Munca, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4637-4662)

1962-10-14 / nr. 4648

­ S-AU REDESCHIS CURSURILE UNIVERSITĂŢII MUNCITOREŞTI Intr-un cadru festiv, vineri după-amiază în sala clubului Uzinelor metalurgice „Griviţa Roşie" din Capitală s-au redeschis cursurile universităţii muncitoreşti. Potrivit programei Întocmite, cursanţii vor audia 62 de lecţii despre istoria patriei, geologie, desen tehnic şi probleme fizico-tehnice. Printre cei 220 de cursanţi am remarcat şi pe fruntaşii In întrecerea socialistă, montatorul Vasile Moldoveanu, căldărarul Mihai V. Murgea şi tehnicianul Arcadie Schell. In clişeu , aspect de la deschiderea cursurilor universităţii muncitoreşti. p01­ . p. COZIA Anul XVIII.­­nr. 4648 Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Duminică 14 octombrie 1962 4 pagini 20 bani NOI REALIZĂRI IN PRODUCŢIE Prin economisirea combustibilului o preocupare de seamă a munci­torilor, inginerilor şi tehnicienilor de la termocentrala Borzeşti o consti­tuie economisirea combustibilului necesar la producerea energiei elec­­trice şi termice. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, ei au reuşit ca în perioada de la începutul anului şi pînă în prezent să reducă consu­murile specifice planificate, obţinînd pe această cale economii de peste 2.600 tone combustibil convenţional. Cu cantitatea de combustibil econo­misită se vor produce în plus cca. 7 milioane kilowat-ore energie elec­trică (Coresp. „Munca“) La Combinatul pentru industria­lizarea lemnului de la Gherla a in­trat în funcţiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o capacitate de 18 000 tone de plăci aglomerate pe an, produce plăci triplu stratificate, cu rezistenţă mare şi de diferite gro­simi. Materia primă o constituie lemnul de esenţă moale, folosit în amestec cu deşeurile rezultate de la fabricile de furnire şi de cherestea de fag. Aceste deşeuri, care se folo­seau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valorificare supe­rioară. Punerea în funcţiune a acestei fa­brici reprezintă un însemnat succes pe linia îndeplinirii sarcinilor tra­sate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R. economiei forestiere în vede­rea valorificării superioare a masei lemnoase. (Agerpres) Utilaje de mare productivitate In ultimul an, uzina mecanică Muscel a cunoscut o mare dezvol­tare prin construirea de noi hale moderne, dotate cu maşini şi utilaje de mare productivitate. Numai anul acesta au fost primite peste 90 uti­laje de bază, ca strunguri de co­piat cu comandă program, strunguri automate, prese etc. Prin montarea noilor maşini de danturat conic­­curb, sosite în ultimul timp, a fost rezolvată asigurarea îndeplinirii în mod ritmic a planului în atelierul de roţi dinţate, iar cu ajutorul nou­lui compresor, ciocanele matri­­ţoare din secţia forjă funcţionează cu întreaga lor capacitate de lucru. (Coresp. „Munca“) A intrat în funcţiune o fabrică modernă de plăci aglomerate Lucrind la suportul transversal de la maşina de frezat pentru sculărie, piesă principală care cere o mare precizie de prelucrare, frezorul Pop Francisc din secţia prelucrări mecanice a uzinei „înfrăţirea“ Oradea, dă lucru numai de calitate superioară. Foto : ST. ALBESCU La un milion de tone , țevi finite Sunt bine cunoscute succesele în producţie ale tînărului şi harnicu­lui colectiv de muncă al Fabricii de ţevi din Roman. Zilele trecute el a realizat cea de a 1.000.000-a tonă de ţevi finite de la intrarea în funcţiune a laminorului. Pentru a sărbători acest eveniment, şi mai ales pe cei care şi-au adus aportul lor la cele mai însemnate realizări ale întreprinderii, comitetul sindi­catului şi conducerea fabricii au or­ganizat sîmbătă seara un spectacol festiv închinat fruntaşilor în între­cerea socialistă şi familiilor lor. La spectacol, care a avut loc în sala teatrului „Vasile Alecsandri" din localitate, şi-au dat concursul toate formaţiile artistice de amatori ale fabricii : orchestra de muzică uşoa­ră, echipa de dansuri, taraful de muzică populară şi, bineînţeles, nelipsita brigadă artistică de agita­ţie care, de astă dată, a pregătit un program special intitulat „1.000.000­ a tonă". (Coresp. „Munca") Toţi învaţă de la fruntaşi Comitetul sindicatului de la Ate­­­­lierele „9 Mai“ din Capitală, ca şi multe altele, de altfel, şi-a făcut o preocupare de frunte din ridicarea tuturor muncitorilor la nivelul rea­lizărilor me­dii ale fruntaşilor, îm­­brăţişînd iniţiativa născută în Uzi­nele „Tudor Vladimirescu” din Bucu­reşti. Pentru a informa pe cititori despre roadele acţiunilor de acest fel întreprinse aici, un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarăşul TUDOR BĂLAN, vi­cepreşedintele comitetului sindica­tului. ÎNTREBARE : Cum aţi pornit la aplicarea iniţiativei colectivu­lui secţiei a Il-a mecanică de la Uzinele „Tudor Vladimirescu“ ? Ce măsuri concrete aţi luat în acest scop ? RĂSPUNS: Intrucît e vorba de două chestiuni, voi răspunde la fie­care în parte. Aplicarea iniţiativei de care vorbim a fost privită de comitetul nostru nu ca un lucru în sine, ci ca un mijloc eficient de ri­dicare a calificării muncitorilor la un înalt nivel profesional. Desigur, este un lucru foarte important ca pe seama creşterii nivelului profe­sional să se realizeze cu acelaşi nu­măr de muncitori şi maşini o pro­ducţie sporită şi de bună calitate. De aici şi interesul manifestat de comitetul sindicatului faţă de ini­ţiativele care ţintesc creşterea cali­ficării muncitorilor; iniţiativa în­­ Convorbire cu Iov. T. Bălan, vicepreşedintele co­mitetului sindicatului de la Atelierele „9 Mai" Bucureşti— legătură cu care discutăm are ma­rele merit că înmănunchează în­­tr-un tot formele de ajutorare to­vărăşească în întrecerea socialistă. Sub conducerea organizaţiei de partid, comitetul sindicatului a des­făşurat o intensă activitate pentru aplicarea acestei iniţiative. Evident, înainte de a trece la a­­plicarea iniţiativei trebuia să cu­noaştem bine măsurile tehnico-or­­ganizatorice ce-i stau la bază. In acest sens, ne-au fost de real folos materialele din presă care descriu pe larg conţinutul iniţiativei. Aşa am aflat că înainte de orice este necesar să studiem cauzele rămîne­­rii în urmă a muncitorilor cu rea­lizări mai mici şi, în funcţie de acestea, să stabilim formele co­respunzătoare de ajutorare. Pro­­cedînd întocmai, am ajuns la con­statări interesante. în secţia meca­nică, bunăoară, în luna februarie era următoarea situaţie : la 20 de strunguri se realizau depăşiri de normă pînă la 12 la sută, la 25 de strunguri între 12 şi 20 la sută şi la 11 strunguri între 20 şi 30 la sută. O situaţie asemănătoare era şi în celelalte secţii. Pentru a-i ridica pe cei cu rezul­tate mai slabe la nivelul realizărilor medii ale fruntaşilor, am procedat în felul următor: cei cu depăşiri pînă la 12 la sută, care aveau ne­voie de mai multe cunoştinţe pro­fesionale, au fost încadraţi la cursu­rile de ridicare a calificării pe specific de meserii. In secţiile me­canică şi , construcţii metalice, de pildă, am organizat cursuri pentru aşchietori şi lăcătuşi. Inginerii Ion Dumitru, Gheorghe Ghenu şi alţii au predat noţiuni de tehnologia prelucrării metalelor, desen tehnic şi geometrie. In acelaşi timp ne-am preocupat ca cei care participă la aceste cursuri să fie repartizaţi pe lîngă muncitori cu înaltă calificare. Comitetul sindicatului a pus această problemă în dezbaterea unei con­sfătuiri de producţie. Rezultatul a fost cel scontat, deoarece fruntaşii întrecerii şi-au luat angajamente concrete privind acordarea ajutoru­lui tovărăşesc. Bunăoară, strunga­rul Elefterie Lunţeanu şi-a luat an­gajamentul să se ocupe de creşterea profesională a tînărului Dumitru Pîslaru, Ion Duţă de a tînărului Va­sile Bănică, iar lăcătuşul Andrei Ma­nole de a lui Ion Săvulică etc. Strungarii fruntaşi care şi-au a­­sumat răspunderea ridicării califi­cării celor mai tineri i-au a­­jutat pe aceştia să-şi comple­teze cunoştinţele căpătate la cursuri, arătîndu-le practic cum să (Continuare in pag. 3-a) mm tovarăşilor momi gheorghig­oej St­im GHEORGHE MAGRER MIA BOMBAY 13 Trimisul special A­­gerpres Ion Gălăţeanu transmite : Bombayul, care prin mărimea şi nu­mărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă pot­coavă in golul căreia pătrund valu­rile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei aces­tuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era consi­derat „Poarta Indiei“, fiind princi­palul port de acces în această ţară imensă, despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un impor­tant centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocu­rilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde, sunt încadrate ar­monios de prezenţa zveltă a pal­mierilor. Pretutindeni în oraş se re­marcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor se adaugă acum o notă în plus : steagurile roşu-gal­­ben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prie­teniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei in Bom­bay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mă­­nescu, au vizitat aşa-num­ita „Colo­nie a Laptelui“ din Aareg — un complex model de ferme pentru pro­duse lactate, şi Institutul de ener­gie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor, cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune: ambele, sunt menite să slujească le promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului e­­conomic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa Mecanizatorii de la S.M.T. Bu-­­­uleşti, raionul Olteniţa, sunt pe * sfîrşite cu lucrările agricole de toamnă. Tractoriştii din brigada 3, II-a, care lucrează la însămîn- ' jat pe ogoarele gospodăriei agri- j­­ole colective din comuna Vasi­­laţi, au terminat pină in prezent­­ mai mult de 90 la sută din lu- ; urări. Printre mecanizatorii frun- ‘ taşi se numără şi tinărul tracto- t­rist Ştefan Ioniţă (în clişeu),­­ care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan la arături şi semănat. Foto : S. EMIL conducătorilor de stat romîni­­ şi pînă la „Colonia Laptelui“ înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guverna­torul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republi­cii India la București, M. P. Mathur, și de ambasadorul Republi­cii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey popu­laţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă de­monstraţie de simpatie solilor po­porului român. La ora 9:30, ora lo­cală, coloana de maşini oficiale a­­junge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul a­­griculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducă­torul complexului, Khurody, şi o se­rie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Co­lonia Laptelui“ se întinde pe o su­prafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă, pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guver­natorul de atunci al statului Maha­rashtra a hotărît scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc spe­cial pentru ele. La început au exis­tat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3 400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se­­ îmbute­­liază 100 000 de litri de lapte, care sunt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de cen­tre. După ce oaspeţii români au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizita­rea unităţii nr. 5 din cadrul comple­xului şi a fabricii pentru pasteuri­­zarea şi îmbutelierea laptelui. Tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de pro­ducţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Con­ducătorii de stat români, însoţiţi de personalităţile indiene, s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde, în cursul unei discuţii, s-a arătat că ar fi folositoa­re organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii români şi cei indieni. Un astfel de schim­b, a menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti, Mathur, şi Khu­rody, conducătorul coloniei, ar fi re­ciproc avantajos. Schimbul de expe­rienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna fo­lositor. Preşedintele­ Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vi­zită în ţara noastră în timpul verii­­Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în fru­moasa Românie. Ministrul agriculturii, Desay, s-a in­teresat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educaţie, in general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru ex­plicaţiile date. Conducătorii de stat români au semnat în cartea de onoa­re a coloniei. La rugămintea gazde­lor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de aşo­­palat în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află nu­meroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se, gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţele“. Ministrul agriculturii, De­say, a adăugat : „Acesta este şi punctul de vedere­­al guvernului in­dian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a cres­cut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşe­dintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Române, la 13 octom­brie 1962“. In cursul după-amiezii, înalţii oas­peţi romîni au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, si­tuat la marginea oraşului Bombay­ Ca şi dimineaţa, cînd conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să sa­lute numeroşi locuitori ai oraşului care au ovaţionat la trecerea coloa­nei de maşini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoţiţi de Jai Sukh Lai Hathi, ministrul muncii al Republicii India, de Salebhoy Abdulkadar, membru al guvernului statului Maharashtra, de ambasadorul Indiei la Bucureşti, Mathur, şi ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este înnzestrat CW trei reactoare şi cu nu­meroase aparate şi instalaţii ultra­moderne. In cele 15 sectoare ale ins­titutului desfăşoară o activitate in­tensă peste 2 800 de oameni de ştiinţă şi tehnicieni. Aci se fac experienţe şi se întreprind cercetări pentru a­­plicarea energiei atomice în cele mai diferite domenii: fizică, chimie, biologie, medicină. La intrarea în institut, oaspeţii ro­mîni au fost intîmpinaţi de Sethina, locţiitor al directorului general, şi de şefii unor sectoare de cercetări. In faţa unei scheme, locţiitorul direc­torului general a descris amplasarea clădirilor şi instalaţiilor institutu­lui, planurile de dezvoltare ale aces­tuia. Apoi oaspeţii au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat expli­caţii cu privire la funcţionarea di­verselor mecanisme şi dispozitive­­Intre tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej şi Sethna a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locţiitorul directorului general a (Continuare in pag. 4-a) La sosire pe aeroportul din Bombay Pentru terminarea însămînţărilor în epoca optimă în majoritatea regiunilor ţării lu­crările agricole de toamnă au fost intensificate. Din datele primite la Consiliul superior al agriculturii re­zultă că pînă la 11 octombrie floa­­rea-soarelui a fost recoltată de pe 95 la sută din suprafaţa cultivată, po­rumbul şi cartofii de pe 77 la sută, iar sfecla de zahăr de pe 65 la sută. In multe unităţi agricole socialista recoltările de toamnă s-au terminat. In ultima săptămînă s-au execu­tat lucrări de pregătire a terenului pentru semănat pe mai mult de 400.000 hectare. Aceste lucrări s-au făcut pînă acum pe 2.165.000 hectare, ceea ce reprezintă 65 la sută din su­prafaţa destinată însămînţărilor de toamnă. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de pregătire a terenu­lui au fost efectuate în proporţie de 85 la sută, iar în gospodăriile colec­tive din regiunile Galaţi, Dobrogea şi Bucureşti în proporţie de peste 80 la sută. Pînă la 11 octombrie s-au semă­nat cu grîu şi secară 1.420.000 hec­tare, adică aproape jumătate din su­prafaţa prevăzută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, suprafaţa însămînţată în toamna aceasta este mai mare cu 370.000 hectare. Gospodăriile colective din re­giunea Galaţi sunt fruntaşe pe ţară în desfăşurarea însămînţărilor de toamnă. Folosind din plin capacita­tea de lucru a tractoarelor şi celor­lalte maşini agricole, mecanizatorii şi colectiviştii din această regiune au realizat 82 la sută din planul de însămînţări a griului şi secarei. De asemenea, peste 60 la sută din te­renurile prevăzute au fost însămîn­­ţate şi în regiunile Bucureşti, Do­brogea şi Argeş. în întreaga ţară lucrările de pre­gătire a terenului şi de însămîn­­ţare sunt mai avansate faţă de anul trecut, iar calitatea lucrărilor este în general mai bună. Consiliile agricole regionale şi ra­ionale, precum şi cadrele tehnice trebuie să îndrumeze în continuare pe muncitori şi colectivişti pentru a executa lucrări de calitate atît la pregătirea terenului, cît şi la însă­mînţări. Pentru terminarea însămînţărilor în epoca optimă şi efectuarea lor în bune condiţii agrotehnice pe întrea­ga suprafaţă este necesar ca în săp­­tămîna viitoare să se grăbească şi mai mult lucrările de pregătire a terenului, precum şi însămînţările, îndeosebi din centrul şi nordul ţă­rii, unde aceste lucrări trebuie să ia sfîrşit mai devreme decît în ce­lelalte regiuni. De asemenea, unită­ţile agricole socialiste trebuie să ia măsuri pentru terminarea în cel mai scurt timp a stringerii recoltei cul­turilor tîrzii. Concomitent, să se con­tinue mai intens şi celelalte lucrări ce se execută în această perioadă — treieratul florii-soarelui şi al orezu­lui, culesul în vii, livezi şi grădi­nile de legume, pregătirile pentru plantările de pomi şi viţă de vie, li­vrarea producţiei contractate şi buna depozitare a recoltei. (Agerpres) Telegrame Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DE­ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Romíne BUCUREŞTI In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez, vă exprimăm dv. şi prin dv. Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín, sincere mulţumiri pentru felicitările dv. călduroase, adresate cu prilejul celei de a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul român, bazată pe principiile marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei ! MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină PEKIN, 12 octombrie 1962 LIU SAO-TI Președintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGHIU-DE­J Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Poporul, partidul şi guvernul Guineei sunt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporului dv., cu prilejul celei de a patra ani­versări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guvernului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prospe­ritate. Cu înaltă consideraţie SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry

Next