Munca, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 4689-4715)
1962-12-01 / nr. 4689
Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Cu sprijinului comisiilor pe probleme Activitatea de coordonare, îndrumare şi control a întregii munci desfăşurate de Consiliile locale şi comitetele sindicatelor ridică permanent în faţa Consiliului regional al sindicatelor probleme importante şi în acelaşi timp deosebit de variate. Rezolvarea lor temeinică în lumina sarcinilor trasate de partid şi a indicaţiilor Consiliului Central al Sindicatelor cere Consiliului regional, organului său executiv, multă preocupare, chibzuinţă şi pricepere, iniţiativă şi mai ales un înalt simţ al răspunderii faţă de sarcinile încredinţate. Propria experienţă ne-a confirmat că succesul deplin al acţiunilor noastre este asigurat atunci cînd la îndeplinirea sarcinilor antrenăm şi un larg activ obştesc. Bazîndu-ne pe un numeros activ obştesc, putem desfăşura cu rezultate mai bune şi operativ munca de îndrumare şi sprijinire a organelor sindicale, în vederea îmbunătăţirii continue a stilului şi metodelor lor de muncă în domeniul producţiei, educaţiei socialiste a oamenilor muncii, în rezolvarea operativă, cu competenţă, a tuturor problemelor legate de condiţiile în care trăiesc şi lucrează oamenii muncii. Iată pentru ce biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Braşov dă o deosebită atenţie îndrumării şi folosirii comisiilor pe probleme. In cadrul consiliului avem organizate 4 comisii care cuprind 96 de tovarăşi. In majoritate, ei sunt oameni pasionaţi pentru promovarea a tot ce este nou, binepregătiţi din punct de vedere politic şi profesional, au o bogată experienţă în munca sindicală. De altfel aceasta reprezintă prima cerinţă ca comisiile, indiferent de domeniul în care lucrează, să poată face faţă sarcinilor încredinţate, să le îndeplinească cu simţ de răspundere. La constituirea lor n-am scăpat din vedere ca fiecare comisie să fie alcătuită din tovarăşi ale căror profesiuni, aptitudini şi preocupări au legătură directă cu atribuţiile comisiei respective. Bunăoară, din comisia economică fac parte 25 de oameni, membri ai birourilor executive ale consiliilor locale ale sindicatelor care răspund de problemele economice din centrele industriale şi agricole mai importante ale regiunii, muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, ingineri, tehnicieni, economişti din marile fabrici, uzine şi şantiere de construcţii, specialişti de la instituţiile cu caracter regional. De asemenea, în comisia de asigurări sociale, în afara membrilor birourilor executive ale C.L.S. din raioanele Braşov, Sibiu, Mediaş, Sf. Gheorghe sunt atraşi medici specialişti, ingineri şi tehnicieni, fruntaşi în întrecerea socialistă, lucrători de la Banca de Stat, Sfatul popular regional şi activişti sindicali din alte locuri de muncă, care prin specificul activităţii se pot deplasa mai uşor şi în cuprinsul regiunii noastre. Aceleaşi criterii au stat şi la baza constituirii comisiilor cultural-educative de masă şi de protecţia muncii. Organele şi organizaţiile sindicale au preocupări multilaterale, fiecare zi ridică în faţa lor noi şi noi probleme. Pentru cunoaşterea şi rezolvarea lor operativă se impunea ca o condiţie indispensabilă instruirea temeinică a comisiilor pe probleme. Am făcut acest lucru atunci cînd le-am constituit, dar nu am rezumat preocuparea noastră doar la atît. Instruirea are un caracter permanent şi diferenţiat. Spre deosebire de anii trecuţi, astăzi nu se întreprinde nici o acţiune atîta timp cît tovarăşii care participă la ea n-au luat cunoştinţă în amănunt de scopul acţiunii, nu li s-a explicat convingător, cu exemplificări concrete, ce anume trebuie să facă fiecare membru al comisiei în parte. De aceea şi declanşarea unei acţiuni, fie ea în domeniul economic, cultural, de asigurări sociale sau de protecţia muncii, se face pe baza unei tematici dinainte stabilită şi supusă discuţiei şi aprobării biroului executiv al Consiliului regional. Aşa, de pildă, comisia de asigurări sociale a fost instruită avîndu-se în vedere Instrucţiunile C.C.S. cu privire la repartizarea şi folosirea biletelor de odihnă şi tratament, gospodărirea judicioasă a fondurilor de asigurări sociale, prevenirea îmbolnăvirilor şi altele. O atenţie mare se acordă însuşirii materialelor ce apar în presă şi care privesc direct activitatea sindicatelor : organizarea şi desfăşurarea consfătuirilor de producţie, a întrecerii socialiste, mişcarea inovatorilor, asigurări sociale şi altele. Astfel înarmate, comisiile pe probleme, ca colective ajutătoare, sînt îndrumate să studieze în întreprinderi diferite probleme ale activităţii sindicatelor şi să propună biroului executiv măsuri concrete pentru generalizarea experienţei înaintate, pentru eliminarea deficienţelor constatate. Ca o practică generală, aceste studii se organizează în lumina obiectivelor incluse în planul de muncă al biroului executiv şi pe seama unui plan de acţiune al comisiei. De fapt, în acest mod nu lăsăm să se irosească forţele ci, dimpotrivă, le concentrăm acolo unde este nevoie. In primele 10 luni din acest an pe ansamblul regiunii noastre oamenii muncii angrenaţi în întrecerea socialistă au dat peste angajamente importante cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru agricultură, rulmenţi, cherestea, ciment, hîrtie, stofe, tricotaje şi altele. Cu toate acestea un număr de întreprinderi industriale, datorită slabei preocupări a conducerilor administrative şi comitetelor sindicatelor respective pentru introducerea largă a tehnicii noi, modernizarea utilajelor şi perfecţionarea proceselor tehnologice, nu şi-au realizat sarcina de creştere a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. La indicaţia Comitetului regional de partid în toate raioanele regiunii Consiliile locale ale sindicatelor au pornit largi acţiuni de ajutorare efectivă a întreprinderilor rămase în urmă. Intre altele, într-un număr de 64 de întreprinderi, printre care uzinele „Steagul roşu”, „Tractorul“, „Independenţa", „Emailul roşu", „Partizanul roşu“, biroul executiv C.R.S., prin comisia economică, a studiat , pe baza unei tematici amănunţite — felul cum comitetele sindicatelor şi conducerile administrative se preocupă de crearea tuturor condiţiilor necesare dezvoltării mişcării inovatorilor, aplicării operative a propunerilor acceptate, realizării rapide a prototipurilor, propaganda tehnică etc. Pe baza concluziilor stabilite la nivelul Consiliului regional a avut loc o consfătuire la care au participat preşedinţii şi responsabilii cu problemele economice de la C.L.S., preşedinţi ai unor comitete ale sindicatelor, responsabilii cabinetelor tehnice şi alţii. Trebuie să arătăm că această analiză s-a soldat cu rezultate bune. In uzine ca „Tractorul”, „Independenţa”, „Emailul roşu”, mişcarea inovatorilor a cunoscut un puternic avînt, realizîndu-se economii de milioane de lei. Numai în oraşul Braşov, valoarea economiilor antecalculate rezultate din inovaţiile aplicate se ridică la cca. 18.000.000 lei. O altă acţiune importantă întreprinsă cu ajutorul comisiei economice şi al grupelor pe ramuri de pe lîngă Consiliile locale ale sindicatelor se referă la sprijinirea întreprinderilor în îmbunătăţirea calităţii produselor prin mai buna organizare a întrecerii socialiste şi a consfătuirilor de producţie, a cursurilor de ridicarea calificării, intensificarea propagandei tehnice. Despre eficacitatea muncii depuse, vorbesc faptele. Dacă în primul trimestru al acestui an la întreprinderea „Libertatea” din Sibiu procentul ţesăturilor încadrate la calitatea „extra” era de 81,4 la sută, în prezent acesta s-a ridicat la peste 86 la sută, iar ca urmare a înlăturării retuşurilor şi revopsirilor s-au redus corespunzător şi cheltuielile de producţie. Trebuie să mai adăugăm aici un lucru Colectivele fabricilor „Firul roşu”-Tîlmaciu, „Libertatea“-Sibiu, Uzinelor textile Cisnădie şi altele folosesc în prezent pe scară largă, ca materie primă, firele , sintetice de relon şi volan. Prelucrarea acestora necesită metode şi procese tehnologice aparte faţă de cele folosite la fibrele obişnuite şi deci un nivel tehnicoprofesional al muncitorilor superior. La propunerea comisiei economice, noi am dat indicaţii ca la cursurile de ridicare a calificării să se facă expuneri în legătură cu prelucrarea fibrelor sintetice în filaturi, despre tehnologia vopsirii acestora şi despre tehnologia finisării lor în amestec cu fibre naturale. S-au organizat chiar schimburi de experienţă pe tema folosirii fibrelor sintetice cu alte întreprinderi din ţară. Asemenea acţiuni au fost întreprinse şi în alte domenii ale muncii sindicale. Efectul lor se vede în aceea că în luna octombrie multe din întreprinderile care nu-şi realizaseră sarcinile de creştere a productivităţii muncii, de reducere a preţului de cost, de îmbunătăţire a calităţii produselor sau obţineau indici scăzuţi se situează astăzi între colectivele cu rezultate bune. Este, de pildă, cazul fabricilor „Brainer Bela” şi „Rulmentul” din Braşov, „Elastic”-Sibiu şi multor altora. In lunile iulie şi august, datorită faptului că în unele întreprinderi s-au observat depășiri la capitolul ajutoare de boală, comisiile de asigurări sociale a C.R.S. și ale Consiliilor locale, împreună cu organele medico-sanitare au studiat în 110 întreprinderi din regiune activitatea organelor sindicale, a conducerilor tehnico-administrative şi medicosanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor, a accidentelor de muncă şi gospodărirea judicioasă a fondurilor de asigurări sociale. Concluziile au fost supuse analizei birourilor executive ale C.L.S. şi al C.R.S. care au luat măsuri pentru răspîndirea experienţei bune dobîndite de sindicatele de la uzinele „Steagul roşu“, „Tractorul“, „Independenţa“ şi altele şi pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune de muncă în fiecare întreprindere. Ca o urmare firească în lunile care au trecut, în cele mai multe întreprinderi s-a redus substanţial numărul zilelor de incapacitate temporară de muncă. In raionul Sibiu, nu numai că întreprinderile s-au încadrat în prevederile bugetare dar au recuperat 70.000 lei, cele din raionul Mediaş, 62.000 lei, din Braşov, 35.000 lei şi altele. Pe întreaga regiune suma recuperată ca urmare a aplicării în viaţă a măsurilor stabilite, se ridică la aproape 200.000 lei. Ne aflăm la sfîrşitul anului 1962. Fireşte, aceasta ne dă posibilitatea ca din activitatea desfăşurată pînă acum, din rezultatele dobîndite, să tragem concluzia că în comparaţie cu alţi ani, în cadrul consiliului nostru s-a îmbunătăţit munca cu activul obştesc din comisiile pe probleme. Aceasta însă nu ne îndreptăţeşte să considerăm că am făcut totul. Dimpotrivă, Comisia cultural-educativă, de exemplu, desfăşoară încă o activitate slabă care nu ne poate mulţumi. Cu atît mai mult cu cît în unele întreprinderi („Electroprecizia”-Săcele, „Vasia Vasilescu“-Mediaş, „Balanţa“ şi „Metalurgica”-Sibiu şi altele) munca cultural-educativă de masă are un conţinut sărac, limitat doar la unele repetiţii ale formaţiilor artistice, că în concursul bibliotecilor sindicale cu toate rezultatele bune obţinute, nu sunt folosite toate posibilităţile pentru a ridica continuu numărul cititorilor, pentru a înmulţi numărul acţiunilor cu cartea ideologică, politică, beletristică, tehnică. Fiecare comisie pe probleme munceşte pe baza unui plan de acţiune întocmit în lumina planului de muncă al biroului executiv, a sarcinilor ce ne stau în faţă. Aceste planuri sunt bune şi izvorîte din cunoaşterea vieţii. Păcat însă că nu totdeauna sunt respectate, prevederile lor nu se înfăptuiesc în întregime. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din luna mai a.c. a pus în faţa noastră sarcini noi, de mare răspundere. Ţinînd seama de rolul important al comisiilor sîntem hotărîţi să dezvoltăm şi mai mult succesele obţinute prin folosirea activă şi permanentă a acestora, să lichidăm rămînerile în urmă din acest domeniu. IOAN CĂLIN secretar al Consiliului regional al sindicatelor Braşov P. FLORIN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Braşov. Produsele fabricii de sticlă „Pădurea Neagră“ sunt mult solicitate de cumpărători, ele fiind apreciate şi peste hotarele patriei. întreprinderea este profilată pe fabricarea articolelor de menaj din semicristal. In clişeu : In secţia de pictură a fabricii. Tinerii Kirsch Rudolf şi Elena Molnár lucrînd la decorarea noilor globuri pentru lustre. Foto : AGERPRES MUNKA Printre produsele care se fabrică la întreprinderea „Flamura Roşie“ din Sibiu sînt şi tuburile textile necesare filaturilor din ţară. Lucrînd la o maşină specială de confecţionat acest produs, muncitoarea Elisabeta Popovici îşi depăşeşte zilnic norma în medie cu 30-40 la sută, dînd lucru de bună calitate. Foto : S. EMIL NOTE • NOTE • NOTE • NOTE • NOTE Nu e prea mult? Una pe afiş... alta în realitate! La 1 octombrie, cetăţeana Tăsica Damian din Ploieşti şi-a cumpărat o pereche de pantofi cu talpă de microporos. După o zi de purtare, talpa unuia din pantofi s-a desfăcut. A reclamat cazul la magazinul O.C.L. nr. 13 din Ploieşti de unde i-a cumpărat. — O să vi-i schimbăm, au spus tovarăşii de aici. Aduceţi pantofii, îi trimitem la fabrica şi aceasta ne trimite alţii. — Cînd ? — A... nu aveţi grijă. In douătrei luni se rezolvă.. Fabrica „Dîmboviţa" Bucureşti şi O.C.L. Produse Industriale Ploieşti sunt de aceeaşi părere în ce priveşte operativitatea ? O Invitaţie Combinatul chimic din Făgăraş are două căi de acces spre oraş, dar amîndouă sunt neluminate. In ultimul timp comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc, scrie tov. V. Lazăr, a luat unele măsuri ca şi aceste străzi să fie luminate. — Şi? — O zi becurile ard, trei nu. Ori trei zile ard şi apoi trei nu. Pentru a se convinge că lucrurile stau aşa, tovarăşii care se ocupă cu gospodăria orăşenească, sunt invitaţi la faţa locului. Sîmbătă şi duminica trecută numeroşi oameni ai muncii din oraşul Craiova s-au îndreptat spre instituţiile culturale ale sindicatelor pentru a-şi petrece timpul liber. Am însoţit şi noi pe cîţiva. Primul popas l-am făcut sîmbătă seara la Casa de cultură a sindicatelor. Ne-a atras aici în special un afiş vizibil care anunţa o seară culturală distractivă urmată de dans. Ajunşi la destinaţie bucuria noastră a dispărut repede. Programul ce trebuia să aibă loc se amînase. Motivul ? C.L.S. a considerat că manifestarea respectivă nu este suficient de pregătită. Desigur că e bine să se manifeste exigenţă faţă de programele ce trebuie prezentate. Acest lucru să se facă însă din timp şi nu cu cîteva ore înaintea manifestării anunţate. A doua zi am vizitat clubul „1 Mai“. Programul manifestărilor — şi aşa foarte sumar şi neatractiv — a fost, de asemenea, foarte puţin respectat. Dimineaţa de basme s-a amînat, căci — după spusele bibliotecarei — directorul clubului a „omis“ să-i comunice că trebuie organizată această manifestare (reţineţi că pe afişul respectiv dimineaţa de basme figura la loc de frunte!). După-amiază, sălile clubului au fost goale. Se prevăzuse o conferinţă, care n-a mai avut loc, urmată de un film. Iată cum au înţeles conducerile celor două instituţii culturale să organizeze petrecerea timpului liber al oamenilor muncii. Surprinzător este faptul că, deşi activiştii C.L.S. recunosc că în ultimul timp nivelul manifestărilor artistice organizate la sfîrşit de săptămînă nu este cel dorit de oamenii muncii (nu se prezintă programe de către formaţiile artistice de amatori), au întreprins prea puţin în vederea îmbunătăţirii situaţiei. C.L.S. Craiova s-a rezumat doar a da indicaţii, fără a controla modul în care urmează să se desfășoare aceste manifestări. (Coresp. „Munca“) I ] ( Ajutorul de mecanic Ion I. Lazăr j [ este unul dintre cei mai harnici J ( marinari de pe vasul comercial de j | cursă lungă „Mamaia“. Pentru con- | [ ştiinciozitatea de care dă dovadă | | în îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt j [ încredinţate, cît şi pentru stră- I [ duinţa ce o manifestă în ridicarea j ( nivelului său profesional, acest j ( marinar figurează la loc de cinste ) f pe panoul fruntașilor de la bordul if vasului. Foto : S. EMIL \ CINEMATOGRAFE CHERMEZA : Republica, Bucureşti, Vasile Roaită, Alex. Sahia. VARA ROMANTICA : Magheru, ALIBIUL NU AJUNGE : Fioreasca, I. C. Frimu, G. Coşbuc , CAR. TOUCHE — cinemascop : V. Alecsandri, Arta, înfrăţirea între popoare, 23 August, 16 Februarie, Drumul Serii, B. Delavrancea : OAMENI ŞI FIARE - ambele serii : Victoria, 8 Martie ; CULISELE VARIETEULUI la cinematograful Lumina ; LUPII LA STINA: Central, Griviţa, M. Eminescu, Olga Bancic. PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII - dimineaţa : 13 Septembrie; TINTIN ŞI MISTERUL „LÎNEI DE AUR“ - după amiază : 13 Septembrie . PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi , DE LA APENINI LA ANZI : Maxim Gorki ; PETRE CEL ISTEŢ rulează la cinematografele Donca Simo, Volga (după amiază) Libertătii • HAIDUCII DIN RIO FRIO Volga (dimineaţa) ; TOM DEGEŢELUL Libertăţii (dimineaţa) ; OMUL AMFIBIE : Cultural ! MISTERUL CELOR DOI DOMNI „N“ rulează la cinematografele Gh. Doja. Flacăra, Mioriţa ! PRIETENUL NOSTRU COMUN rulează la cinematograful Al. Popov : COCOŞUL SPERIE MOARTEA rulează la cinematograful C. David , CELEBRUL 702 Unirea : O VIAŢA rulează la cinematograful T. Vladimirescu : FLĂCĂRI ŞI FLORI ; Munca. Iile Pintilie , MOARTEA ARE O FAŢA - cinemascop : Popular, 30 Decembrie RAZE PE GHEAŢA : Moşilor , PERMISIE PE ŢĂRM ! R Mai ; ÎNVIEREA — ambele serii ? Luceafărul CASA DE LA RĂSCRUCE rulează la cinematografele G. Bacovia Aurel Vlaicu ; MONGOLII : 1 Mai ; MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHAR rulează la cinematograful Elena Pavel. TELEVIZIUNE SIMBATA 1 DECEMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,15 Pentru copii . ,,Trenul accelerat“ — adaptare după Zoltán Veress. 19,30 Transmisiune din studioul de concerte al Radioteleviziunii. Concertul orchestrelor de muzică de estradă și populară ale radioteleviziunii. Dirijori : Constantin Bîrsan şi Radu Voinescu. In pauză : „In faţa hărţii“. In jurul orei 21,30 : Actualitatea cinematografică. In încheiere : Buletin de ştiri. RADIO DUMINICA 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I : 6,30 Dansuri orchestrale. 7,10 Concert de dimineaţă. 8,30 Valsuri. 9,30 Teatru la microfon pentru copii : ,,Omul invizibil“. 10,30 Concert coral. 11,30 Vorbeşte Moscova I . 12,00 Interpreţi de muzică uşoară. 13,10 De toate pentru toţi. 14,40 Melodii de dragoste. 15,45 Pentru fiecare cîte o melodie. 17,40 Program interpretat de violonistul Ştefan Ruha. 18,30 Program pentru iubitorii de romanţe. 19,00 Fragmente din opereta „Secretullui Marco Polo“ de Lopez. 20,00 Teatru la microfon : „Hoţii“. Adaptare radiofonică după drama lui Friedrich Schiller. 21,47 Muzică de dans. 23,10 Divertisment pentru orchestră de cameră de Jacques Ybert. PROGRAMUL II : 7,00 Cîntă fanfara reprezentativă a Armatei. 8,00 Muzică uşoară. 9,00 Melodii populare romîneşti. 10,00 Cîntăreţi distinşi cu titluri in anii puterii populare. 10,38 Muzică ușoară 11,00 Retransmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu". 13,00 Concert de muzică populară romînească. 14,05 Cîntă Georg Ots. 15,15 Fragmente din opereta „Lysistrata“ de Gherase Dendrino. 16,30 Suita „Peer Gynt“ de Grieg. 17,25 Muzică uşoară cerută de ascultători. 19,00 Concert de muzică uşoară românească. 20,45 Muzică de dans. 22,30 Ciclul integral al rapsodiilor ungare de Franz Liszt. 23,10 — 24,00 Muzică de dans. Comitetul sindicatului sprijină introducerea micii mecanizări Sarcinile sporite de plan ale anului acesta, lărgirea gamei sortimentelor au ridicat în faţa colectivului fabricii de lacuri şi vopsele „Transilvania“ din Oradea problema descoperirii şi valorificării mai bune a rezervelor existente. Comitetul sindicatului a apreciat că pentru obţinerea unei productivităţi înalte eforturile trebuie îndreptate spre găsirea unor metode şi tehnologii înaintate care, pe lîngă creşterea productivităţii muncii, să uşureze şi efortul fizic al muncitorilor, să îmbunătăţească condiţiile de protecţie a muncii. Just s-a apreciat că trebuie folosite mai pe larg creditele acordate de bancă pentru introducerea micii mecanizări. Pornind de la aceste considerente, comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, a sprijinit conducerea administrativă în găsirea unor soluţii simple şi eficiente care, fără a depăşi cadrul posibilităţilor fabricii, să dea rezultate bune. O mare importanţă s-a dat aici propunerilor făcute în consfătuirile de producţie, selecţionării şi urmăririi aplicării celor incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice. Comitetul sindicatului s-a preocupat şi a reuşit să canalizeze eforturile muncitorilor cu înaltă calificare, ale maiştrilor şi inginerilor spre găsirea de noi rezerve pentru îmbunătăţirea procesului de producţie, pen-tru introducerea elementelor de mică mecanizare. De altfel, şi planul tematic de inovaţii întocmit de cabinetul tehnic, a fost în aşa fel întocmit, incit să dea jaloane precise pentru rezolvarea unor probleme de producţie stringente, cu eficienţă economică. Conducerea uzinei a trecut la în Indeplinind planul pe 1962 la toţi indicii, creăm premizele realizării sarcinilor pe 1963 tocmirea unei documentaţii tehnice pe baza căreia s-au cerut de la bancă fonduri cu împrumut pentru mica mecanizare. De pildă, la secţia pigmenţi, al cărei colectiv a propus mecanizarea unor procese de producţie, s-a introdus cu ajutorul acestor fonduri, un cuptor rotativ. Ce s-a realizat prin aceasta ? Toate operaţiile, de la încărcare şi pînă la finisarea şi ambalarea superminiumului în butoaie, se execută acum mecanizat, obţinîndu-se o creştere a productivităţii muncii cu 80 la sută, s-au eliminat, de asemenea, complet pierderile din manipulări şi s-au îmbunătăţit considerabil condiţiile de protecţie a muncii, evitîndu-se contactul direct cu substanţa chimică. Demn de remarcat este că fabrica, a rambursat băncii fondurile cu un an mai devreme decit prevedea termenul. Succesul obţinut a îndemnat conducerea fabricii şi comitetul sindicatului să persevereze pe linia folosirii fondurilor de mică mecanizare. Aşa s-a realizat şi o altă propunere făcută de muncitorii de la staţia de dizolvare a litargei şi bicarbonatului de sodiu, înainte materialele erau transportate cu cărucioare şi cu liftul la etajul II; la fel şi dizolvantul era transportat manual. Perfecţio- j nînd procesul tehnologic, s-a înlă- t turat o muncă grea şi neeconomicoasă. Tot aşa se poate da exemplu şi cu staţia de ampostare de la secţia lacuri şi vopsele, unde transportul manual a fost înlocuit cu cel mecanic prin montarea banche- Irelor cu vopsea praf direct sub maşini. A fost înlocuit şi transportul manual dintre fabricaţie şi magazie, printr-un sistem de pompe care pulsează vopseaua direct în rezervoare. Acest procedeu a determinat totodată şi creşterea calităţii produselor, deoarece stînd un timp mai îndelungat în rezervoare, vopselei i se poate face o analiză completă şi i se omogenizează. Pentru îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie a oxidului negru de fier, colectivul fabricii a apelat tot la fondurile de mică mecanizare şi a scurtat simţitor ciclul de producţie. O contribuţie deosebită la introducerea micii mecanizări au adus inovatorii şi fruntaşii în întrecerea Pentru locuinţa dv. procuraţi-vă lămpi moderne fără tije de metal, produse de Fabrica Vitrometan Mediaş. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comu, Iiică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în Bucureşti , vremea se menţine umedă şi închisă. Ploaie intermitentă. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în general staţionară. Minima va fi cuprinsă între 3 şi 5 grade, iar maxima între 6 şi 8 grade. Pentru următoarele trei zile în ţară , vreme umedă şi în răcire uşoară. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare în nordul ţării şi sub formă de ploaie şi lapoviţă în sud. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura în scădere. socialistă, ca, de pildă, lăcătuşii Alexandru Sava şi Iosif Kérészi, strungarul Iosif Weis, inginerii Teodor Cionca, Ştefan Tacacs, Cornelia Dulca, Otto Păstăi, Iosif Sontag şi alţii, care şi-au luat angajamente concrete, axate pe îmbunătăţirea procesului tehnologic. Planul producţiei marfă la zi a fost realizat în proporţie de 101,5 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 0,63 la sută. Au fost, de asemenea, obţinute economii la preţul de cost în valoare de peste 350.000 lei. H. VALENTIN AGRONOMI! (Urmare din pag. 1) faţă de cifra planificată la zi, un spor de 200 litri lapte. Inginerul Ion Curtu de bună seamă că n-a rezolvat decit o parte din problemele care stăteau în faţa colectiviştilor. Aşa, dintr-o dată, nimeni nu poate să facă totul. în ceea ce a reuşit însă pînă acum se simte meşteşugul cu care a ştiut să împletească cunoştinţele sale teoretice cu experienţa îndelungată a oamenilor. „Ne învăţăm reciproc" — spune inginerul (cunoştinţele teoretice colectiviştii le deprind acum la cursurile agrozootehnice care funcţionează în cadrul gospodăriei și la care participă aproape 400 de oameni). Pentru continua întărire economică a gospodăriei mai sunt încă multe de făcut , cu toate că de pe acum colectiviștii din Vadul Săpat constituie o familie puternică, bogată, cu un fond de bază de peste 2 milioane lei. Sfătuindu-se, colectiviştii au hotărît ca în 1963 să extindă suprafaţa viei, de exemplu, cu 150 ha. — plantînd cu viţă de vie terenurile nisipoase, slab productive pentru alte culturi. Colectiviştii au prins drag de inginerul lor, îl preţuiesc pentru modestia sa, pentru pasiunea cu care munceşte. Despre aceasta au vorbit mai cu seamă comuniştii în adunarea generală a organizaţiei de bază, cînd au discutat cererea tovarăşului Ion Curtu de a fi primit în partid. „...A dovedit tovarăşul nostru inginer că e demn să facă parte din rîndurile partidului comuniştilor. Puterea sa de muncă, cunoştinţele sale le-a pus în folosul cauzei obşteşti, îndeplinind sarcina pe care partidul ne-a dat-o de a spori producţia agricolă..." a spus comunistul Gheorghe Iordache. Cu alte cuvinte, exprimînd însă acelaşi lucru, l-au caracterizat şi alţi comunişti. Adunarea generală a hotărît primirea inginerului Ion Curtu — pentru meritele sale in producţie, pentru activitatea sa cetăţenească — direct în rîndurile partidului. ...Cîţi ani are inginerul Curtu? Puţini peste 30. Biografia lui pare biografia unui om care se dăruieşte cu pasiune muncii sale, o biografie asemănătoare nenumăraților oameni ai muncii din zilele noastre. Consfătuire regională pe tema îmbunătăţirii muncii cultural-educative de masă La Teatrul de stat „Alexandru Davila“ din Piteşti s-au desfăşurat zilele acestea lucrările unei consfătuiri regionale la care au participat activişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti, cadre care se ocupă cu munca culturală în comunele regiunii. Consfătuirea a dezbătut pe larg aspecte ale muncii politice şi cultural-educative de masă desfăşurate la sate în scopul întăririi economicoorganizatorice a G.A.C. şi dezvoltării conştiinţei socialiste a colectiviştilor. Participanţii la consfătuire au făcut un larg schimb de păreri asupra metodelor folosite în munca politică şi cultural-educativă şi şi-au împărtăşit din experienţa proprie. (Coresp. „Munca”)