Munca, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4689-4715)

1962-12-01 / nr. 4689

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Cu sprijinul­ui comisiilor pe probleme Activitatea de coordonare, îndru­mare şi control a întregii munci desfăşurate de Consiliile locale şi comitetele sindicatelor ridică per­manent în faţa Consiliului regional al sindicatelor probleme importante şi în acelaşi timp deosebit de varia­te. Rezolvarea lor temeinică în lu­mina sarcinilor trasate de partid şi a indicaţiilor Consiliului Central al Sindicatelor cere Consiliului regio­nal, organului său executiv, multă preocupare, chibzuinţă şi pricepere, iniţiativă şi mai ales un înalt simţ al răspunderii faţă de sarcinile în­credinţate. Propria experienţă ne-a confirmat că succesul deplin al ac­ţiunilor noastre este asigurat atunci cînd la îndeplinirea sarcinilor an­trenăm şi un larg activ obştesc. Ba­­zîndu-ne pe un numeros activ ob­ştesc, putem desfăşura cu rezultate mai bune şi operativ munca de îndrumare şi sprijinire a organelor sindicale, în vederea îmbunătăţirii continue a stilului şi metodelor lor de muncă în domeniul producţiei, educaţiei socialiste a oamenilor muncii, în rezolvarea operativă, cu competenţă, a tuturor problemelor legate de condiţiile în care trăiesc şi lucrează oamenii muncii. Iată pentru ce biroul executiv al Consi­liului regional al sindicatelor Bra­şov dă o deosebită atenţie îndru­mării şi folosirii comisiilor pe pro­bleme. In cadrul consiliului avem organizate 4 comisii care cuprind 96 de tovarăşi. In majoritate, ei sunt oameni pasionaţi pentru promova­­rea a tot ce este nou, bine­­pregătiţi din punct de vedere politic şi profe­sional, au o bogată experienţă în munca sindicală. De altfel aceasta reprezintă prima cerinţă ca comi­siile, indiferent de domeniul în care lucrează, să poată face faţă sarcinilor încredinţate, să le înde­plinească cu simţ de răspundere. La constituirea lor n-am scăpat din vedere ca fiecare comisie să fie alcătuită din tovarăşi ale căror profesiuni, aptitudini şi preocupări au legătură directă cu atribuţiile comisiei respective. Bunăoară, din comisia economică fac parte 25 de oameni, membri ai birourilor exe­cutive ale consiliilor locale ale sindicatelor care răspund de pro­blemele economice din centrele in­dustriale şi agricole mai importante ale regiunii, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, ingineri, tehni­­cieni, economişti din marile fabrici, uzine şi şantiere de construcţii, specialişti de la instituţiile cu caracter regional. De asemenea, în comisia de asigurări sociale, în afara membrilor birourilor executive ale C.L.S. din raioanele Braşov, Sibiu, Mediaş, Sf. Gheorghe sunt atraşi medici specialişti, ingineri şi tehni­cieni, fruntaşi în întrecerea socia­listă, lucrători de la Banca de Stat, Sfatul popular regional şi activişti sindicali din alte locuri de muncă, care prin specificul activităţii se pot deplasa mai uşor şi în cuprinsul regiunii noastre. Aceleaşi criterii au stat şi la baza constituirii comisii­lor cultural-educative de masă şi de protecţia muncii. Organele şi organizaţiile sindicale au preocupări multilaterale, fiecare zi ridică în faţa lor noi şi noi pro­bleme. Pentru cunoaşterea şi rezol­varea lor operativă se impunea ca o condiţie indispensabilă instruirea temeinică a comisiilor pe probleme. Am făcut acest lucru atunci cînd le-am constituit, dar nu am rezu­mat preocuparea noastră doar la atît. Instruirea are un caracter permanent şi diferenţiat. Spre deo­sebire de anii trecuţi, astăzi nu se întreprinde nici o acţiune atîta timp cît tovarăşii care participă la ea n-au luat cunoştinţă în amănunt de scopul acţiunii, nu li s-a expli­cat convingător, cu exemplificări concrete, ce anume trebuie să facă fiecare membru al comisiei în parte. De aceea şi declanşarea unei acţiuni, fie ea în domeniul econo­mic, cultural, de asigurări sociale sau de protecţia muncii, se face pe baza unei tematici dinainte sta­bilită şi supusă discuţiei şi aprobării biroului executiv al Consiliului re­gional. Aşa, de pildă, comisia de asigurări sociale a fost instruită avîndu-se în vedere Instrucţiunile C.C.S. cu privire la repartizarea şi folosirea biletelor de odihnă şi tratament, gospodărirea judicioasă a fondurilor de asigurări sociale, prevenirea îmbolnăvirilor şi altele. O atenţie mare se acordă însuşirii materialelor ce apar în presă şi care privesc direct activitatea sin­dicatelor : organizarea şi desfăşu­rarea consfătuirilor de producţie, a întrecerii socialiste, mişcarea inova­torilor, asigurări sociale şi altele. Astfel înarmate, comisiile pe pro­bleme, ca colective ajutătoare, sînt îndrumate să studieze în întreprin­deri diferite probleme ale activităţii sindicatelor şi să propună biroului executiv măsuri concrete pentru generalizarea experienţei înaintate, pentru eliminarea deficienţelor con­statate. Ca o practică generală, a­­ceste studii se organizează în lumi­na obiectivelor incluse în planul de muncă al biroului executiv şi pe seama unui plan de acţiune al co­misiei. De fapt, în acest mod nu lă­săm să se irosească forţele ci, dim­potrivă, le concentrăm acolo unde este nevoie. In primele 10 luni din acest an pe ansamblul regiunii noastre oa­menii muncii angrenaţi în întrece­rea socialistă au dat peste angaja­mente importante cantităţi de în­grăşăminte chimice pentru agricul­tură, rulmenţi, cherestea, ciment, hîrtie, stofe, tricotaje şi altele. Cu toate acestea un număr de între­prinderi industriale, datorită slabei preocupări a conducerilor admini­strative şi comitetelor sindicatelor respective pentru introducerea largă a tehnicii noi, modernizarea utilaje­lor şi perfecţionarea proceselor teh­nologice, nu şi-au realizat sarcina de creştere a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. La indicaţia Comitetului regional de partid în toate raioanele regiunii Consiliile locale ale sindicatelor au pornit largi acţiuni de ajutorare efectivă a întreprinderilor rămase în urmă. Intre altele, într-un nu­măr de 64 de întreprinderi, printre care uzinele „Steagul roşu”, „Trac­torul“, „Independenţa", „Emailul roşu", „Partizanul roşu“, biroul exe­cutiv C.R.S., prin comisia economică, a studiat , pe baza unei tematici amănunţite — felul cum comitetele sindicatelor şi conducerile admini­strative se preocupă de crearea tu­turor condiţiilor necesare dezvoltă­rii mişcării inovatorilor, aplicării operative a propunerilor acceptate, realizării rapide a prototipurilor, propaganda tehnică etc. Pe baza concluziilor stabilite la nivelul Con­siliului regional a avut loc o con­sfătuire la care au participat pre­şedinţii şi responsabilii cu proble­mele economice de la C.L.S., pre­şedinţi ai unor comitete ale sindica­telor, responsabilii cabinetelor teh­nice şi alţii. Trebuie să arătăm că această analiză s-a soldat cu rezul­tate bune. In uzine ca „Tractorul”, „Independenţa”, „Emailul roşu”, mişcarea inovatorilor a cunoscut un puternic avînt, realizîndu-se econo­mii de milioane de lei. Numai în o­­raşul Braşov, valoarea economiilor antecalculate rezultate din inovaţiile aplicate se ridică la cca. 18.000.000 lei. O altă acţiune importantă în­treprinsă cu ajutorul comisiei eco­nomice şi al grupelor pe ramuri de pe lîngă Consiliile locale ale sindica­telor se referă la sprijinirea între­prinderilor în îmbunătăţirea calită­ţii produselor prin mai buna orga­nizare a întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie, a cursu­rilor de ridicarea calificării, inten­sificarea propagandei tehnice. Des­pre eficacitatea muncii depuse, vor­besc faptele. Dacă în primul tri­mestru al acestui an la întreprin­derea „Libertatea” din Sibiu pro­centul ţesăturilor încadrate la cali­tatea „extra” era de 81,4 la sută, în prezent acesta s-a ridicat la peste 86 la sută, iar ca urmare a înlăturării retuşurilor şi revopsiri­­lor s-au redus corespunzător şi cheltuielile de producţie. Trebuie să mai adăugăm aici un lucru Colec­tivele fabricilor „Firul roşu”-Tîlma­­ciu, „Libertatea“-Sibiu, Uzinelor textile Cisnădie şi altele folosesc în prezent pe scară largă, ca mate­rie primă, firele , sintetice de relon şi volan. Prelucrarea acestora ne­cesită metode şi procese tehnologice aparte faţă de cele folosite la fibre­le obişnuite şi deci un nivel tehnico­­profesional al muncitorilor superior. La propunerea comisiei economice, noi am dat indicaţii ca la cursurile de ridicare a calificării să se facă expuneri în legătură cu prelucrarea fibrelor sintetice în filaturi, despre tehnologia vopsirii acestora şi des­pre tehnologia finisării lor în ames­tec cu fibre naturale. S-au organi­zat chiar schimburi de experienţă pe tema folosirii fibrelor sintetice cu alte întreprinderi din ţară. Ase­menea acţiuni au fost întreprinse şi în alte domenii ale muncii sindicale. Efectul lor se vede în aceea că în luna octombrie multe din întreprin­derile care nu-şi realizaseră sarcini­le de creştere a productivităţii mun­cii, de reducere a preţului de cost, de îmbunătăţire a calităţii produ­selor sau obţineau indici scăzuţi se situează astăzi între colectivele cu rezultate bune. Este, de pildă, cazul fabricilor „Brainer Bela” şi „Rul­mentul” din Braşov, „Elastic”-Si­­biu şi multor altora. In lunile iulie şi august, datorită faptului că în unele întreprinderi s-au observat depășiri la capitolul ajutoare de boală, comisiile de asi­gurări sociale a C.R.S. și ale Con­siliilor locale, împreună cu organele medico-sanitare au studiat în 110 întreprinderi din regiune activitatea organelor sindicale, a conducerilor tehnico-administrative şi medico­­sanitare pentru prevenirea îmbolnă­virilor, a accidentelor de muncă şi gospodărirea judicioasă a fondu­rilor de asigurări sociale. Conclu­ziile au fost supuse analizei birou­rilor executive ale C.L.S. şi al C.R.S. care au luat măsuri pentru răspîn­­direa experienţei bune dobîndite de sindicatele de la uzinele „Stea­gul roşu“, „Tractorul“, „Indepen­denţa“ şi altele şi pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune de muncă în fiecare între­prindere. Ca o urmare firească în lunile care au trecut, în cele mai multe întreprinderi s-a redus substanţial numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă. In raionul Sibiu, nu numai că în­treprinderile s-au încadrat în pre­vederile bugetare dar au recuperat 70.000 lei, cele din raionul Mediaş, 62.000 lei, din Braşov, 35.000 lei şi altele. Pe întreaga regiune suma recuperată ca urmare a aplicării în viaţă a măsurilor stabilite, se ridică la aproape 200.000 lei. Ne aflăm la sfîrşitul anului 1962. Fireşte, aceasta ne dă posibilitatea ca din activitatea desfăşurată pînă acum, din rezultatele dobîndite, să tragem concluzia că în comparaţie cu alţi ani, în cadrul consiliului nostru s-a îmbunătăţit munca cu activul obştesc din comisiile pe probleme. Aceasta însă nu ne în­dreptăţeşte să considerăm că am făcut totul. Dimpotrivă, Comisia cultural-educativă, de exemplu, desfăşoară încă o activitate slabă care nu ne poate mulţumi. Cu atît mai mult cu cît în unele întreprin­deri („Electroprecizia”-Săcele, „Va­­sia Vasilescu“-Mediaş, „Balanţa“ şi „Metalurgica”-Sibiu şi altele) mun­ca cultural-educativă de masă are un conţinut sărac, limitat doar la unele repetiţii ale formaţiilor ar­tistice, că în concursul bibliotecilor sindicale cu­ toate rezultatele bune obţinute, nu sunt folosite toate po­sibilităţile pentru a ridica continuu numărul cititorilor, pentru a în­mulţi numărul acţiunilor cu cartea ideologică, politică, beletristică, teh­nică. Fiecare comisie pe probleme munceşte pe baza unui plan de ac­ţiune întocmit în lumina planului de muncă al biroului executiv, a sarcinilor ce ne stau în faţă. Aceste planuri sunt bune şi izvorîte din cunoaşterea vieţii. Păcat însă că nu totdeauna sunt respectate, prevede­rile lor nu se înfăptuiesc în între­gime. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din luna mai a.c. a pus în faţa noastră sarcini noi, de mare răspundere. Ţinînd seama de rolul important al comisiilor sîntem hotărîţi să dezvoltăm şi mai mult succesele obţinute prin folosirea activă şi permanentă a acestora, să lichidăm rămînerile în urmă din acest domeniu. IOAN CĂLIN secretar al Consiliului regional al sindicatelor Braşov P. FLORIN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Braşov. Produsele fabricii de sticlă „Pădurea Neagră“ sunt mult solicitate de cumpărători, ele fiind apreciate şi peste hotarele patriei. întreprinderea este profilată pe fabricarea articolelor de menaj din semicristal. In clişeu : In secţia de pictură a fabricii. Tinerii Kirsch Rudolf şi Elena Molnár lucrînd la decorarea noilor globuri pentru lustre. Foto : AGERPRES MUNKA Printre produsele care se fabrică la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu sînt şi tuburile textile necesare filaturilor din ţară. Lucrînd la o ma­şină specială de confecţionat acest pr­odus, muncitoarea Elisabeta Popovici îşi depăşeşte zilnic norma în medie cu 30-40 la sută, dînd lucru de bună calitate. Foto : S. EMIL NOTE • NOTE • NOTE • NOTE • NOTE Nu e prea mult? Una pe afiş... alta în realitate! La 1 octombrie, cetăţeana Tă­­sica Damian din Ploieşti şi-a cum­părat o pereche de pantofi cu talpă de microporos. După o zi de purtare, talpa unuia din pantofi s-a desfăcut. A reclamat cazul la magazinul O.C.L. nr. 13 din Plo­ieşti de unde i-a cumpărat. — O să vi-i schimbăm, au spus tovarăşii de aici. Aduceţi panto­fii, îi trimitem la fabrica şi acea­sta ne trimite alţii. — Cînd ? — A... nu aveţi grijă. In două­­trei luni se rezolvă.. Fabrica „Dîmboviţa" Bucureşti şi O.C.L. Produse Industriale Ploieşti sunt de aceeaşi părere în ce priveşte operativitatea ? O Invitaţie Combinatul chimic din Făgăraş are două căi de acces spre oraş, dar amîndouă sunt neluminate. In ultimul timp comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc, scrie tov. V. Lazăr, a luat unele măsuri ca şi aceste străzi să fie luminate. — Şi? — O zi becurile ard, trei nu. Ori trei zile ard şi apoi trei nu. Pentru a se convinge că lucru­rile stau aşa, tovarăşii care se o­­cupă cu gospodăria orăşenească, sunt invitaţi la faţa locului. Sîmbătă şi dumini­ca trecută numeroşi oameni ai muncii din oraşul Craiova s-au îndreptat spre institu­ţiile culturale ale sindi­catelor pentru a-şi pe­trece timpul liber. Am însoţit şi noi pe cîţiva. Primul popas l-am făcut­­ sîmbătă seara la Casa de cul­tură a sindicatelor. Ne-a atras aici în spe­­cial un afiş vizibil care anunţa o seară cultu­rală distractivă urmată de dans. Ajunşi la des­tinaţie bucuria noastră a dispărut repede. Pro­gramul ce trebuia să aibă loc se amînase. Motivul ? C.L.S. a con­siderat că manifestarea respectivă nu este su­ficient de pregătită. Desigur că e bine să se manifeste exigenţă faţă de programele ce tre­buie prezentate. Acest lucru să se facă însă din timp şi nu cu cî­­teva ore înaintea ma­nifestării anunţate. A doua zi am vizitat clubul „1 Mai“. Pro­gramul manifestărilor — şi aşa foarte sumar şi neatractiv — a fost, de asemenea, foarte puţin respectat. Dimi­neaţa de basme s-a a­­mînat, căci — după spusele bibliotecarei — directorul clubului a „omis“ să-i comunice că trebuie organizată această manifestare (reţineţi că pe afişul respectiv dimineaţa de basme figura la loc de f­runte!). După-amiază, sălile clubului au fost goale. Se prevăzuse o confe­rinţă, care n-a mai a­vut loc, urmată de un film. Iată cum au înţeles conducerile celor două instituţii culturale să organizeze petrecerea timpului liber al oa­menilor muncii. Sur­prinzător este faptul că, deşi activiştii C.L.S. recunosc că în ultimul timp nivelul manifes­tărilor artistice orga­nizate la sfîrşit de săp­­tămînă nu este cel dorit de oamenii mun­cii (nu se prezintă programe de către for­­maţiile artistice de a­­matori), au întreprins prea puţin în vederea îmbunătăţirii situaţiei. C.L.S. Craiova s-a re­zumat doar a da indi­caţii, fără a controla modul în care urmea­ză să se desfășoare a­­ceste manifestări. (Coresp. „Munca“) I ] ( Ajutorul de mecanic Ion I. Lazăr j [ este unul dintre cei mai harnici J ( marinari de pe vasul comercial de j | cursă lungă „Mamaia“. Pentru con- | [ ştiinciozitatea de care dă dovadă | | în îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt j [ încredinţate, cît şi pentru stră- I [ duinţa ce o manifestă în ridicarea j ( nivelului său profesional, acest j ( marinar figurează la loc de cinste ) f pe panoul fruntașilor de la bordul i­f vasului. Foto : S. EMIL \ CINEMATOGRAFE CHERMEZA : Republica, Bucureşti, Vasile Roaită, Alex. Sahia. VARA ROMANTICA : Magheru, ALIBIUL NU AJUNGE : Fio­­reasca, I. C. Frimu, G. Coşbuc , CAR. TOUCHE — cinemascop : V. Alecsandri, Arta, înfrăţirea între popoare, 23 August, 16 Februarie, Drumul Serii, B. Delavrancea : OAMENI ŞI FIARE - ambele serii : Vic­­toria, 8 Martie ; CULISELE VARIETEULUI la cinematograful Lumina ; LUPII LA STINA: Central, Griviţa, M. Eminescu, Olga Bancic. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII - dimineaţa : 13 Septembrie; TINTIN ŞI MIS­­TERUL „LÎNEI DE AUR“ - după amiază : 13 Septembrie . PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi , DE LA APENINI LA ANZI : Maxim Gorki ; PETRE CEL ISTEŢ rulează la cinematografele Donca Simo, Volga (după amiază) Libertă­­tii • HAIDUCII DIN RIO FRIO­­ Volga (dimineaţa) ; TOM DEGEŢELUL­­ Libertăţii (dimineaţa) ; OMUL AMFIBIE : Cultural ! MISTERUL CELOR DOI DOMNI „N“ ru­­lează la cinematografele Gh. Doja. Flacăra, Mioriţa ! PRIETENUL NOSTRU COMUN ru­­lează la cinematograful Al. Popov : COCOŞUL SPERIE MOARTEA rulează la cinematograful C. David , CELEBRUL 702­­ Unirea : O VIAŢA rulează la cinematograful T. Vladi­­mirescu : FLĂCĂRI ŞI FLORI ; Munca. Iile Pintilie , MOARTEA ARE O FAŢA - cine­­mascop : Popular, 30 Decembrie RAZE PE GHEAŢA : Moşilor , PERMISIE PE ŢĂRM ! R Mai ; ÎNVIEREA — ambele serii ? Lucea­fărul CASA DE LA RĂSCRUCE rulează la cinematografele G. Bacovia Aurel Vlaicu ; MONGOLII : 1 Mai ; MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHAR rulează la cinema­­tograful Elena Pavel. TELEVIZIUNE SIMBATA 1 DECEMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru copii . ,,Trenul accelerat“ — adaptare după Zoltán Veress. 19,30 Transmisiune din stu­­dioul de concerte al Radioteleviziunii. Con­­certul orchestrelor de muzică de estradă și populară ale radioteleviziunii. Dirijori : Constantin Bîrsan şi Radu Voinescu. In pauză : „In faţa hărţii“. In jurul orei 21,30 : Actualitatea cinematografică. In încheiere : Buletin de ştiri. RADIO DUMINICA 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I : 6,30 Dansuri orchestrale. 7,10 Concert de dimineaţă. 8,30 Valsuri. 9,30 Teatru la microfon pentru copii : ,,Omul invizibil“. 10,30 Concert­ coral. 11,30 Vorbeşte Moscova I . 12,00 Interpreţi de muzică uşoară. 13,10 De toate pentru toţi. 14,40 Melodii de dragoste. 15,45 Pen­tru fiecare cîte o melodie. 17,40 Program interpretat de violonistul Ştefan Ruha. 18,30 Program pentru iubitorii de romanţe. 19,00 Fragmente din opereta „Secretul­­lui Marco Polo“ de Lopez. 20,00 Teatru la microfon : „Hoţii“. Adaptare radiofonică după drama lui Friedrich Schiller. 21,47 Muzică de dans. 23,10 Divertisment pentru orchestră de cameră de Jacques Ybert. PROGRAMUL II : 7,00 Cîntă fanfara repre­­zentativă a Armatei. 8,00 Muzică uşoară. 9,00 Melodii populare romîneşti. 10,00 Cîn­­tăreţi distinşi cu titluri in anii puterii populare. 10,38 Muzică ușoară 11,00 Retransmisiunea concertului orchestrei sim­fonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu". 13,00 Concert de muzică populară romînească. 14,05 Cîntă Georg Ots. 15,15 Fragmente din opereta „Lysistrata“ de Gherase Dendrino. 16,30 Suita „Peer Gynt“ de Grieg. 17,25 Muzică uşoară ceru­tă de ascultători. 19,00 Concert de muzică uşoară românească. 20,45 Muzică de dans. 22,30 Ciclul integral al rapsodiilor ungare de Franz Liszt. 23,10 — 24,00 Muzică de dans. Comitetul sindicatului sprijină introducerea micii mecanizări Sarcinile sporite de plan ale anu­lui acesta, lărgirea gamei sortimen­telor au ridicat în faţa colectivului fabricii de lacuri şi vopsele „Transil­vania“ din Oradea problema desco­peririi şi valorificării mai bune a rezervelor existente. Comitetul sindicatului a apreciat că pentru obţinerea unei productivităţi înalte eforturile trebuie îndreptate spre găsirea unor metode şi tehnologii înaintate care, pe lîngă creşterea productivităţii muncii, să uşureze şi efortul fizic al muncitorilor, să îm­bunătăţească condiţiile de protecţie a muncii. Just s-a apreciat că tre­buie folosite mai pe larg creditele acordate de bancă pentru introdu­cerea micii mecanizări. Pornind de la aceste considerente, comitetul sindicatului, sub conduce­rea organizaţiei de partid, a sprijinit conducerea administrativă în găsi­rea unor soluţii simple şi eficiente care, fără a depăşi cadrul posibili­tăţilor fabricii, să dea rezultate bune. O mare importanţă s-a dat aici propunerilor făcute în consfă­tuirile de producţie, selecţionării şi urmăririi aplicării celor incluse în planul de măsuri tehnico-organiza­­torice. Comitetul sindicatului s-a preocu­pat şi a reuşit să canalizeze efortu­rile muncitorilor cu înaltă calificare, ale maiştrilor şi inginerilor spre găsi­rea de noi rezerve pentru îmbună­tăţirea procesului de producţie, pen-­­­tru introducerea elementelor de­­ mică mecanizare. De altfel, şi planul tematic de inovaţii întocmit de ca­binetul tehnic, a fost în aşa fel în­tocmit, incit să dea jaloane precise pentru rezolvarea unor probleme de producţie stringente, cu eficienţă economică. Conducerea uzinei a trecut la în­ Indeplinind planul pe 1962 la toţi indicii, creăm premizele realizării sarcinilor pe 1963 tocmirea unei documentaţii tehnice pe baza căreia s-au cerut de la ban­că fonduri cu împrumut pentru mica mecanizare. De pildă, la secţia pig­menţi, al cărei colectiv a propus mecanizarea unor procese de pro­ducţie, s-a introdus cu ajutorul ace­stor fonduri, un cuptor rotativ. Ce s-a realizat prin aceasta ? Toate operaţiile, de la încărcare şi pînă la finisarea şi ambalarea superminiu­­mului în butoaie, se execută acum mecanizat, obţinîndu-se o creştere a productivităţii muncii cu 80 la sută, s-au eliminat, de asemenea, complet pierderile din manipulări şi s-au îmbunătăţit considerabil con­diţiile de protecţie a muncii, evitîn­­du-se contactul direct cu substanţa chimică. Demn de remarcat este că fabrica, a rambursat băncii fondurile cu un an mai devreme decit preve­dea termenul. Succesul obţinut a îndemnat con­ducerea fabricii şi comitetul sindica­tului să persevereze pe linia folosirii fondurilor de mică mecanizare. Aşa s-a realizat şi o altă propunere făcu­tă de muncitorii de la staţia de dizolvare a litargei şi bicarbonatului de sodiu, înainte materialele erau transportate cu cărucioare şi cu lif­tul la etajul II; la fel şi dizolvantul­­ era transportat manual. Perfecţio- j nînd procesul tehnologic, s-a înlă- t turat o muncă grea şi neeconomi­­coasă. Tot aşa se poate da exemplu­­ şi cu staţia de ampostare de la secţia lacuri şi vopsele, unde tran­sportul manual a fost înlocuit cu­­ cel mecanic prin montarea banche- I­relor cu vopsea praf direct sub maşini. A fost înlocuit şi transportul manual dintre fabricaţie şi maga­zie, printr-un sistem de pompe care pulsează vopseaua direct în rezer­voare. Acest procedeu a determinat­­ totodată şi creşterea calităţii produ­selor, deoarece stînd un timp mai îndelungat în rezervoare, vopselei i se poate face o analiză completă şi i se omogenizează. Pentru îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie a oxidului negru de­­ fier, colectivul fabricii a apelat tot la fondurile de mică mecanizare şi a scurtat simţitor ciclul de produc­ţie. O contribuţie deosebită la intro­ducerea micii mecanizări au adus inovatorii şi fruntaşii în întrecerea­­ Pentru locuinţa dv. procu­­raţi-vă lămpi moderne fără tije de metal, produse de Fabrica Vitrometan Mediaş. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comu, Iiică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vremea se menţine umedă şi închisă. Ploaie intermitentă. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staţionară. Minima va fi cuprinsă între 3 şi 5 grade, iar maxima între 6 şi 8 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme umedă şi în răcire uşoară. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare în nordul ţării şi sub formă de ploaie şi lapoviţă în sud. Vînt potrivit din sectorul nordic. Tem­peratura în scădere. socialistă, ca, de pildă, lăcătuşii Ale­xandru Sava şi Iosif Kérészi, strun­garul Iosif Weis, inginerii Teodor Cionca, Ştefan Tacacs, Cornelia Dul­­ca, Otto Păstăi, Iosif Sontag şi alţii, care şi-au luat angajamente con­crete, axate pe îmbunătăţirea pro­cesului tehnologic. Planul producţiei marfă la zi a fost realizat în proporţie de 101,5 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 0,63 la sută. Au fost, de asemenea, obţinute economii la preţul de cost în valoare de peste 350.000 lei. H. VALENTIN AGRONOMI­! (Urmare din pag. 1) faţă de cifra planificată la zi, un spor de 200 litri lapte. I­nginerul Ion Curtu de bună seamă că n-a rezolvat de­cit o parte din problemele care stăteau în faţa colectivişti­lor. Aşa, dintr-o dată, nimeni nu poate să facă totul. în ceea ce a reuşit însă pînă acum se simte meşteşugul cu care a ştiut să îm­pletească cunoştinţele sale teore­tice cu experienţa îndelungată a oamenilor. „Ne învăţăm reciproc" — spune inginerul (cunoştinţele teoretice colectiviştii le deprind acum la cursurile agrozooteh­nice care funcţionează în cadrul gospodăriei și la care participă aproape 400 de oameni). Pentru continua întărire economică a gospodăriei mai sunt încă multe de făcut , cu toate că de pe acum colectiviștii din Vadul Să­pat constituie o familie puterni­că, bogată, cu un fond de bază de peste 2 milioane lei. Sfătuin­­du-se, colectiviştii au hotărît ca în 1963 să extindă suprafaţa viei, de exemplu, cu 150 ha. — plantînd cu viţă de vie terenu­rile nisipoase, slab productive pentru alte culturi.­­ C­olectiviştii au prins drag de­­ inginerul lor, îl preţuiesc pentru modestia sa, pentru pasiunea cu care munceşte. Des­pre aceasta au vorbit mai cu seamă comuniştii în adunarea generală a organizaţiei de bază, cînd au discutat cererea tovară­şului Ion Curtu de a fi primit în partid. „...A dovedit tovarăşul nostru inginer că e demn să facă parte din rîndurile partidului comu­niştilor. Puterea sa de muncă, cunoştinţele sale le-a pus în fo­losul cauzei obşteşti, îndeplinind sarcina pe care partidul ne-a dat-o de a spori producţia agri­colă..." a spus comunistul Gheor­ghe Iordache. Cu alte cuvinte, exprimînd însă acelaşi lucru, l-au caracterizat şi alţi comu­nişti. Adunarea generală a hotă­rît primirea inginerului Ion Curtu — pentru meritele sale in producţie, pentru activitatea sa cetăţenească — direct în rîndu­rile partidului. ...Cîţi ani are inginerul Curtu? Puţini peste 30. Biografia lui pare biografia unui om care se dăruieşte cu pasiune muncii sale, o biografie asemănătoare nenu­măraților oam­eni ai muncii din zilele noastre. Consfătuire regională pe tema îmbunătăţirii muncii cultural-educative de masă La Teatrul de stat „Alexandru Da­vila“ din Piteşti s-au desfăşurat zilele acestea lucrările unei consfătuiri regionale la care au participat acti­vişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti, cadre care se ocupă cu munca culturală în comunele regiunii. Consfătuirea a dezbătut pe larg aspecte ale muncii politice şi cultu­ral-educative de masă desfăşurate la sate în scopul întăririi economico­­organizatorice a G.A.C. şi dezvol­tării conştiinţei socialiste a colecti­viştilor. Participanţii la consfătuire au fă­cut un larg schimb de păreri asupra metodelor folosite în munca politică şi cultural-educativă şi şi-au împărtă­şit din experienţa proprie. (Coresp. „Munca”)

Next