Munca, martie 1963 (Anul 19, nr. 4765-4791)
1963-03-01 / nr. 4765
Pag 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale mintorii obşteşti, ajutoare preţioase ale consiliilor locale ale sindicatelor întreprinderile industriale din regiunea Ploieşti au îndeplinit planul pe anul 1962 — la producţia globală şi producţia-mamă — cu 7 zile înainte de termen. Faţă de 1961, producţia acestora a crescut cu 20 la sută, productivitatea muncii cu 11 la sută, în timp ce la preţul de cost s-au realizat economii în valoare de peste 140 000.000 lei. La obţinerea acestor succese, o însemnată contribuţie au adus-o comitetele sindicatelor care, sub conducerea organizaţiilor de partid, au desfăşurat o susţinută muncă de mobilizare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor in întrecerea socialistă pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, îndrumate de Consiliul local al sindicatelor Ploieşti, comitetele sindicatelor din întreprinderile ploieştene şi-au îmbunătăţit permanent stilul şi metodele de muncă, fapt care a dus la îmbunătăţirea muncii lor organizatorice. Datorită faptului că Consiliul local a reuşit să atragă în munca sa un larg activ obştesc, ajutorul dat comitetelor sindicatelor a fost mai larg, mai competent şi operativ, încă de anul trecut, pe baza sarcinilor trasate de Consiliul Central al Sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor din Ploieşti a atras în munca sa un mare număr de instructori obşteşti — muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari — oameni bine pregătiţi din punct de vedere politic şi profesional şi cu experienţă în activitatea sindicală. In prezent pe lîngă Consiliul local Ploieşti activează peste 50 de instructori obşteşti, care sprijină Consiliul în realizarea sarcinilor cei revin. Ca urmare a propunerilor făcute de instructori, biroul executiv al Consiliului a sprijinit în anul trecut lichidarea rămînerii în urmă a realizării planului de producţie la schela Urlaţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii schelei, în consfătuirea organizată de comitetul sindicatului, cu ajutorul consiliului, au subliniat existenţa lipsurilor semnalate de instructori şi au făcut o seamă de propuneri în scopul îmbunătăţirii muncii şi rezultatelor. Astfel, pe baza acestora, brigăzile de Intervenţie au fost mai bine organizate , la numeroase pompe de extracţie s-a modificat cursa pistonului ; la unele sonde s-au aplicat tratamente tensioactive ; s-au organizat echipe operative de intervenţie formate din cadre de specialitate cu înaltă calificare etc. Rezultatul 7 Pînă în cea de a treia decadă a lunii decembrie, în schela Urlaţi s-a recuperat ţiţeiul cu care colectivul rămăsese sub plan, ba chiar pînă la sfîrşitul anului s-au extras aici şi importante cantităţi de ţiţei pesta prevederi. Avînd în vedere tocmai sprijinul pe care-l primeşte din partea instructorilor, Consiliul local al sindicatelor acordă o deosebită atenţie pregătirii şi instruirii temeinice a acestora. Periodic, ei sunt instruiţi pe probleme, li se arată de către biroul executiv în amănunţime sarcinile din planul de muncă, metodele ce trebuie folosite pentru traducerea în viaţă a acestora. In cursul lunii noiembrie 1962, de exemplu, instructorii obşteşti au fost instruiţi în vederea sprijinirii comitetelor sindicatelor în acţiunea de alegeri în grupele sindicale, întocmirea şi definitivarea contractelor colective pe anul 1963 şi a planurilor de venituri şi cheltuieli de asigurări sociale şi bugetelor sindicatelor. Temeinic pregătiţi, ei sunt repartizaţi să sprijine unul sau două comitete ale sindicatelor. La repartizarea lor, Consiliul a ţinut seama de experienţa în producţie şi în munca sindicală a fiecăruia, de specificul ramurii în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, cît şi organul sindical pe care trebuie să-l ajute. Aşa, de pildă, tovarăşului Sabin Ţurcanu, mecanic la depoul C.F.R. Ploieşti i s-a încredinţat sarcina de a ajuta în activitatea sa comitetul sindicatului de la întreprinderea drumuri şi poduri C.F.R., tovarăşul Gh. Spiridon, lăcătuş de revizie din staţia C.F.R. Ploieşti, sprijină comitetul sindicatului de la staţia C.F.R.Teleajen, iar tehnicianul Constantin Grigore de la Uzina Teleajen ajută comitetul sindicatului de la Uzina nr. 2. La P.T.T.R., O.C.L. Alimentara şi Spitalul de boli contagioase, unde lucrează un mare număr de femei, au fost repartizate, să ajute comitetele sindicatelor, tovarăşele Elena Niţu şi Marcela Tătulescu. Dispunînd de instructori bine pregătiţi, Consiliul local Ploieşti îşi dezvoltă neîntrerupt capacitatea sa organizatorică şi are posibilitatea să sprijine mai activ şi operativ cele peste 230 comitete ale sindicatelor din raza sa de activitate. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor din 26—27 noiembrie 1962 a stabilit sarcinile cu privire la măsurile ce trebuiau luate de către organele sindicale pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1963. La această acţiuni, care s-a desfăşurat intr-un timp relativ scurt, instructorii obşteşti şi-au adus o contribuţie importantă. Ei au sprijinit, sub conducerea organizaţiilor de partid, comitetele sindicatelor în organizarea temeinică a dezbaterii cifrelor de plan la fiecare loc de muncă. De pildă, tovarăşul Gh. Strănciulescu a ajutat comitetul sindicatului de la Uzinele ceramice să antreneze pe muncitori, tehnicieni şi ingineri în discutarea unor probleme importante, ca folosirea pe scară largă a metodelor şi procedeelor avansate de lucru, generalizarea celor mai bune inovaţii, folosirea mai judicioasă a fondurilor de mică mecanizare etc. In prezent, cînd în întreprinderi şi instituţii au loc adunările pentru prezentarea dărilor de seamă şi alegerile în grupele sindicale. Instructorii obşteşti contribuie activ la buna desfăşurare a acestora. El ajută comitetele sindicatelor, se interesează de felul în care se pregătesc adunările, cum se întocmesc dările de seamă, urmăresc conţinutul acestora şi ajută la îmbunătăţirea lor. Tovarăşii Constantin Grigore, Gh. Strănciulescu şi Ion Cuţulei au sesizat biroul execuitiv al Consiliului local că nu întreprinderile : Uzina nr. 2, „Feroemail" şi „Dorobanţul" munca în schimburile de noapte nu se desfăşoară la nivelul cerut, sarcinile de plan nu se îndeplinesc cu regularitate, deoarece aprovizionarea locurilor de muncă şi asistenţa tehnică nu sunt întotdeauna asigurate conform cerinţelor. Pe această bază biroul executiv a analizat activitatea în schimburile de noapte într-o serie de întreprinderi din Ploieşti. In urma studiului făcut, biroul executiv al Consiliului local a îndrumat şi ajutat comitetele sindicatelor şi conducerile tehnico-administrative din întreprinderile respective să facă o repartizare mai judicioasă personalului tehnic pentru a se asigura şi in schimburile de noapte asistenţa tehnică necesară, ca aprovizionarea cu materii prime, materiale şi scule să se desfăşoare ca şi în schimburile de zi, să se revizuiască şi să se pună la punct toate instalaţiile de iluminat. Membrii comitetelor sindicatelor şi ai comitetelor sindicale de secţie, care în marea majoritate lucrau în schimburile de zi au trecut să lucreze şi în schimburile de noapte. Avind permanentă legătură cu comitetul sindicatului, mergînd des în întreprinderea respectivă, instructorul obştesc cunoaşte din ce în ce mai bine oamenii de aici şi munca lor, lipsurile şi nevoile acestora şi poate informa precis şi operativ Consiliul asupra ajutorului de care are nevoie organizaţia sindicală respectivă. Am redat aici doar cîteva aspecte din munca pe care Consiliul local Ploieşti o desfăşoară cu instructorii obşteşti. Experienţa dobîndită de către el în acest domeniu de activitate este mai bogată. De altfel, în regiunea Ploieşti se află şi alte consilii locale ale sindicatelor, ca, de pildă, Cîmpina şi Buzău, unde munca cu instructorii obşteşti, cu activul obştesc în general, se desfăşoară în bune condiţii. Dar nu-i mai puţin adevărat că la Consiliul local Tîrgovişte există, în această privinţă, unele rămîneri în urmă. De aceea credem că este necesar ca Consiliul regional al sindicatelor Ploieşti, folosind experienţa pozitivă în acest domeniu să organizeze ajutorarea tuturor consiliilor locale, să le sprijine în îmbunătăţirea muncii cu activul obştesc. MIHAIL MARINESCU ŞI L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti Indici înalţi de utilizare la agregatele de clincher şi ciment (Urmare din pag. 1) de căldură ce se pierde în prezent, să obţinem la acestea o productivitate sporită de cel puţin 10-15 la sută. Am arătat doar unele din rezervele noastre încă nevalorificate. Sunt desigur încă multe altele. Pentru descoperirea şi valorificarea lor vor trebui antrenaţi mai larg toţi participanţii la întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului şi-a spus încă slab cuvîntul în această privinţă. De multe ori, noi am privit drept cauze obiective apariţia unor neajunsuri. S-au discutat, ce-i drept, în consfătuirile noastre de producţie şi unele aspecte ale productivităţii muncii. Dar propunerile muncitorilor nu întotdeauna şi-au găsit o operativă rezolvare. Atît conducerea administrativă cît şi comitetul sindicatului, aşa după cum a reieşit din recenta adunare generală pentru încheierea contractului colectiv, a bugetului sindicatului şi de asigurări sociale pe anul 1963, nu au dovedit răspunderea cuvenită faţă de ele. Insuficient au fost mobilizaţi inginerii şi tehnicienii la rezolvarea unor probleme tehnologice, în raport cu ultimele realizări în ramură. Subliniind aceste deficienţe trebuie să arătăm că in prezent, sub conducerea organizaţiei de partid, au fost luate măsuri ca ele să nu se mai repete. Acţiunile ce le preconizăm vor avea o mare eficienţă dacă ne vom bucura de un sprijin mai larg din partea ministerului nostru. Socotim că tovarăşii din direcţia generală care ne coordonează trebuie să pornească de la următoarea premiză: dacă cu aceste condiţii, pe care le privim cu ochi critic, noi am reuşit în anul trecut să depăşim producţia-marfă planificată, respectînd totodată indicatorii sintetici de plan, dar în cazul cînd vom înlătura deficienţele semnalate, la ce rezultate economice putem tinde ? Ne vom strădui să valorificăm rezervele amintite cît şi altele, îmbunătăţind în acest an indicele de utilizare a tuturor agregatelor, suntem hotărâţi să dăm peste plan cel puţin 3.000 tone de ciment de calitate superioară. In această perioadă a Decadei cadourilor, magazinele bine aprovizionate și-au aranjat vitrinele cu mal atrăgător. Foto : A. STEFANESCU MUNKA Calitatea sculelor constituie importantul obiectiv in întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul Fabricii de scule Rîşnov. In vederea unei cîte mai bune realizări, a acestui obiectiv, întreprinderea are un serviciu de control tehnic al calităţii, dotat cu aparatură modernă pentru verificarea sculelor, în clişeu , inginerul George Rusu (stingă) •— şeful serviciului C. T. C., împreună cu controlorul Ştefan Chivu se consultă asupra calităţii sculei de filetat ce a fost verificată la microscopul universal. Foto : ŞT. ALBESCU GAZETA DE PERETE ŞI-A SPUS CUVlNTUI De vreo cîteva zile, la montajul sectorului III de la uzina de pompe şi maşini agricole din Capitală mai multe maşini S.U.-29 stăteau desfăcute, din cauza unor piese defecte. Conducerea sectorului, antrenată de alte probleme de asemenea importante, nu se sesizase încă. Desigur că avea să-şi îndrepte în cele din urmă privirea şi spre aceste maşini, dar pînă atunci puteau să mai treacă încă o săptămînă, două, trei. Iată că un corespondent voluntar, unul dintre oamenii pe care nu-i rabdă inima să stea cu braţele încrucişate atunci cînd ceva nu merge bine, a pus mina pe creion şi a aşternut lucrurile pe hîrtie aşa cum s-a priceput. A scris despre maşinile care nu pot fi montate, despre defectele descoperite şi brigăzile care au rebutat piesele respective. Apoi a venit cu articolul la gazeta de perete a sectorului. După numai două zile, articolul a şi fost publicat sub titlul: „Mai multă atenţie calităţii produselor — unul din obiectivele noastre în întrecerea socialistă“. După cum era firesc, articolul a avut răsunetul aşteptat. Conducerea sectorului şi comitetul sindical au convocat imediat o consfătuire cu şefii de brigăzi, fruntaşii în întrecere şi controlorii de calitate, în cadrul căreia s-a discutat în spirit gospodăresc despre cauzele rebuturilor şi ceea ce trebuie făcut pentru ca ele să dispară. Au fost adoptate o serie de măsuri de ordin tehnico-organizatoric (îmbunătăţirea sau recondiţionarea unor matriţe etc.), iar activul din grupele sindicale a stimulat şi organizat întrajutorarea la locul de muncă, transmiterea experienţei fruntaşilor. Cele de mai sus nu constituie un caz izolat. In fiecare număr al gazetei de perete respiră viaţa sectorului, se oglindesc problemele care-i preocupă pe muncitori şi tehnicieni, se îndreaptă atenţia acestora spre ceea ce e mai important în momentul respectiv. Cucerirea titlului de brigadă fruntaşă pe sector de către brigada lăcătuşului montor Ion Picui — care a realizat o productivitate ridicată, în acelaşi timp cu o calitate ireproşabilă — a prilejuit colectivului gazetei de perete scoaterea unei foi volante — bătute la maşină — care s-a distribuit din om în om. Iar in numărul următor al gazetei şeful brigăzii fruntaşe a împărtăşit experienţa sa în organizarea muncii în brigadă şi în ridicarea nivelului profesional al oamenilor. Numeroase sunt articolele care au stîrnit în ultima vreme interesul întregului colectiv. Printre ele menţibilăm în mod deosebit următoarele : „Cum se traduc în viaţă măsurile tehnico-organizatorice", „Putem asigura o producţie ritmică în secţie“, „Cîteva cuvinte despre reducerea cheltuielilor de regie“, „Se realizează propunerile făcute în consfătuiri ?“, „La strungărie calitatea lasă de dorit", „Să întărim disciplina socialistă a muncii" etc. Nici unul din aceste articole nu este publicat întîmplător, nu e scris „la general", ci porneşte de la o situaţie concretă ivită într-o secţie sau alta. De pildă, articolul „Să întărim disciplina socialistă a muncii“ atrage atenţia asupra faptului că în unele brigăzi timpul de lucru nu este folosit din plin, ceea ce reduce productivitatea muncii. Un alt articol, scris de strungarul Ghiţă Tudor, analizează cauzele unor rebuturi provenite din secţia strungărie. De altfel, lupta pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei este un obiectiv pe care colectivul gazetei de perete îl urmăreşte cu perseverenţă, număr de număr. In urma articolelor publicate pe această temă s-a asigurat manipularea în condiţii mai bune a pieselor, întărirea unor brigăzi, prezentarea unor expuneri tehnice, s-a extins experienţa unor brigăzi fruntaşe şi s-au luat multe alte măsuri care au făcut ca în tot anul 1962 sectorul să nu primească decît 2 reclamaţii din partea beneficiarilor. Ceea ce asigură activitatea rodnică şi eficientă a gazetei de perete este îndrumarea pe care o primeşte din partea , biroului organizaţiei de bază şi preocuparea permanentă a comitetului sindical de secţie. La începutul fiecărui semestru, colectivul gazetei întocmeşte un plan de perspectivă cuprinzînd problemele ce urmează a fi tratate în perioada respectivă, brigăzile şi liniile de producţie spre care trebuie să-şi îndrepte atenţia. Lunar, comitetul sindical informează colectivul gazetei cu privire la problemele mai importante care au intervenit. Această informare la nivelul sectorului este completată cu problemele concrete care se ivesc la locurile de muncă şi pe care membrii colectivului gazetei au prilejul să le afle participînd la consfătuirile de producţie din grupele sindicale sau din munca lor de zi cu zi. De un nepreţuit ajutor în această privinţă sunt corespondenţii voluntari Ion Picui, Nicolae Iorga, Petre Ardeleanu, Mişu Vasilescu şi mulţi alţii — pe care gazeta îi are în fiecare secţie, în fiecare brigadă. AL. COM HI De curind în complexul de locuinţe Dinamo — Dorobanţi, a fost dat spre folosinţă blocul „Dorobanţi 5" cu 11 etaje. La parterul acestei frumoase construcţii se vor deschide 8 magazine şi un restaurant. Foileton Ce oameni... domnule ! L-am întîlnit la Predeal, unde se afla în concediu. L-am remarcat. Ţinuta, pieptănătura, gesturile şi mai ales felul de-a vorbi şi trata pe cei din jur contrastau, puternic cu atmosfera din staţiune. — Ce ştiţi voi!, se lăuda el, trîntind cu pumnul în masă. Eu, subsemnatul, adică, pricepeţi, sînt un om cu relaţii. Cei de la masă schimbau priviri amuzate, îl cunoşteau pesemne. Aceeaşi scenă se repeta de trei ori pe zi: dimineaţa, la prînz şi seara. — Unu-i Vulpescu şi cu mine nu-i de joacă. Asta-i nemaipomenit !... Vecinul său se străduieşte să-l potolească. Dar ţi-ai găsit. E „pornit". S-a înfierbîntat de tot. — Ce te bagi ? Nu admit să mă trateze astfel. — Ce-i fi vrînd omule ? Mîncarea-i bună ? E bună. E gustoasă ? Este. Porţia este mare ? Ce mai pofteşti ?! — Asta nu-i friptură! Aşa se prepară friptura ? Şi apoi garnitura ? Dar murăturile ? Auzi dumneata, ardei umpluți cu varză, cine a mai auzit ?... — Nu te supăra. Acasă faci tot atâtea mofturi ? — Acasă-i acasă. Aici... am pretenții. — Dar nu exagerate. Tu nu vezi că oamenii au început să ridă de tine . Te cunosc ca pe un cal breaz. La toate le găsești cusur. Ba că ciorba este prea fierbinte, ba că este prea rece. Aseară ţi-a căşunat pe ospătară spunîndu-i că porţia e prea mică. Şi cînd ţi-a adus supliment ai repezit-o. Azi dimineaţă nu ţi-a plăcut untul. Ce vrei ? Dar nu se lasă lămurit. Rămîne ferm „pe poziţie“ oriunde s-ar afla. II întîlnim mai tîrziu în sala de jocuri de la Casa de cultură. E veșnic în căutare de nemulțumiri. Și se necăjește amarnic că nimeni nu-i cîntă în strună. — Spune-mi, se adresează el unui nou sosit — în camera dumitale este covor persan sau de iută ? — Nici n-am băgat de seamă. Persan, ori iată, nu prea mă deranjează. In schimb sunt mulţumit. Curăţenie, linişte, căldură... •— Şi-i bine ?, se răsti el. In unele camere să fie, iar în altele nu ? — Are vreo importanţă asta ?! — La naiba ! Toţi îs mulţumiţi. Şi cite nu lipsesc! Dar nu se poate, îşi spune el ca pentru sine. Ori sunt miopi... ori... Și caută mereu cusururi. — Poftim! In camere n-au perii pentru haine. De papuci nici nu mai vorbesc. Cine și-a adus de acasă, are, cine nu, umblă cu pantofii prin odaie... — Poate vrei să-ți lustruiască și pantofii — interveni un altul din grup. — Nu, dar... Simte că nodul de la cravată îl strînge. Este aproape de sufocare... Nu ! Nu mai poate răbda. — Tovarăși ! Lipsește interesul, asta e! Nu-i chip să-ți petreci astfel concediul. Așa nu se poate. Tinde ați mai pomenit una ca asta ? Auzi, dumneata, să se încuie noaptea ușile. Poți rămîne și pe afară. — Se închid destul de ttrziu — îi replică cineva. De-abia după terminarea spectacolelor. — Da ! Și ? Ce-i cu asta ? Restaurantul nu are aceeași oră de închidere. Eu, ori petrec, ori nu mai petrec. — Dar nu după miezul nopții... — Sunt în concediu ? Sunt! Atunci de ce să nu-mi fac toate gusturile ? — Dar de ce nu te gîndești și la cei care vor să se odihnească ? E necesară o anumită ordine care trebuie să fie respectată. Sandu al nostru a continuat însă s-o facă „lată". Că era în detrimentul altora, nu-i păsa. Ba odată a și lovit pe un tovarăș de cameră, care i-a atras atenţia să nu mai facă gălăgie. — In definitiv nu sunt obligat. Eu ori fac... ori n-o mai fac... Nu mai merge frăţioare. Ce-oi fi eu ? Vreo fetiţă de pension ? Nu ! Nu băiete ! Sunt în concediu şi vreau să petrec. Am să reclam. Ce zici, semnezi ? — Dar pentru ce ? Eu mă simt foarte bine. Toţi din vila noastră ne simţim bine, suntem mulţumiţi de toate. — Cum poţi fi mulţumit, omule?! Nu vezi, peste tot nepăsare. Multă, foarte multă nepăsare. — Slăbeşte-mă, eşti un cusurgiu! i-o trînti acesta. Apelul lui n-a găsit nici un ecou. A rămas singur, veşnic în căutare- Cine ştie ? Poate va întîlni vreun altul de aceeaşi teapă. Mai ştii... E greu de presupus... „Concediul", petrecut din „plin", a avut şi un sfîrşit. Intr-o zi, după o „glumă nereuşită" a fost invitat la conducerea staţiunii, care l-a trimis acasă. Pentru motivare s-a trimis comitetului sindicatului o scurtă scrisorică. Cine ştie, poate numai aşa i-o fi de învăţătură. ...Toate acestea nu au nici o legătură cu Sandu Vulpescu de la I.C.I.L. din Brăila. Nu. El e un om fin, subţire. Cu toate că cele povestite mai sus s-au petrecut aidoma şi el le-a fost „erou“ principal. Că-i pus mereu pe hartă ?! — și, ce-i cu asta... Auzi dom’le —el cusurgiu / Ce oameni... M. RIZAC Desen de GH. MARINESCU Nr. 4765 NICOLAE MURGULEŢ, muncitor la Combinatul de cauciuc sivetic Oneşti, regiunea Bacău. In situaţia arătată, puteţi beneficia de concediul de odihnă după 11 luni de muncă neîntreruptă de la reîncadrare. Deci — în cazul dv. — cu începere de la 11 noiembrie 1963 , alexandru dumitraşcu, din comuna Podul Vadului, raionul Cimpina, regiunea Ploieşti. Timpul cît aţi lucrat ca statistician in condiţiile arătate se Încadrează în grupa IV-a de muncă in vederea pensionării. GHEORGHE DOBRE, din Brăila, str. Plevnei nr. 276. Intrucit copilul dv. a împlinit 14 ani pe ziua de 15 februarie a.c., plata alocaţiei de stat încetează de la 1 februarie. NICOLAE COLDA, din Lonea, str. Crişan nr. 3, regiunea Hunedoara. Pensia se stabileşte pe baza salariului tarifar mediu din , ultimele 12 luni de activitate , I GHEORGHE CRIŞAN, din comuna Buciumi Izbita, raionul Cîmpeni, regiunea Cluj. intreprin- I derea de explorări miniere „Ba■ natul“ căreia i-am sesizat cele relatate de dv. ne-a comunicat I că suma cuvenită drept recom- I pensă de vechime pe anul 1962 nu v-a putut fi trimisă la timp, necunoscîndu-se adresa exactă. [ Acum s-au luat măsuri să vă fie expediată prin poștă la adresa indicată. Pregătesc răsadniţele Majoritatea gospodăriilor agricole colective din raionul Tg. Neamţ, cu teren apt pentru cultura legumelor şi zarzavaturilor, au încheiat cu U.R.C.C. contracte pentru livrarea a peste 2450 tone legume şi zarzavaturi. Conform clauzelor contractuale, U.R.C.C. a pus la dispoziţia gospodăriilor colective importante materiale pentru răsadniţe, ca : geamuri, cherestea, rogojini, carton asfaltat etc. Dispunînd de aceste materiale, gospodăriile colective din Războieni, Tupilaţi, Ţibucani şi altele au început să pregătească răsadnițele necesare. N. Karnazin economist CINEMATOGRAFE LUPENI 29 — cinemascop (ambele serii): Patria (8,30, 14, 17, 20), București (8,30, 11,30, 16,15, 19), G. Cosbuc (10, 13, 17, 20), CAMELIA : Republica (9,45, 11,45, 14, 18,30 , 18,45, 21), E. Pavel (9,45 , 12, 14, 15, 16,30, 18,45, 21), ABSENTA ÎNDELUNGATA — cinemascop ; rulează la cinematograful V. Alecsandri (18, 18, 20). CINCI OAMENI LA DRUM , rulează la cinematografele : I. C. Frimu (10,30, 12,30, 14,30, 16,30, 18,30, 20,45), Griviţa (10, 11,45 , 13,30, 15,15, 17, 18,45, 20,30). POVESTIRI DESPRE REVOLUŢIE : Tineretului (10, 12, 16, 18,15, 20,30), Alex. Popov rulează In continuare de la orele 10 pină la orele 21), Iile Pintilie (16, 18, 20), MEDICUL SI VRACIUL — cinemascop : Victoria (10,15, 12,15, 14,15, 16,30, 18,45, 21). PROFESIUNEA DOAMNEI WARREN : Lumina (rulează în continuare de la orele 10—14, după-amiază 16, 18,30, 20,30), BARONUL DE MUNCHHAUSEN : Central (10,30, 12,30, 14 30, 16,30, 18,30, 20,30), Arta (II, 16,30, 18,30, 20,30), B. Delavrancea (11, 16, 18, 20). PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. DIVORȚ ITALIAN rulează la cinematograful 13 Septembrie (11,30 , 13,30; 16, 18,15, 20,30), 8 Martie (l, 14,30; 16,45, 19, 21,15), înfrăţirea între popoare (10,30, 15,45, 18, 20,15), Floreasca (10,30, lb, 18,15, 20,30). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE de la orele 10 pînă la orele 21 în continuare la cinematograful Timpuri Noi. FRUMOASA AMERICANA : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16, 18,15, 20,30). INELELE GLORIEI : 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21). Alex Sahia (10, 12, 16, 18,15, 20,30). STRADA MEZINULUI rulează la cinematograful Cultural (15, 17, 19, 21). FECIOARA rulează la cinematograful Gh. Doja (10, 12, 15, 17, 19, 21). MARILE SPERANȚE rulează la cinematograful C-tin David (15,30, 18, 20,30), G. Bacovia (15,30, 18, 21,15), Mioriţa (10, 12,15). AGENTUL X 25 — cinemascop ! V. Roaită (10, 12, 15, 18,15, 20,30). OMUL CU OBIECTIVUL : Unirea (16, 18, 20,. PATRU INIMI : Flacăra (16, 18,15, 20,30). PARTEA TA DE VINA rulează la cinematograful T. Vladimirescu (15, 17, 19, 20,45). MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHĂR rulează la cinematograful Miorița (16, 18,15 20,30). DRUM DE ÎNCERCARE rulează la cinematograful Munca (16, 18,15, 20 30). MARILE FAMILII rulează la cinematograful Popular (15, 17; 19, 21). LIZZIE MACKAY : Moșilor (16, 18, 20) . STOLUL CAPTIV rulează la cinematograful 23 August (10, 12, 14,15; 16,30; 18,45, 21) . BAIA - CĂLĂTORIE DE ÎNCERCARE PINA LA MAREA ROȘIE cinemascop : 16 Februarie (16, 18, 20). LABIRINTUL INIMII — cinemascop : M. Eminescu (16, 18;15; 20.30) . MONGOLII - cinemascop : Ştefan cel Mare (9.30; 11,45; 14; 16,15; 18.30; 20.45). O VIAŢA rulează la cinematograful Volga (10; 12, 15; 17, 19; 21). MARIA CANCELARIA ! Libertăţii (9, II; 13, 15; 17; 19, 21). DA-I ÎNAINTE FARA GRIJA : Luceafărul (16; 18,15; 20,30). CURSA DE 100 KILOMETRI , rulează la cinematograful Olga Bancic (15,30; 18; 20,30) MOARTEA INSA cinemascop • Drumul Serii (16; 18 20) BALADA HUSARILOR : 30 Decembrie (11 30, 16, 18,15; 20,30) . A FOST CHEMATA SI CLASA A V-a : Aurel Vlaicu (15, 17, 19, 21). pop~ RADIO SIMBATA 2 MARTIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnastică ; 6,30 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare romineşti • 7,30 Sfatul medicului : Cauzele bolilor glandelor endocrine ; 8,30 Tabloul simfonic ,,în stepele Asiei Centrale“ de Borodin , 9,00 Roza vinturilor , 9,40 Dansuri de estradă , 11,05 Fragmente din opera ,,Pescuitorii de perle“ de Bizet , 12,30 Muzică uşoară romînească , 13,10 Program Mozart , 14,30 Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale , 16,15 Vorbeşte Moscova , 17,10 Solişti ai teatrelor muzicale din ţară, 17,50 Ştiinţa în slujba păcii, 19,10 Cîntă Aida Moga şi Florin Dorian , 20,15 Program de jocuri populare romîneşti, 21,15 Emisiune de versuri : ,,Poeţii noştri cîntă patria şi partidul" , 22,25 Muzică de dans , 23,03 Concertul nr. 2 în Si bemol major pentru pian şi orchestră ele Brahms. PROGRAMUL II : 12,35 Fragmente din operete , 13,40 Muzică uşoară , 15,00 Din fol- Clorul popoarelor , 16,10 „Tinerei, mindunâ ~ Program de cîntece, 17,01 Valsuri, 18,05 Melodii populare român,vii cerute de dDom ’ Sulte de George Enescu , Ferme internationale , 20,30 Noapte pună, copii : „Vecinul“ de Mircea Sînlim- Dfe®D]Ji 21.45 Agendă teatrală , 22,00 Muzică de dans , 22,32 Cvartetul în Mi bemol major de Marţian Negrea. 5 întreprinderea de Montaje 1 București cauta pentru Craiova, Braila si Oradea inginerii și maiștri de montaje. || Prezentarea la întreprinderea de Montaje București, Bd. General Magheru nr. 27 , telefon 16 25 78.