Munca, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4611-4636)

1962-09-01 / nr. 4611

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII — nr. 4611 Sîmbătă 1 septembrie 1962 4 pagini 20 bani Spre noi succese în întrecerea Realizări, economii Desfăşurînd larg întrecerea socia­­listă, constructorii de pe şantiere­le Trustului regional de con­strucţii Bacău au reuşit să îndepli­nească sarcinile de plan la producţia globală pe primele 8 luni ale anului cu 10 zile mai devreme. De la începu­tul anului şi pînă în prezent, au fost date în folosinţă numeroase obiecti­ve printre care : 560 apartamente de locuit, staţii comerciale, construcţii agricole. Ca urmare a reducerii duratei de execuţie a obiective­lor şi a preocupării pentru econo­­misirea materialelor de construcţie, pe primele 7 luni ale anului au fost realizate economii peste plan în va­loare de 1.053.000 lei. (Coresp. „Munca") Continuînd întrecerea pentru în­deplinirea planului la toţi indicii, oamenii muncii din întreprinderile regiunii Suceava au îndeplinit pla­nul producţiei globale pe primele 8 luni ale anului cu 13 zile înainte de termen, iar cel al producţiei-marfă cu 11 zile mai devreme. In această perioadă s-au realizat peste plan a­­proape 45 000 m­c de buşteni, 11 000 m­c de cherestea, 37 000 m­p de ţe­sături, 100 tone de zahăr etc. Dato­rită intrării în producţie a unor noi întreprinderi, sortimentul mărfu­rilor fabricate în regiune s-a îm­bogăţit cu diferite produse ca: ce­luloză, hîrtie, saci şi pungi de hîr­­tie, placaje, cu noi modele de mo­bilă etc. (Agerpres) înainte de termen în întrecerea socialistă ce se desfăşoară între colectivele de munca de la exploatarea minieră Petrila, un loc de frunte îl ocupă şi brigada condusă de Ioan Cişlariu, (în clişeu), care împreună cu ortacii sai, dă lunar peste plan circa 400 tone cărbune Foto: P. COZIA La Combinatul de industrializare a lemnului din Rîmnicu Vilcea a intrat în producţie la începutul anului o secţie modernă pentru producerea plăcilor aglomerate din lemn. Noua secţie, care este complet mecani­zată, iar principalele operaţiuni auto­­matizate, a fost proiectată să pro­ducă iniţial 12.000 tone PAL anual. Zilele trecute muncitorii secţiei au sărbătorit un eveniment important : producerea celei de a 8-a mie tonă de plăci aglomerate din lemn. Dato­rită măsurilor tehnico-organizatorice luate, ei au reuşit în acelaşi timp să îmbunătăţească­ calitatea plăcilor cu 8 la sută față de prevederi. I iar lacul Ciucaş îi invită pe cei ii dornici de baie, canotaj şi plaje. S în clişeu , clubul staţiunii aflat jj în vecinătatea ştrandului de la­ lacul Ciucaş. N V TUŞNAD, una dintre cele mai fru­­­­moase staţiuni balneo-climaterice El­aj din patria noastră, găzduieşte în jo­s aceste zile numeroşi oameni ai­­ f muncii din întreaga ţară aflaţi în­­ 8 concediu de odihnă. Incîntătorul N decor montan în care se află sta. B­ic­ţiunea te îndeamnă la drumeţie. î Pentru sezonul de toamnă In decursul semestrului II al a­­cestui an, la întreprinderea „Ades­­go“ din Capitală au fost introduse în fabricaţie 34 modele noi de tri­cotaje din fibre şi fire sintetice, dintre care majoritatea destinate sezonului de toamnă. Printre acestea amintim : bluze şi jachete pentru femei şi bărbaţi, jachete şi sarafane de copii, costume de balet (ciorapi­pantalon) în diferite culori din fire supraelastice. De asemenea, au fost realizate două modele de blănuri din fibre sintetice din care se pot confecţiona haine de damă, mesade, căciuliţe. Pînă în prezent s-au livrat unităţilor comerciale şi cooperative­lor de confecţii peste 10.000 m.p. de blănuri artificiale. (Rep.). Foto : EM. SÎRZEA . Combinatul petrochimic de la Brazi­nou obiectiv al industriei noastre petroliere Printr-un decret al Consiliului de Stat pentru merite deosebite în mun­că, cu prilejul construirii şi punerii în funcţiune a complexului de refor­mare catalitică de la Brazi au fost conferite „Ordinul Muncii“ clasele a II-a şi a III-a unui număr de 63 de muncitori, tehnicieni şi ingineri. înaltele distincţii au fost înmînate în cadrul unei solemnităţi de tovară­şul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat care, în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi guvernului, al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej personal, a felicitat călduros pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea lor de Vii­tor. La solemnitate au participat tova­răşii : Anton Breitenhofer, membru al Consiliului de Stat, Mihail Flores­­cu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei, Nicolae Ionescu şi Răducanu Cioroiu, adjuncţi ai ministrului In­dustriei Petrolului şi Chimiei, Dumitru Hagiu, vicepreşedinte al Comitetului Geologic. ★ La Brazi, în apropierea Ploieştiu­­lui, a fost pus în funcţiune complexul de reformare catalitică a benzinei şi de hidrofinare a motorinei, în instalaţiile complexului, din ben­­zină inferioară se obţin combustibili superiori şi o serie de produse care sînt folosite ca materii prime în in­dustria noastră petrochimică, la fa­bricarea cauciucului sintetic, a mase­lor plastice, firelor şi ,fibrelor sinte­tice etc. Instalaţiile moderne cu care este înzestrat acest obiectiv industrial, funcţionează pe baza unor procedee tehnologice corespunzătoare nivelu­lui actual al tehnicii din acest do­meniu. Pentru a se asigura energia electri­că şi aburul necesar funcţionării a­­cestor instalaţii şi altor unităţi indus­triale din Ploieşti, a fost construită şi dată în funcţiune la Brazi o cen­trală electrică de tem­oficare. Noul obiectiv industrial cu o ca­pacitate de prelucrare de un milion de tone pe an, prevăzut în documen­tele celui de-al III-lea Congres al partidului, aduce o contribuţie im­portantă la creşterea valorii produ­selor obţinute din fiecare tonă de ţiţei supusă prelucrării ,îmbunătăţeşte calitatea benzinei şi motorinei şi asi­gură producerea unei game variate de alte produse. (Agerpres) Ceea ce nu se vede intr-o 154 de metri pătraţi sunt oricum ai încerca tot 154 de metri pătraţi. în­­chipuiţi-vă ce probleme au stat în faţa activiştilor Consiliului local al sindicatelor din Sibiu ca să organi­zeze o expoziţie de inovaţii aplicate în producţie în ultimele 18 luni pe o suprafaţă ca asta ! Solicitările au început cu 10—15 zile înainte . „Nouă ne trebuiesc cel puţin 50 de metri pătraţi“ (uzinele Independenţa). „Nouă (Flamura Ro­şie) ne este greu să calculăm su­prafaţa necesară. Numai în luna august am aplicat în producţie 13 inovaţii. Oare cît spaţiu ne-ar tre­bui pentru încă vreo 150 aplicate în producţie în ultimele 6 luni ?" „Ar fi bine — spuneau cu o vădită aluzie la aceeaşi chestiune a spaţiului în expoziţie reprezen­tanţii Uzinelor textile din Cisnădie — să ţinem seama în primul rînd de valoarea inovaţiilor. O singură inovaţie a noastră aduce anual aproape un milion lei economii...“ Şi aşa mai departe. Sala de pe strada Tribunei este la Sibiu, deocamdată, cea mai încă­pătoare sală pentru asemenea eve­nimente. Aşa stînd lucrurile, bineînţeles că organizatorii expoziţiei au procedat sistematic, întîi au fost selecţionate întreprinderile după importanţa, pro­filul şi puterea lor economică. Dezbateri, plîngeri, reclamaţii. în­­sfîrşit s-a hotărît: vor expune acum inovaţii din numai 20 de uni­tăţi industriale. Către sfîrşitul anu­lui este posibil să se organizeze încă o expoziţie asemănătoare şi atunci vor avea prioritate cei că­rora de data aceasta sorţii nu le-au fost favorabili. Un asemenea prim aspect desprins din organizarea unei expoziţii de inovaţii ni se pare extrem de grăi­tor : am ajuns în stadiul să nu mai avem spaţiu în cea mai mare sală a unui centru industrial, ca Sibiul pentru a expune răspunsurile ime­diate şi ingenioase ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la che­marea partidului pentru descoperirea inepuizabilelor rezerve interne care să ducă la creşterea necontenită a productivităţii muncii! CALCULE Nici prin minte nu i-a trecut vre­odată colectivului de muncitori,­ teh­nicieni şi ingineri de la uzina „Car­­bochim“ din Cluj, că undeva la vreo două sute de kilometri, doi oameni îşi cheltuie timpul liber pen­tru a le da lor într-o bună zi bătaie de cap cu organizarea producţiei unui nou sortiment. Aceşti doi oameni locuiau la Sibiu, erau ingineri, se numeau Cornel Romoşanu şi Nicolae Alin­, lucrau la uzinele „Independenţa" şi amîndoi s-au întîlnit pe aceeaşi platformă de preocupări: lupta îm­potriva zgomotului şi a unei foarte scăzute productivităţi la craiţuirea rădăcinii sudurilor. După îndelungate căutări au creat un dispozitiv care craiţuieşte me­canic rădăcina sudurilor prin metoda electropneumatică. Dispozitivul celor doi ingineri şi-a găsit bineînţeles loc de cinste în expoziţia de curînd deschisă. Este un simplu cleşte de sudură prin care trece un jet de aer. Nici nu-ţi vine a crede că piesa aceea micuţă este în stare să aducă uzinelor „In­dependenţa" o economie de 900 000 lei anual. Dispozitivul poate fi văzut. Dar ceea ce nu se vede în expoziţie, şi care constituie aspectul cel mai îm­bucurător al inovaţiei, este faptul că electrodul celor doi ingineri, inima dispozitivului, a fost trecut în pro­ducţie de serie la uzina „Carbochim“ pentru aplicarea pe scară naţională GH. FLORESCU (Continuare în pag. 2­ a) O importantă rezervă internă: îmbunătăţirea indicilor de utilizare a laminorului Pentru traducerea în viaţă a an­gajamentelor luate în anul acesta conducerea întreprinderii şi comite­tul sindicatului, întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri — sub conducerea organizaţiei de partid — şi-au pus în centrul preocupă­rilor lor valorificarea la maximum a rezervelor interne ale producţiei. Ştiind că una din cele mai însem­nate rezerve o constituie îmbunătă­ţirea continuă a indicilor de utiliza­re a laminorului, către aceasta ne-am îndreptat toată atenţia. în ce a constat, de fapt, preocu­parea noastră pentru îmbunătăţirea indicilor de utilizare ? Pe scurt, răspunsul la această întrebare ar fi: ne-am străduit să transpunem cît mai repede în viaţă propunerile va­loroase făcute de muncitori, tehni­cieni şi ingineri — în cadrul con­sfătuirilor de producţie — cu pri­vire la posibilităţile de perfecţiona­re a proceselor tehnologice. Desigur, aceasta nu constituie o noutate. To­tuşi se impune a fi luat în consi­deraţie faptul că din cele 269 pro­puneri făcute în consfătuirile ce s-au ţinut cu ocazia dezbaterii ci­frelor de plan pe 1962 în uzina noastră, pînă în prezent mai bine de 240 şi-au găsit rezolvarea (foarte multe din ele cu mult înainte de termenele stabilite). în vederea creşterii indicelui de utilizare extensivă a laminorului, noi am pus un accent deosebit pe buna întreţinere a agregatelor de laminare, pe asigurarea unor repa­raţii de cea mai bună calitate. în acest scop ne-am îngrijit în primul rînd de ridicarea nivelului profe­sional al muncitorilor din brigăzile de reparaţii, urmărind cuprinderea tuturor acestora în cadrul cursuri­lor de ridicare a calificării pe care le-am înfiinţat în uzină. Astfel, am reuşit ca brigăzile de mecanici şi electricieni însărcinate cu reviziile periodice ale agregatelor laminoru­lui să dobîndească o bună experien­ţă în efectuarea acestor lucrări. Fo­losirea unor metode înaintate de lu­cru, ca pregătirea subansamblelor înainte de începerea reparaţiilor planificate, au asigurat pe lîngă scurtarea timpului de execuţie a lucrărilor şi o calitate superioară a acestora. Rezultatele se reflectă as­tăzi în scăderea considerabilă a vo­lumului opririlor accidentale, ceea ce asigură funcţionarea aproape ne­întreruptă a laminorului. în plus, s-a obţinut şi micşorarea procentu­lui de ţevi declasate provenite din laminare. Calitatea bună a reviziilor perio­dice şi a reparaţiilor s-a răsfrînt în mod pozitiv şi asupra creşterii indi­celui intensiv de utilizare a lamino­rului. în această privinţă, un cuvînt greu l-au avut de spus înşişi lami­­noriştii, care s-au avîntat într-o în­sufleţită întrecere socialistă. Ca re­zultat al preocupării comitetului sindicatului pentru mai buna orga­nizare a ei, pe bază de obiective şi angajamente concrete a căror înde­plinire este urmărită îndeaproape cu ajutorul graficelor de producţie, întrecerea laminoriştilor s-a soldat în acest an cu o adevărată „ploaie’ de recorduri în ceea ce priveşte rit­mul de laminare ; trebuie subliniat că brigăzile aflate în întrecere s-au străduit şi au reuşit de altfel să menţină ritmul de fiecare zi la ni­velul acestor recorduri. Este drept că întrecerea lamino­riştilor nu ar fi putut înregistra a­­semenea rezultate dacă nu ar fi fost sprijinită permanent printr-o sea­mă de măsuri tehnico-organizatori­ce. Astfel, s-a trecut la lucrul cu două cuptoare rotative pentru încăl­zirea taglelor, s-a asigurat aprovi­zionarea la timp a locurilor de mun­că cu scule de laminare de bună calitate şi în cantităţi suficiente , s-au mărit unghiurile de înclinare a valţurilor de la perforatoare, pre­cum şi diametrul valţurilor de la agregatul „Duo" — fapt ce a per­mis creşterea vitezei de laminare şi pe aceasta s-a reuşit menţinerea temperaturii optime a metalului în tot timpul procesului de laminare. Măsurile amintite, completate şi cu altele ca: simplificarea unor co­menzi, automatizarea proceselor tehnologice la cald etc. — departe de a fi solicitat eforturi în plus muncitorilor, dimpotrivă — au dus la crearea unor condiţii mai bune de muncă. Toate acestea, laolaltă, au făcut ca în primele 7 luni ale anului produc­ţia specifică orară a laminorului să înregistreze o creştere de 3,52 tone, pe ora efectivă de laminare, faţă de sarcina dată prin plan. Dar, paralel cu creşterea indicilor de utilizare a laminorului, care a dus la depăşirea planului de pro­ducţie pe această perioadă cu pes­te 13.000 tone de ţevi, s-a îmbună­tăţit considerabil şi calitatea pro­duselor noastre. Efectul economic se oglindeşte în obţinerea a peste 4.000.000 lei beneficii peste plan nu­mai prin reducerea procentului ţe­vilor de categorie inferioară şi creş­terea corespunzătoare a procentului produselor de calitatea I. Totodată am reuşit să reducem simţitor pre­ţul de cost faţă de sarcina plani­ficată, obţinînd economii în plus în valoare de 4.402.000 lei, pe cîtă vre­me valoarea totală a beneficiilor realizate peste prevederi depăşeşte suma de 13.000.000 lei. Realizările frumoase obţinute în întrecerea socialistă au determinat, recent, colectivul nostru de muncă să-şi reînnoiască angajamentele lua­te la începutul anului. Acordînd în continuare toată atenţia folosirii cît mai depline a capacităţii de lucru a agregatelor, sîntem siguri că vom reuşi să ne îndeplinim şi nu mai departe, în mod exemplar, sarcini­le de plan ce ne revin, precum şi angajamentele pe care ni le-am luat în întrecerea socialistă, creînd con­diţii optime pentru buna desfăşura­re a planului de producţie pe 1963. CONSTANTIN IORDACHE director general IOAN ANTON preşedintele comitetului sindicatului la Fabrica de ţevi Roman Jljrrr n-r r jr Un nou lot de maşini pentru recoltat mazăre, fabricate de Uzinele de pompe şi maşini agricole din Capitală, gata pentru a fi expediate unităţilor agricole din ţară. Foto: AGERPRES Spectacole­ tinerilor artişti amatori din R. P. Horsgolă ! Ansamblul de cîntece şi dansuri populare al tinerilor artişti amatori din R. P. Mongolă a prezentat vi­neri seara un spectacol în sala Tea­trului C.C.S. din Capitală. Cîntecele şi dansurile tinerilor ar­tişti amatori mongolezi au fost răs­plătite cu vii aplauze de spectatori. ★ După spectacol, Comitetul de stat pentru cultură și artă a oferit o masă în cinstea membrilor ansam­blului. (Agerpres) 0*0 Colecţii rare In ultimii ani, Arhivele statului din Craiova au achiziţionat nume­roase documente istorice. Printre acestea amintim hrisovul pentru înfiinţarea oraşului Calafat datină ,din anul 1855, scrisori autografe ale lui Tudor Vladimirescu, proclamaţii ale guvernului provizoriu de la 1848, semnate de Maghe­ru, Popa Şapcă şi alţii. In colecţia de sigile atrage aten­ţia în mod deosebit ştampila cu li­tere chirilice a primului teatru craiovean. Printre documentele literare reţi­nem scrisori şi manuscrise în ori­ginal ale lui Şt. O. Iosif, Traian De­­metrescu, Al. Vlahuţă, Barbu Dela­­vrancea, precum şi desene ale Iuliei Haşdeu. (Coresa. „Munca“) j. Zilnic în livada G.A.S. „Cioro­­j ( gîrla“, regiunea București, se re-r­e­coltează 2500—3000 kg. de pier- j j sich din vie 1000—1500 kg. da j j struguri de masă. Toate aceste J­a fructe se trimit magazinelor de j j desfacere din Capitală. In clișeu : J ( Tînăra muncitoare Dinu Gh. Ma­­j­­­ria recoltînd struguri de masă.­­ Foto : AGERPRES ) La recoltarea porumbului De cîteva zile membrii brigăzii de­ tractoare condusă de Mircea Rădulescu de la G.A.S. Brebeni, raionul Slatina, s-au deplasat cu toţii la punctul Lupa. Momentul optim pentru recoltarea celor 150 ha cu porumb din lotul de hibri­dare i-a găsit bine pregătiţi. Astfel, în timp ce o parte din muncitori recoltează ştiuleţii şi-i transportă direct la staţiile de calibrat, alţii eliberează terenul de coceni pentru ca tractoarele să poată lucra zi şi noapte la arat. In prima zi de lucru au fost recoltate 30 ha de porumb. (Coresp „Munca") Cu prilejul celei de a 17-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Vietnam Cu prilejul celei de-a 17-a aniver­sări a proclamării Republicii Demo­crate Vietnam, vineri seara, amba­sadorul Republicii Democrate Viet­nam la Bucureşti, Dinh Van Duc, a oferit o recepţie la restaurantul „Pescăruş". La recepţie au luat parte tovară­şii:­ Gheorghe Apostol,­ Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Hie Murgulescu, Ioan Constant Ma­­noliu, Voinea Marinescu, miniştrii Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, zia­rişti Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a­ desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres)

Next