Munca, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4637-4662)

1962-10-02 / nr. 4637

Proletari din toate ţările, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XVIII. — nr. 4637 Marți 2 octombrie 1962 4 pagini 20 bani ROD AL MUNCII ENTUZIASTE însemnate economii Regiunea Oltenia Colectivele de muncă din fabri­cile şi uzinele regiunii Oltenia des­făşoară o vie întrecere pentru în­deplinirea angajamentelor anuale. Din bilanţul realizărilor obţinute în primele 8 luni ale acestui an reiese că în această perioadă pe regiune planul la producţia globală a fost înde­plinit în procent de 100,9 la sută, iar la marfă cu 101 la sută. Prin reducerea preţului de cost la întreaga producţie s-au obţinut în cele 8 luni de la începutul anu­­l­ economii peste plan în valoare 9.598.000 lei. (Coresp. „Munca“) mnea Crişana întreprinderi d­­in regiune au ra­portat realizarea t­ajamentului a­­nual privind econo­m­ aceste unităţi s-au realizat d­ nceputul anului economii suplimentar­ în va­loare de 20.818.000 lei. La :­­ v. -rea acestor economii o contribuţie­­ sem­nată şi-au adus-o minerii trust lui Ardealul, colectivul de la U.C.R.U.IIL şi alte colective. D. Ciubotaru Muncitorii ceferişti din staţia Titu participă cu elan în întrecerea socialistă pentru o deplină regularitate a circulaţiei. Unul din frun­taşii de aici este şi impiegatul de mişcare dispozitor Ion Stoica. El se evidenţiază prin operativitate în muncă, asigurînd circulaţia trenu­rilor exact după grafic Foto : P. COZIA Preocuparea comitetului sindicatului pentru îmbunătăţirea calităţii produselor a dat roade Colectivul de muncă al Fabricii de încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi­ copii din Timişoara s-a angajat, pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, să îmbunătă­ţească în acest an cu 1 la sută in­dicele de calitate al produselor. Realizarea acestui angajament a constituit şi constituie preocuparea centrală a colectivului. Şi trebuie arătat că în toată perioada scursă din acest an realizările au fost rodnice. Pe cele opt luni, indicele de calitate a fost îmbunătăţit cu 1 la sută. Organele sindicale din uzină au sprijinit permanent, concret şi ope­rativ, lupta pentru ridicarea calităţii organizînd acţiuni valoroase în sprijinul participanţilor la întrecere. Prin grija organelor sindicale aici a fost aplicată o asemenea măsură tehnico-organizatorică cum este controlul de calitate pe faze şi operaţii. încă de la începutul anului, co­mitetul sindicatului, îndrumat de comitetul de partid, a studiat atent condiţiile de la fiecare loc de muncă pentru a vedea unde se poate extinde controlul interfazic. Studiul întreprins a arătat că rezultatele cele mai bune se pot obţine la locurile de muncă în care operaţiile se înlănţuiesc­­ în secţiile rihtuit, tălpuit şi ştanţat. S-a mai stabilit că acest procedeu va sti­mula şi întrajutorarea tovără­şească în întrecere. Comitetul sindi­catului a propus conducerii între­prinderii ca în secţiile respective munca să fie organizată în brigăzi conduse de cei mai pregătiţi mun­citori. Această propunere a fost acceptată şi pusă în practică. A urmat apoi instruirea tuturor bri­găzilor constituite, în cadrul cărora forţele au fost cît mai judicios re­partizate, asupra modului cum se realizează controlul şi cum se urmăresc angajamentele în între­cere. De fapt, în ce constă noua măsură tehnico-organizatorică ? Fie­care muncitor, înainte de a trece la executarea operaţiei ce-i revine, verifică dacă operaţia anterioară a fost făcută corect. Dacă observă o cît de mică abatere de la cali­tate, anunţă şeful de brigadă, care restituie produsul celui în cauză, pentru a remedia defecţiunea (în cazul cînd greşeala este reme­diabilă). Totodată i se explică to­varăşului de muncă cum trebuie executată corect operaţia respec­tivă, pentru ca greşeala să nu se mai repete. Acest lucru îl poate face şi muncitorul care a constatat defecţiunea în cazul cînd cunoaşte bine procesul de producţie. In ca­ietul de evidenţă al brigăzii, respon­sabilul notează defecţiunea în dreptul numelui muncitorului care a săvîrşit-o. Pe baza acestor no­tări întocmeşte apoi evidenţa rezul­tatelor întrecerii pentru obiectivul calitate. Eficienţa acestui procedeu poate fi constatată la oricare loc de muncă unde se aplică. Iată cîteva exemple. într-una din zile munci­torul Grigore Morovan de la ban­i deplinind planul pe 1962 la loji indicii, creăm premisele realizării sarcinilor pe 1963 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimii1 cui III secţia tras-tălpuit n-a căl­cat suficient cutele şi n-a ciocănit scoarţa la cîteva perechi de pan­tofi. Acest lucru a fost sesizat imediat la operaţia următoare. Responsabilul brigăzii, comunistul Gheorghe Ţăranu, împreună cu or­ganizatorul grupei sindicale, Nico­­lae Bodreanu, au stat de vorbă cu muncitorul în cauză pentru a vedea cărui fapt se datoreşte situa­ţia respectivă. Ei au constatat că Grigore Morovan nu stăpînea pe deplin modul de execuţie a opera­ţiilor la care lucra. Atunci respon­sabilul brigăzii a lucrat cîtva timp alături de el, împărtăşindu-l din experienţa sa. Rezultatul : după cîteva zile numărul perechilor de pantofi la care operaţiile de căl­carea cutelor şi de ciocănire a scoarţei erau executate defectuos de către tovarăşul Morovan, a scăzut simţitor. Sînt zile cînd nu se con­stată nici un defect. Controlul interfazic sprijină şi întăreşte controlul tehnic de cali­tate. In aceste condiţii controlorii tehnici îşi desfăşoară cu mai mult succes activitatea, putînd studia mai bine cauzele care duc uneori la slăbirea calităţii şi deci ajutînd mai competent muncitorii, şefii de brigăzi şi maiştrii în luarea mă­surilor corespunzătoare. In secţia cusut, controloarea de calitate Maria Lazăr a sesizat că munci­toarea Margareta Gheng coase prea lat marginea carîmbului. Această greşeală, de altfel remediabilă,­ nu fusese sesizată de membrii brigăzii. Tot astfel controlorul interfazic din secţia tras-tălpuit, bancul II, Aurel Dodea, a constatat că mun­citorii Nicolae Ştef şi Elisabeta Lis lăsaseră clame în talpa pan­tofilor. Datorită intervenţiei lui greşeala a fost remediată pe loc. Concluzia care se desprinde de aici este că prin controlul exerci­tat de tovarăşii de muncă nu se înlătură controlul tehnic, ci se completează, determinînd îmbună­tăţirea permanentă a calităţii pro­duselor. Pentru ca rezultatele cele mai bune obţinute în aplicarea contro­lului tovărăşesc să fie larg extinse, comitetul a iniţiat cîteva schimburi de experienţă pe această temă. In secţia tras-tălpuit, de pildă, şeful de brigadă Ştefan Török a vorbit pe larg despre modul în care în bri­gada lor s-a ajuns ca abaterile de la calitate să fie lichidate aproape complet. De asemenea, organiza­torul grupei sindicale de aici, Bogolinir Lazici, a arătat cum spri­jină grupa pe participanţii la în­trecere pentru realizarea obiecti­vului privind îmbunătăţirea calităţii. In luna iulie, comitetul sindica­tului a organizat o analiză a acti­vităţii brigăzilor care aplică con­trolul pe faze şi operaţii, stabilind noi măsuri pentru îmbunătăţirea I. CEZAR corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Banat (Continuare în pag. 2-a) O nouă fabrică de mobilă a intrat în funcţiune La Arad a intrat în funcţiune o nouă fabrică de mobilă — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici şi gradului ridicat de calificare a muncitorilor se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară. Incepînd de la depozitul de sortare a materialului lemnos şi pînă la a­­samblarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată şi automati­zată. Introducerea materiei prime în fa­bricaţie este însoţită de un control riguros, făcut cu ajutorul unor apa­rate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Aşa începe procesul de producţie. In continuare, autostivuitoarele aşea­ză pachetele de cherestea, panele şi furnire în camerele de uscare cu aer cald. După uscare, materialul lemnos este croit cu ajutorul maşinilor, la dimensiunile şi formele dorite ; pie­sele pentru dulapuri, paturi şi alte părţi de mobilier sunt furniruite şi trimise apoi în „camera de odihnă", unde li se dă un scurt răgaz pentru răcire şi echilibrarea tensiunii din interiorul materialului lemnos. Ur­mează apoi şlefuirea mecanizată a pieselor şi acoperirea lor cu o peli­culă subţire de lac. Ultimul popas este sala de asamblare şi montaj de unde ies dulapuri cu 2 şi 3 uşi, pa­turi, noptiere, toalete etc. Noua fabrică de mobilă dată în funcţiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid şi guvern pentru valorificarea superioară a ma­terialului lemnos. (Agerpres). Vizita de prietenie a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu - Dej şi Ion Gheorghe Maurer în Indonezia DJAKARTA. 1. — Trimisul spe­cial AGERPRES, Ion Gălăteanu, transmite : Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consi­liului de Stat al R.P. Române, care, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, face o vi­zită de prietenie în Indonezia la in­vitaţia preşedintelui şi primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureştiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănaţi de briza ocea­nului, este împodobit sărbătoreşte. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia şi Republicii Populare Române drapelul forţelor armate ale Republicii Indonezia. Lîngă portretele conducătorilor de stat ai Republicii Populare Romíne şi Indoneziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziană: „Bun-veniit excelenţei sale, domnul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consi­liului de Stat al R. P. Romíne“. In întîmpinarea înalţilor oaspeţi români au venit pe aeroport dr. Su­karno, preşedintele şi primul mi­nistru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locţiitor al ministrului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, şi alţi membri ai guvernu­lui, înalţi demnitari, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi eco­nomice, generali şi ofiţeri superiori. Era de faţă o delegaţie din Iria­­nul de vest, în frunte cu reveren­dul Rumanium. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi membri ai corpului diplomatic. Erau prezenţi Pavel Silard, amba­sadorul R. P. Romíno în Indonezia, şi membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de locui­tori ai Djakartei şi numeroşi zia­rişti indonezieni, corespondenţi ai agenţiilor de presă, ziarelor şi pos­turilor de radio şi televiziune străi­ne, ziarişti români. Avionul „IL-18“ a apărut deasu­pra aeroportului escortat de a­­vioane cu reacţie aparţinînd for­ţelor armate indoneziene, şi după cîteva minute a aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovară­şii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, înalţii oaspeţi au fost în­­tîmpinaţi de preşedintele dr. Su­karno, care i-a salt­ călduros. Tovarăşul Gheorgi­u­­ghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prie­teneşte. Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de asemenea cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne a prezentat dr.-ului Sukarno persoanele care îl înso­ţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalităţi ale Republicii Indone­zia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii In­donezia, în timpul intonării imnuri­lor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunităţi reprezen­­tînd toate genurile de forţe armate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de preşedin­tele dr. Sukarno, a trecut în re­vistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian pentru eroi“. Preşedintele dr. Sukarno s-a apro­piat de microfon şi a rostit un cuvînt de salut. Adresîndu-se înalţilor oas­peţi, preşedintele Sukarno a spus: Sîntem foarte bucuroşi că avem pri­lejul să vă urăm bun sosit pe pămîn­­tul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, şi de două ori i-am invitat pe scum­pii noştri prieteni romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor români invitaţia de a veni la noi nu numai pentru că ei sunt prietenii noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sunt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întărirea legăturilor de prietenie între ţările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită în­semnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi dato­rită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este eliberată de sub co­lonialismul olandez. Astăzi a fost coborît drapelul olandez care a flu­turat pînă acum deasupra Irianului de vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însem­nată pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Irianului de vest, ne-am bucurat în permanenţă de spri­jinul şi simpatia poporului şi guver­nului român. Imi exprim din nou aici, ca şi de atîtea alte ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşedintele dr. Sukarno, că, în scurta tiv, vizită în Indonezia, vă vom dovedi că poporul indonezian nutreşte sentimente de adîncă priete­nie faţă de poporul român, că noi, indonezienii, muncim şi luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru socialism, pentru făurirea unei păci trainice în în­treaga lume. Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. A răspuns tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc cordial pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dv. ţară, pentru fericitul prilej de a cu­noaşte mai îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talentatului po­por indonezian. In numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Ro­míne, in numele poporului român vă transmit dv. şi întregului popor al Republicii Indonezia un cald mesaj de stimă şi sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa ţării dv.. Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în mod oficial domnia colonială olan­deză în Irianul de vest. împărtăşim din toată inima, alături de dv., bucu­ria pentru acest mare eveniment şi ne exprimăm deplina satisfacţie pen­tru realizarea acestei juste năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Poporul român dă o înaltă apreciere şi priveşte cu simpatie eforturile po­porului indonezian, îndreptate spre prosperitatea economică şi social­­culturală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa internaţională, meritelor deosebite ale scumpului nostru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea înţelegerii şi colabo­rării între popoare, pentru coexis­tenţă paşnică între state­­cu orîn­­duiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între ţările noastre, situate în regiuni geografice îndepăr­tate una de alta, s-au dezvoltat re­laţii de prietenie şi colaborare la baza cărora stă ataşamentul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. Adresîndu-se preşedintelui Indone­ziei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prilejuit satisfac­ţia să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaţio­nale coincid, contribuţia puternică pe care aceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre. Ingăduiţi-mi să-mi exprim convin­gerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuţie la consolidarea şi dezvoltarea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre Romînia şi Indo­nezia, în interesul păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. Vă mulţumim din toată inima pen­tru căldura şi sentimentele de prie­tenie cu care ne întîmpinaţi. în încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indo­­neziană : Salam hangat kepoba ra­­dejat Indonesia­­ (Salut călduros poporului indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia romîno-indo­­neziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej şi preşedintele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Preşedin­tele Sukarno a prezentat tovarăşu­lui Gheorghiu-Dej un mare număr de personalităţi care au venit in întîmpinarea înalţilor oaspeţi ro­mâni. Copiii personalului Ambasadei R.P. Române din Djakarta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer buchete de flori. A urmat un moment impresio­nant : solii poporului român, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au trecut prin „Poarta Indoneziei“, care, după cum se spune aici, se deschide nu­mai în faţa prietenilor. Tradiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar viu, alcătuit din băieţi şi fete îm­brăcaţi în splendide vestminte naţio­nale din peste 40 de regiuni ale Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţionale multicolore a ofe­rit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradi­ţionalele ghirlande de flori cu care sunt încununaţi în Indonezia oaspe­ţii de seamă. După ceremonia primirii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi prer­şedinţele Sukarno au luat foc in maşini şi cortegiul oficial, escortat de motociclişti, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa oficială a preşedintelui Sukarno. Pretutindeni, de-a lungul celor a­­proape 5 km. străbătuţi, puteau fi citite urări de bun-sosit : „Bun-venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu- Dej“, „Poporul indonezian salută călduros poporul român“, „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian şi poporul român". Locuitorii capi­talei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lumumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai Republicii Populare Române. La principalele intersecţii se aflau grupuri de in­terpreţi de muzică populară care cîntau din instrumente naţionale, specifice diferitelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe romíne şi indoneziene pe care le fluturau, a­­clamaţiile lor entuziaste au consti­tuit o expresie grăitoare a sentimen­telor de prietenie nutrite de poporul Indoneziei faţă de poporul romín. La intrarea în palatul Merdeka, solii poporului romín au fost salu­taţi de tinere indoneziene, îmbră­cate în tradiţionalele saronguri. La reşedinţa preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre au avut o scurtă convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, însoţiţi de acesta, s-au îndrep­tat spre palatul Istara Negara, care va fi reşedinţa oaspeţilor români în timpul vizitei în Indonezia. Vizita în „ţara verii veşnice“, cum i se mai spune Indoneziei, a început într-o atmosferă sărbătorea­scă, de prietenie, caracteristică pen­tru bunele relaţii existente între cele două ţări. Sosirea la Djakarta T­e­r­e­o­r­a­m­ă a Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LA1 Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKMN Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi al întregului popor român, vă transmitem Dumnea­voastră şi prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură sincer de marile reali­zări pe care poporul frate chinez le-a obţinut, sub conducerea Partidu­lui său Comunist şi a guvernului Republicii Populare Chineze, în dez­voltarea economiei şi culturii, în construcţia socialistă. Preţuind relaţiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, poporul român este convins că ele se vor dezvolta şi în viitor spre binele ambelor noastre ţări, con­tribuind la întărirea unităţii lagărului socialist şi a puternicului front al forţelor ce luptă pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii şi colaborării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialis­mului în patria sa. Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia frăţească dintre po­poarele român şi chinez ! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne IDMU Ml II N NI C A § IP­I 0­ IRt T NI \VA\ :: Din bogatul program­­ î al manifestărilor spor- ] five desfășurate du- I minicft tn Capitală j I redăm aceste imagini. I : 1) Situaţie critică la j poarta echipei Maro­­j cuiul. 2) Haidu (Viito­ j I rul) a Înscris cel • I de-al treilea gol în ‘ : partida cu Steagul­­­­ Roșu. 3) In concursul |­j, internațional motoci­­j­­eiist de viteză, In- ■ trecerile au fost spec-­­ taculoase. La Calcutta CALCUTTA­­ (Agerpres). — Co­respondenţă specială: Duminică dimi­neaţă, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănes­cu au vizitat Biblioteca Naţională şi Muzeul indian din Calcutta. In sălile marii biblioteci, care este vestită în întreaga lume, conducătorii români au examinat numeroase manuscrise vechi expuse special cu prilejul vizi­tei lor. Pe una din mese se afla un volum al Bibliografiei indiene des­chis la pagina despre Romînia, în care se arată că în colecţia biblio­tecii se găsesc romanul „Mitrea Co­cor” de Mihail Sadoveanu şi piesa lui M. Sebastian „Ultima oră”, amin­­două in traducere hindu. Directorul bibliotecii a vorbit înal­ţilor oaspeţi despre legăturile pe care Biblioteca Naţională din Calcutta le întreţine cu Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti, subliniind că do­reşte foarte mult ca aceste legături să se adîncească. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a mulţumit pentru explicaţiile amă­nunţite, relevînd însemnătatea schim­bului de experienţă între instituţiile culturale din cele două ţări. El a in­vitat conducerea Bibliotecii Naţionale să facă o vizită în România. La Muzeul indian, oaspeţii au pri­vit cu interes bogata colecţie de ex­ponate din secţia arheologică, măr­turie a vechii culturi a popoarelor Indiei. Ei au vizitat printre altele sec­­ţia de preistorie, secţia medievală, secţia antropologică şi secţia geolo­gică. Exprimînd mulţumiri pentru expli­caţiile primite şi pentru colecţia de publicaţii ale muzeului care i-a fost oferită în dar, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat buna or­­ganizare a muzeului şi însemnătatea lui educativă. Solicitat de locuitori ai Calcuttei şi de studenţi, care aşteptau la ieşirea din muzeu, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat cîteva auto­grafe. O mare mulţime de oameni a salu­tat trecerea oaspeţilor prin oraş. ★ Toate ziarele indiene de duminică au publicat în prima pagină ştiri des­pre sosirea înalţilor oaspeţi, însoţite de fotografii. Ziarul „The Sunday Statesman” scrie despre masele de oameni care s-au adunat pe străzi pentru a-i saluta pe distinşii oaspeţi cînd convoiul maşinilor lor a trecut spre centrul oraşului. Ziarul „Am­­rita Bazar Patrika” se referă de ase­menea la apropiata vizită pe care conducătorii români o vor face în In­dia, la întoarcerea din Indonezia. Telegrama Excelenţei Sale Domnului SEKU TURE, Preşedintele Republicii Guineea CONAKRY Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenţei Republicii Guineea, vă adresez, Excelenţă, în numele meu, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române şi poporului român, calde felicitări şi sin­cere urări de fericire pentru du­­şi de prosperitate pentru harnicul popor guineez. Îmi exprim convingerea că relaţiile de bună colaborare ce s-au stabi­lit între Republica Populară Romînă şi Republica Guineea se vor dezvol­ta şi în viitor spre binele popoarelor noastre şi al păcii în întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române FILMUL LA LOCUL DE MUN fariru­l actiunii U­ilmul la Innul _. In cadrul acţiunii „Filmul la locul de muncă“, organizată de întreprin­derea cinematografică Bucureşti, în numeroase fabrici şi uzine din Capi­tală se prezintă, după orele de muncă, filme artistice, documentare şi jurnale de actualităţi. La cele peste 1 000 de spectacole care au avut loc în acest an au asistat peste 150 000 de spectatori. (Agerpres) La odihna şi tratament an de an creşte numărul munci­­­­torilor, inginerilor şi tehnicienilor din Satu Mare care îşi petrec con­cediile de odihnă în staţiunile de munte şi de la mare. Anul acesta au fost trimişi prin sindicat la o­­dihnă şi tratament în primele 10 luni 3.557 de oameni ai muncii.

Next