Munca, mai 1963 (Anul 19, nr. 4817-4841)
1963-05-03 / nr. 4817
Nr. 4817 Demni de realizările obţinute încă din primele ore ale dimineţii, Clujul, îmbrăcat sărbătoreşte cu mii de drapele roşii şi tricolore, cu lozinci şi flori, a fost cuprins de animaţie şi voie bună. Potrivit tradiţiei, fanfarele cîntînd marşuri muncitoreşti, au străbătut de la un capăt la altul străzile oraşului. Coloane de demonstranţi au trecut prin faţa tribunei. Colective de muncitori din întreprinderile industriale au purtat grafice şi panouri pe care erau scrise realizările obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, şi alături de grafice, portrete ale evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Iată-i pe muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina „Tehnofrig“. Pe unul din grafice se poate citi că în primul trimestru ei au construit peste plan utilaje frigorifice în greutate de peste 46.000 kg. Au urmat apoi oameni de ştiinţă şi cultură. In ultimul timp ei au elaborat noi şi valoroase lucrări ştiinţifice, au înfăptuit cercetări remarcabile în domeniile chimiei, biologiei, matematicii, istoriei, lingvisticii etc., au contribuit alături de ceilalţi oameni de ştiinţă din ţară la elaborarea de tratate şi dicţionare ca: „Istoria Romîniei“, „Atlasul lingvistic romín", „Flora R.P.R.“, Dicţionarul enciclopedic român şi altele. Alături de oamenii muncii din întreprinderi şi de pe ogoare, ei au manifestat deplina lor încredere în politica partidului nostru, hotărîrea lor de a-şi aduce în şi mai mare măsură aportul la înflorirea ştiinţei şi culturii puse în slujba desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. (Coresp. „Munca") Pe estrade şi în Numai zimbete, numai cintece! După terminarea demonstraţiei, marea de oameni s-a ramificat pe toate arterele Capitalei noastre împodobită de sărbătoare. Şi oamenii erau împodobiţi. Pe feţe, numai zimbete, pe buze, numai cintece! Mulţi poate nici nu au mai trecut pe acasă în această zi. Valurile i-au purtat spre parcuri, spre pieţe, unde estrade frumos aranjate îi îmbiau cu cintece şi jocuri. în Piaţa Republicii, pînă seara tîrziu reflectoarele au luminat scena. Pînă seara tîrziu familii întregi, perechi de tineri, au urmărit bogatul program artistic. Nimeni nu se îndura să plece. Fiecare voia să asculte şi repertoriul fanfarei M.F.A. şi cîntecele închinate partidului şi zilei de 1 Mai executate de corul Filarmonicii „George Enescu“ sub bagheta dirjorului Vasile Pîntea şi programul artiştilor amatori din formaţia sindicatului „Centrocoop“, compusă dintr-un cor de 89 de persoane, o orchestră de muzică populară şi uşoară. După ce ochii spectatorilor s-au delectat cu măiestria dansatorilor de la Fabrica de ţigarete Bucureşti şi cu frumuseţea costumelor lor olteneşti, plecarea a fost din nou amînată : pe estradă evolua reputatul ansamblu artistic al Sfatului popular al Capitalei. „Vine iarăşi primăvara, Peste cîmpuri, peste plai, Veselie-n toată ţara, C-a venit întîi de Mai“, intona corul ansamblului şi fiecare urmărea în gînd sau murmura încet cunoscutul cîntec al lui Ciprian Porumbescu. O orchestră de 48 de persoane a acompaniat apoi pe cunoscuţii solişti vocali Ana Pop-Corondan, Aurel Ioniţă, Magdalena Călinescu, Ştefania Rareş, Tudor Heria, Ştefania Stere şi pe soliştii instrumentişti Radu Simion şi Stanciu Simion (laureat al festivalurilor tineretului de la Vienna şi Helsinki), sau Ion Lăceanu, laureat al festivalurilor de la Varşovia, Moscova şi Helsinki. Ca şi melodiile, dansurile executate de cele 16 perechi ale ansamblului S.P.C. au reprezentat folclorul tuturor regiunilor ţării noastre şi dintre ele, suita feciorească „Haidăul“ — un excelent dans de voinicie, care cere o mare virtuozitate — a fost răsplătit cu aplauzele admirative ale oamenilor care, umărîngă umăr, umpleau marea piaţă. Şi «n» să pleci cînd, după aceea, a cîntat melodii de dans solista Ileana Grigoriu cu orchestra de muzică populară şi uşoară a T.A.P.L. Bucureşti condusă de Mişu Predescu ? Oamenii au încins hore, au dansat pînă noaptea tîrziu. Şi din nou, în noaptea izgonită de luminile neonice, străzile Bucureştului, în seara de 1 Mai, semănau cu nişte rîuri mari, ale căror valuri vesele şi uriaşe le formau oamenii. Oameni veseli şi fericiţi! OLGA ŢICLEANU Intilnirea tineretului In Parcul Herăstrău, florile s-au deschis într-o bogăţie de nuanţe. Apa lacului tresaltă în valuri mici. Fîntînile arteziene îşi deschid în văzduh evantaiul transparent. Parcul primăvăratic îşi primeşte oaspeţii în straie de sărbătoare... Paraschiva Blaga a venit de undeva de prin părţile Sibiului. Poartă ie şi fată. E mîndră în costumul ei. Stă pe malul lacului şi povesteşte sorei sale despre succesele colectiviştilor din gospodăria agricolă colectivă „Viitorul“. Sora sa, Ana Serini, ţesătoare la filatura „Dacia“, o întrerupe din cînd în cînd cu cite o întrebare. Cite nu are de povestit şi ea despre munca sa şi a colectivului din care face parte. E sărbătoare şi oamenii vorbesc cu mîndrie despre succesele lor... Ilie Tudor, tubat la cariera „Căţelu“, împreună cu soţia şi fiul său zoresc pasul către estradă. Vor să ocupe locuri cit mai aproape de scenă. Spectacolul începe. Artiştii amatori de la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" prezintă un program alcătuit din coruri, melodii de muzică populară şi uşoară, dansuri moldoveneşti. Spectatorii aplaudă cu căldură pe soliştii de muzică populară Vali Munteanu (muncitoare la legătorie) şi Constantin Buburuz (maşinist). Primită cu aplauze, orchestra de stat „Barbu Lăutaru“ îşi începe programul cu o suită ţărănească. Maria Lătăreţu, Ana Ispas şi Ion Cristoreanu sînt rechemaţi cu ropote de aplauze să repete cîntecele interpretate. In pas uşor se prind în vîrtejul dansului fete şi băieţi din Ansamblul „Ciocîrlia“. ...Peste parc coboară înserarea. Pe lac zeci de ambarcaţiuni plutesc uşor. Legate de catarge, zeci de becuri, ghirlande luminoase, se reflectă în apa lacului în sclipiri multicolore. P. IORDACHE ...Trec constructorii Coloană lingă coloană, ca un fluviu uriaş, oamenii muncii din oraşul Galati au defilat prin faţa tribunei cu entuziasmul generat de bucuria muncii împlinite. In frunte au păşit constructorii — făuritorii cetăţii de otel. Carele alegorice simbolizează aspecte din munca constructorilor de locuinţe, numeroase panouri şi grafice scot in evidenţă succesele obţinute de constructori in cinstea zilei de 1 Mai. Printre cei din coloane se găseau şi dulgherul Mareş Constantin, betonistul Paul Simionescu, sudorul Alexandru Velechi, cunoscuţi pentru lucrările lor de calitate superioară, mecanicul Pavel Ilicev, inovator preţuit şi stimat şi alţi constructori. Prin munca lor şi a Întregului colectiv de constructori, rind pe rind, pe dealul Fileştiului au prins să se ridice obiectivele viitorului combinat sidergic,de la Galaţi, iar la Ţiglina — un adevărat oraş la carenumai anul acesta se vor mai adăuga încă 2400 de apartamente. In soarele strălucitor al acestei sărbători, miile de constructori şi-au exprimat bucuria vieţii moi, înfloritoare, dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de partid, hotărîrea de a traduce in viată măreţele sarcini trasate de Congresul al llî-lea al P.M.R. (Coresp. „Munca“) MUNKA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară M î n d r i e O dimineaţă frumoasă de primăvară. Mii şi mii de oameni, coloane nesfirşite se îndreaptă în această dimineaţă spre centrul oraşului Hunedoara. Printre ei se află muncitori şi tehnicieni de la secţia reparaţii siderurgice, care în cinstea acestei mari sărbători au terminat cu 15 zile mai devreme reparaţia capitală a furnalului nr. 3. Pe graficul purtat în fruntea coloanei colectivului laminorului de 650 mm este înscrisă cifra de 15.000 tone. Ea reprezintă cantitatea de laminate date peste producţia planificată pe primele 4 luni din acest an. Tot în acelaşi interval de timp ei au economisit 3.100.000 lei la preţul de cost. Prin faţa tribunei trec apoi colectivele de la laminoarele de 800 şi 450 mm. In întrecerea socialistă, ei au realizat de la începutul anului 4640 tone laminate în plus şi importante economii. Cocsarii raportează prin graficul ce-l poartă că în cinstea zilei de 1 Mai au dat pentru furnale 1360 tone cocs peste plan şi au ridicat rezistenţa cocsului la 320 kg., faţă de 315 kg. cit s-au angajat. Oţelarii de la secţia a doua Martin au în fruntea coloanei lor pe vrednicii oţelari, prim-topitorii Alexandru Stoica, Ion Ion, Alexandru Cical şi maistrul Valentin Călţunu. Prin folosirea mai bună a capacităţii cuptoarelor, colectivul modernei oţe- tării a elaborat în luna aprilie cu 2239 tone mai mult metal peste prevederi. Trec acum prin Piaţa Libertăţii minerii de la Teliuc. Ei au trimis în luna aprilie către furnalele de la Hunedoara şi Călan 1400 tone minereu de fier în plus, iar de la începutul anului au realizat peste 4.000.000 lei beneficii. Constructorii hunedoreni au ieşit la marea demonstraţie cu multe care alegorice care înfăţişează noile edificii ce vor fi realizate în acest an, agregate moderne şi numeroase blocuri cu peste 1000 apartamente. Miile de oameni au manifestat puternic pentru partidul nostru, a cărui politică leninistă o înfăptuiesc cu toată fermitatea. (Coresp. „Munca“) In plin avînt al întrecerii socialiste Pe Bulevardul Independenţei şi-au dat întîlnire de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, rafinori, sondori, metalurgişti, constructori, textilişti, medici, chimişti, laboranţi, colectivişti, tractorişti din oraşul şi raionul Ploieşti. Rafinarii ploieşteni raportează partidului că în cinstea zilei de 1 Mai au livrat industriei şi agriculturii cantităţi însemnate de benzină, motorină, ulei, petrol şi alte produse petroliere peste plan. Valoarea produselor petroliere obţinute dintr-o tonă de ţiţei în primul trimestru al acestui an a crescut cu 42 la sută faţă de realizările anului 1959. Tot ca urmare a valorificării superioare a tonei de ţiţei, ei au reuşit în primele trei luni ale anului să obţină, prin reducerea preţului de cost, economii suplimentare în valoare de peste 10 milioane lei. In primele rînduri în întrecerea socialistă se află colectivul de muncă de la rafinăria Teleajen , deţinătoare a titlului de „întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară“, acordat de Consiliul Central al Sindicatelor. Prin faţa tribunei trec constructorii de utilaj petrolier, textiliştii, constructorii de locuinţe, ceferiştii, proiectanţii, chimiştii. Coloana de demonstranţi pare nesfîrşită. Fiecare colectiv din întreprinderile ploieştene a întîmpinat ziua de 1 Mai cu realizări de seamă. Ele raportează cu mîndrie partidului că şi-au îndeplinit angajamentele luate. In primele patru luni ale anului planul producţiei globale pe întreaga regiune Ploieşti a fost îndeplinit cu două zile mai devreme, realizîndu-se în plus produse în valoare de peste 50 milioane lei. Prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii suplimentare în valoare de peste 46 milioane lei şi beneficii peste plan, care depăşesc 20 milioane lei. ...Păşesc cu feţele zîmbitoare, încrezători în viitor, în minunata viaţă pe care ne-o făurim sub conducerea înţeleaptă a partidului. (Coresp. „Munca“) In Iaşul Înflorit Steaguri roşii şi tricolore, flori gingaşe, pîntec, joc şi veselie, urale nesfîrşite au umplut întreaga Piaţă a Unirii din Iaşi. Prin faţa tribunelor au trecut pionieri, elevi, studenţi, colective de muncă din întreprinderi şi instituţii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele de reparat material rulant, din complexul feroviar ieşean, de la autobuzele I.R.T.A. Pe panourile şi graficele purtate de ex sunt înscrise cifre care vorbesc despre realizările lor, de munca neobosită şi creatoare pe care o desfăşoară. Au demonstrat harnicii constructori ieşeni. Prin grija partidului şi guvernului, bătrînul oraş şi-a schimbat mult înfăţişarea, îmbogăţindu-se cu noi clădiri, blocuri de locuinţe, în cartierele Socola, Nicolina, Copou, Tudor Vladimirescu şi Păcurari, cu noi întreprinderi industriale. Toate acestea sunt rodul muncii miilor de constructori care participă cu entuziasm la opera de înfrumuseţare aoraşului. Cu vii aplauze au fost întâmpinate coloanele colectivului fabricii „Ţesătura“ care a cinstit măreaţa sărbătoare cu noi succese în întrecerea socialistă, dînd peste prevederile planului 14.000 kg fire de bumbac şi 23.000 m.p. ţesături. Colectivul Fabricii de antibiotice a demonstrat purtînd în fruntea coloanei Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, distincţie primită cu cîteva zile mai înainte. parcuri Veselie Indiul de Mai a adus cu sine primăvara — oaspete intirziat, dar atit de aşteptat — şi în Parcul Copilului din spatele blocurilor de vis-a-vis de clubul muncitoresc „Griviţa Roşie“ din Capitală. Au primit-o sărbătoreşte cei circa 4 000 de oameni ai muncii care împreună cu familiile lor au poposit aici. Primăvara a venit în parc cu cintece şi veselie. Din suita ei au făcut parte de asemenea versul şi dansul. Pe estrada, spaţioasă s-au perindat orchestre de muzică populară şi uşoară, formaţii de dansuri, tarafuri, mandoline, brigăzi artistice de agitaţie. Sunt artiştii amatori de la întreprinderile „Zarea“, „Tableta", Fabrica de zahăr Chitila, uzina „Griviţa Roşie". E greu de spus care au fost programele şi interpretările cele mai reuşite, căci aplauzele au răsplătit în egală măsură pe fiecare dansator, fiecare solist. Parcă mai puternic au răsunat însă atunci cînd dansatorii de la Fabrica de zahăr Chitila, în frumoasele lor costume, au bătut pasul într-o înfocată sîrbă. Îndelungate aplauze au cules şi taraful şi corul uzinei „Griviţa Roşie“ cu cîntecele „Mîndrie şi cîntec ne eşti Romînie“, „1 Mai“, „Înfloreşti pămînt al patriei iubite“, melodii îndrăgite, atit de potrivite cu simţămintele care sălăşluiesc în inimile tuturor, spectatorilor. AL. COM de Scena marelui Teatru de vară „23 August“ a găzduit programul artiştilor de la Teatrul de stat de operetă şi Ansamblului C.C.S., al echipei de dansuri şi corului uzinelor „23 August“. Manifestări asemănătoare au fost organizate în parcul „Nicolae Bălcescu“, grădina Cişmigiu, Piaţa Libertăţii, pădurile Mogoşoaia, Snagov, Pustnicul, Andronache şi altele. In Capitală au fost amenajate în vederea zilei de 1 Mai circa 30 de estrade. Programe cultural-artistice s-au dat şi la căminele culturale din comunele subordonate oraşului Bucureşti. La toate casele de cultură ale tineretului, în sala Atelierelor centrale I.T.B. şi în grădina Izvor au avut loc carnavaluri ale tineretului. In pieţele Obor, Unirii, Ferentari, Rahova, Banu Manta au rulat filme în aer liber pentru sute de mii de spectatori. (Agerpres) Au defilat apoi nesfîrşitele coloane ale tineretului studios şi cadrelor didactice din centrul universitar ieşean, centru care a cunoscut în anii regimului nostru o amplă dezvoltare. In cele 27 de facultăţi învaţă acum cca. 12.000 de studenţi. Pentru ei au fost create condiţii optime de studiu şi de trai. Afirmîndu-şi cu entuziasm hotărîrea de a înfăptui programul trasat de Partidul Muncitoresc Român pentru dezvoltarea şi înflorirea necontenită a patriei lor, oamenii muncii din oraşul Iaşi au sărbătorit cu voioşie şi entuziasm ziua de 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. (Coresp. „Munca“) Imagini ale unei puternice dezvoltări Mii şi mii de drapele fîlfîie în adierea viaţului de primăvară. Se aud cintece, răsună lozinci închinate partidului nostru iubit, zilelor minunate pe care le trăim, începe demonstraţia oamenilor muncii din Braşov. Ea este deschisă de o coloană de 3 000 pionieri şi elevi. De departe se aude tot mai puternic duduitul tractoarelor şi peste puţin timp şi-a făcut apariţia coloana masivă, de mii de oameni, a colectivului uzinelor „Tractorul". Privind graficele pe care le poartă şi care arată că planul pe primele 4 luni a fost îndeplinit în proporţie de 104,5 la sută, că peste prevederi s-au realizat în cinstea marii sărbători 100 de tractoare, ca şi carele alegorice înfăţişînd aspecte din munca acestui harnic şi talentat colectiv, şi o imagine a dezvoltării pe care a luat-o în anii construcţiei socialismului industria constructoare de maşini a regiunii Braşov. Imaginea aceasta de forţă industrială a patriei noasstre socialiste, a elanului şi entuziasmului cu care este înfăptuită politica înţeleaptă de industrializare a ţării, este şi mai mult întregită odată cu trecerea prin faţa tribunei a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la uzinele „Steagul Roşu". Ei lucrează în 1963 cu o productivitate mai mare cu 556 la sută faţă de anul 1954. Preocuparea continuă pentru introducerea largă a tehnicii şi tehnologiei noi, priceperea creatoare a colectivului de aici sunt ilustrate şi de graficul care arată că în prezent consumul de metal pe autocamion este cu 42 la sută mai mic decit în 1954. Reunind peste 80 000 de oameni ai muncii, demonstraţia de 1 Mai a confirmat încă o dată ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a nu-şi precupeţi eforturile şi priceperea pentru îndeplinirea hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului. (Coresp. „Munca") Pag. 3-a Solemnitatea decernării Premiului de Stat al R. P. Romine pe anul 1962 Marţi la amiază a avut loc la Consiliul de Miniştri solemnitatea decernării Premiului de Stat al R. P. Române pe anul 1962. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Mihai Dalea, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni, oameni de ştiinţă, artă şi literatură. Intr-o atmosferă sărbătorească, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a înmânat laureaţilor Premiului de Stat diplomele, medaliile şi premiile. In numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, i-a felicitat şi le-a urat noi succese în activitatea lor. Acad. Horia Hulubei, ing. Alexandru Nourescu şi poetul Marcel Breslaşu, din partea laureaţilor, au mulţumit călduros pentru înalta distincţie primită şi au asigurat conducerea partidului şi guvernului că oamenii de ştiinţă, inginerii, tehnicienii, oamenii de vartă, alături de întregul popor, vor depune toate eforturile pentru a-şi spori contribuţia la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. După festivitate, conducătorii partidului şi guvernului s-au întreţinut cordial cu laureaţii Premiului de Stat. (Agerpres) Cu prilejul zilei de 1 Mai Plecarea unor delegaţii Zilele acestea au părăsit Capitala delegaţiile sindicale din ţara noastră pentru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare. In U.R.S.S. au plecat tov. Munteanu Larisa, membru al Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor — preşedinte al C. C. al Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei bunurilor de consum , tov. Pintea Ion, membru al Biroului Executiv al Consiliului regional al sindicatelor Cluj, şi tov. Simian Dumitru, preşedintele sindicatului uzinei „Strungul“ Arad. In R. P. Bulgaria au plecat tov. Vidican Constantin, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Crişana, şi tov. Radu Vasile, membru al C.C.S., preşedintele Consiliului local al sindicatelor Giurgiu. In R. P. Chineză au plecat tov. Tănăsoiu Ion, adjunct al şefului Secţiei Relaţii Internaţionale a Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Roşea Aleman, secretar al Consiliului local al sindicatelor Făgăraş. In R. S. Cehoslovacă au plecat tov. Penescu Mihai, secretar al C.C. al Uniunii sindicatelor diin întreprinderile de construcţii şi materialelor, ele construcţii, şi tov. Mătasă Vasile, preşedin sindicale peste hotare tele sindicatului Combinatului Siderurgic Reşiţa. In R. D. Germană au plecat tov. Herescu Constantin, adjunct al şefului Secţiei Organizatorice a Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Fălticeanu Mihai, membru al Consiliului Central al Sindicatelor — preşedinte al Consiliului local al sindicatelor Iaşi. In R. P. Polonă au plecat tov. Istrate Ion, secretar al C. C. al Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei de petrol, chimie şi gaz metan, şi tov. Orion Ion, preşedintele comitetului sindicatului uzinei „Independenţa“ Sibiu.*In R. P. Ungară au plecat tov. Manolache Nicolae, secretarul C. C. al Uniunii sindicatelor din unităţile sanitare, şi tov. Frăţilă Vasile, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Cîmpina. In R.S.F. Iugoslavia a plecat tov. Tuiu Gheorghe, membru supleant al Prezidiului, Consiliului Central al Sindicatelor — preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Argeş. In Republica Cuba au plecat :-tov. Popa Marin, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Oltenia, și tov. Mocanu Pavel. Sosirea unor delegaţii de peste hotare La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor au sosit în Capitală, pentru a lua parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai, următoarele delegaţii sindicale de peste hotare : Din U.R.S.S. au sosit Klimenko Vasile Constantinovici, preşedintele Consiliului Republican al Sindicatelor din Ucraina; Mîrza Baba Abtalib-Ugi, Erou al Muncii Socialiste, şi Lazovic Raisa Timofeevna, deputată în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Din R. P. Chineză au sosit Cen-Ke Tung, preşedintele Consiliului Sindicatelor din provincia Hupeh, şi Lin-Wen- Chun. Din R. S. Cehoslovacă au sosit Ondrej Maliska, secretar al Consiliului Sindical din Slovacia, şi Vilem Kun, redactor principal al revistei sindicale „Odborar“. Din R. D. Germană au sosit Horst Staudenmeir, membru în Conducerea Centrală a F.D.G.R. şi vicepreşedinte al C.C.S. Sanitari, şi Grebner Heinz, membru în comitetul sindical de la întreprinderea de stat pentru expl. petroliere din Gremen. Din R. P. Bulgaria,au sosit Ivan Vasiliev Marghinov, preşedintele Consiliului Regional Iambel, şi Dimitar Tamov Mitov, brigadier la industria lemnului. Din R .P. Polonă au sosit Leon Onichimowski, preşedintele C. C. al Sindicatului lucrătorilor din presă şi radio, şi Tadeusz Brzostek, preşedintele comitetului sindical de la întreprinderea de foraj petrolier. Din R. P. Ungară au sosit Lambert Szaloki, secretar al C.C. al Sindicatului pedagogilor, şi Nagy Imrene, secretar al comitetului sindicatului dintr-o întreprindere. Din R.S.F. Iugoslavia a sosit Pero Jelcic, adjunct al preşedintelui C.R.S. din Bosnia şi Herţegovina. Din Franţa au sosit Jean Abbadie, membru al Federaţiei Salariaţilor din Poştă ; Bonnaure André, secretar al Uniunii Sindicatelor „Force Ouvriere“ nr.?Ş- a soţia. Din Tolul a sosit Cecchetti Livero, secretar al Camerei de muncă din Perugia. Din Cuba au sosit Tomas Albelo Vazquez, muncitor metalurgist, şi Rolando Aguiler Valdes, membru al sindicatelor naţionale din transporturile terestre. „. ... Din Chile a sosit Marcos Vasquez, preşedintele Comitetului Provincial, din Valparaiso. .. . .Din Mali au sosit Mahamane Sidy şi Fau Diallo Jeannette. Din Guineea a sosit Touré Ibrahima Kondetto, secretar -general al Sindicatelor din Metalurgie. ls Din Uganda a sosit H. M. Luande, președintele Sindicatelor din Uganda* Din Angola a sosit Lundamo Sébastien. Din Algeria a sosit Khelifa Din Ghana a sosit Jo Quartey. Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri si plătile pe anul 1963 intre R. P. Rumină si R . Vietnam semnat la Bucureşti Protocolul privind schimburile de mărfuri şi plăţile pe anul 1963 între Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Vietnam. La baza acestui protocol stă acordul de durată încheiat între cete două ţări pentru perioada 1961-1965. Republica Populară Romînă va livra în Republica Democrată Vietnam diverse, maşini şi utilaje,, produse, chirilice, produse petroliere şi ,afiş, mărfuri. Republica Democrată Vietnam va livră în" Republica Popuifura Romînă apatită, "cositor şi :-altă mărfuri. . .. Protocolul prevede creşterea schimburilor de mărfuri între cele două ţări faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din partea romînă de Nicolae Anghel, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea vietnameză de Hoang Van Diem, adjunct al ministrului comerţului exterior. Au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Comerţului Exterior, precum şi membrii celor două delegaţii. La semnare au participat Dinh Van Duc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Vietnam în R.P. Romînă, şi membri ai ambasadei. , n .n . (Agerpres). In urma tratativelor, care s-au desfăşurat într-un spirit de înţelegere reciprocă, la 30 aprilie 1963 s-a „ZIUA TI NI IITULUI DINN R.P.R." La 2 mai, tînăra generaţie a patriei noastre a sărbătorit „Ziua tineretului din R.P.R.“. Este ziua în care, cu 41 de ani în urmă, Partidul Comunist din Romînia a înmănuncheat cele mai bune şi înaintate elemente tinere ale poporului nostru, în rindurile Uniunii Tineretului Comunist. Tineretul din ţara noastră sărbătoreşte această zi deosebită în condiţiile împlinirii celor mai nobile năzuinţe ale generaţiilor trecute, pentru a căror înfăptuire au luptat şi s-au jertfit mulţi fii ai poporului, neînfricaţi luptători comunişti. Sub conducerea înţeleaptă a partidului, poporul nostru munceşte cu entuziasm şi abnegaţie, obţine succese remarcabile în desăvîrşirea înfăptuirii socialismului. Producţia globală a industriei a fost anul trecut de aproape opt ori mai mare decit în 1948, realizările cele mai importante înregistrindu-se în ramurile conducătoare ale industriei, ritmul mediu anual de creştere fiind de 15,8 la sută faţă de 13 la sută cit se prevedea prin Directivele celui de al III-lea Congres al partidului. In primele trei luni ale acestui an, producţia industrială obţinută depăşeşte cu aproape 10 la sută producţia trimestrului corespunzător al anului trecut şi este de mai bine de o dată şi jumătate mai mare decit întreaga producţie industrială a Romîniei anului 1938 In aceste zile, harnica ţărănime colectivistă munceşte cu însufleţire pentru asigurarea unei recolte bogate în acest an, pentru întărirea organizatorică şi economică a gospodăriilor colective, pentru a mări producţia vegetală şi animală. Succesele obţinute pînă acum în dezvoltarea economiei naţionale se reflectă puternic în creşterea bunăstării oamenilor muncii. Ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc stă în centrul preocupărilor partidului şi guvernului nostru. Pe lingă sporirea continuă a cantităţilor de mărfuri de larg consum puse la dispoziţia populaţiei, se extinde construcţia de locuinţe, şcoli, biblioteci, săli de sport. Numai în anul trecut s-au construit aproape 42 000 de apartamente, peste 3 800 săli de clasă pentru învăţămîntul de cultură generală, iar pentru acţiunile social-culturale s-au cheltuit, din bugetul de stat, 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decit in 1961. Sume tot mai importante sunt alocate de stat pentru ocrotirea şi refacerea sănătăţii oamenilor muncii. In staţiuni, în tabere şi colonii pentru şcolari şi copii şi-au petrecut în anul 1962 concediile sau vacanţa 700 000 cetăţeni ai patriei noastre. Bucurându-se din plin de toate cuceririle şi realizările poporului nostru, tînăra generaţie are asigurate condiţii minunate de muncă şi învăţătură, pentru sport şi odihnă. Toate acestea sunt create pentru ca tînărul din patria noastră să-şi realizeze cele mai îndrăzneţe năzuinţe, pentru a deveni un om cit mai folositor societăţii noastre în plină înflorire socialistă. Tineretul patriei noastre a întîmpinat ziua sărbătorii sale muncind cu pasiune pentru a obţine noi şi însemnate succese în producţie, la învăţătură, în activitatea obştească. Alături de vîrstnici, aproape 500 000 de tineri şi tinere din fabrici şi uzine, din mine şi laboratoare, de pe ogoare, mobilizaţi de sindicate, desfăşoară cu însufleţire întrecerea socialistă. Peste 250 000 de tineri din industrie participă la cursurile de ridicare a calificării profesionale, pătrunzînd şi mai adine în tainele meseriei, reuşind astfel să contribuie mai substanţial la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Sute de mii de tineri, de la oraşe şi sate, au participat la stringerea fierului vechi, la acţiunile de împădurire şi întreţinerea păşunilor, la redarea de noi terenuri agriculturii. Cu prilejul aniversării a 41 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, gîndurile tinerilor patriei noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi devotament „către partidul comuniştilor care a ştiut să-i crească şi să-i călăuzească cu dragoste de părinte în lupta şi munca pentru fericirea întregului popor. Partidul şi guvernul acordă mare încredere tineretului patriei noastre, puterii sale de muncă. „Tineretul ţării noastre — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej , chezăşie de nădejde a viitorului Republicii, îşi pune cu însufleţire întreaga energie creatoare în slujba orînduirii socialiste“. Acestei încrederi, tineretul nostru îi răspunde prin comportarea sa de fiecare zi, prin faptele sale în muncă, prin dorinţa de a contribui cu toată energia şi priceperea la înflorirea patriei, prin strădaniile de a-şi însuşi tainele ştiinţei şi culturii. Sub conducerea permanentă a partidului, organele sindicale, împreună cu cele ale U.T.M., contribuie din plin la educarea comunistă a tineretului!" Ele desfăşoară o multilaterală activitate pentru creşterea conştiinţei socialiste a tineretului, pentru însuşirea cit mai profundă, de către tineri, a învăţăturii marxist-leniniste şi a politicii Partidului Muncitoresc Român. Educat de partid în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, tineretul nostru luptă pentru victoria forţelor progresului şi socialismului în întreaga lume, pentru pace trainică şi colaborare între toate popoarele. De ziua sărbătorii lui, tineretul din patria noastră, drept recunoştinţă pentru grija părintească a partidului, îşi înnoieşte angajamentul de a nu-şi precupeţi forţele în munca pentru victoria socialismului şi comunismului în ţara noastră. --------------------- Primirea de către vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, a ambasadorului R.S. Iugoslavia La 30 aprilie 1963, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Birlădeanu, a primit în audienţă pe ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Arso Milatovici, la dererea acestuia.