Munca, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 4663-4688)

1962-11-01 / nr. 4663

Anul XVIII,­­ nr. 4663 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORCAN AL­­MIMULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Joi 1 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani avInt In Întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea planului lTtotT indiciu Economii peste prevederi Anul acesta în majoritatea între­prinderilor din regiunea Braşov în­trecerea socialistă pentru realizarea de cit mai multe economii în pro­ducţie s-a desfăşurat cu mare am­ploare. Aceasta este oglindită de faptul că în primele 9 luni, econo­miile obţinute peste prevederi la preţul de cost se ridică la 76 mili­oane lei. O importantă contribuţie au adus-o muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzinele „Rulmen­tul“, „Independenţa“, Rafinăria nr. 9 şi altele. (Coresp. „Munca“) Au redus preţul de cost Peste 70 de milioane de lei, aces­tea sunt economiile obţinute în plus la întreaga producţie marfă, în pri­mele 9 luni ale anului, de întreprin­derile industriale care aparţin de Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei. In această perioadă, un număr de 85 de unităţi petroliere şi chimice şi-au îndeplinit şi de­păşit sarcina de reducere a preţu­lui de cost. In industria petrolieră toate rafinăriile au obţinut econo­mii peste plan. Acest succes este rezultatul pre­ocupării continue a petroliştilor şi chimiştilor de a găsi noi căi şi mij­loace de reducere a costului pro­duselor. Numai prin folosirea ra­ţională a materiilor prime şi îmbu­nătăţirea tehnologiei de fabricaţie au fost obţinute economii peste plan la materii prime în valoare de 29 milioane de lei. Muncitorii Fa­bricii de antibiotice din Iaşi, de exemplu, prin introducerea unei metode moderne de fermentare di­rijată a vitaminei B 12, care a per­mis reducerea la jumătate a costu­lui acestui produs şi îmbunătăţirea reţetelor de fabricaţie a penicilinei V şi G şi altor medicamente, au realizat economii în plus în valoa­re de 11 milioane de lei. Colectivul uzinei „Victoria“ din Floreşti, ca urmare a micşorării consumurilor specifice la fabricarea anvelopelor, a obţinut economii suplimentare de aproape 1.900.000 de lei, îmbunătă­ţind în acelaşi timp calitatea pro­duselor. , (Agerpres) TRUSTUL MINIER OLTENIA Creşterea productivităţii muncii Colectivele de muncă din cadrul Trustului minier Oltenia înscriu zil­nic noi şi importante succese pe gra­ficul întrecerii socialiste. De la în­ceputul anului şi pînă în prezent minerii de aici au extras peste plan 50.000 tone lignit şi mai mult de 170 tone grafit concentrat. Faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, pe primele 10 luni ale acestui an gradul de mecanizare în exploatare a crescut cu 25 la sută. Datorită acestui fapt, productivita­tea muncii pe trust a crescut în pe­rioada amintită cu 7 la sută. In primele 10 luni din acest an mine­rii au realizat economii suplimentare în valoare de 2.800.000 lei. (Coresp. „Munca“) . Prin reducerea consumului specific de metal Reducerea consumului specific de metal se bucură de multă atenţie din partea colectivului secţiei fieră­rie de la Atelierele de reparat mate­rial rulant Iaşi. In urma unui studiu făcut, cu sprijinul inginerilor, tehni­cienilor, a C.T.C.-ului, s-a trecut la extinderea operaţiei, de forjare prin matriţare şi presare.­ Muncind cu abnegaţie, fierarii au reuşit să obţină o serie de succese. Astfel, echipa de forjari condusă de Ion Şofran, care este şi pre­şedintele comitetului sindical de secţie, folosind cu pricepere meto­dele amintite, a economisit de la începutul anului şi pînă acum 4 766 kg. oţel. Constantin Petrovici maistru Inovaţii preţioase De la începutul anului şi pînă în prezent, la cabinetul tehnic al minei Petrila au fost propuse 81 de inovaţii din care 54 au fost aplicate iar alte 13 se află în experimentare. Econo­miile antecalculate realizate prin aplicarea inovaţiilor se ridică la 766.000 lei. Această sporire a numărului de inovaţii se datoreşte în mare parte Conferinţelor pe teme tehnice ce se ţin aici, precum şi frecventării tot mai intense la biblioteca tehnică. Printre inovaţiile aplicate se nu­mără şi inovaţia tovarăşilor Pătrui­­că Grigore şi Schreter Carol care au conceput „Folosirea inelelor me­talice la susţinerea provizorie a ga­leriilor armate în bolţari“, care a­­duce anual economii în valoare de 55.000 lei. C. Răduţă lăcătuş I FILĂ DE CARNET ! In unda de cristal a apelor La poale de munte, cuibărită­­ între valea Limbăşelului şi valea­­ Azugăi, păstrăvăria ocolului silvic , Azuga pare, privită de la inălţi­mea piscurilor vecinaşe ei o că­­,i saţă din lumea basmelor, ridi­­cată-n poiene peste care o mină ■ I darnică de zînă a aruncat bănuţi de argint — lacurile. (» Aci, în luminişul de pădure, a­­­» parate de furia vîntoaselor de brazii lainici, îşi scaldă lata de I» apă în lumina soarelui bazinele |i crescătoriei de păstrăvi. De la o |l modestă staţiune de incubat icre­­l de păstrăv indigen şi 2-3 bazinaşe,­­• cum era în urmă cu 7-8 ani, azi, suprafaţa productivă a păstrăvă­­riei depăşeşte 2300 m.p. realizîn­­du-se, pe lîngă materialul de re­­s* populare (pui de păstrăv) şi can­­ti tităţi apreciabile de peşte de con­­sum.­­ In zilele acestea, cînd frunza­­ pădurii a prins să se rărească,­­ micul colectiv al păstrăvăriei,­­ condus de harnicul păstrăvar Ion­­ Cristea, se află în „vîrf de pro­­­­ducţie“. Este vremea „bătăii", adică a înmulţirii păstrăvului de I munte (indigen), cînd pisciculto-­ rul destoinic şi cu tragere de ini­­­­mă are multe treburi de-mplinit.­­ Pescuitul reproducătorilor, mulge­rea icrelor şi lapţilor, suprave­ de mânte ♦♦♦ gherea incubării (clocirii icrelor fecundate) sunt operaţiuni gingaşe ce se cer făcute fără zăbavă, la timp potrivit. Despre asemenea lucruri îmi vorbea, mai deunăzi, piscicuitorul Ion Cristea cu pasiunea omului legat de meseria lui. „Strădania noastră — spunea el — este să ob­ţinem peste 300.000 pui de păs­trăv indigen, pe care, în primăva­ră, după ce s-ar domoli puhoaie­le din topirea zăpezilor, să-i slo­­bozim în locurile lor de baştină — pîraie şi rîuri — îmbogăţindu-Ie cu acest soi de peşte, adevărată podoabă a apelor noastre de munte“. Pentru ca şi această podoabă din fauna ţării să se dezvolte din plin au fost amenajate peste 28 păstrăvării pe întreg cuprinsul ţării, care lansează anual milioa­ne şi milioane de pui de păstrăv. Prin anume măsuri de proteguire, o bună parte din aceştia, care bineînţeles vor scăpa de cîrligul undiţei pescarilor sportivi, vor ajunge „veterani“ în unda de cristal a apelor ce şiroiesc din munţi. I. ALEXANDRESCU diţii de navigaţie pe mările şi o­­ceanele lumii. La cabinetul tehnic al întreprinderii D.R.N.C. Con­stanţa numele său este trecut în registrul inovatorilor. Are la acti­vul său două inovaţii şi anume : un aparat de vopsit navele şi un dispozitiv de ciocănit, acţionat de aer comprimat. Urmărind în per­manenţă să-şi ridice nivelul profe­sional şi de cultură generală, acest matroz este şi unul dintre cei mai activi cititori ai bibliotecii ce funcţionează pe vas. Numărul căr­ţilor, de diverse genuri, care au fost înregistrate ca citite de el se cifrează la peste 200, nemaivor­­bind de cele care îi formează bi­blioteca personală. Foto : EM. SIRZEA A­proape 20 de ani de navigaţie are la activul său mecanicul Nicolae Crăciun, unul dintre cei mai destoinici marinari de pe vasul comer­cial de cursă lungă „Mamaia“. El şi-a căpătat stima şi dragostea tova­răşilor de echipaj, pentru grija faţă de buna funcţionare a mecanisme­lor navei, în cele mai vitrege con- _____ Noi blocuri de locuinţe date in folosinţă la Arad Foto: L. TIBOR Zilnic Combinatul siderurgic Re­şiţa livrează pentru drumurile de fier ale patriei noastre sute de tone de şine. Clişeul nostru Înfăţi­şează un aspect din depozitul de stivuire a şinelor. Puternica macara Înzestrată cu gheare magnetice ri­dică cu uşurinţă dintr-o dată zeci de tone, la comanda unui singur om Folosind mai bine capacitatea laminorului Graficul rezultatelor întrecerii socialiste dintre schimburi afișat în hala modernului laminor de 650 mm din Hunedoara arată că și luna octombrie a fost încheia­tă cu succes de laminatorii de aici. Pînă la 30 octombrie inclusiv s-au realizat peste planul lunar 1940 tone laminate finite. Cei din schimbul inginerului Tăucă sunt fruntaşi. Ei au realizat cei mai buni indici de utilizare a lami­norului. Prin măsurile tehnico­­organizatorîce ce au fost luate în cursul acestui an, cît şi prin organizarea şi conducerea mai bună a întrecerii socialiste, colec­tivul de muncă al laminorului şi-a depăşit în fiecare lună sar­cinile de producţie, realizînd şi depăşind angajamentul luat pen­tru acest an de a da în plus 20.000 tone laminate finite. (Coresp. „Munca“) Ce aduce uzinei noastre extinderea metodelor înaintate de turnare Uzina noastră este profilată pen­tru fabricarea de maşini textile. Realizăm în prezent diferite tipuri de utilaje de înaltă productivitate necesare utilării ţesătoriilor şi fi­laturilor din ţară. Pentru creşterea producţiei şi îmbunătăţirea carac­teristicilor tehnice ale produselor a fost extinsă suprafaţa de producţie, iar secţiile productive au fost uti­late cu maşini-unelte moderne. Sarcinile ce ne-au fost puse în faţă au cerut o mai mare preocu­pare din partea muncitorilor, ingi­nerilor şi tehnicienilor pentru ridi­carea calificării lor profesionale. O­rganizînd cursuri de ridicarea ca­lificării, îmbunătăţind organizarea şi desfăşurarea propagandei tehni­ce, comitetul sindicatului a orientat activitatea colectivului de muncă al uzinei şi spre studierea şi aplicarea în producţie a metodelor şi proce­deelor avansate de lucru. Succese dintre cele mai bune în ce priveşte introducerea tehnicii noi în producţie au fost înregistra­te în ultimul timp de colectivul secţiei turnătorie, una dintre cele mai mari secţii ale uzinei. Aici, pînă nu de mult se lucra numai după metoda clasică de turnare. O mare parte din piese necesitau un con­sum mare de metal şi o manope­ră mare prin prelucrarea lor cu a­­jutorul maşinilor-unelte, mai ales piesele mici şi cu configuraţii com­plicate. Intrebindu-ne dacă există posibilitatea de a reduce consumul specific de metal şi de a îmbună­tăţi în acelaşi timp calităţile func­ţionale ale maşinilor pe care le fabricăm am ajuns la un răspuns afirmativ. In unele întreprinderi din ţară metodele moderne de tur­nare se aplică deja cu succes. Stu­diul literaturii de specialitate a stimulat şi mai mult interesul muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor noştri pentru aplicarea proce­deelor avansate de turnare. Pe baza indicaţiilor comitetului de partid, comitetul sindicatului şi conducerea tehnico-administrativă au luat măsuri de a se studia posi­bilităţile de introducere în produc­ţie a ceea ce este nou în tehnolo­gia turnării şi de a se trece apoi practic la aplicarea metodelor care se dovedesc a fi avantajoase şi pen­tru uzina noastră. Aşa, de exemplu, s-au organizat mai întîi schimburi de experienţă la Uzinele de trac­toare şi Uzinele de autocamioane din Braşov, precum şi la Uzinele de IOSIF BOT director CONSTANTIN PRISACARU preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Unirea"-Cluj pompe de injecţie din Sinaia, unde s-au realizat progrese însemnate în extinderea metodei de turnare cu modele uşor fuzibile. La aceste schimburi de experienţă a partici­pat un colectiv de la turnătorie, în frunte cu inginerii Liviu Moraru şi Ştefan Iancic, care manifestase cel mai mare interes în această di­recţie. In plus, inginerul Liviu Mo­raru cunoştea metoda de turnare cu modele uşor fuzibile din uzinele din Uniunea Sovietică. El a urmat acolo cursurile unui Institut Poli­tehnic şi a făcut practica în turnă­toriile marilor uzine sovietice. Dar de la a vedea şi constata pînă la a aplica cele văzute mai erau multe de făcut. Cînd s-a trecut la experimentarea metodei s-a impus necesitatea de a se pregăti tehni­cieni şi turnători în acest scop, pen­tru ca să poată apoi da rezultate bune în producţie. Cine putea face mai bine această pregătire? E simplu de înţeles că inginerii care partici­paseră la schimburile de experienţă şi cărora li se încredinţase sarcina de a aplica şi extinde metodele moderne de turnare. Ast­fel, ingine­rul Mircea Supureanu, care face parte din comisia inginerilor şi teh­nicienilor de pe lingă C.L.S. Cluj, a organizat demonstraţii practice cu turnătorii. El le-a arătat în primul rînd avantajele aplicării metodei de turnare cu modele uşor futibile şi apoi le-a demonstrat cum trebuie să lucreze. In scurt timp au fost bine pregătiţi profesional turnători ca Iosif Mezei, care apoi a devenit şef de grupă la turnătoria de pre­cizie, Ecaterina Szilagy, Ion Fodor şi alţii. Ulterior, pentru ca metoda de turnare cu modele uşor fuzibile să aibă şi mai mare eficacitate, s-a studiat şi s-au adus modificări presformelor, întroducîndu-se un singur cuib cu multiple semiauto­mate. Eficienţa economică : produc­tivitatea muncii la presare şi încior­­chinare a crescut cu 100 la sută. Iată deci că şi în această privinţă turnătorii noştri şi-au dovedit pri­ceperea profesională. S-a pus apoi problema ca metoda de turnare cu modele uşor fuzibile să fie extin­­să ia un număr tot mai mare de re­pere. Inginerii şi tehnicienii care au primit această sarcină au reuşit să realizeze matriţe pentru noi re­pere, mai ales piese care necesitau manoperă mare datorită configura­ţiei lor complicate. In prezent s-a ajuns la 160 repere şi se execută matriţele pentru altele noi, precum şi pentru maşinile textile care ur­mează să fie produse în anul 1963. Pentru fabricarea pieselor cu ga­barit și greutate mai mare decît cele realizate prin turnarea cu mo-* (Continuare în pag. 2-a) O imagine de la sala de lectură a bibliotecii sindicatului Fabricii de postav Buhuși Sosirea unei delegaţii a sindicatelor progresiste din Kenya La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor, a sosit la Bucureşti o delegaţie a sindicatelor progresiste din Kenya, care va întreprinde o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte J. Nganga, secretar general al Sindicatului din serviciile civile din Nairobi, D. Mugo, secretar al Sindicatului din alimenta­ţie din Nairobi, şi J. W. Wegule, membru în conducerea Sindicatului feroviarilor din Nairobi. Oaspeţii au fost întîmpinaţi la aeroportul Băneasa de tov. Stoiano­­vici Anton, membru al Prezidiului C.C.S., și activiști sindicali. In sanatoriile balneare de pe litoral CONSTANŢA 31 (Coresp. Ager­pres). — Deşi timpul s-a răcorit, staţiunile de pe litoral continuă să primească oaspeţi. Sanatoriile balneare de la Mangalia şi Techirghiol găzduiesc în prezent sute de oamenii veniţi să-şi îngrijească sănătatea. S-au creat condiţii ca în sezonul rece să-şi poată petrece aici concediul şi să-şi refacă sănătatea aproape 10.000 de persoane. Telegramă ! vrp!pyn­pi Snip ’ Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Prim ministru al Guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia zilei de 1 noiembrie, sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, transmit Excelenţei Voastre, gu­vernului şi întregului popor algerian calde felicitări şi urări de bună­stare şi progres, din partea Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Romíne, a poporului român şi a meu personal, îmi exprim totodată convingerea că relaţiile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Algeriană Democratică şi Populară se vor dezvolta continuu spre binele celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Deschiderea cursurilor Universităţii populare de artă plastică Ieri, în sala Dalles, a avut loc deschiderea Uni­versităţii populare de artă plastică din Capitală. La festivitate au participat cei peste 500 de cursanţi înscrişi în noul an şcolar. Tovarăşii Ion Jalea, pre­şedintele Uniunii artiştilor plastici Dragomir Moi­­sin, membru în biroul executiv al C.L.S. Bucureşti, şi Iudith Krausz, directoarea universităţii, au urat succes­ în muncă cursanţilor în însuşirea cunoştin­ţelor ce se vor preda, în scopul îmbogăţirii culturii lor generale, educării gustului estetic. Lecţia de deschidere a cursurilor, ţinută de criti­cul de artă Paul Constantin, a tratat despre „Origi­nea şi rolul social al artei". In continuare, cursanţii au vizionat filmele documentare „Marele flamand — Rubens" şi „Ştefan Luchian". La cererea generală se mai primesc înscrieri pînă la data de 15 noiembrie a.c. Cursurile vor avea loc miercurea din două în două săptămîni, alterna­tiv pentru ambii ani, in sala Dalles, ora 18. Simpozion medical Miercuri seara s-au încheiat în aula Academiei R. P. Române, lu­crările simpozio­nului „Hepatita cronică consecu­tivă hepatitei e­­pidemice“. Simpozionul a făcut bilanţul cercetărilor şi re­zultatelor obţinu­te pînă acum în acest domeniu şi a relevat proble­mele ce trebuie urmărite în vi­itor. (Agerpres) ty mecanizatorii execută arefers­e de După terminarea însămînţărilor de toamnă mecanizatorii din gospo­dăriile agricole de stat şi-au con­centrat atenţia asupra arăturilor pe terenurile ce vor fi însămînţate în primăvară. Pînă acum ei au arat peste 275 000 de ha, ceea ce repre­zintă 40 la sută din terenurile pre­văzute. In unităţile din regiunile Bucureşti, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea, unde mijloacele mecanizate au fost mai judicios folosite, această lucrare a fost efectuată pe mai mult de ju­mătate din suprafeţele rezervate culturilor de primăvară. O dată cu arăturile, gospodăriile agricole de stat încorporează în sol întreaga cantitate de îngrăşăminte naturale şi chimice prevăzută, înce­pând din acest an­ în unităţile din zonele unde cad ploi mai puţine se face grăparul arăturilor, lucrare recomandată de institutele de cer­cetări agricole. (Agerpres)

Next