Munca, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 4792-4816)

1963-04-02 / nr. 4792

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4792 Marți 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani Lucrînd cu multă atenţie la un turbogenerator de 4000 kw, frezorul Petre Neacşu de la ateliereul de me­canică mijlocie şi uşoară al Uzinei constructoare de maşini Reşiţa îşi depăşeşte sarcinile sale de plan în medie cu 20—25 la sută Foto : L. TIBOR Furnalelor-minereu de calitate Pentru a satisface cerinţele mereu crescînde de minereu pentru furna­lele din Hunedoara şi Calan, colec­tivul de la exploatarea Teliuc desfă­şoară o vie întrecere socialistă în cadrul căreia acordă o mare atenţie valorificării rezervelor de sporire a productivităţii muncii şi d­e îmbună­tăţire a calităţii produselor. Ţinînd seama de faptul că aici exploatarea zăcămintelor se face în bună parte prin decopertare, comitetul sindica­tului şi-a îndreptat în mod deosebit activitatea spre sectoarele de „la zi". Pe baza unor studii efectuate, s-a constatat că este cu putinţă să se îmbunătăţească mult procesul de extracţie a minereului, lucru ce ar permite să se ridice cu mult randa­mentul pe fiecare echipă. Comisia inginerilor şi tehnicieni­lor a fost mobilizată pentru a spriji­ni aplicarea procedeului de împuş­care în masă a rocilor, procedeu ba­zat pe măsurători topografice. A­­ceastă importantă operaţie, de care depinde mult calitatea minereului, este dirijată acum în raport de structura lor geologică, prin împuş­carea combinată a masei miniere cu intercalaţii mari de steril. Ea constă în forarea unor găuri adînci verti­cale în masiv și a unor găuri orizon­tale executate cu foreze electro­­pneumatice. Artificierii trec mai în­­tîi la pușcarea găurilor verticale, lăsînd intact pintenul de minereu. După evacuarea completă a sterilu­lui rezultat din această împuşcare se execută împuşcarea găurilor ori­zontale, scoţîndu-se astfel filonul întreg. In felul acesta se obţin o mai bună puritate a minereului şi o granulaţie corespunzătoare. O altă problemă de care s-a ocu­pat comisia inginerilor şi tehnicieni­lor este mecanizarea totală a evacuă­rii sterilului de la staţia de sortare. Mecanizarea permite folosirea mai bună a capacităţii silozurilor şi eli­mină posibilitatea strecurării steri­lului mărunt în minereul livrat furnaliştilor. De asemenea, prin or­ganizarea mai bună a lucrului la banda de claubaj, prin întărirea con­trolului s-a asigurat o mai bună dozare a minereului. Furnaliştii de la uzina „Victoria“­­Calan au fost cîndva nemulţumiţi pentru faptul că minerii de la Te­liuc le-au trimis uneori minereu (siderită) insuficient prăjit, în can­tităţi insuficiente. Cauza : capa­citatea mică a cuptoarelor de prăjit şi organizarea defectuoasă a muncii la cuptoare. Această stare de lu­cruri a fost lichidată prin repararea şi punerea în funcţiune a unui cup­tor vechi, mărirea capacităţii celor­lalte cuptoare, prin unele modificări constructive, îmbunătăţirea procesu­lui de ardere în cuptoare, mecani­zarea încărcării prin dotarea lor cu autobasculante care execută trans­portul minereului şi totodată încăr­carea lui directă în cuptoare In prezent există la fiecare loc de muncă grafice prin care se urmă­reşte zilnic felul cum sectoarele, brigăzile şi echipele îşi realizează din experienţa­ ­minerilor de la GheSar angajamentele în întrecere. Dacă se constată nerealizarea indicilor cali­tativi se iau măsuri concrete, ope­rative. In asemenea cazuri gru­pele sindicale sunt ajutate să or­ganizeze operativ consfătuiri în care se pun în discuţie cei care au contribuit la rebutarea minereului. Aşa s-a petrecut şi cu echipele mi­nerilor Nicolae Păun şi Alexandru Feher, care în luna februarie au avut mult steril în minereul extras. Ca urmare a criticilor ce li s-au adus şi a ajutorului tovărăşesc ce li s-a acordat, echipele respective în cursul lunii martie nu au rebutat nici o tonă de minereu. In întrecere a căpătat o largă extindere ajutorul reciproc. Acolo unde unele echipe au continuat să extragă minereu cu mult steril vizibil, şefi ai echipelor fruntaşe au cerut să preia condu­cerea acestora. Luînd conducerea echipei lui Tiberiu Roşianu care realizase consecutiv minereu de slabă calitate, minerul fruntaş Gheorghe Ioniţă a ajutat această echipă ca în scurt timp să se ridice la nivelul realizărilor echipelor fruntaşe. Şi astfel de exemple sunt în prezent numeroase. Toate măsurile tehnico-organiza­­torice ce au fost luate i-au ajutat pe mineri să îmbunătăţească calita­tea minereului, să ajungă în lunile februarie şi martie să sporească conţinutul de metal în minereu cu 1,2 la sută faţă de cel planificat. Rezultatele bune înregistrate pînă acum sunt — s-ar putea spune — doar un început promiţător faţă de posibilităţile existente aici. Mai dăi­nuie încă unele lipsuri, care lichi­date ar putea asigura mobilizarea unor importante rezerve de creşte­re a producţiei de minereu. Aşa, de pildă, în prezent mina Teliuc dis­pune de aproape 60 autobasculante în stare să efectueze zilnic transpor­tul întregii producţii de minereu şi să evacueze sterilul pe haldă. Dar, în ultima vreme, o parte din auto­basculante stau imobilizate din lipsa pieselor de schimb. Faptul acesta duce la nerealizarea ritmică a pla­nului de producţie stabilit pentru sectoarele de la suprafaţă, la slaba utilizare a capacităţii excavatoare­lor. Pe de altă parte, prin neevacua­­rea la timp a sterilului de pe locu­rile de muncă se întîmplă ca mine­reul extras la a doua operaţie să se amestece cu sterilul, lucru ce duce la diminuarea calităţii. Cu o productivitate mult mai mare ar putea lucra toate sectoarele dacă acestea ar avea asigurate în permanenţă lemnul pentru armare şi piese de rezervă pentru utilaj. Iată doar cîteva din problemele ce-şi aşteaptă grabnic rezolvarea pentru ca într-adevăr producţia de minereu de fier a acestei exploatări să poată corespunde tot mai mult calitativ şi cantitativ cerinţelor jur­naliştilor de la Hunedoara şi Calan. A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Hunedoara REDUC PREŢUL DE COST LA FORAJ In schelele petroliere din cadrul întreprin­derii de foraj Craiova sondorii, brigadierii şi inginerii se întrec pen­tru obţinerea unor vi­teze sporite de foraj, pentru reducerea con­tinuă a cheltuielilor pe metru forat. Intr-o consfătuire a­­vută recent nume­roşi brigadieri au făcut bilanţul realizărilor din primul trimestru. Lucrînd la o sondă de mare adîncime bri­gada lui Ion Pantazi a depăşit cu 35 la sută sarcinile de plan ce-i reveneau pe primul trimestru, reali­zînd totodată economii in valoare de 180.000 lei Succese importante a obţinut şi brigada con­dusă de Ion Popescu, care folosind forajul cu turbina în procent de 78 la sută din totalul metrilor săpaţi, a ter­minat cu 8 zile mai devreme forajul unei sonde, înscriind tot­odată economii de 100.000 lei. Realizări importante au obţinut şi brigăzile conduse de Nicolae Moraru şi Vlad Vasile. (Coresp. „Munca“) Procedeu nou in fabricarea ţiglelor şi cărămizilor La fabrica de cărămizi şi ţigle „Mu­reşeni“ din Tg. Mureş s-a experi­mentat cu succes şi aplicat în pro­ducţie un nou procedeu­ de fabrica­ţie, fasonarea prin aburire a ţiglelor. Noua tehnologie prezintă o serie de avantaje faţă de procedeul de faso­nare la rece. în primul rînd se obţi­ne un produs de calitate superioară atît din punct de vedere al rezisten­ţei cît şi al aspectului comercial (exterior), deoarece aburii introduşi în presa Vacuum contribuie la o mai bună omogenizare a argilei şi astfel creşte rezistenţa la încovoiere a ţiglelor uscate cu 10—15 kg/cm.p., reducîndu-se şi rebuturile cu cel pu­ţin 2 la sută. (Coresp. „Munca“). Sporind productivitatea muncii Colectivul de muncă al secţiei sape cu role pentru foraj de la Uzinele constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“ Ploieşti a încheiat primul trimestru al anului cu un bogat bilanţ de realizări. S-au fabricat şi expediat schelelor petroliere în a­­ceastă perioadă peste plan 782 sape cu role pentru foraj. Cu acest număr de sape se pot fora 10 sonde. Succesele înregistrate se da­­toresc aplicării a o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, propuneri fă­cute de constructori în consfătuirile de producţie. Aşa, de pildă, s-au extins dispozitivele de prindere pneumatică a pie­selor, iar la maşi­nile de finisat s-au introdus dispoziti­ve universale pen­tru prinderea co­nurilor de sapă. In secţia de rectifi­cat fălci s-au a­­menajat planurile înclinate pentru transportul piese­lor. Ca urmare, productivitatea mun­cii a crescut în această perioadă cu 2,7 la sută faţă de plan. în primele rînduri în întrecerea socialistă sînt strungarul Ion Frîncu, frezorul Şte­fan Toncu, rectificatorul Constantin Ioniţă şi alţii. (Coresp. „Munca") Lucrările plenarei Consiliului Illatar al Inginerilor şi Tefeicierlor In R. I1. Romina Luni s-au deschis în Capitală lu­crările plenarei Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (C.N.I.T.) din R. P. Romina. La lucrări participă tov. Isac Mar­tin, preşedintele C.C.S., membri ai Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor, numeroşi invitaţi. Darea de seamă a Consiliului na­ţional al inginerilor şi tehnicienilor privind activitatea depusă pentru îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din 13—14 iulie 1962 a fost prezen­tată de tov. prof. univ. C. Dincu­­lescu, președintele C.N.I.T. Lucrările plenarei continuă. „Cine ştie meserie, răspunde“ De curînd, Comitetul Sindicatului uzinei „Balanţa“ — Sibiu a organi­zat un concurs „Cine ştie meserie, răspunde“, la care au asistat peste 250 de persoane. De data aceasta concurenţii au fost maiştrii din sec­torul I şi II, întrebările au fost le­gate de specialitatea fiecărui concu­rent, cît şi de probleme organizato­rice şi economice legate de procesul de producţie. Cele mai bune răspunsuri au fost date de maiştrii Dumitru Stănescu şi Ion Pop­a, care au răspuns foarte bine la toate întrebările, ocupînd locul I. Concurenţilor li s-au înmînat pre­mii în obiecte. Sandu Roman lăcătuş Pentru o producţie sporita de legume In acest an gospodă­ria agricolă de stat Gherla are planificat să cultive cu legume o suprafaţă de 50 ha. Pentru a obţine de pe această suprafaţă o producţie sporită de legume s-au luat din timp unele măsuri. S-a făcut fertilizarea întregii suprafeţe de­stinată cultivării cu legume, de asemenea, au fost pregătite în acest scop răsadurile de roşii, varză timpu­rie, salată, ardei şi alte legume pe o su­prafaţă de 1224 m. p. Brigada legumicolă condusă de Grigo­­re Dimitrov munce­şte în prezent cu multă pricepere la întreţine­rea răsadurilor, asigu­­rîndu-le o bună dez­voltare în vederea să­dirii lor în cîmp. Pînă acum s-au făcut, prin­tre alte lucrări, şi re­­picatul salatei pe o su­prafaţă de 500 m. p. (Coresp. „Munca“) DUMINICA SPORTIVA Din bogatul program al maniles­tărilor sportive de duminică din Ca­pitală, vă redăm trei imagini : „Graţie şi dinamism“ (In careul dinamo­­vist Ionescu şi Ştefănescu în duel cu Nunweiller III şi Popa). „Un nou punct“ (Ana Mocanu („Ştiinţa" Cluj) a tras peste blocajul echipei „Pro­­gresul“-București). „In lupta pentru puc“ (Lorincz („Steaua") va cîștiga. Fază din meciul „Steaua"—„Avîntul"-Gheorgheni). Concert spectacol Sala Teatrului de Stat din Petroşani nu a cunos­cut de mult aşa mare a­­fluenţă de spectatori. A­­cest lucru s-a petrecut cu ocazia turneului teatrului satiric-muzical „C. Tăna­­se“ din Bucureşti. Con­certul spectacol cu tema „Muzica bat-o vina” a a­­vut un succes extraordi­nar. Atît bucăţile de mu­zică din program, cît şi interpretarea excepţională a Dorinei Drăghici, artis­tă emerită, Sorinei Dan, surorilor Cozar, George Bunea, au făcut ca să se aplaude minute în şir. Prezentarea programului şi momentele vesele ale lui Alexandru Lulescu şi Nicu Constantin au con­tribuit, de asemenea, la acest succes. La înălţime a fost şi orchestra condu­să de Edmond Deda. Ion Crişan impiegat de mişcare Pe motonava „Transilvania“ Motonava „Transilvania" a plecat duminică în prima cursă din acest an, avind la bord 410 muncitori, mari­nari şi funcţionari din portul Constanta, cu familiile lor. In cele şapte zile, cît va dura croaziera, vor fi vizitate porturile sovietice Odesa, Yalta, Soci, Suhumi şi Ba­­tumi. In această lună, motonava „Transilvania“ va efec­­tua încă două curse pe aceeaşi rută, urmînd ca în luna mai să facă o croazieră în Marea Mediterană cu turişti străini. (Agerpres) Artiştii amatori în concurs Şi la Timişoara a în­ceput faza interîntreprin­­deri a celui de al 7-lea concurs pe ţară al forma­ţiilor artistice de amatori. Pe scena clubului „1 Mai“ în prezenţa a numeroşi oameni ai muncii au pre­zentat programe formaţii­le artistice din mai multe întreprinderi şi instituţii din oraş. De o bună apre­ciere s-au bucurat cu acest prilej taraful şi e­chipa de dansuri ale în­treprinderii de transpor­turi, orchestra de tambu­­raşi de la Uzinele meca­nice, brigada artistică de agitaţie de la O.C.L. In­dustrial, precum şi soliştii vocali şi instrumentişti Aritoaneta Mandan, Per­­sida Săbău, Pavel Roşu, Ion Sencovici şi alţii, care au prezentat cintece, dan­suri inspirate din viaţa nouă de azi. (Coresp. „Munca“) Plăcut şi instructiv Peste 800 petrolişti şi alţi oameni ai muncii din Ploieşti, Cîmpina, Tîrgovişte şi Buzău au vizitat duminică nu­meroase muzee şi cartiere ale Capitalei, precum şi di­verse localităţi pitoreşti din ţară. Cu trenuri sau vagoane speciale, cu autocare, mai mult de 12 000 oameni ai mun­cii din întreprinderile industriale ale regiunii, construc­tori, colectivişti, etc. au vizitat în primele trei luni ale anului Capitala ţării, staţiunile de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. Pitorescul specific al regiunii Ploieşti, noi­le construcţii ridi­cate aici, muzeele, au atras şi în acest an numeroşi turişti din diferite regiuni ale ţării şi din stră­inătate. .. (Agerpres) Fiecare al lll-lea salariat depunător la C. E. C. De curînd a luat fiinţă la între­prinderea „Vitrometan“ din Mediaş un ghişeu C.E.C. Numărul depunăto­rilor la C.E.C., angajaţi ai fabricii, este în continuă creştere. în prezent, fiecare al 3-lea angajat al fabricii este depunător la C.E.C. Dumitru Ananovici muncitor .Vedere din noul cartier al Galaţiului, Ţiglina, care va fi locuit de siderurgiştii noului combinat Foto : A. TRANDAFIRESCU A In aşteptarea oaspeţilor In staţiunile balneare, casele de odihnă şi cabanele turistice din regiunea Cluj se fac intense pregătiri în vederea primirii oaspeţilor. Pînă acum, în acest an s-au efectuat lucrări de modernizare a acestor unităţi în va­loare de peste 2.500.000 lei. în prezent se execută noi lucrări pentru a oferi oa­menilor muncii condiţii mai bune de odihnă şi trata­ment. Astfel, în prima jumătate a acestui an se vor termina lucrarea de alimentare cu apă potabilă a sta­ţiunii Sîngiorz Băi şi racordarea la sistemul energetic naţional. Vor fi e­lectrificate cabanele turistice de la Cheile Turzii şi Scă­rişoara, se amenajează noi drumuri spre staţiunea So­­meşeni de lingă Cluj, spre gheţarul de la Scărişoara. De asemenea, au început şi acţiunile de întreţinere şi în­frumuseţare de parcuri şi zone verzi. (Coresp. „Munca") Bloc cu 100 de apartamente La Arad a fost terminat şi dat recent în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu 100 de apartamente. Printre cei care s-au mutat în casă nouă se numără 30 de salariaţi de la uzinele textile „30 Decembrie“, 15 de la fabrica „Teba", 10 de la depoul de locomotive şi alţii. (Coresp. „Munca“) Conform mostrei etalon Obţinerea unei cali­tăţi superioare a pro­duselor constituie o preocupare principală a colectivului fabricii de încălţăminte „Par­tizanul“ din Bacău. Un stimulent important în această privinţă este faptul că produsele în­treprinderii sînt livra­te beneficiarilor pe bază de mostre etalon. Pentru a se asigura o calitate ireproşabilă a produsului finit, de cu­rînd s-a introdus aici sistemul expunerii de mostre etalon pe faze de fabricaţie. La fa­zele „cusut feţe", „tăl­­puit“, „tras pe cala­pod“, „cusut talpa" ca şi la celelalte ce ur­mează în ordinea procesului tehnologic, muncitorii au în per­manenţă posibilitatea de a compara lucrul efectuat de ei cu mostra etalon. Efi­cienţa măsurilor luate este oglindită de rea­lizările frumoase obţi­nute de colectivul în­treprinderii pe peri­oada care s-a scurs în acest an, concretizate în îmbunătăţirea indi­cilor de calitate. (Coresp. „Munca“) LA CHEUL ARGEŞULUI „Mîine-n sat lumina se întinde, Şi-n granit istoria o scrim, Mulţumim partidului ce-aprinde, Flacăra, la care ne călim...“ Cuvintele acestea, desprinse parcă dintr-o baladă populară, au coborît din nordul ţării tocmai aici, în sud, în mijlocul dăltuito­­rilor în piatră, deschizătorilor de energie ai Hidrocentralei „16 Fe­bruarie 1933“ de pe Argeş. Meşteri încercaţi l-au fredonat întîia oară acolo, sus, în Bicaz, a­­poi l-au adus cu ei aici, împreu­nă cu uneltele de oţel. Şi în cli­,­pe de răgaz, ori în iureşul clo­cotitor al muncii, cîntecul poves­teşte celor din jur despre o „mare" cuprinsă între braţe de stîncă. S-au adunat aici, la Cheile Ar­geşului, mulţime de oameni din cele patru zări ale ţării, alături de cei ce-au dăltuit Bicazul, u­­nindu-şi braţele intr-o forţă uria­şă, ce va descătuşa o altă forţă dătătoare de lumină, energie şi rod bogat. Privind, totul te îmbie să guşti, prin vibraţiile sufletului, fru­museţea acestor locuri. Dar, fru­museţea muncii creatoare a oamenilor le întrece pe toate. Costică Antonoaia, venit de la Bicaz, a deschis aici, primul, frontul de lucru la tunelul de aducţie principal. Un om din­tr-o bucată, ca şi stînca. Asaltează cu toată vigoarea şi tinereţea lui, împreună cu brigada, tăria rocii, realizînd în mărime naturală li­niile schiţei studiate pînă seara tîrziu, cu fruntea boltită, spriji­nită în palme. Avîntaţi în aceeaşi întrecere dătătoare de noi emoţii ale muncii împlinite, Ştefan Cozac şi Pavel Oţel, tot de la Bicaz, cu sclipiri de scîntei în ochi şi tării de oţel în pumni, străpung laolaltă cu tinerii argeşeni din brigada lor primul tunel de de­viere. „La Bicaz am învăţat, aici dăm examenul" — afirmă ei cu justificată mindrie în glas. Şi faptele lor stau mărturie... ...Iată, o explozie a zguduit stîn­­cile şi văzduhul. Ecoul îşi face loc prin monumentalul culoar natural hăuind pînă dincolo de culmile colţuroase. Alte stinct dinamitate, alte bubuituri acope­ră duduitul compresoarelor tre­zind pleşuvii munţi încremeniţi de milenii... In stingă noastră, apa Argeşului, aici limpede ca rouă, dincolo învolburată, alear­gă la vale printre stînci. Mai jos se află traseul galeriei de fugă. In aceste locuri brigada lui Tu­dor Moraru sfarmă în adîncime stînca pentru a ticlui cursul pe care va alerga năvalnic apa în­spumată, abia scăpată din bătaia turbinelor. Şi aici, doi munţi îşi vor da mina pentru a stăvili apa Arge­şului într-o „mare“ albastră. Ar­geşul îşi înnoieşte nu numai cursul, ci şi istoria. In curînd, Ne­­goiul şi Moldovanu se vor o­­glindi în adîncimea apei, ca şi Ceahlăul. Se înserează. La Cheile Arge­şului se îndeasă întunericul pînă cină luna îşi face apariţia după creasta masivului din stingă. Se schimbă ca prin farmec coloritul, peisajul. Stîricile, faţă-n faţă, par nişte cerberi fabuloşi ce abia aşteaptă să se înfrunte... Argeşul freamătă uniform şi melodios. Undeva, mai la vale, pe malul său sting, o chitară a prins să evite în umbra liniştită a nopţii.­ Un glas de fată acoperă uşor strunele, apoi al unui băiat. E o melodie plină de gingăşie şi dra­goste. — Ştii cine sunt ? îmi spune în­soţitorul meu, Alexandru Boghi­­nă, unul dintre cei ce se înfruntă cu munţii... Doi tineri, muncitori de nădejde, la care vom juca în curînd la nunta lor... Aceasta e a treia nuntă la baraj. într-o mare familie, se va uni o nouă familie. DIONISIE GHIŢA corespondent voluntar

Next