Munca, martie 1963 (Anul 19, nr. 4765-4791)

1963-03-01 / nr. 4765

Pag 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale mintorii obşteşti, ajutoare preţioase ale consiliilor locale ale sindicatelor întreprinderile industriale din re­giunea Ploieşti au îndeplinit planul pe anul 1962 — la producţia globală şi producţia-m­am­ă — cu 7 zile înainte de termen. Faţă de 1961, producţia acestora a crescut cu 20 la sută, productivitatea muncii cu 11 la sută, în timp ce la preţul de cost s-au realizat economii în valoa­re de peste 140­­ 000.000 lei. La obţi­nerea acestor succese, o însemnată contribuţie au adus-o comitetele sindicatelor care, sub conducerea organizaţiilor de partid, au desfăşu­rat o susţinută muncă de mobili­zare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor in întrecerea socialistă pentru realizarea şi depăşirea sarci­nilor de plan, îndrumate de Con­siliul local al sindicatelor Ploieşti, comitetele sindicatelor din în­treprinderile ploieştene şi-au îm­bunătăţit permanent stilul şi meto­dele de muncă, fapt care a dus la îmbunătăţirea muncii lor organiza­torice. Datorită faptului că Consi­liul local a reuşit să atragă în munca sa un larg activ ob­ştesc, ajutorul dat comitetelor sin­dicatelor a fost mai larg, mai com­petent şi operativ, încă de anul trecut, pe baza sar­cinilor trasate de Consiliul Central al Sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor din Ploieşti a atras în munca sa un mare număr de instructori obşteşti — muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari — oameni bine pregătiţi din punct de vedere politic şi profesional şi cu experienţă în activitatea sindicală. In prezent pe lîngă Consi­liul local Ploieşti activează peste 50 de instructori obşteşti, care sprijină Consiliul în realiza­rea sarcinilor cei revin. Ca urmare a propunerilor făcute de instructori, biroul executiv al Consiliului a sprijinit în anul trecut lichi­darea rămînerii în urmă a realizării planului de produc­ţie la schela Urlaţi. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii schelei, în con­sfătuirea organizată de comitetul sindicatului, cu ajutorul consiliului, au subliniat existenţa lipsurilor sem­nalate de instructori şi au făcut o seamă de propuneri în scopul îmbu­nătăţirii muncii şi rezultatelor. Ast­fel, pe baza acestora, brigăzile de Intervenţie au fost mai bine organi­zate , la numeroase pompe de ex­tracţie s-a modificat cursa pistonu­lui ; la unele sonde s-au aplicat tra­tamente tensioactive ; s-au organizat echipe operative de intervenţie for­mate din cadre de specialitate cu înaltă calificare etc. Rezultatul 7 Pînă în cea de a treia decadă a lunii decembrie, în schela Urlaţi s-a recuperat ţiţeiul cu care colecti­vul rămăsese sub plan, ba chiar pînă la sfîrşitul anului s-au extras aici şi importante cantităţi de ţiţei pesta prevederi. Avînd în vedere tocmai sprijinul pe care-l primeşte din partea in­structorilor, Consiliul local al sin­dicatelor acordă o deosebită atenţie pregătirii şi instruirii temeinice a acestora. Periodic, ei sunt in­struiţi pe probleme, li se arată de către biroul executiv în amănunţi­me sarcinile din planul de muncă, metodele ce trebuie folosite pentru traducerea în viaţă a acestora. In cursul lunii noiembrie 1962, de exemplu, instructorii obşteşti au fost instruiţi în vederea sprijinirii comitetelor sindicatelor în acţiunea de alegeri în grupele sindicale, în­tocmirea şi definitivarea contracte­lor colective pe anul 1963 şi a pla­nurilor de venituri şi cheltuieli de asigurări sociale şi bugetelor sindi­catelor. Temeinic pregătiţi, ei sunt repartizaţi să sprijine unul sau două comitete ale sindicatelor. La repartizarea lor, Consiliul a ţinut seama de experienţa în producţie şi în munca sindicală a fiecăruia, de specificul ramurii în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, cît şi organul sindical pe care trebuie să-l ajute. Aşa, de pildă, tovarăşului Sabin Ţurcanu, mecanic la depoul C.F.R. Ploieşti i s-a încredinţat sarcina de a ajuta în activitatea sa comitetul sindicatului de la întreprinderea drumuri şi poduri C.F.R., tovarăşul Gh. Spiridon, lăcătuş de revi­zie din staţia C.F.R. Ploieşti, spri­jină comitetul sindicatului de la sta­ţia C.F.R.­Teleajen, iar tehnicianul Constantin Grigore de la Uzina Teleajen ajută comitetul sindicatului de la Uzina nr. 2. La P.T.T.R., O.C.L. Alimentara şi Spitalul de boli contagioase, unde lucrează un mare număr de femei, au fost repartizate, să ajute comitetele sindicatelor, to­varăşele Elena Niţu şi Marcela Tă­­tulescu. Dispunînd de instructori bine pregătiţi, Consiliul local Ploieşti îşi dezvoltă neîntrerupt capacitatea sa organizatorică şi are posibilitatea să sprijine mai activ şi operativ cele peste 230 comitete ale sindicatelor din raza sa de activitate. Plenara Consiliului Central al Sin­dicatelor din 26—27 noiembrie 1962 a stabilit sarcinile cu privire la mă­surile ce trebuiau luate de către or­ganele sindicale pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1963. La această acţiuni­, care s-a desfăşurat intr-un timp relativ scurt, instructorii ob­şteşti şi-au adus o contribuţie im­portantă. Ei au sprijinit, sub condu­cerea­­ organizaţiilor de partid, co­mitetele sindicatelor în organiza­rea temeinică a dezbaterii ci­frelor de plan la fiecare loc de muncă. De pildă, tovarăşul Gh. Strănciulescu a ajutat comitetul sin­dicatului de la Uzinele ceramice să antreneze pe muncitori, tehnicieni şi ingineri în discutarea unor pro­bleme importante, ca folosirea pe scară largă a metodelor şi procedee­lor avansate de lucru, generaliza­rea celor mai bune inovaţii, folosi­rea mai judicioasă a fondurilor de mică mecanizare etc. In prezent, cînd în întreprinderi şi instituţii au loc adunările pen­tru prezentarea dărilor de seamă şi alegerile în grupele sindicale. In­structorii obşteşti contribuie activ la buna desfăşurare a acestora. El ajută comitetele sindicatelor, se interesează de felul în care se pregă­tesc adunările, cum se întocmesc dările de seamă, urmăresc conţinu­tul acestora şi ajută la îmbunătă­ţirea lor. Tovarăşii Constantin Grigore, Gh. Strănciulescu şi Ion Cuţulei au se­sizat biroul execuitiv al Con­siliului local că nu întreprin­derile : Uzina nr. 2, „Feroemail" şi „Dorobanţul" munca în schim­burile de noapte nu se desfă­şoară la nivelul cerut, sarcinile de plan nu se îndeplinesc cu regulari­tate, deoarece aprovizionarea locu­rilor de muncă şi asistenţa tehnică nu sunt întotdeauna asigurate con­form cerinţelor. Pe această bază biroul executiv a analizat activita­tea în schimburile de noapte într-o serie de întreprinderi din Ploieşti. In urma studiului făcut, biroul exe­cutiv al Consiliului local a îndrumat şi ajutat comitetele sindicatelor şi conducerile tehnico-administrative din întreprinderile respective să facă o repartizare mai judicioasă personalului tehnic pentru a se asi­gura şi in schimburile de noapte a­­sistenţa tehnică necesară, ca aprovi­zionarea cu materii prime, materiale şi scule să se desfăşoare ca şi în schimburile de zi, să se revizuiască şi să se pună la punct toate insta­laţiile de iluminat. Membrii comi­tetelor sindicatelor şi ai comitetelor sindicale de secţie, care în marea majoritate lucrau în schimburile de zi au trecut să lucreze şi în schim­burile de noapte. Avind permanentă legătură cu comitetul sindicatului, mergînd des în întreprinderea respectivă, instruc­torul obştesc cunoaşte din ce în ce mai bine oamenii de aici şi munca lor, lipsurile şi nevoile acestora şi poate informa precis şi operativ Consiliul asupra ajutorului de care are nevoie organizaţia sindicală res­pectivă. Am redat aici doar cîteva aspecte din munca pe care Consiliul local Ploieşti o desfăşoară cu instructorii obşteşti. Experienţa dobîndită de către el în acest domeniu de activitate este mai bogată. De altfel, în regiunea Ploieşti se află şi alte consilii locale ale sindicatelor, ca, de pildă, Cîm­­pina şi Buzău, unde munca cu in­structorii obşteşti, cu activul obştesc în general, se desfăşoară în bune condiţii. Dar nu-i mai puţin ade­vărat că la Consiliul local Tîrgo­­vişte există, în această privinţă, unele rămîneri în urmă. De aceea credem că este necesar ca Consiliul regional al sindicatelor Ploieşti, folosind experienţa pozitivă în acest domeniu să organizeze ajuto­rarea tuturor consiliilor locale, să le sprijine în îmbunătăţirea muncii cu activul obştesc. MIHAIL MARIN­ES­CU ŞI L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Ploieşti Indici înalţi de utilizare la agregatele de clincher şi ciment (Urmare din pag. 1) de căldură ce se pierde în prezent, să obţinem la acestea o productivita­te sporită de cel puţin 10-15 la sută. Am arătat doar unele din rezerve­le noastre încă nevalorificate. Sunt desigur încă multe altele. Pentru des­­coperirea şi valorificarea lor vor tre­bui antrenaţi mai larg toţi participan­ţii la întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului şi-a spus încă slab cu­­vîntul în această privinţă. De multe ori, noi am privit drept cauze obiec­tive apariţia unor neajunsuri. S-au dis­cutat, ce-i drept, în consfătuirile noa­­stre de producţie şi unele aspecte ale productivităţii muncii. Dar propune­rile muncitorilor nu întotdeauna şi-au găsit o operativă rezolvare. Atît con­ducerea administrativă cît şi comite­tul sindicatului, aşa după cum a re­ieşit din recenta adunare generală pentru încheierea contractului colec­tiv, a bugetului sindicatului şi de asi­gurări sociale pe anul 1963, nu au do­vedit răspunderea cuvenită faţă de ele. Insuficient au fost mobilizaţi in­ginerii şi tehnicienii la rezolvarea unor probleme tehnologice, în raport cu ultimele realizări în ramură. Sub­liniind aceste deficienţe trebuie să arătăm că in prezent, sub conducerea organizaţiei de partid, au fost luate măsuri ca ele să nu se mai repete. Acţiunile ce le preconizăm vor a­­vea o mare eficienţă dacă ne vom bucura de un sprijin mai larg din par­tea ministerului nostru. Socotim că tovarăşii din direcţia generală care ne coordonează trebuie să pornească de la următoarea premiză: dacă cu aceste condiţii, pe care le privim cu ochi critic, noi am reuşit în anul tre­cut să depăşim producţia-marfă pla­nificată, respectînd totodată indica­torii sintetici de plan, dar în cazul cînd vom înlătura deficienţele sem­nalate, la ce rezultate economice pu­tem tinde ? Ne vom strădui să valorificăm re­zervele amintite cît şi altele, îmbu­nătăţind în acest an indicele de uti­lizare a tuturor agregatelor, suntem­ hotărâţi să dăm peste plan cel puţin 3.000 tone de ciment de calitate su­perioară. In această perioadă a Decadei ca­dourilor, magazinele bine apro­vizionate și-au aranjat vitrinele cu­ mal atrăgător. Foto : A. STEFANESCU MUNKA Calitatea sculelor constituie impor­tantul obiectiv in întrecerea sociali­stă ce se desfăşoa­ră în cadrul Fa­bricii de scule Rîş­­nov. In vederea unei cît­e mai bune realizări, a acestui obiectiv, întreprin­derea are un ser­viciu de control tehnic al calităţii, dotat cu aparatu­ră modernă pen­tru verificarea sculelor, în clişeu , inginerul George Rusu (stingă) •— şeful serviciului C. T. C., împreună cu controlorul Şte­fan Chivu se con­sultă asupra cali­tăţii sculei de fi­letat ce a fost ve­rificată la micro­scopul universal. Foto : ŞT. ALBESCU GAZETA DE PERETE ŞI-A SPUS CUVlNTUI De vreo cîteva zile, la montajul sectorului III de la uzina de pompe şi maşini agricole din Capitală mai multe maşini S.U.-29 stăteau desfă­cute, din cauza unor piese defecte. Conducerea sectorului, antrenată de alte probleme de asemenea impor­tante, nu se sesizase încă. Desigur că avea să-şi îndrepte în cele din urmă privirea şi spre aceste maşini, dar pînă atunci puteau să mai trea­că încă o săptămînă, două, trei. Iată că un corespondent voluntar, unul dintre oamenii pe care nu-i rabdă inima să stea cu braţele încrucişate atunci cînd ceva nu merge bine, a pus mina pe creion şi a aşternut lu­crurile pe hîrtie aşa cum s-a pri­ceput. A scris despre maşinile care nu pot fi montate, despre defectele descoperite şi brigăzile care au re­­butat piesele respective. Apoi a ve­nit cu articolul la gazeta de perete a sectorului. După numai două zile, articolul a şi fost publicat sub titlul: „Mai multă atenţie calităţii produ­selor — unul din obiectivele noastre în întrecerea socialistă“. După cum era firesc, articolul a avut răsunetul aşteptat. Conducerea sectorului şi comitetul sindical au convocat imediat o consfătuire cu şefii de brigăzi, fruntaşii în întrecere şi­ controlorii de calitate, în cadrul căreia s-a discutat în spirit gospo­dăresc despre cauzele rebuturilor şi ceea ce trebuie făcut pentru ca ele să dispară. Au fost adoptate o serie de măsuri de ordin tehnico-organi­­zatoric (îmbunătăţirea sau recondi­­ţionarea unor matriţe etc.), iar acti­vul din grupele sindicale a stimulat şi organizat întrajutorarea la locul de muncă, transmiterea experienţei fruntaşilor. Cele de mai sus nu constituie un caz izolat. In fiecare număr al ga­zetei de perete respiră viaţa secto­rului, se oglindesc problemele ca­­re-i preocupă pe muncitori şi tehni­cieni, se îndreaptă atenţia acestora spre ceea ce e mai important în mo­mentul respectiv. Cucerirea titlului de brigadă fruntaşă pe sector de că­tre brigada lăcătuşului montor Ion Picui — care a realizat o producti­vitate ridicată, în acelaşi timp cu o calitate ireproşabilă — a prilejuit colectivului gazetei de perete scoa­terea unei foi volante — bătute la maşină — care s-a distribuit din om în om. Iar in numărul următor al gazetei şeful brigăzii fruntaşe a îm­părtăşit experienţa sa în organiza­rea muncii în brigadă şi în ridica­rea nivelului profesional al oameni­lor. Numeroase sunt articolele care au stîrnit în ultima vreme interesul în­tregului colectiv. Printre ele menţib­­ilăm în mod deosebit următoarele : „Cum se traduc în viaţă măsurile tehnico-organizatorice", „Putem a­­sigura o producţie ritmică în sec­ţie“, „Cîteva cuvinte despre reduce­rea cheltuielilor de regie“, „Se rea­lizează propunerile făcute în consfă­tuiri ?“, „La strungărie calitatea lasă de dorit", „Să întărim discipli­na socialistă a muncii" etc. Nici u­­nul din aceste articole nu este pu­blicat întîmplător, nu e scris „la ge­neral", ci porneşte de la o situaţie concretă ivită într-o secţie sau alta. De pildă, articolul „Să întărim dis­ciplina socialistă a muncii“ atrage atenţia asupra faptului că în unele brigăzi timpul de lucru nu este fo­losit din plin, ceea ce reduce pro­ductivitatea muncii. Un alt articol, scris de strungarul Ghiţă Tudor, a­­nalizează cauzele unor rebuturi pro­venite din secţia strungărie. De alt­fel, lupta pentru îmbunătăţirea ca­lităţii producţiei este un obiectiv pe care colectivul gazetei de perete îl urmăreşte cu perseverenţă, număr de număr. In urma articolelor pu­blicate pe această temă s-a asigurat manipularea în condiţii mai bune a pieselor, întărirea unor brigăzi, pre­zentarea unor expuneri tehnice, s-a extins experienţa unor brigăzi frun­taşe şi s-au luat multe alte măsuri care au făcut ca în tot anul 1962 sectorul să nu primească decît 2 re­clamaţii din partea beneficiarilor. Ceea ce asigură activitatea rodni­că şi eficientă a gazetei de perete este îndrumarea pe care o primeşte din partea , biroului organizaţiei de bază şi preocuparea permanentă a comitetului sindical de secţie. La începutul fiecărui semestru, colecti­vul gazetei întocmeşte un plan de perspectivă cuprinzînd problemele ce urmează a fi tratate în perioada respectivă, brigăzile şi liniile de pro­ducţie spre care trebuie să-şi în­drepte atenţia. Lunar, comitetul sin­dical informează colectivul gazetei cu privire la problemele mai impor­tante care au intervenit. Această in­formare la nivelul sectorului este completată cu problemele concrete care se ivesc la locurile de muncă şi pe care membrii colectivului ga­zetei au prilejul să le afle partici­­pînd la consfătuirile de producţie din grupele sindicale sau din munca lor de zi cu zi. De un nepreţuit aju­tor în această privinţă sunt cores­pondenţii voluntari Ion Picui, Ni­­colae Iorga, Petre Ardeleanu, Mişu Vasilescu şi mulţi alţii — pe care gazeta îi are în fiecare secţie, în fie­care brigadă. AL. COM­ HI De curind în complexul de locuinţe Dinamo — Dorobanţi, a fost dat spre folosinţă blocul „Dorobanţi 5" cu 11 etaje. La parterul acestei frumoase construcţii se vor deschide 8 magazine şi un restaurant. Foileton Ce oameni... domnule ! L-am întîlnit la Predeal, unde se afla în concediu. L-am remar­cat. Ţinuta, pieptănătura, ges­turile şi mai ales felul de-a vorbi şi trata pe cei din jur contrastau, puternic cu atmosfera din sta­ţiune. — Ce ştiţi voi!, se lăuda el, trîntind cu pumnul în masă. Eu, subsemnatul, adică, pricepeţi, sînt un om cu relaţii. Cei de la masă schimbau pri­viri amuzate, îl cunoşteau pe­semne. Aceeaşi scenă se repeta de trei ori pe zi: dimineaţa, la prînz şi seara. — Unu-i Vulpescu şi cu mine nu-i de joacă. Asta-i nemaipome­nit !... Vecinul său se străduieşte să-l potolească. Dar ţi-ai găsit. E „pornit". S-a înfierbîntat de tot. — Ce te bagi ? Nu admit să mă trateze astfel. — Ce-i fi vrînd omule ? Mîn­­carea-i bună ? E bună. E gustoa­să ? Este. Porţia este mare ? Ce mai pofteşti ?! — Asta nu-i friptură! Aşa se prepară friptura ? Şi apoi garni­tura ? Dar murăturile ? Auzi dumneata, ardei umpluți cu var­ză, cine a mai auzit ?... — Nu te supăra. Acasă faci tot atâtea mofturi ? — Acasă-i acasă. Aici... am pre­tenții. — Dar nu exagerate. Tu nu vezi că oamenii au început să ridă de tine . Te cunosc ca pe un cal breaz. La toate le găsești cu­sur. Ba că ciorba este prea fier­binte, ba că este prea rece. A­seară ţi-a căşunat pe ospătară spunîndu-i că porţia e prea mică. Şi cînd ţi-a adus supliment ai repezit-o. Azi dimineaţă nu ţi-a plăcut untul. Ce vrei ? Dar nu se lasă lămurit. Rămî­­ne ferm „pe poziţie“ oriunde s-ar afla. II întîlnim mai tîrziu în sala de jocuri de la Casa de cul­tură. E veșnic în căutare de ne­mulțumiri. Și se necăjește amar­nic că nimeni nu-i cîntă în stru­nă. — Spune-mi, se adresează el unui nou sosit — în camera du­­mitale este covor persan sau de iută ? — Nici n-am băgat de seamă. Persan, ori iată, nu prea mă de­ranjează. In schimb sunt mulţu­mit. Curăţenie, linişte, căldură... •— Şi-i bine ?, se răsti el. In unele camere să fie, iar în altele nu ? — Are vre­o importanţă asta ?! — La naiba ! Toţi îs mulţumiţi. Şi cite nu lipsesc! Dar nu se poate, îşi spune el ca pentru sine. Ori sunt miopi... ori... Și caută mereu cusururi. — Poftim! In camere n-au pe­rii pentru haine. De papuci nici nu mai vorbesc. Cine și-a adus de acasă, are, cine nu, umblă cu pantofii prin odaie... — Poate vrei să-ți lustruiască și pantofii — interveni un altul din grup. — Nu, dar... Simte că nodul de la cravată îl strînge. Este aproape de su­focare... Nu ! Nu mai poate răbda. — Tovarăși ! Lipsește interesul, asta e! Nu-i chip să-ți petreci astfel concediul. Așa nu se poa­te. Tinde ați mai pomenit una ca asta ? Auzi, dumneata, să se în­cuie noaptea ușile. Poți rămîne și pe afară. — Se închid destul de ttrziu — îi replică cineva. De-abia după terminarea spectacolelor. — Da ! Și ? Ce-i cu asta ? Res­taurantul nu are aceeași oră de închidere. Eu, ori petrec, ori nu mai petrec. — Dar nu după miezul nopții... — Sunt în concediu ? Sunt! A­­tunci de ce să nu-mi fac toate gusturile ? — Dar de ce nu te gîndești și la cei care vor să se odihnească ? E necesară o anumită ordine care trebuie să fie respectată. Sandu al nostru a continuat însă s-o facă „lată". Că era în detri­mentul altora, nu-i păsa. Ba oda­tă a și lovit pe un tovarăș de cameră, care i-a atras atenţia să nu mai facă gălăgie. — In definitiv nu sunt obligat. Eu ori fac... ori n-o mai fac... Nu mai merge frăţioare. Ce-oi fi eu ? Vreo fetiţă de pension ? Nu ! Nu băiete ! Sunt în concediu şi vreau să petrec. Am să reclam. Ce zici, semnezi ? — Dar pentru ce ? Eu mă simt foarte bine. Toţi din vila noastră ne simţim bine, suntem­ mulţumiţi de toate. — Cum poţi fi mulţumit, omule?! Nu vezi, peste tot nepăsare. Multă, foarte multă ne­păsare. — Slăbeşte-mă, eşti un cusurgiu! i-o trînti acesta. Apelul lui n-a găsit nici un ecou. A rămas singur, veşnic în căutare- Cine ştie ? Poate va întîlni vreun altul de aceeaşi teapă. Mai ştii... E greu de pre­supus... „Concediul", petrecut din „plin", a avut şi un sfîrşit. Intr-o zi, după o „glumă nereuşită" a fost invi­tat la conducerea staţiunii, care l-a trimis acasă. Pentru motivare s-a trimis comitetului sindicatu­lui o scurtă scrisorică. Cine ştie, poate numai aşa i-o fi de învă­ţătură. ...Toate acestea nu au nici o legătură cu Sandu Vulpescu de la I.C.I.L. din Brăila. Nu. El e un om fin, subţire. Cu toate că cele povestite mai sus s-au petrecut aidoma şi el le-a fost „erou“ prin­cipal. Că-i pus mereu pe hartă ?! — și, ce-i cu asta... Auzi dom’le —­el cusurgiu / Ce oameni... M. RIZAC Desen de GH. MARINESCU Nr. 4765 NICOLAE MURGULEŢ, munci­tor la Combinatul de cauciuc siv­­etic­ Oneşti, regiunea Bacău. In situaţia arătată, puteţi benefi­cia de concediul de odihnă după 11 luni de muncă neîntreruptă de la reîncadrare. Deci — în cazul dv. — cu începere de la 11 no­iembrie 1963 , alexandru dumitraşcu, din comuna Podul Vadului, raionul Cimpina, regiunea Ploieşti. Timpul cît aţi lucrat ca statistician in condiţiile arătate se Încadrează în grupa IV-a de muncă in vede­rea pensionării. GHEORGHE DOBRE, din Brăila,­­ str. Plevnei nr. 276. Intrucit copi­­­­lul dv. a împlinit 14 ani pe ziua de 15 februarie a.c., plata aloca­ţiei de stat încetează de la 1 fe­­­­bruarie. NICOLAE COLDA, din Lonea,­­ str. Crişan nr. 3, regiunea Hune­­­­doara. Pensia se stabileşte pe­­ baza salariului tarifar mediu din , ultimele 12 luni de activitate , I GHEORGHE CRIŞAN, din co­­­­muna Buciumi Izbita, raionul­­ Cîmpeni, regiunea Cluj. intreprin- I derea de explorări miniere „Ba­­■ natul“ căreia i-am sesizat cele­­ relatate de dv. ne-a comunicat I că suma cuvenită drept recom- I pensă de vechime pe anul 1962­­ nu v-a putut fi trimisă la timp,­­ necunoscîndu-se adresa exactă. [ Acum s-au luat măsuri să vă fie­­ expediată prin poștă la adresa indicată. Pregătesc răsadniţele Majoritatea gospodăriilor agricole colective din raionul Tg. Neamţ, cu teren apt pentru cultura legumelor şi zarzavaturilor, au încheiat cu U.R.C.C. contracte pentru livrarea a peste 2450 tone legume şi zarzava­turi. Conform clauzelor contractuale, U.R.C.C. a pus la dispoziţia gospodă­riilor colective importante materiale pentru răsadniţe, ca : geamuri, che­restea, rogojini, carton asfaltat etc. Dispunînd de aceste materiale, gos­podăriile colective din Războieni, Tupilaţi, Ţibucani şi altele au început să pregătească răsadnițele necesare. N. Karnazin economist CINEMATOGRAFE LUPENI 29 — cinemascop (ambele serii): Patria (8,30, 14, 17, 20), București (8,30, 11,30, 16,15, 19), G. Cosbuc (10, 13, 17, 20), CAMELIA : Republica (9,45, 11,45, 14, 18,30 , 18,45, 21), E. Pavel (9,45 , 12, 14, 15, 16,30, 18,45, 21), ABSENTA ÎN­DELUNGATA — cinemascop ; rulează la cinematograful V. Alecsandri (18, 18, 20). CINCI OAMENI LA DRUM , rulează la ci­nematografele : I. C. Frimu (10,30, 12,30, 14,30, 16,30, 18,30, 20,45), Griviţa (10, 11,45 , 13,30, 15,15, 17, 18,45, 20,30). PO­VESTIRI DESPRE REVOLUŢIE : Tineretu­lui (10, 12, 16, 18,15, 20,30), Alex. Popov rulează In continuare de la orele 10 pină la orele 21), Iile Pintilie (16, 18, 20), MEDI­CUL SI VRACIUL — cinemascop : Victoria (10,15, 12,15, 14,15, 16,30, 18,45, 21). PRO­FESIUNEA DOAMNEI WARREN : Lumina (rulează în continuare de la orele 10—14, după-amiază 16, 18,30, 20,30), BARONUL DE MUNCHHAUSEN : Central (10,30, 12,30, 14 30, 16,30, 18,30, 20,30), Arta (II, 16,30, 18,30, 20,30), B. Delavrancea (11, 16, 18, 20). PRO­GRAM SPECIAL PENTRU COPII — orele 10 la cinematograful 13 Septembrie. DIVORȚ ITALIAN rulează la cinematograful 13 Sep­tembrie (11,30 , 13,30; 16, 18,15, 20,30), 8 Martie (l­, 14,30; 16,45, 19, 21,15), înfrăţirea între popoare (10,30, 15,45, 18, 20,15), Flo­­reasca (10,30, lb, 18,15, 20,30). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE de la orele 10 pînă la orele 21 în continuare la cinemato­graful Timpuri Noi. FRUMOASA AMERICA­NA : rulează la cinematograful Maxim Gorki (16, 18,15, 20,30). INELELE GLORIEI : 1 Mai (10, 12, 15, 17, 19, 21). Alex Sahia (10, 12, 16, 18,15, 20,30). STRADA MEZINU­­LUI rulează la cinematograful Cultural (15, 17, 19, 21). FECIOARA rulează la cinema­tograful Gh. Doja (10, 12, 15, 17, 19, 21). MARILE SPERANȚE rulează la cinematogra­ful C-tin David (15,30, 18, 20,30), G. Baco­­via (15,30, 18, 21,1­5), Mioriţa (10, 12,15). AGENTUL X 25 — cinemascop ! V. Roaită (10, 12, 15, 18,15, 20,30). OMUL CU OBIEC­TIVUL : Unirea (16, 18, 20,. PATRU INIMI : Flacăra (16, 18,15, 20,30). PARTEA TA DE VINA rulează la cinematograful T. Vladi­­mirescu (15, 17, 19, 20,45). MOARTEA ÎN INSULA DE ZAHĂR rulează la cinemato­graful Miorița (16, 18,15 20,30). DRUM DE ÎNCERCARE rulează la cinematograful Munca (16, 18,15, 20 30). MARILE FAMILII rulează la cinematograful Popular (15, 17; 19, 21). LIZZIE MAC­KAY : Moșilor (16, 18, 20) . STOLUL CAPTIV rulează la cinemato­graful 23 August (10, 12, 14,15; 16,30; 18,45, 21) . BAIA - CĂLĂTORIE DE ÎNCERCARE PINA LA MAREA ROȘIE cinemascop : 16 Februarie (16, 18, 20). LABIRINTUL INI­MII — cinemascop : M. Eminescu (16, 18;15; 20.30) . MONGOLII - cinemascop : Ştefan cel Mare (9.30; 11,45; 14; 16,15; 18.30; 20.45). O VIAŢA rulează la cinematograful Volga (10; 12, 15; 17, 19; 21). MARIA CANCELA­RIA ! Libertăţii (9, II; 13, 15; 17; 19, 21). DA-I ÎNAINTE FARA GRIJA : Luceafărul (16; 18,15; 20,30). CURSA DE 100 KILOME­TRI , rulează la cinematograful Olga Bancic (15,30; 18; 20,30) MOARTEA IN­SA cine­mascop • Drumul Serii (16; 18 20) BALADA HUSARILOR : 30 Decembrie (11 30, 16, 18,15; 20,30) . A FOST CHEMATA SI CLASA A V-a : Aurel Vlaicu (15, 17, 19, 21). pop~ R­ADIO SIMBATA 2 MARTIE PROGRAMUL I : 5,30 Lecţia de gimnasti­că ; 6,30 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare romineşti • 7,30 Sfatul medicului : Cauzele bolilor glandelor endocrine ; 8,30 Tabloul simfonic ,,în stepele Asiei Centrale“ de Borodin , 9,00 Roza vinturilor , 9,40 Dan­suri de estradă , 11,05 Fragmente din opera ,,Pescuitorii de perle“ de Bizet , 12,30 Muzi­că uşoară romînească , 13,10 Program Mo­zart , 14,30 Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale , 16,15 Vorbeşte Moscova , 17,10 Solişti ai teatrelor muzi­cale din ţară, 17,50 Ştiinţa în slujba păcii, 19,10 Cîntă Aida Moga şi Florin Dorian , 20,15 Program de jocuri populare romîneşti, 21,15 Emisiune de versuri : ,,Poeţii noştri cîntă patria şi partidul" , 22,25 Muzică de dans , 23,03 Concertul nr. 2 în Si bemol major pentru pian şi orchestră ele Brahms. PROGRAMUL II : 12,35 Fragmente din ope­rete , 13,40 Muzică uşoară , 15,00 Din fol- Clorul popoarelor , 16,10 „Tinerei, mindunâ ~ Program de cîntece, 17,01­ Valsuri, 18,05 Melodii populare român,­vii cerute de dDom­ ’ Sulte de George Enescu , Fe­­rme internationale , 20,30 Noapte pună, copii : „Vecinul“ de Mircea Sînlim- Dfe®D]Ji 21.45 Agendă teatrală , 22,00 Mu­zică de dans , 22,32 Cvartetul în Mi bemol major de Marţian Negrea. 5 întreprinderea de Montaje 1 București cauta pentru Craio­­­­va, Braila si Oradea ingineri­i și maiștri de montaje. || Prezentarea la întreprinde­­­rea de Montaje București, Bd.­­ General Magheru nr. 27 , te­­­­lefon 16 25 78.

Next