline a capacităţii de lucru a agregatelor, sîntem siguri că vom reuşi să ne îndeplinim şi nu mai departe, în mod exemplar, sarcinile de plan ce ne revin, precum şi angajamentele pe care ni le-am luat în întrecerea socialistă, creînd condiţii optime pentru buna desfăşurare a planului de producţie pe 1963. CONSTANTIN IORDACHE director general IOAN ANTON preşedintele comitetului sindicatului la Fabrica de ţevi Roman Jljrrr n-r r jr Un nou lot de maşini pentru recoltat mazăre, fabricate de Uzinele de pompe şi maşini agricole din Capitală, gata pentru a fi expediate unităţilor agricole din ţară. Foto: AGERPRES Spectacole tinerilor artişti amatori din R. P. Horsgolă ! Ansamblul de cîntece şi dansuri populare al tinerilor artişti amatori din R. P. Mongolă a prezentat vineri seara un spectacol în sala Teatrului C.C.S. din Capitală. Cîntecele şi dansurile tinerilor artişti amatori mongolezi au fost răsplătite cu vii aplauze de spectatori. ★ După spectacol, Comitetul de stat pentru cultură și artă a oferit o masă în cinstea membrilor ansamblului. (Agerpres) 0*0 Colecţii rare In ultimii ani, Arhivele statului din Craiova au achiziţionat numeroase documente istorice. Printre acestea amintim hrisovul pentru înfiinţarea oraşului Calafat datină ,din anul 1855, scrisori autografe ale lui Tudor Vladimirescu, proclamaţii ale guvernului provizoriu de la 1848, semnate de Magheru, Popa Şapcă şi alţii. In colecţia de sigile atrage atenţia în mod deosebit ştampila cu litere chirilice a primului teatru craiovean. Printre documentele literare reţinem scrisori şi manuscrise în original ale lui Şt. O. Iosif, Traian Demetrescu, Al. Vlahuţă, Barbu Delavrancea, precum şi desene ale Iuliei Haşdeu. (Coresa. „Munca“) j. Zilnic în livada G.A.S. „Cioroj ( gîrla“, regiunea București, se re-recoltează 2500—3000 kg. de pier- j j sich din vie 1000—1500 kg. da j j struguri de masă. Toate aceste Ja fructe se trimit magazinelor de j j desfacere din Capitală. In clișeu : J ( Tînăra muncitoare Dinu Gh. Majria recoltînd struguri de masă. Foto : AGERPRES ) La recoltarea porumbului De cîteva zile membrii brigăzii de tractoare condusă de Mircea Rădulescu de la G.A.S. Brebeni, raionul Slatina, s-au deplasat cu toţii la punctul Lupa. Momentul optim pentru recoltarea celor 150 ha cu porumb din lotul de hibridare i-a găsit bine pregătiţi. Astfel, în timp ce o parte din muncitori recoltează ştiuleţii şi-i transportă direct la staţiile de calibrat, alţii eliberează terenul de coceni pentru ca tractoarele să poată lucra zi şi noapte la arat. In prima zi de lucru au fost recoltate 30 ha de porumb. (Coresp „Munca") Cu prilejul celei de a 17-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam, vineri seara, ambasadorul Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, Dinh Van Duc, a oferit o recepţie la restaurantul „Pescăruş". La recepţie au luat parte tovarăşii: Gheorghe Apostol, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Hie Murgulescu, Ioan Constant Manoliu, Voinea Marinescu, miniştrii Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres)