Munca, mai 1963 (Anul 19, nr. 4817-4841)

1963-05-03 / nr. 4817

Nr. 4817 Demni de realizările obţinute încă din primele ore ale dimineţii, Clujul, îmbrăcat sărbătoreşte cu mii de drapele roşii şi tricolore, cu lozinci şi flori, a fost cuprins de animaţie şi voie bună. Potrivit tradiţiei, fanfarele cîntînd marşuri muncitoreşti, au stră­bătut de la un capăt la altul străzile oraşului. Coloane de demonstranţi au trecut prin faţa tribunei. Colective de mun­citori din întreprinderile industriale au purtat grafice şi panouri pe care erau scrise realizările obţinute în cin­stea zilei de 1 Mai, şi alături de gra­fice, portrete ale evidenţiaţilor în între­cerea socialistă. Iată-i pe muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina „Tehnofrig“. Pe unul din grafice se poate citi că în primul trimestru ei au construit peste plan utilaje frigorifice în greutate de peste 46.000 kg. Au urmat apoi oameni de ştiinţă şi cultură. In ultimul timp ei au elaborat noi şi valoroase lucrări ştiinţifice, au înfăptuit cercetări remarcabile în do­meniile chimiei, biologiei, matematicii, istoriei, lingvisticii etc., au contribuit alături de ceilalţi oameni de ştiinţă din ţară la elaborarea de tratate şi dicţio­nare ca: „Istoria Romîniei“, „Atlasul lingvistic romín", „Flora R.P.R.“, Dic­ţionarul enciclopedic român şi altele. Alături de oamenii muncii din între­prinderi şi de pe ogoare, ei au mani­festat deplina lor încredere în politica partidului nostru, hotărîrea lor de a-şi aduce în şi mai mare măsură aportul la înflorirea ştiinţei şi culturii puse în slujba desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră. (Coresp. „Munca") Pe estrade şi în Numai zimbete, numai cintece! După terminarea demonstraţiei, marea de oameni s-a ramificat pe toate arterele Capitalei noastre îm­podobită de sărbătoare. Şi oamenii erau împodobiţi. Pe feţe, numai zimbete, pe buze, numai cintece! Mulţi poate nici nu au mai trecut pe acasă în această zi. Valurile i-au purtat spre parcuri, spre pieţe, unde estrade frumos aranjate îi îmbiau cu cintece şi jocuri. în Piaţa Repu­blicii, pînă seara tîrziu reflectoarele au luminat scena. Pînă seara tîrziu familii întregi, perechi de tineri, au urmărit bogatul program artistic. Nimeni nu se îndura să plece. Fie­care voia să asculte şi repertoriul fanfarei M.F.A. şi cîntecele închina­te partidului şi zilei de 1 Mai exe­cutate de corul Filarmonicii „George Enescu“ sub bagheta dirjorului Va­sile Pîntea şi programul artiştilor a­­matori din formaţia sindicatului „Centrocoop“, compusă dintr-un cor de 89 de persoane, o­ orchestră de muzică populară şi uşoară. După ce ochii spectatorilor s-au delectat cu măiestria dansatorilor de la Fabrica de ţigarete Bucureşti şi cu frumuse­ţea costumelor lor olteneşti, plecarea a fost din nou amînată : pe estradă evolua reputatul ansamblu artistic al Sfatului popular al Capitalei. „Vine iarăşi primăvara, Peste cîmpuri, peste plai, Veselie-n toată ţara, C-a venit întîi de Mai“, intona corul ansamblului şi fiecare urmărea în gînd sau murmura încet cunoscutul cîntec al lui Ciprian Po­­rumbescu. O orchestră de 48 de persoane a acompaniat apoi pe cu­noscuţii solişti vocali Ana Pop-Co­­rondan, Aurel Ioniţă, Magdalena Călinescu, Ştefania Rareş, Tudor Heria, Ştefania Stere şi pe soliştii instrumentişti Radu Simion şi Stan­­ciu Simion (laureat al festivalurilor tineretului de la Vienna şi Helsinki), sau Ion Lăceanu, laureat al festiva­lurilor de la Varşovia, Moscova şi Helsinki. Ca şi melodiile, dansurile executate de cele 16 perechi ale an­samblului S.P.C. au reprezentat folc­lorul tuturor regiunilor ţării noas­tre şi dintre ele, suita feciorească „Haidăul“ — un excelent dans de voinicie, care cere o mare virtuozi­tate — a fost răsplătit cu aplauzele admirative ale oamenilor care, umăr­îngă umăr, umpleau marea piaţă. Şi «n­» să pleci cînd, după aceea, a cîntat melodii de dans solista Ilea­na Grigoriu cu orchestra de muzică populară şi uşoară a T.A.P.L. Bucu­reşti condusă de Mişu Predescu ? Oamenii au încins hore, au dansat pînă noaptea tîrziu. Şi din nou, în noaptea izgonită de luminile neonice, străzile Bucu­­reştului, în seara de 1 Mai, semănau cu nişte rîuri mari, ale căror valuri vesele şi uriaşe le formau oamenii. Oameni veseli şi fericiţi! OLGA ŢICLEANU Intilnirea tineretului In Parcul Herăstrău, florile s-au des­chis într-o bogăţie de nuanţe. Apa la­cului tresaltă în valuri mici. Fîntînile arteziene îşi deschid în văzduh evan­taiul transparent. Parcul primăvăratic îşi primeşte oaspeţii în straie de săr­bătoare... Paraschiva Blaga a venit de undeva de prin părţile Sibiului. Poartă ie şi fată. E mîndră în costumul ei. Stă pe malul lacului şi povesteşte sorei sale despre succesele colectivişti­lor din gospodăria agricolă colectivă „Viitorul“. Sora sa, Ana Serini, ţesă­toare la filatura „Dacia“, o întrerupe din cînd în cînd cu cite o întrebare. Cite nu are de povestit şi ea despre munca sa şi a colectivului din care face parte. E sărbătoare şi oamenii vorbesc cu mîndrie despre succesele lor... Ilie Tudor, tubat la cariera „Căţelu“, împreună cu soţia şi fiul său zoresc pasul către estradă. Vor să ocupe locuri cit mai aproape de scenă. Spectacolul începe. Artiştii amatori de la Combina­tul Poligrafic „Casa Scînteii" prezintă un program alcătuit din coruri, melodii de muzică populară şi uşoară, dansuri moldoveneşti. Spectatorii aplaudă cu căldură pe soliştii de muzică popu­lară Vali Munteanu (muncitoare la le­­gătorie) şi Constantin Buburuz (ma­şinist). Primită cu aplauze, orchestra de stat „Barbu Lăutaru“ îşi începe pro­gramul cu o suită ţărănească. Maria Lătăreţu, Ana Ispas şi Ion Cristoreanu sînt rechemaţi cu ropote de aplauze să repete cîntecele interpretate. In pas uşor se prind în vîrtejul dansului fete şi băieţi din Ansamblul „Ciocîrlia“. ...Peste parc coboară înserarea. Pe lac zeci de ambarcaţiuni plutesc uşor. Legate de catarge, zeci de becuri, ghir­lande luminoase, se reflectă în apa la­cului în sclipiri multicolore. P. IORDACHE ...Trec constructorii Coloană lingă coloană, ca un flu­viu uriaş, oamenii muncii din oraşul Galati au defilat prin faţa tribunei cu entuziasmul generat de bucuria muncii împlinite. In frunte au păşit constructorii — făuritorii cetăţii de otel. Carele alegorice simbolizează aspecte din munca constructori­lor de locuinţe, numeroase pa­nouri şi grafice scot in eviden­ţă succesele obţinute de construc­tori in cinstea zilei de 1 Mai. Printre cei din coloane se găseau şi dulghe­rul Mareş Constantin, betonistul Paul Simionescu, sudorul Alexandru Ve­­lechi, cunoscuţi pentru lucrările lor de calitate superioară, mecanicul Pa­vel Ilicev, inovator preţuit şi stimat şi alţi constructori. Prin munca lor şi a Întregului colectiv de construc­tori, rind pe rind, pe dealul Fileş­­tiului au prins să se ridice obiecti­vele viitorului combinat side­rgic,de la Galaţi, iar la Ţiglina — un ade­vărat oraş la care­­numai anul acesta se vor mai adăuga încă 2400 de apar­tamente. In soarele strălucitor al a­­cestei sărbători, miile de construc­tori şi-au exprimat bucuria vieţii moi, înfloritoare, dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de partid, hotărîrea de a traduce in viată măreţele sarcini trasate de Congresul al llî-lea al P.M.R. (Coresp. „Munca“) MUNKA Sărbătorirea zilei de 1 Mai în ţară M î n d r i e O dimineaţă frumoasă de primăvară. Mii şi mii de oameni, coloane nesfirşite se îndreaptă în această dimineaţă spre centrul oraşului Hu­nedoara. Printre ei se află muncitori şi tehni­cieni de la secţia repara­ţii siderurgice, care în cinstea acestei mari săr­bători au terminat cu 15 zile mai devreme repa­raţia capitală a furnalu­lui nr. 3. Pe graficul purtat în fruntea coloa­nei colectivului lamino­rului de 650 mm este în­scrisă cifra de 15.000 tone. Ea reprezintă can­titatea de laminate date peste producţia planifi­cată pe primele 4 luni din acest an. Tot în a­­celaşi interval de timp ei au economisit 3.100.000 lei la preţul de cost. Prin faţa tribunei trec apoi colectivele de la laminoarele de 800 şi 450 mm. In întrecerea socialistă, ei au realizat de la începutul anului 4640 tone laminate în plus şi importante eco­nomii. Cocsarii raportea­ză prin graficul ce-l poartă că în cinstea zilei de 1 Mai au dat pentru furnale 1360 tone cocs peste plan şi au ridicat rezistenţa cocsului la 320 kg., faţă de 315 kg. cit s-au angajat. Oţelarii de la secţia a doua Mar­tin au în fruntea coloa­nei lor pe vrednicii oţe­­lari, prim-topitorii Ale­xandru Stoica, Ion Ion, Alexandru Cical şi mais­trul Valentin Călţunu. Prin folosirea mai bună a capacităţii cuptoarelor, colectivul modernei oţe- tării a elaborat în luna aprilie cu 2239 tone mai mult metal peste preve­deri. Trec acum prin Piaţa Libertăţii minerii de la Teliuc. Ei au tri­mis în luna aprilie că­tre furnalele de la Hu­nedoara şi Călan 1400 tone minereu de fier în plus, iar de la începutul anului au realizat peste 4.000.000 lei beneficii. Constructorii hunedo­­reni au ieşit la marea demonstraţie cu multe care alegorice care în­făţişează noile edificii ce vor fi realizate în a­­cest an, agregate moder­ne şi numeroase blocuri cu peste 1000 aparta­mente. Miile de oameni au manifestat puternic pen­tru partidul nostru, a că­rui politică leninistă o înfăptuiesc cu toată fer­mitatea. (Coresp. „Munca“) In plin avînt al întrecerii socialiste Pe Bulevardul Independenţei şi-au dat întîlnire de 1 Mai, Ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc, rafinori, sondori, metalurgişti, con­structori, textilişti, medici, chimişti, la­boranţi, colectivişti, tractorişti din ora­şul şi raionul Ploieşti. Rafinarii ploieşteni raportează parti­dului că în cinstea zilei de 1 Mai au livrat industriei şi agriculturii cantităţi însemnate de benzină, motorină, ulei, petrol şi alte produse petroliere peste plan. Valoarea produselor petroliere obţinute dintr-o tonă de ţiţei în primul trimestru al acestui an a crescut cu 42 la sută faţă de realizările anului 1959. Tot ca urmare a valorificării superi­oare a tonei de ţiţei, ei au reuşit în primele trei luni ale anului să obţină, prin reducerea preţului de cost, econo­mii suplimentare în valoare de peste 10 milioane lei. In primele rînduri în întrecerea socialistă se află colectivul de muncă de la rafinăria Teleajen , deţinătoare a titlului de „întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socia­listă pe ţară“, acordat de Consiliul Central al Sindicatelor. Prin faţa tribunei trec constructorii de utilaj petrolier, textiliştii, construc­torii de locuinţe, ceferiştii, proiectanţii, chimiştii. Coloana de demonstranţi pare nesfîrşită. Fiecare colectiv din între­prinderile ploieştene a întîmpinat ziua de 1 Mai cu realizări de seamă. Ele raportează cu mîndrie partidului că şi-au îndeplinit angajamentele luate. In primele patru luni ale anului planul producţiei globale pe întreaga regiune Ploieşti a fost îndeplinit cu două zile mai devreme, realizîndu-se în plus pro­duse în valoare de peste 50 milioane lei. Prin reducerea preţului de cost s-au realizat economii suplimentare în valoare de peste 46 milioane lei şi beneficii peste plan, care depăşesc 20 milioane lei. ...Păşesc cu feţele zîmbitoare, încre­zători în viitor, în minunata viaţă pe care ne-o făurim sub conducerea înţe­leaptă a partidului. (Coresp. „Munca“) In Iaşul Înflorit Steaguri roşii şi tricolore, flori gin­gaşe, pîntec, joc şi veselie, urale nesfîr­­şite au umplut întreaga Piaţă a Unirii din Iaşi. Prin faţa tribunelor au trecut pionieri, elevi, studenţi, colective de muncă din întreprinderi şi instituţii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, mun­citori, tehnicieni şi ingineri de la Ate­lierele de reparat material rulant, din complexul feroviar ieşean, de la auto­buzele I.R.T.A. Pe panourile şi grafi­cele purtate de ex sunt înscrise cifre care vorbesc despre realizările lor, de munca neobosită şi creatoare pe care o desfăşoară. Au demonstrat harnicii constructori ieşeni. Prin grija partidu­lui şi guvernului, bătrînul oraş şi-a schimbat mult înfăţişarea, îmbogăţin­­du-se cu noi clădiri, blocuri de lo­cuinţe, în cartierele Socola, Nicolina, Copou, Tudor Vladimirescu şi Păcurari, cu noi întreprinderi industriale. Toate acestea sunt rodul muncii miilor de constructori care participă cu entuziasm la opera de înfrumuseţare a­­oraşului. Cu vii aplauze au fost întâmpinate co­loanele colectivului fabricii „Ţesătura“ care a cinstit măreaţa sărbătoare cu noi succese în întrecerea socialistă, dînd peste prevederile planului 14.000 kg fire de bumbac şi 23.000 m.p. ţesături. Colectivul Fabricii de antibiotice a demonstrat purtînd în fruntea coloanei Steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, distincţie primită cu cîteva zile mai înainte. parcuri Veselie Ind­iul de Mai a adus cu sine pri­măvara — oaspete intirziat, dar atit de aşteptat — şi în Parcul Copilului din spatele blocurilor de vis-a-vis de clubul muncitoresc „Griviţa Roşie“ din Capitală. Au primit-o sărbătoreş­te cei circa 4 000 de oameni ai mun­cii care împreună cu familiile lor au poposit aici. Primăvara a venit în parc cu cin­tece şi veselie. Din suita ei au făcut parte de asemenea versul şi dansul. Pe estrada, spaţioasă s-au pe­rindat orchestre de muzică popu­lară şi uşoară, formaţii de dansuri, tarafuri, mandoline, brigăzi artisti­ce de agitaţie. Sunt artiştii amatori de la întreprinderile „Zarea“, „Ta­bleta", Fabrica de zahăr Chitila, uzi­na „Griviţa Roşie". E greu de spus care au fost pro­gramele şi interpretările cele mai reuşite, căci aplauzele au răsplătit în egală măsură pe fiecare dansator, fiecare solist. Parcă mai puternic au răsunat însă atunci cînd dansatorii de la Fabrica de zahăr Chitila, în frumoasele lor costume, au bătut pa­sul într-o înfocată sîrbă. Îndelungate aplauze au cules şi taraful şi corul uzinei „Griviţa Roşie“ cu cîntecele „Mîndrie şi cîntec ne eşti Romînie“, „1 Mai“, „Înfloreşti pămînt al pa­triei iubite“, melodii îndrăgite, atit de potrivite cu simţămintele care sălăşluiesc în inimile tuturor, spec­tatorilor. AL. COM­ de Scena marelui Teatru de vară „23 August“ a găzduit programul ar­tiştilor de la Teatrul de stat de ope­retă şi Ansamblului C.C.S., al echi­pei de dansuri şi corului uzinelor „23 August“. Manifestări asemănătoare au fost organizate în parcul „Nicolae Băl­­cescu“, grădina Cişmigiu, Piaţa Li­bertăţii, pădurile Mogoşoaia, Snagov, Pustnicul, Andronache şi altele. In Capitală au fost amenajate în ve­derea zilei de 1 Mai circa 30 de es­trade. Programe cultural-artistice s-au dat şi la căminele culturale din comunele subordonate oraşului Bucu­reşti. La toate casele de cultură ale ti­neretului, în sala Atelierelor centra­le I.T.B. şi în grădina Izvor au avut loc carnavaluri ale tineretului. In pieţele Obor, Unirii, Ferentari, Rahova, Banu Manta au rulat filme în aer liber pentru sute de mii de spectatori. (Agerpres) Au defilat apoi nesfîrşitele coloane ale tineretului studios şi cadrelor di­dactice din centrul universitar ieşean, centru care a cunoscut în anii regimu­lui nostru o amplă dezvoltare. In cele 27 de facultăţi învaţă acum cca. 12.000 de studenţi. Pentru ei au fost create condiţii optime de studiu şi de trai. Afirmîndu-şi cu entuziasm hotărîrea de a înfăptui programul trasat de Partidul Muncitoresc Român pentru dezvoltarea şi înflorirea necontenită a patriei lor, oamenii muncii din oraşul Iaşi au sărbătorit cu voioşie şi entu­ziasm ziua de 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. (Coresp. „Munca“) Imagini ale unei puternice dezvoltări Mii şi mii de drapele fîlfîie în a­­dierea viaţului de primăvară. Se aud cintece, răsună lozinci închinate partidului nostru iubit, zilelor minu­nate pe care le trăim, începe de­monstraţia oamenilor muncii din Braşov. Ea este deschisă de o co­loană de 3 000 pionieri şi elevi. De departe se aude tot mai puter­nic duduitul tractoarelor şi peste pu­ţin timp şi-a făcut apariţia coloana masivă, de mii de oameni, a colecti­vului uzinelor „Tractorul". Privind graficele pe care le poartă şi care arată că planul pe primele 4 luni a fost îndeplinit în proporţie de 104,5 la sută, că peste prevederi s-au rea­lizat în cinstea marii sărbători 100 de tractoare, ca şi carele alegorice înfăţişînd aspecte din munca aces­tui harnic şi talentat colectiv, şi o imagine a dezvoltării pe care a lua­t-o în anii construcţiei socialismului industria constructoare de maşini a regiunii Braşov. Imaginea aceasta de forţă industrială a patriei noas­­stre socialiste, a elanului şi entu­ziasmului cu care este înfăptuită po­litica înţeleaptă de industrializare a ţării, este şi mai mult întregită odată cu trecerea prin faţa tribunei a mun­citorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor de la uzinele „Stea­gul Roşu". Ei lucrează în 1963 cu o productivitate mai mare cu 556 la sută faţă de anul 1954. Preocuparea continuă pentru introducerea largă a tehnicii şi tehnologiei noi, price­perea creatoare a colectivului de aici sunt ilustrate şi de graficul care arată că în prezent consumul de me­tal pe autocamion este cu 42 la sută mai mic decit în 1954. Reunind peste 80 000 de oameni ai muncii, demonstraţia de 1 Mai a confirmat încă o dată ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, hotărî­rea de a nu-şi precupeţi eforturile şi priceperea pentru îndeplinirea hotă­­rîrilor celui de-al III-lea Congres al partidului. (Coresp. „Munca") Pag. 3-a Solemnitatea decernării Premiului de Stat al R. P. Romine pe anul 1962 Marţi la amiază a avut loc la Con­siliul de Miniştri solemnitatea decernă­rii Premiului de Stat al R. P. Române pe anul 1962. La solemnitate au luat parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlă­­deanu, Leonte Răutu, Mihai Dalea, mi­niştri, conducători ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, academi­cieni, oameni de ştiinţă, artă şi lite­ratură. Intr-o atmosferă sărbătorească, tova­răşul Ion Gheorghe Maurer a înmânat laureaţilor Premiului de Stat diplomele, medaliile şi premiile. In numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri, i-a felicitat şi le-a urat noi succese în activitatea lor. Acad. Horia Hulubei, ing. Alexandru Nourescu şi poetul Marcel Breslaşu, din partea laureaţilor, au mulţumit căl­duros pentru înalta distincţie primită şi au asigurat conducerea partidului şi guvernului că oamenii de ştiinţă, ingi­nerii, tehnicienii, oamenii de vartă, ală­turi de întregul popor, vor depune toate eforturile pentru a-şi spori con­tribuţia la opera de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste în patria noastră. După festivitate, conducătorii parti­dului şi guvernului s-au întreţinut cor­dial cu laureaţii Premiului de­­ Stat. (Agerpres) Cu prilejul zilei de 1 Mai Plecarea unor delegaţii Zilele acestea au părăsit Capitala de­legaţiile sindicale din ţara noastră pen­tru a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai peste hotare. In U.R.S.S. au plecat tov. Munteanu Larisa, membru al Prezidiului Consi­liului Central al Sindicatelor — pre­şedinte al C. C. al Uniunii sindicate­lor din întreprinderile industriei bunu­rilor de consum , tov. Pintea Ion, mem­bru al Biroului Executiv al Consiliului regional al sindicatelor Cluj, şi tov. Simian Dumitru, preşedintele sindicatu­lui uzinei „Strungul“ Arad. In R. P. Bulgaria au plecat tov. Vi­­dican Constantin, preşedintele Consi­liului regional al sindicatelor Crişana, şi tov. Radu Vasile, membru al C.C.S., preşedintele Consiliului local al sindi­catelor Giurgiu. In R. P. Chineză au plecat tov. Tă­­năsoiu Ion, adjunct al şefului Secţiei Relaţii Internaţionale a Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Roşea Aleman, secretar al Consiliului local al sindicatelor Făgăraş. In R. S. Cehoslovacă au plecat tov. Penescu Mihai, secretar al C.C. al U­­niunii sindicatelor diin întreprinderile de construcţii şi materialelor, ele cons­trucţii, şi tov. Mătasă Vasile, preşedin­ sindicale peste hotare tele sindicatului Combinatului Siderur­gic Reşiţa. In R. D. Germană au plecat tov. Herescu Constantin, adjunct al şefului Secţiei Organizatorice a Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Fălticea­­nu Mihai, membru al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor — preşedinte al Consiliului local al sindicatelor Iaşi. In R. P. Polonă au plecat tov. Istrate Ion, secretar al C. C. al Uniunii sindi­catelor din întreprinderile industriei de petrol, chimie şi gaz metan, şi tov. Orion Ion, preşedintele comitetului sindicatu­lui uzinei „Independenţa“ Sibiu.­­*­­­In R. P. Ungară au plecat tov. Ma­­nolache Nicolae, secretarul C. C. al Uniunii sindicatelor din unităţile sani­tare, şi tov. Frăţilă Vasile, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Cîm­­pina. In R.S.F. Iugoslavia a plecat tov. Tuiu Gheorghe, membru supleant al Prezidiului, Consiliului Central al Sin­dicatelor — preşedintele Consiliului re­gional al sindicatelor Argeş. In Republica Cuba au plecat :-tov. Popa Marin, preşedintele Consiliului regional al sindicatelor Oltenia, și tov. Mocanu Pavel. Sosirea unor delegaţii de peste hotare La invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor au sosit în Capitală, pen­tru a lua parte la sărbătorirea zilei de 1 Mai, următoarele delegaţii sindicale de peste hotare : Din U.R.S.S. au sosit Klimenko Va­sile Cons­tan­tinovici, preşedintele Con­siliului Republican al Sindicatelor din Ucraina; Mîrza Baba Abtalib-Ug­i, Erou al Muncii Socialiste, şi Lazovic Raisa Timofeevna, deputată în Sovietul Suprem al U.R.S.S. Din R. P. Chineză au sosit Cen-Ke Tung, preşedintele Consiliului Sindica­telor din provincia Hupeh, şi Lin-Wen- Chun. Din R. S. Cehoslovacă au sosit On­­drej Maliska, secretar al Consiliului Sindical din Slovacia, şi Vilem Kun, redactor principal al revistei sindicale „Odborar“. Din R. D. Germană au sosit Horst Staudenmeir, membru în Conducerea Centrală a F.D.G.R. şi vicepreşedinte al C.C.S. Sanitari, şi Grebner Heinz, membru în comitetul sindical de la întreprinderea de stat pentru expl. pe­troliere din Gr­emen. Din R. P. Bulgaria,au sosit Ivan Va­­siliev Marghinov, preşedintele Consi­liului Regional Iambel, şi Dimitar Ta­­mov Mitov, brigadier la industria lem­nului. Din R .P. Polonă au sosit Leon Oni­­chimowski, preşedintele C. C. al Sin­dicatului lucrătorilor din presă şi ra­dio, şi Tadeusz Brzostek, preşedintele comitetului sindical de la întreprin­derea de foraj petrolier. Din R. P. Ungară au sosit Lambert Szaloki, secretar al C.C. al Sindicatului pedagogilor, şi Nagy Imrene, secretar al comitetului sindicatului dintr-o în­treprindere. Din R.S.F. Iugoslavia a sosit Pero Jelcic, adjunct al preşedintelui C.R.S. din Bosnia şi Herţegovina. Din Franţa au sosit Jean Abbadie, membru al Federaţiei Salariaţilor din Poştă ; Bonnaure André, secretar al Uniunii Sindicatelor „Force Ouvriere“ n­r.?Ş- a soţia. Din Tolul a sosit Cecchetti Livero, secretar al Camerei de muncă din Pe­rugia. Din Cuba au sosit Tomas Albelo Vazquez, muncitor metalurgist, şi Ro­lando Aguiler Valdes, membru al sin­dicatelor naţionale din transporturile terestre. „. ... Din Chile a sosit Marcos Vasquez, preşedintele Comitetului Provincial, din Valparaiso. ..­­ . .­Din Mali­ au sosit Mahamane Sidy şi Fau Diallo Jeannette. Din Guineea a sosit Touré Ibrah­i­­ma Kondetto, secretar -general al Sin­dicatelor din Metalurgie. ls Din Uganda a sosit H. M. Luande, președintele Sindicatelor din Uganda* Din Angola a sosit Lundamo Sébas­tien. Din Algeria a sosit Khelifa Din Ghana a sosit Jo Quartey. Semnarea Protocolului privind schimbul de mărfuri si plătile pe anul 1963 intre R. P. Rumină si R . Vietnam semnat la Bucureşti Protocolul pri­vind schimburile de mărfuri şi plă­ţile pe anul 1963 între Republica Populară Romînă şi Republica De­mocrată Vietnam. La baza acestui protocol stă acor­dul de durată încheiat între cete două ţări pentru perioada 1961-1965. Republica Populară Romînă va li­vra în Republica Democrată Vietnam diverse, maşini şi utilaje,, produse­, chirilice, produse petroliere şi ,afiş, mărfuri. Republica Democrată Viet­­nam va livră în" Republica Popuifura­ Romînă apatită, "cositor şi :-altă mărfuri. . .. Protocolul prevede creşterea schimburilor de mărfuri între cele­ două ţări faţă de anul precedent. Protocolul a fost semnat din partea romînă de Nicolae Anghel, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea vietnameză de Hoang Van Diem, adjunct al ministrului co­merţului exterior. Au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Comerţului Exterior, pre­cum şi membrii celor două delegaţii. La semnare au participat Dinh Van Duc, ambasador­ extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Vietnam în R.P. Romînă, şi membri ai amba­sadei. ,­­ n .n . (Agerpres). In urma tratativelor, care s-au des­făşurat într-un spirit de înţelegere reciprocă, la 30 aprilie 1963 s-a „ZIUA TI NI I­ITULUI DINN R.P.R." La 2 mai, tînăra generaţie a patriei noastre a sărbătorit „Ziua tineretului din R.P.R.“. Este ziua în care, cu 41 de ani în urmă, Partidul Comunist din Romînia a înmănuncheat cele mai bune şi înaintate elemente tinere ale poporului nostru, în rindurile Uniunii Tineretului Comunist. Tineretul din ţara noastră sărbăto­reşte această zi deosebită în condiţiile împlinirii celor mai nobile năzuinţe ale generaţiilor trecute, pentru a că­ror înfăptuire au luptat şi s-au jertfit mulţi fii ai poporului, neînfricaţi luptători comunişti. Sub conducerea înţeleaptă a parti­dului, poporul nostru munceşte cu entuziasm şi abnegaţie, obţine succese remarcabile în desăvîrşirea înfăptuirii socialismului. Producţia globală a in­dustriei a fost anul trecut de aproape opt ori mai mare decit în 1948, reali­zările cele mai importante înregistrin­­du-se în ramurile conducătoare ale industriei, ritmul mediu anual de creş­tere fiind de 15,8 la sută faţă de 13 la sută cit se prevedea prin Directivele celui de al III-lea Congres al partidu­lui. In primele trei luni ale acestui an, producţia industrială obţinută de­păşeşte cu aproape 10 la sută produc­ţia trimestrului corespunzător al anu­lui trecut şi este de mai bine de o dată şi jumătate mai mare decit întreaga producţie industrială a Romîniei anu­lui 1938 In aceste zile, harnica ţără­nime colectivistă munceşte cu însufle­ţire pentru asigurarea unei recolte bogate în acest an, pentru întărirea organizatorică şi economică a gospo­dăriilor colective, pentru a mări pro­ducţia vegetală şi animală. Succesele obţinute pînă acum în dezvoltarea economiei naţionale se reflectă puternic în creşterea bună­stării oamenilor muncii. Ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc stă în centrul preocupări­lor partidului şi guvernului nostru. Pe lingă sporirea continuă a cantită­ţilor de mărfuri de larg consum puse la dispoziţia populaţiei, se extinde construcţia de locuinţe, şcoli, biblio­teci, săli de sport. Numai în anul tre­cut s-au construit aproape 42 000 de apartamente, peste 3 800 săli de clasă pentru învăţămîntul de cultură gene­rală, iar pentru acţiunile social-cultu­­rale s-au cheltuit, din bugetul de stat, 17,6 miliarde lei, cu 12,8 la sută mai mult decit in 1961. Sume tot mai im­portante sunt alocate de stat pentru ocrotirea şi refacerea sănătăţii oame­nilor muncii. In staţiuni, în tabere şi colonii pentru şcolari şi copii şi-au petrecut în anul 1962 concediile sau vacanţa 700 000 cetăţeni ai patriei noastre. Bucurându-se din plin de toate cu­ceririle şi realizările poporului nos­tru, tînăra generaţie are asigurate condiţii minunate de muncă şi învăţă­tură, pentru sport şi odihnă. Toate acestea sunt create pentru ca tînărul din patria noastră să-şi realizeze cele mai îndrăzneţe năzuinţe, pentru a de­veni un om cit mai folositor societăţii noastre în plină înflorire socialistă. Tineretul patriei noastre a întîmpi­nat ziua sărbătorii sale muncind cu pa­siune pentru a obţine noi şi însem­nate succese în producţie, la învăţă­tură, în activitatea obştească. Alături de vîrstnici, aproape 500 000 de tineri şi tinere din fabrici şi uzine, din mine şi laboratoare, de pe ogoare, mobili­zaţi de sindicate, desfăşoară cu însu­fleţire întrecerea socialistă. Peste 250 000 de tineri din industrie parti­cipă la cursurile de ridicare a califi­cării profesionale, pătrunzînd şi mai adine în tainele meseriei, reuşind ast­fel să contribuie mai substanţial la creşterea productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Sute de mii de tineri, de la oraşe şi sate, au participat la stringerea fieru­lui vechi, la acţiunile de împădurire şi întreţinerea păşunilor, la reda­rea de noi terenuri agriculturii. Cu prilejul aniversării a 41 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Co­munist, gîndurile tinerilor patriei noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi devotament „către partidul comuniş­tilor care a ştiut s­ă-i crească şi să-i călăuzească cu dragoste de părinte în lupta şi munca pentru fericirea în­tregului popor. Partidul şi guvernul acordă mare încredere tineretului patriei noastre, puterii sale de muncă. „Tineretul ţării noastre — spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej , chezăşie de nădejde a viitorului Republicii, îşi pune cu în­sufleţire întreaga energie creatoare în slujba orînduirii socialiste“. Acestei încrederi, tineretul nostru îi răspunde prin comportarea sa de fiecare zi, prin faptele sale în muncă, prin dorinţa de a contribui cu toată energia şi price­perea la înflorirea patriei, prin stră­daniile de a-şi însuşi tainele ştiinţei şi culturii. Sub conducerea permanentă a parti­dului, organele sindicale, împreună cu cele ale U.T.M., contribuie din plin la educarea comunistă a­ tineretului!" Ele desfăşoară o multilaterală activi­tate pentru creşterea conştiinţei socia­liste a tineretului, pentru însuşirea cit mai profundă, de către tineri, a învăţăturii marxist-leniniste şi a poli­ticii Partidului Muncitoresc Român. Educat de partid în spiritul patriotis­mului socialist şi al internaţionalis­mului proletar, tineretul nostru luptă pentru victoria forţelor progresului şi socialismului în întreaga lume, pentru pace trainică şi colaborare între toate popoarele. De ziua sărbătorii lui, tineretul din patria noastră, drept recunoştinţă pentru grija părintească a partidului, îşi înnoieşte angajamentul de a nu-şi precupeţi forţele în munca pentru victoria socialismului şi comunismu­lui în ţara noastră. ---------------------­ Primirea de către vicepreşedintele Co­nsiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, a ambasadorului R.S­­. Iugoslavia La 30 aprilie 1963, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Bir­­lădeanu, a primit în audienţă pe a­m­basadorul Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, Arso Milatovici, la d­­e­rerea acestuia.

Next