Munca, aprilie 1963 (Anul 19, nr. 4792-4816)
1963-04-02 / nr. 4792
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX.—nr. 4792 Marți 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani Lucrînd cu multă atenţie la un turbogenerator de 4000 kw, frezorul Petre Neacşu de la ateliereul de mecanică mijlocie şi uşoară al Uzinei constructoare de maşini Reşiţa îşi depăşeşte sarcinile sale de plan în medie cu 20—25 la sută Foto : L. TIBOR Furnalelor-minereu de calitate Pentru a satisface cerinţele mereu crescînde de minereu pentru furnalele din Hunedoara şi Calan, colectivul de la exploatarea Teliuc desfăşoară o vie întrecere socialistă în cadrul căreia acordă o mare atenţie valorificării rezervelor de sporire a productivităţii muncii şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. Ţinînd seama de faptul că aici exploatarea zăcămintelor se face în bună parte prin decopertare, comitetul sindicatului şi-a îndreptat în mod deosebit activitatea spre sectoarele de „la zi". Pe baza unor studii efectuate, s-a constatat că este cu putinţă să se îmbunătăţească mult procesul de extracţie a minereului, lucru ce ar permite să se ridice cu mult randamentul pe fiecare echipă. Comisia inginerilor şi tehnicienilor a fost mobilizată pentru a sprijini aplicarea procedeului de împuşcare în masă a rocilor, procedeu bazat pe măsurători topografice. Această importantă operaţie, de care depinde mult calitatea minereului, este dirijată acum în raport de structura lor geologică, prin împuşcarea combinată a masei miniere cu intercalaţii mari de steril. Ea constă în forarea unor găuri adînci verticale în masiv și a unor găuri orizontale executate cu foreze electropneumatice. Artificierii trec mai întîi la pușcarea găurilor verticale, lăsînd intact pintenul de minereu. După evacuarea completă a sterilului rezultat din această împuşcare se execută împuşcarea găurilor orizontale, scoţîndu-se astfel filonul întreg. In felul acesta se obţin o mai bună puritate a minereului şi o granulaţie corespunzătoare. O altă problemă de care s-a ocupat comisia inginerilor şi tehnicienilor este mecanizarea totală a evacuării sterilului de la staţia de sortare. Mecanizarea permite folosirea mai bună a capacităţii silozurilor şi elimină posibilitatea strecurării sterilului mărunt în minereul livrat furnaliştilor. De asemenea, prin organizarea mai bună a lucrului la banda de claubaj, prin întărirea controlului s-a asigurat o mai bună dozare a minereului. Furnaliştii de la uzina „Victoria“Calan au fost cîndva nemulţumiţi pentru faptul că minerii de la Teliuc le-au trimis uneori minereu (siderită) insuficient prăjit, în cantităţi insuficiente. Cauza : capacitatea mică a cuptoarelor de prăjit şi organizarea defectuoasă a muncii la cuptoare. Această stare de lucruri a fost lichidată prin repararea şi punerea în funcţiune a unui cuptor vechi, mărirea capacităţii celorlalte cuptoare, prin unele modificări constructive, îmbunătăţirea procesului de ardere în cuptoare, mecanizarea încărcării prin dotarea lor cu autobasculante care execută transportul minereului şi totodată încărcarea lui directă în cuptoare In prezent există la fiecare loc de muncă grafice prin care se urmăreşte zilnic felul cum sectoarele, brigăzile şi echipele îşi realizează din experienţa minerilor de la GheSar angajamentele în întrecere. Dacă se constată nerealizarea indicilor calitativi se iau măsuri concrete, operative. In asemenea cazuri grupele sindicale sunt ajutate să organizeze operativ consfătuiri în care se pun în discuţie cei care au contribuit la rebutarea minereului. Aşa s-a petrecut şi cu echipele minerilor Nicolae Păun şi Alexandru Feher, care în luna februarie au avut mult steril în minereul extras. Ca urmare a criticilor ce li s-au adus şi a ajutorului tovărăşesc ce li s-a acordat, echipele respective în cursul lunii martie nu au rebutat nici o tonă de minereu. In întrecere a căpătat o largă extindere ajutorul reciproc. Acolo unde unele echipe au continuat să extragă minereu cu mult steril vizibil, şefi ai echipelor fruntaşe au cerut să preia conducerea acestora. Luînd conducerea echipei lui Tiberiu Roşianu care realizase consecutiv minereu de slabă calitate, minerul fruntaş Gheorghe Ioniţă a ajutat această echipă ca în scurt timp să se ridice la nivelul realizărilor echipelor fruntaşe. Şi astfel de exemple sunt în prezent numeroase. Toate măsurile tehnico-organizatorice ce au fost luate i-au ajutat pe mineri să îmbunătăţească calitatea minereului, să ajungă în lunile februarie şi martie să sporească conţinutul de metal în minereu cu 1,2 la sută faţă de cel planificat. Rezultatele bune înregistrate pînă acum sunt — s-ar putea spune — doar un început promiţător faţă de posibilităţile existente aici. Mai dăinuie încă unele lipsuri, care lichidate ar putea asigura mobilizarea unor importante rezerve de creştere a producţiei de minereu. Aşa, de pildă, în prezent mina Teliuc dispune de aproape 60 autobasculante în stare să efectueze zilnic transportul întregii producţii de minereu şi să evacueze sterilul pe haldă. Dar, în ultima vreme, o parte din autobasculante stau imobilizate din lipsa pieselor de schimb. Faptul acesta duce la nerealizarea ritmică a planului de producţie stabilit pentru sectoarele de la suprafaţă, la slaba utilizare a capacităţii excavatoarelor. Pe de altă parte, prin neevacuarea la timp a sterilului de pe locurile de muncă se întîmplă ca minereul extras la a doua operaţie să se amestece cu sterilul, lucru ce duce la diminuarea calităţii. Cu o productivitate mult mai mare ar putea lucra toate sectoarele dacă acestea ar avea asigurate în permanenţă lemnul pentru armare şi piese de rezervă pentru utilaj. Iată doar cîteva din problemele ce-şi aşteaptă grabnic rezolvarea pentru ca într-adevăr producţia de minereu de fier a acestei exploatări să poată corespunde tot mai mult calitativ şi cantitativ cerinţelor jurnaliştilor de la Hunedoara şi Calan. A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Hunedoara REDUC PREŢUL DE COST LA FORAJ In schelele petroliere din cadrul întreprinderii de foraj Craiova sondorii, brigadierii şi inginerii se întrec pentru obţinerea unor viteze sporite de foraj, pentru reducerea continuă a cheltuielilor pe metru forat. Intr-o consfătuire avută recent numeroşi brigadieri au făcut bilanţul realizărilor din primul trimestru. Lucrînd la o sondă de mare adîncime brigada lui Ion Pantazi a depăşit cu 35 la sută sarcinile de plan ce-i reveneau pe primul trimestru, realizînd totodată economii in valoare de 180.000 lei Succese importante a obţinut şi brigada condusă de Ion Popescu, care folosind forajul cu turbina în procent de 78 la sută din totalul metrilor săpaţi, a terminat cu 8 zile mai devreme forajul unei sonde, înscriind totodată economii de 100.000 lei. Realizări importante au obţinut şi brigăzile conduse de Nicolae Moraru şi Vlad Vasile. (Coresp. „Munca“) Procedeu nou in fabricarea ţiglelor şi cărămizilor La fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş s-a experimentat cu succes şi aplicat în producţie un nou procedeu de fabricaţie, fasonarea prin aburire a ţiglelor. Noua tehnologie prezintă o serie de avantaje faţă de procedeul de fasonare la rece. în primul rînd se obţine un produs de calitate superioară atît din punct de vedere al rezistenţei cît şi al aspectului comercial (exterior), deoarece aburii introduşi în presa Vacuum contribuie la o mai bună omogenizare a argilei şi astfel creşte rezistenţa la încovoiere a ţiglelor uscate cu 10—15 kg/cm.p., reducîndu-se şi rebuturile cu cel puţin 2 la sută. (Coresp. „Munca“). Sporind productivitatea muncii Colectivul de muncă al secţiei sape cu role pentru foraj de la Uzinele constructoare de utilaj petrolier „1 Mai“ Ploieşti a încheiat primul trimestru al anului cu un bogat bilanţ de realizări. S-au fabricat şi expediat schelelor petroliere în această perioadă peste plan 782 sape cu role pentru foraj. Cu acest număr de sape se pot fora 10 sonde. Succesele înregistrate se datoresc aplicării a o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, propuneri făcute de constructori în consfătuirile de producţie. Aşa, de pildă, s-au extins dispozitivele de prindere pneumatică a pieselor, iar la maşinile de finisat s-au introdus dispozitive universale pentru prinderea conurilor de sapă. In secţia de rectificat fălci s-au amenajat planurile înclinate pentru transportul pieselor. Ca urmare, productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 2,7 la sută faţă de plan. în primele rînduri în întrecerea socialistă sînt strungarul Ion Frîncu, frezorul Ştefan Toncu, rectificatorul Constantin Ioniţă şi alţii. (Coresp. „Munca") Lucrările plenarei Consiliului Illatar al Inginerilor şi Tefeicierlor In R. I1. Romina Luni s-au deschis în Capitală lucrările plenarei Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (C.N.I.T.) din R. P. Romina. La lucrări participă tov. Isac Martin, preşedintele C.C.S., membri ai Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor, numeroşi invitaţi. Darea de seamă a Consiliului naţional al inginerilor şi tehnicienilor privind activitatea depusă pentru îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din 13—14 iulie 1962 a fost prezentată de tov. prof. univ. C. Dinculescu, președintele C.N.I.T. Lucrările plenarei continuă. „Cine ştie meserie, răspunde“ De curînd, Comitetul Sindicatului uzinei „Balanţa“ — Sibiu a organizat un concurs „Cine ştie meserie, răspunde“, la care au asistat peste 250 de persoane. De data aceasta concurenţii au fost maiştrii din sectorul I şi II, întrebările au fost legate de specialitatea fiecărui concurent, cît şi de probleme organizatorice şi economice legate de procesul de producţie. Cele mai bune răspunsuri au fost date de maiştrii Dumitru Stănescu şi Ion Popa, care au răspuns foarte bine la toate întrebările, ocupînd locul I. Concurenţilor li s-au înmînat premii în obiecte. Sandu Roman lăcătuş Pentru o producţie sporita de legume In acest an gospodăria agricolă de stat Gherla are planificat să cultive cu legume o suprafaţă de 50 ha. Pentru a obţine de pe această suprafaţă o producţie sporită de legume s-au luat din timp unele măsuri. S-a făcut fertilizarea întregii suprafeţe destinată cultivării cu legume, de asemenea, au fost pregătite în acest scop răsadurile de roşii, varză timpurie, salată, ardei şi alte legume pe o suprafaţă de 1224 m. p. Brigada legumicolă condusă de Grigore Dimitrov munceşte în prezent cu multă pricepere la întreţinerea răsadurilor, asigurîndu-le o bună dezvoltare în vederea sădirii lor în cîmp. Pînă acum s-au făcut, printre alte lucrări, şi repicatul salatei pe o suprafaţă de 500 m. p. (Coresp. „Munca“) DUMINICA SPORTIVA Din bogatul program al manilestărilor sportive de duminică din Capitală, vă redăm trei imagini : „Graţie şi dinamism“ (In careul dinamovist Ionescu şi Ştefănescu în duel cu Nunweiller III şi Popa). „Un nou punct“ (Ana Mocanu („Ştiinţa" Cluj) a tras peste blocajul echipei „Progresul“-București). „In lupta pentru puc“ (Lorincz („Steaua") va cîștiga. Fază din meciul „Steaua"—„Avîntul"-Gheorgheni). Concert spectacol Sala Teatrului de Stat din Petroşani nu a cunoscut de mult aşa mare afluenţă de spectatori. Acest lucru s-a petrecut cu ocazia turneului teatrului satiric-muzical „C. Tănase“ din Bucureşti. Concertul spectacol cu tema „Muzica bat-o vina” a avut un succes extraordinar. Atît bucăţile de muzică din program, cît şi interpretarea excepţională a Dorinei Drăghici, artistă emerită, Sorinei Dan, surorilor Cozar, George Bunea, au făcut ca să se aplaude minute în şir. Prezentarea programului şi momentele vesele ale lui Alexandru Lulescu şi Nicu Constantin au contribuit, de asemenea, la acest succes. La înălţime a fost şi orchestra condusă de Edmond Deda. Ion Crişan impiegat de mişcare Pe motonava „Transilvania“ Motonava „Transilvania" a plecat duminică în prima cursă din acest an, avind la bord 410 muncitori, marinari şi funcţionari din portul Constanta, cu familiile lor. In cele şapte zile, cît va dura croaziera, vor fi vizitate porturile sovietice Odesa, Yalta, Soci, Suhumi şi Batumi. In această lună, motonava „Transilvania“ va efectua încă două curse pe aceeaşi rută, urmînd ca în luna mai să facă o croazieră în Marea Mediterană cu turişti străini. (Agerpres) Artiştii amatori în concurs Şi la Timişoara a început faza interîntreprinderi a celui de al 7-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori. Pe scena clubului „1 Mai“ în prezenţa a numeroşi oameni ai muncii au prezentat programe formaţiile artistice din mai multe întreprinderi şi instituţii din oraş. De o bună apreciere s-au bucurat cu acest prilej taraful şi echipa de dansuri ale întreprinderii de transporturi, orchestra de tamburaşi de la Uzinele mecanice, brigada artistică de agitaţie de la O.C.L. Industrial, precum şi soliştii vocali şi instrumentişti Aritoaneta Mandan, Persida Săbău, Pavel Roşu, Ion Sencovici şi alţii, care au prezentat cintece, dansuri inspirate din viaţa nouă de azi. (Coresp. „Munca“) Plăcut şi instructiv Peste 800 petrolişti şi alţi oameni ai muncii din Ploieşti, Cîmpina, Tîrgovişte şi Buzău au vizitat duminică numeroase muzee şi cartiere ale Capitalei, precum şi diverse localităţi pitoreşti din ţară. Cu trenuri sau vagoane speciale, cu autocare, mai mult de 12 000 oameni ai muncii din întreprinderile industriale ale regiunii, constructori, colectivişti, etc. au vizitat în primele trei luni ale anului Capitala ţării, staţiunile de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. Pitorescul specific al regiunii Ploieşti, noile construcţii ridicate aici, muzeele, au atras şi în acest an numeroşi turişti din diferite regiuni ale ţării şi din străinătate. .. (Agerpres) Fiecare al lll-lea salariat depunător la C. E. C. De curînd a luat fiinţă la întreprinderea „Vitrometan“ din Mediaş un ghişeu C.E.C. Numărul depunătorilor la C.E.C., angajaţi ai fabricii, este în continuă creştere. în prezent, fiecare al 3-lea angajat al fabricii este depunător la C.E.C. Dumitru Ananovici muncitor .Vedere din noul cartier al Galaţiului, Ţiglina, care va fi locuit de siderurgiştii noului combinat Foto : A. TRANDAFIRESCU A In aşteptarea oaspeţilor In staţiunile balneare, casele de odihnă şi cabanele turistice din regiunea Cluj se fac intense pregătiri în vederea primirii oaspeţilor. Pînă acum, în acest an s-au efectuat lucrări de modernizare a acestor unităţi în valoare de peste 2.500.000 lei. în prezent se execută noi lucrări pentru a oferi oamenilor muncii condiţii mai bune de odihnă şi tratament. Astfel, în prima jumătate a acestui an se vor termina lucrarea de alimentare cu apă potabilă a staţiunii Sîngiorz Băi şi racordarea la sistemul energetic naţional. Vor fi electrificate cabanele turistice de la Cheile Turzii şi Scărişoara, se amenajează noi drumuri spre staţiunea Someşeni de lingă Cluj, spre gheţarul de la Scărişoara. De asemenea, au început şi acţiunile de întreţinere şi înfrumuseţare de parcuri şi zone verzi. (Coresp. „Munca") Bloc cu 100 de apartamente La Arad a fost terminat şi dat recent în folosinţă un nou bloc de locuinţe cu 100 de apartamente. Printre cei care s-au mutat în casă nouă se numără 30 de salariaţi de la uzinele textile „30 Decembrie“, 15 de la fabrica „Teba", 10 de la depoul de locomotive şi alţii. (Coresp. „Munca“) Conform mostrei etalon Obţinerea unei calităţi superioare a produselor constituie o preocupare principală a colectivului fabricii de încălţăminte „Partizanul“ din Bacău. Un stimulent important în această privinţă este faptul că produsele întreprinderii sînt livrate beneficiarilor pe bază de mostre etalon. Pentru a se asigura o calitate ireproşabilă a produsului finit, de curînd s-a introdus aici sistemul expunerii de mostre etalon pe faze de fabricaţie. La fazele „cusut feţe", „tălpuit“, „tras pe calapod“, „cusut talpa" ca şi la celelalte ce urmează în ordinea procesului tehnologic, muncitorii au în permanenţă posibilitatea de a compara lucrul efectuat de ei cu mostra etalon. Eficienţa măsurilor luate este oglindită de realizările frumoase obţinute de colectivul întreprinderii pe perioada care s-a scurs în acest an, concretizate în îmbunătăţirea indicilor de calitate. (Coresp. „Munca“) LA CHEUL ARGEŞULUI „Mîine-n sat lumina se întinde, Şi-n granit istoria o scrim, Mulţumim partidului ce-aprinde, Flacăra, la care ne călim...“ Cuvintele acestea, desprinse parcă dintr-o baladă populară, au coborît din nordul ţării tocmai aici, în sud, în mijlocul dăltuitorilor în piatră, deschizătorilor de energie ai Hidrocentralei „16 Februarie 1933“ de pe Argeş. Meşteri încercaţi l-au fredonat întîia oară acolo, sus, în Bicaz, apoi l-au adus cu ei aici, împreună cu uneltele de oţel. Şi în cli,pe de răgaz, ori în iureşul clocotitor al muncii, cîntecul povesteşte celor din jur despre o „mare" cuprinsă între braţe de stîncă. S-au adunat aici, la Cheile Argeşului, mulţime de oameni din cele patru zări ale ţării, alături de cei ce-au dăltuit Bicazul, unindu-şi braţele intr-o forţă uriaşă, ce va descătuşa o altă forţă dătătoare de lumină, energie şi rod bogat. Privind, totul te îmbie să guşti, prin vibraţiile sufletului, frumuseţea acestor locuri. Dar, frumuseţea muncii creatoare a oamenilor le întrece pe toate. Costică Antonoaia, venit de la Bicaz, a deschis aici, primul, frontul de lucru la tunelul de aducţie principal. Un om dintr-o bucată, ca şi stînca. Asaltează cu toată vigoarea şi tinereţea lui, împreună cu brigada, tăria rocii, realizînd în mărime naturală liniile schiţei studiate pînă seara tîrziu, cu fruntea boltită, sprijinită în palme. Avîntaţi în aceeaşi întrecere dătătoare de noi emoţii ale muncii împlinite, Ştefan Cozac şi Pavel Oţel, tot de la Bicaz, cu sclipiri de scîntei în ochi şi tării de oţel în pumni, străpung laolaltă cu tinerii argeşeni din brigada lor primul tunel de deviere. „La Bicaz am învăţat, aici dăm examenul" — afirmă ei cu justificată mindrie în glas. Şi faptele lor stau mărturie... ...Iată, o explozie a zguduit stîncile şi văzduhul. Ecoul îşi face loc prin monumentalul culoar natural hăuind pînă dincolo de culmile colţuroase. Alte stinct dinamitate, alte bubuituri acoperă duduitul compresoarelor trezind pleşuvii munţi încremeniţi de milenii... In stingă noastră, apa Argeşului, aici limpede ca rouă, dincolo învolburată, aleargă la vale printre stînci. Mai jos se află traseul galeriei de fugă. In aceste locuri brigada lui Tudor Moraru sfarmă în adîncime stînca pentru a ticlui cursul pe care va alerga năvalnic apa înspumată, abia scăpată din bătaia turbinelor. Şi aici, doi munţi îşi vor da mina pentru a stăvili apa Argeşului într-o „mare“ albastră. Argeşul îşi înnoieşte nu numai cursul, ci şi istoria. In curînd, Negoiul şi Moldovanu se vor oglindi în adîncimea apei, ca şi Ceahlăul. Se înserează. La Cheile Argeşului se îndeasă întunericul pînă cină luna îşi face apariţia după creasta masivului din stingă. Se schimbă ca prin farmec coloritul, peisajul. Stîricile, faţă-n faţă, par nişte cerberi fabuloşi ce abia aşteaptă să se înfrunte... Argeşul freamătă uniform şi melodios. Undeva, mai la vale, pe malul său sting, o chitară a prins să evite în umbra liniştită a nopţii. Un glas de fată acoperă uşor strunele, apoi al unui băiat. E o melodie plină de gingăşie şi dragoste. — Ştii cine sunt ? îmi spune însoţitorul meu, Alexandru Boghină, unul dintre cei ce se înfruntă cu munţii... Doi tineri, muncitori de nădejde, la care vom juca în curînd la nunta lor... Aceasta e a treia nuntă la baraj. într-o mare familie, se va uni o nouă familie. DIONISIE GHIŢA corespondent voluntar