Munca, februarie 1963 (Anul 19, nr. 4741-4764)

1963-02-01 / nr. 4741

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4741 Vineri 1 februarie 1963 6 pagini 30 bani Sarcinile comisiilor de cenzori ale sindicatelor Pentru îndeplinirea cu succes a măreţelor sarcini ce le revin, sindi­catele din ţara noastră dispun de însemnate mijloace materiale şi bă­neşti. Dezvoltarea impetuoasă a e­­conomiei naţionale an de an atrage în producţie un număr important de salariaţi care, pe măsura convin­gerii lor, sunt primiţi în sindicate. Creşterea numărului de salariaţi or­ganizaţi în sindicate şi a câştiguri­lor lor băneşti duce la sporirea veni­turilor din cotizaţia sindicală, care este principala sursă de venituri a sindicatelor, asigurînd astfel fondu­rile necesare pentru susţinerea ac­tivităţii ce o desfăşoară sindicatele în vederea mobilizării oamenilor muncii pentru îndeplinirea şi de­păşirea planurilor de producţie, pentru activitatea organizatorică, cultural-educativă şi sportivă. Caracteristica principală a buge­tului sindicatelor din ţara noastră constă în aceea că cea mai mare parte a fondurilor, 75°/o, sunt chel­tuite direct pentru munca sindicală din întreprinderi, instituţii, G.A.S. şi S.M.T. In acelaşi timp, sindicate­lor din ţara noastră li s-au încredin­ţat de către statul democrat-popular spre gospodărire însemnate fonduri din bugetul de stat pentru acordarea drepturilor de asigurări sociale. Pentru realizarea integrală a tu­turor surselor de venituri şi pen­tru folosirea economicoasă şi cu simţ gospodăresc a mijloacelor ma­teriale şi băneşti de către organele de conducere ale sindicatelor, un rol important îl are munca de con­trol şi îndrumare exercitată de co­misiile de cenzori ale sindicatelor, alese în adunări generale şi confe­rinţe, care, potrivit prevederilor Statutului Sindicatelor, au ca obiec­tiv principal verificarea modului cum sunt gospodărite bunurile materiale şi băneşti ale sindicatelor şi fon­durile de asigurări sociale. Comisiile de cenzori ale sindicate­lor sunt organe de control care se aleg în adunările generale sau con­ferinţele sindicatelor prin vot se­cret, o dată, şi pe aceeaşi perioadă pentru care se aleg şi comitetele sindicatelor. Fiind organe alese, ele răspund în faţa adunărilor genera­le sau conferinţelor care le-au ales şi n­u sunt subordonate comitetului sindicatului sau comisiilor de cen­zori ale organelor sindicale supe­rioare. Ele trebuie să prezinte în faţa adunărilor generale sau confe­rinţelor rapoarte de activitate în care analizează şi sintetizează rezul­tatele muncii financiar-gospodăreşti a sindicatelor respective, precum şi eficienţa verificărilor efectuate. Organele sindicale superioare sînt datoare să analizeze periodic felul cum comisiile de cenzori își îndepli­nesc sarcinile stabilite în statut și să asigure în același timp o îndru­mare calificată a acestora. Intrucît controlează modul cum comitetele sindicatelor gestionează, folosesc şi ţin evidenţa valorilor materiale şi a fondurilor sindicale şi de asigurări sociale, membrii co­misiilor de cenzori nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai comitetu­lui sindicatului şi nici nu pot avea munci de a gestiona fonduri mate­riale şi băneşti ale sindicatului res­pectiv. Comisiile de cenzori, în rezolvarea atribuţiunilor lor, pot atrage în spri­jin economişti, contabili, medici, membri de sindicat cu experienţă în munca financiară şi de asigurări sociale. întreaga activitate a comi­siilor de cenzori se desfăşoară în a­­fara orelor de serviciu, în mod ob­ştesc, pe baza unui plan de muncă lunar şi trimestrial, întocmit cu par­ticiparea activă a tuturor membri­lor aleşi în comisie. Planul va cu­prinde datele la care se ţin şedinţe­le de lucru ale comisiei, obiectivele ce urmează să fie controlate şi ter­menele de executare. O dată sau de două ori pe trimestru, în funcţie de problemele ce se ivesc, comisiile de cenzori se întrunesc pentru a dis­cuta în colectiv felul cum s-au în­deplinit prevederile stabilite în plan, modul cum se realizează de către comitetul sindicatului recomandă­rile făcute cu prilejul controalelor anterioare şi adoptă hotărîri pri­vind îmbunătăţirea continuă a ac­tivităţii de control. Pentru desfăşurarea competentă a muncii de control, membrii comi­siilor de cenzori ale sindicatelor tre­buie să cunoască temeinic sarcinile şi hotărîrile Consiliului Central al Sindicatelor privind activitatea pe linia asigurării realizării integra­le a veniturilor stabilite în bu­get, ce provin din taxele de în­scriere şi cotizaţiile membrilor de sindicat, din încasările făcute la ma­nifestările culturale pe care le orga­nizează sindicatele, precum şi din alte venituri, în folosirea economi­coasă a fondurilor sindicale şi de asigurări sociale. Trebuie de aseme­nea să urmărească aplicarea corectă a hotărîrilor şi instrucţiunilor Con­siliului Central al Sindicatelor pri­vind normele financiare şi bugetare, să lupte permanent pentru întări­rea disciplinei financiar-bugetare. Una din condiţiile esenţiale pen­tru desfăşurarea unui control de calitate, care să contribuie la întări­rea disciplinei financiare-bugetare, este permanenta documentare a co­misiilor de cenzori în vederea cu­noaşterii temeinice a tuturor hotă­rîrilor şi instrucţiunilor elaborate de Consiliul Central al Sindica­telor cu privire la normele fi­nanciare şi bugetare, precum şi a Hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi ale Consiliului Central al Sindi­catelor cu privire la gospodărirea fondurilor de asigurări sociale. După ce au luat cunoştinţă de conţinutul acestor documente, comisiile de cen­zori trec la verificarea propriu-zisă. Cu prilejul fiecărei verificări îşi în­tocmesc dinainte o tematică în care sunt cuprinse principalele direcţii spre care îşi vor îndrepta activita­tea de verificare. Atât prin proce­sele verbale, cît şi prin comunica­rea directă, în timpul controlului, comisia de cenzori trebuie să aducă la cunoştinţa comitetului sindicatu­lui orice nereguli sau abateri pe ca­re le constată, să ajute efectiv la (Continuare In pag. 2-a) Folosirea judicioasă a agregatelor Colectivul de muncă al uzinelor „Carbochim“ din Cluj se preocupă permanent de folosirea cît mai judi­cioasă a maşinilor şi utilajelor. Ast­fel, ca urmare a aplicării unui pro­cedeu îmbunătăţit de coacere a e­­lectrozilor siderurgici, efectuat de un colectiv de ingineri, au crescut indicii de utilizare a cuptoarelor, ceea ce a dus la realizarea în luna ianuarie a 11 tone electrozi side­rurgici peste plan. (Coresp. „Munca“) oop Oraşul devine mai frumos .­ In anii puterii populare oraşul Piatra Neamţ a devenit o localitate puternic industrială. Alături de ma­rile obiective industriale construite în oraş şi la Săvineşti ca: Uzina de fire şi fibre sintetice, Fabrica de produse ceramice „Zorile Roşii“ şi Combinatul de îngrăşăminte cu azot, în oraşul Piatra Neamţ au apărut zeci de blocuri, cartiere noi, s-a dez­voltat reţeaua sanitară şi social­­culturală care deservesc in tot mai bune condiţii pe oamenii muncii. O serioasă dezvoltare va lua ora­şul şi în acest an cînd se vor con­strui încă 1 200 apartamente în zona centrală a oraşului, două complexe şcolare cu 24 de clase pentru pregă- j­­irea cadrelor necesare industriei chi­mice, un restaurant cu autoservire, un dispensar, spaţii comerciale etc.Pentru ca lucrările de construcţie să se desfăşoare intr-un ritm intens se prevede mecanizarea lor intr-un­­ grad mai înalt, folosirea cofrajelor glisante, mecanizarea transporturilor pe orizontal şi vertical etc. Paralel cu executarea noilor con­strucţii, s-au prevăzut şi unele lu­crări de modernizare a „vechiului“ oraş. Astfel, vor continua lucrările de canalizare a oraşului şi se vor construi noi staţii de captare pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă a­­ oraşului. Spiru Gratu operator mecanic ­oop In fiecare zi o inovaţie Comitetul sindicatului de la uzi­nele „Vulcan" din Capitală acordă o grijă deosebită dezvoltării mişcării inovatorilor. Drept rezultat, numărul inovaţiilor este în continuă creştere. Ieri, o dată cu ultima zi a lunii ia­nuarie, cabinetul tehnic a înregistrat cea de-a 31-a inovaţie propusă în acest an. (Rep.) COMUNICATUL Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 In anul 1962 — care încheie prima jumătate a planului de şase ani -7 oamenii muncii au obţinut noi şi im-Planul producţiei globale indus­triale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporţie de 101,9 la sută, iar pla­nul producţiei marfă în proporţie de 101,5 la sută. Producţia globală industrială a crescut faţă de anul 1961 cu 14,7 la sută, a mijloacelor de producţie cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de con­sum cu 10,2 la sută. Creşteri importante ale producţiei globale s-au obţinut în ramurile ho­­tărîtoare ale industriei : în indus­tria construcţiilor de maşini şi pre­lucrării metalelor cu 19 la sută, în industria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice şi termi­ce cu 23 la sută, în industria meta­lurgiei feroase cu 11 la sută, în in­dustria materialelor de construcţie cu 16,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a ţiţeiului şi a masei lemnoase, producţia globală a industriei prelucrătoare petroliere a crescut cu 21,5 la sută, iar produc­ţia globală a industriei de prelucrare a lemnului cu 17 la sută, în perioada 1860—1962 producţia globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15,8 la sută, faţă de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al partidului. Producţia mijloacelor de produc­ţie a crescut în anii 1960-1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, faţă de circa 14 la sută ritm mediu anual prevăzut pentru întregul plan de şase ani­­, producţia industriei con­strucţiilor de maşini şi a prelucrării portante succese în desăvîrşirea con­strucţiei socialismului în Republica Populară Romina. Pe ministere, organizaţii economi­ce centrale şi întreprinderi ale sfa­turilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează : metalelor a crescut in medie cu 20 la sută, iar a industriei chimice, her­tiei şi celulozei cu 23 la sută, faţă de peste 14 la sută, respectiv 22 la sută. Ritmul mediu anual de creş­tere a producţiei industriei meta­lurgiei feroase a fost de 20 la sută. Producţia bunurilor de consum­ a crescut în aceeaşi perioadă cu un ritm mediu anual de creştere de 14,1 la sută, faţă de 12,2 la sută prevăzut în Directivele Congresului al ill-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depă­şit la majoritatea produselor indus­triale : energie electrică, cărbune, ţiţei, benzină, petroluri, motorină, uleiuri minerale, cocs metalurgic pentru furnale, laminate uşoare, tablă, ţevi din oţel, rulmenţi, motoare elec­trice, transformatori de forţă, vagoane de marfă, autocamioane de 4 tone, autobuze, pluguri de tractor, combine tractate pentru recoltat cereale păioase, semănători de cereale cu tracţiune mecanică, utilaje pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, sodă calcinată, sodă caustică, arid sulfuric, îngrăşăminte fosfatice, co­loranţi organici, detergenţi, cheres­tea, plăci din particule aglomerate, ţesături de bumbac, lină şi mătase, tricotaje, confecţii din ţesături, în­călţăminte, mobilă, aparate de radio, televizoare, răcitoare electrice, maşini de cusut, maşini de gătit pentru com­­bustibil gazos, butelii pentru gaze de petrol lichefiate, preparate de carne, peşte, unt, zahăr şi altele. In producţia principalelor produse s-au obţinut în anul 1962 următoa­rele rezultate : Producţia efectivă 1962 I. Industrie Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 101,2 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,2 Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Construcţiilor (între­prinderi industriale) 100,0 Ministerul Economiei Forestiere 106,3 Ministerul Industriei Uşoare 102,9 Ministerul Industriei Alimentare 101,1 întreprinderi industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 110,7 Unităţile industriale ale Consiliului Supe­rior al Agriculturii (Trustul uzinelor de reparaţii etc.) 113,0 Unităţile industriale ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (Trustul in­dustriei poligrafice) 105,5 întreprinderile industriale ale sfaturilor populare 111,4 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşte­şugăreşti 101,9 T, . _ . In */« faţă de Unitatea Date producţia efectivâ de măsură absolute 19Bl Fontă mii tone 1511 137 Oţel mii tone 2 451 115 Laminate finite pline mii tone 1 667 110 Ţevi de oţel mii tone 456 114 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1119 119 Minereuri de fier mii tone 1742 100,3 Cărbune brut extras mii tone 9 589 110 Țiței extras mii tone 11864 102 Produse petroliere albe mii tone 6 545 99,8*) Uleiuri minerale mii tone 346 96*) Gaz metan mil. ms 8 837 123 Energie electrică mil. kWh 10 068 116 Maşini-unelte pentru aşchierea me­talelor bucăţi 5 902 111 Motoare cu combustie internă mii CP 478 142 Motoare electrice mii kW 900 127 Transformatori de forţă mii kVh 3 058 139 Instalaţii de foraj bucăţi 138 147 Utilaje tehnologice pentru prelucra­rea ţiţeiului tone 13 499 159 Utilaje tehnologice pentru industria chimică tone 41 146 141 Utilaje tehnologice pentru fabricile de ciment tone 14 246 107 Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică și turnătorii tone 27 837 101 Vagoane de marfă pentru ecarta­­ment normal bucăți 5 639 93 Locomotive Diesel electrice de 2 100 CP bucăţi 35 **) Autovehicule bucăţi 15 004 101 Rulmenţi mii buc. 7 244 131 Tractoare bucăţi 21 500 108 Combine tractate pentru recoltat ce­reale păioase bucăţi 5 810 95 Pluguri de tractor bucăţi 16 434 110 Sodă calcinată mii tone 288 121 Sodă caustică mii tone 160 120 Acid sulfuric mii tone 326 131 îngrăşăminte chimice (substanţă ac­tivă 100 la sută) mii tone 131 151 Coloranţi organici tone 4 955 119 Negru de fum tone 29 521 104 Detergenţi tone 9 990 134 Fibre şi fire sintetice tone 1 649 102 Mase plastice şi răşini sintetice tone 24 634 138 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 550 149 Celuloză mii tone 153 134 Hîrtie mii tone 159 109 Ciment mii tone 3 489 105 Materiale de zidărie (în echivalent milioane cărămizi ceramice normale) bucăți 1 064 126 Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime mii m2 20 767 113 Cherestea mii m3 4 289 103 Placaj mii m3 134 142 Plăci din particule aglomerate tone 67 088 178 Plăci fibrolemnoase tone 24 292 ***) Mobilă din lemn mil. lei 1 878 125 Țesături de bumbac mii. m2 296 105 Țesături de lină mii. ms 34 90 Țesături de mătase și din fire sin­tetice mii. ml 29,5 101 Tricotaje mii. buc. 54 97 Confecţii din ţesături mii. tei 5199 106 încălţăminte mii per. 32 391 104 din care : — încălţăminte din piele mii per. 21 040 106 Aparate de radio mii buc. 251 119 Televizoare • bucăţi 41 425 279 Răcitoare electrice bucăţi 46 022 153 Maşini electrice de spălat rufe pen­tru uz casnic bucăţi 76 948 110 Maşini de gătit pentru combustibil gazos mii buc. 166 109 Biciclete mii buc. 267 99 Maşini de cusut de uz casnic bucăţi 74 416 120 Carne (fără slănină) mii tone 297 112 Preparate de carne mii tone 62 114 Conserve de carne mii tone 12 123 Conserve de legume mii tone 58 123 Conserve de fructe mii tone 57 116 Peste mii tone 30 116 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 2 068 119 Brînzeturi tone 45 557 111 Unt tone 14 580 102 Uleiuri comestibile mii tone 162 430 Zahăr mii tone 342 581 OAMENI DIN DEPOUL DEJ Limpezi zile de iarnă sînt mai rare în par­tea asta de mia­zănoapte a ţă­rii. Pe aici cînd ninge, apoi nin­ge. Cînd plouă, apoi plouă. Şi dacă cumva, prin cine ştie ce împrejurare, în mie­zul zilei, soarele răzbate printre norii deşi, împrăştie deasupra aşe­zărilor o lumină palidă şi sleită, repede astupată de alte învălmă­şi­ri cenuşii. La un anume ceas, oraşul se cufundă în tihnă, străjuit de lu­minile neonului şi de paznicii În­treprinderilor şi instituţiilor ce-şi fac rondul bocănind şi scutu­­rîndu-şi braţele de frig. La o margine a lui, dincolo de Someş, oraşul însă continuă să rămînă treaz. Prin megafoanele împrăştiate parcă în c­împ, un glas harnic şi autoritar porunceşte unor fiinţe nevăzute: — Haide, Petrache, haide ! Ma­nevra la linia opta! V-aţi împot­molit acolo ? Chiuie straşnic o locomotivă zvlcnită atunci din depou. Iar in încăperi, în care lumina nu se va stinge decit a doua zi, zeci şi zeci de oameni. Îmbrăcaţi în uni­forme bleumarin, de ceferişti, pă­zesc cu străşnicie pe grafice, ori pe comenzile automate, întregul furnicar de vagoane şi de locomo­tive care fără istov vin şi pleacă din Dej, aducînd sau purtînd mai departe, către Baia Mare, Cluj ori Vatra Dornei, călători şi mărfuri. Asta e munca la calea ferată. O mişcare continuă şi complica­tă, dar extrem de bine organizată. La Dej trenurile se opresc pu­ţin. Călătorii, la ferestre, văd gara nouă şi forfota obişnuită de pe peroane. Lăcătuşii de revizie ciocănesc roţile ca doctorii, după sunet. Pe urmă impiegatul de ser­viciu ridică paleta, mecanicul răs­punde din şuier, şi trenul pleacă gîfîind. Aproape de podul peste Someş, călătorii rămaşi lingă fe­restre văd un castel de apă. Şi mai departe, după vreo 2 km., clădirile noi, impunătoare, ale de­poului, remizei şi atelierelor din Triaj. Amestecate parcă printre liniile de tren se văd şi nişte mici şi cochete case de locuit, ri­dicate aici, o dată cu atelierele şi depoul. Să facă cineva din mer­sul trenului o legătură între cas­telul acela de apă stingher de lingă pod şi Triajul cel nou, ar fi, nu ştiu cum, şi arbitrar şi ana­cronic­ Şi totuşi între aceste con­strucţii este o legătură pe care au însăilat-o nevăzut oamenii de-a lungul anilor... ...In ultima lui cursă pe bătrina locomotivă 324.695, mecanicul Va­sile Iuhasz, plecînd din gară spre depou, şi ajuns in dreptul caste­lului de apă, a sunat prelung din sirena răguşită, ca un rămas bun. Şuierul a răzbătut şi pină la gară şi pină la depou. Şi mulţi munci­tori mai vîrstnici se opriră din lu­cru să-l asculte pe Iuhasz. De mîine omul nu se va mai urca pe locomotivă. „Intră in pensie“ cum se zice prin partea locului­ Şi mai toţi Înţeleseră de ce me­canicul a tras aşa de tare de mi­nerul fluierului. In depou, la montajul locomoti­velor. Ion Bătrînu, şeful de echi­pă, începu să rîdă mulţumit. — Asta-i pentru mine. De ieri mi-a spus-o, afurisitul. Şi cu sufletul parcă rotunjit de o Împlinire înfăptuită în clipa aceea, Bătrînu işi aminti de vre­mea cînd pe un ger de crăpau pietrele, în iarna anului 1945. Îm­preună cu alţi 5—6 montori, printre care Ion Samşughean şi Ion Balaş, munciseră răzbii, cu un entuziasm pe care nu l-ar fi bă­nuit niciodată înainte, să ridice castelul de apă. Era o sarcină de partid, printre cele dinţii sarcini de partid primite. Muncitorii tre­buiau să facă de toate atunci: să repare locomotivele şi vagoanele, să construiască podurile distruse de război, să înalţe şi castele de GH. FLORESCU (Continuare in pag. 2-a) Muncitorul Ion Stancu lucrează la uzinele „Griviţa­­ Roşie“ din anul 1925. Atunci a intrat ca ucenic pentru­­ a deprinde meseria de fierar. A fost martorul atîtor­­ prefaceri care au avut loc în uzină, în viaţa muncito-­­ rilor ceferişti. Iată-l în primul clişeu împreună cu fiul­­ său — Petre Stancu, la locul de muncă din uzină unde.­­ îndeplinesc funcţia de controlori de calitate ; un al­­ doilea clişeu ti Înfăţişăm acasă, în familie. ^ Foto : AGERPRES ) *) Planul pe anul 1962 a fost depășit. S-au produs cantități sporite din sortimentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridicată, mo­torină hidrofinată, produ­se aromate etc.). **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăți. ***) S-au produs pentru prima dată in anul 1962. In cursul anului 1962 s-a continuat acţiunea de îmbunătăţire a calităţii producţiei, de introducere în fabri­caţie de produse cu caracteristici tehnice superioare, de lărgire a nu­mărului sortimentelor bunurilor de consum. Au fost puse în fabricaţie noi tipuri de maşini, utilaje şi aparate cu caracteristici tehnice avansate şi cu parametri superiori celor din anii precedenţi şi au fost realizate pro­totipuri de maşini şi utilaje necesare economiei naţionale. S-a continuat cu bune rezultate acţiunea de modernizare a parcului existent de maşini-unelte şi dotarea întreprinderilor cu utilaje noi. A crescut în continuare gradul de mecanizare în exploatările miniere la extracţia cărbunelui şi minereuri­lor, în turnătorii, în exploatările fo­restiere, la recoltarea stufului şi la alte lucrări care necesită un volum mare de muncă. S-a extins automatizarea procese­lor de producţie. Aproape 70% din producţia de fontă şi de oţel Martin s-a produs în agregate cu principalele operaţiuni automatizate. La Combi­natul Siderurgic Hunedoara au fost date în producţie laminoare continue de sîrmă şi de profile uşoare complet automatizate. S-au introdus linii au­tomate şi semiautomate pentru pre­lucrarea metalelor ( s-au dat în func­­ţiune instalaţii chimice cu un înalt grad de automatizare. S-a continuat automatizarea şi telemecanizarea instalaţiilor energetice, întreprinde­rile din industria textilă au fost do­tate în acest an cu 1300 războaie automate de ţesut bumbac şi cu 110 războaie automate de ţesut mătase. In anul care a trecut au fost apli­cate 45 mii invenţii şi inovaţii, care au permis realizarea a circa 430 mi­lioane lei economii post-calculate. Prin eforturile oamenilor muncii, preţul de cost al producţiei marfă în (Continuare In pag. 5-a) Pag. a llt­a

Next