Munca, iunie 1963 (Anul 19, nr. 4842-4867)

1963-06-01 / nr. 4842

Tehnica la noua asigura viteze mari înaintări în abataje înainte de a intra în sat, minerii de la exploatarea minieră Aninoasa — Va­lea Jiului trec de obicei prin sala de apel. Aici, sunt expuse într-o vitrină, special amenajată. Steagul şi Diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură obţinute pentru realizările din anul 1962. Minerii sînt mîndri de aceste dis­tincţii şi ori de cîte ori le văd au în gînd angajamentele sporite din acest an. Ei se întrec cu şi mai multă însu­fleţire­­pentru a extrage cărbune mai mult, de calitate şi la un preţ de cost scăzut. In primele patru luni ale anului, colectivul exploatării a dat peste plan 5083 tone de cărbune, a sporit randa­mentul în medie­ cu 30 kg cărbune de om pe schimb şi a făcut o economie la preţul de cost de aproape 300.000 lei. In acelaşi timp s-­a redus simţitor pro­centul de şist în cărbune — deci s-a îmbunătăţit calitatea , obţinîndu-se numai prin aceasta un plus de 297 tone cărbune. Demn de remarcat este faptul că a­­ceste rezultate au fost obţinute nu prin sporirea efortului fizic, ci mai ales ca urmare a introducerii şi dezvoltării teh­nicii noi. CIMP LARG TEHNICII AVANSATE încă de la începutul anului, organiza­ţia de partid a analizat felul cum se introduce tehnica nouă în mină şi a tra­sat sarcini concrete. Comitetul sindica­tului, prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, a studiat posibilită­ţile de introducere şi extindere a mecanizării în abataje şi galerii, pre­cum şi folosirea de noi procedee în ex­ploatarea cărbunelui. Astfel, s-a ajuns la concluzia că în abatajele-cameră de la sectorul I, sector evidenţiat pe ex­ploatare, pot fi introduse transportoare blindate, montate de-a lungul frontului de cărbune. Propunerea făcută în acest sens a fost însuşită de conducerea teh­nică şi pusă în practică. Acum cînd se face puşcarea stratului, cărbunele re­zultat cade peste aceste transportoare, care-1 evacuează, înlocuindu-se un mare volum de muncă ce se­ cheltuia cu în­cărcatul cărbunelui. Tot la acest sector s-a­­ observat că la stratul III există o mare denivelare între abataje, fapt care împiedica exploatarea cărbunelui în a­­bataje-cameră cu două aripi. Pentru în­lăturarea acestei situații, s-a experimen­­tat cu bune rezultate exploatarea cărbu­nelui în abataje-cameră suprapuse. A­­cest procedeu a permis o avansare de 88 m.l. pe lună în loc de 69 m.l. cit este planificat. De asemenea, s-au făcut propuneri concrete privind extinderea armării cu susţinători metalici şi com­binată (lemn şi fier). Asemenea propuneri concrete au fost făcute pentru fiecare sector şi fiecare abataj şi galerie, conducînd la extinde­rea şi mai largă a tehnicii noi. Astfel, în primele 4 luni ale acestui an a­­proape 55.000 tone cărbune din pro­ducţia totală, adică cu peste 3.000 to­ne mai mult decît fusese planificat, au­­fost extrase din abatajele unde a fost introdusă armarea metalică. In ga­lerii, armarea metalică a fost aplicată pe o lungime de peste 2.000 m.l., față de 1350 m.l. cit prevedea planul. Mult s-a extins mecanizarea încărcării sterilului. Numai în galerii s-au încărcat mecanic peste 8.000 m.c. steril. Extinderea mecanizării, alături de pri­ceperea minerilor şi folosirea unor me­tode înaintate, cum ar fi exploatarea cărbunelui în abataje-cameră suprapuse şi cu două aripi, au permis colectivului de aici să mărească vitezele de avan­sare în abatajele-cameră cu peste 15 m.l. şi în galerii cu aproape 2 metri pe lună faţă de plan, realizîndu-se în ace- D. VLĂSCEANU (Continuare in pag. 3-a) Paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor, mecanizatorii de la G.A.S. Vetiş au terminat revizuirea şi repararea întregului utilaj prevăzut a lucra în cam­pania de recoltare. In prezent a început transportarea combinelor la brigăzile de cîmp. In loto (în prim plan) , mecanizatorii Gulinescu Stelian, Korosi Ioan, Poţi Iosif, Muja Andrei şi Székelyhídi Zoltán, pregătesc combinele pentru transportarea lor în cimp. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIX — nr. 4842 SÂM­BATA 1 IUNIE 1963 ORGAN AL CONSILIU­­I CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani ROI SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA T­ip „ Tecuci “ Banal. Capacul pentru borcan 9 Anele de conserve. Şi totuşi, aces-A O lui rotogol lucitor, ce istorie ift-o Qteresantă i-au creat, prin simţul 9 9 lor gospodăresc, maiştrii Teodor 5 O Munteanu, Ionel Gîgiu şi strun-o­­­garul Savu Iancu de la Fabrica O 9 de conserve din Tecuci! 5 5 Era în luna octombrie a anu 5 9 lui trecut. Miez de campanie lag 9 Tecuci. Liniile automate trans-p abordau pe un itinerar aerian, si- O xinos, zeci de tone de legume și- a f­ructei Mașinile de dozat uri-A Opleau cu rapiditate borcanele© 2 care lunecau lin pe benzi, auto-g Aclavele clocoteau sub presiune. 5 O — Hei, voi ăia de la capace.O , ce faceţi, dormiţi ? Trec borcane-2 O le neacoperite. 5 9 — Trec... Am cerut capace la­ 9 magazie. Mai au puţine. 9 9 — Ce înseamnă asta puţine ? O p De ce n-au comandat ? $ O — Ba de comandat, au coman-A O dat ei, dar ştiţi cum îi cu capa- O 9cele astea : capitol deficitar... 9 O Şi uite aşa se întîmpla. Cînd a 9 era mai mare zorul, din cauza O 2 lipsei de capace producţia tre-9 o buia să încetineze. Situaţie neplă-Q 9 cută. Şi pentru oameni, şi pentru 9 § planul fabricii. 2 O — Stau şi mă gîndesc şi parcă o 9 a? zice că ar fi şi pentru situa-O O tia asta o soluţie. § 0 — Şi eu aş vedea o rezolvare.q g Nu vrei să ne unim ideile ? o P Se sfătuiau maiştrii Munteanu6 Q.şi Gîgiu între ei. Au cerut păre-2 Orea şi lui Sava lancu, experi-o­­mentatul strungar de la atelie-Q p rul mecanic. Cei trei au fost c-§ O poi văzuţi cercetînd cu interest) 9 nişte prese vechi, pe cale să fie 9. A date la reformă. Gîndirea inova-2 Otoare îşi începuse creaţia. 9 9 Ideile au fost adunate, întregi-2 O te şi aduse la un numitor comun, o 9 Au făcut cîteva matriţe. Le-au a-y Adaptat la prese şi au stanţat pri-2 O mele capace. Erau bune. Şi ca o 2 aspect şi ca rezistenţă şi etanş ei- 9 State, în luna următoare s-a în-2 Oceput —­ cu mijloacele fabricii—o 9 producţia de serie a capacelor. 9 2 Din două prese recondiţionate9 0 şi din simţul gospodăresc şi in-o 9 ventiv al oamenilor amintiţi,9 9 producţia proprie de capace a a-9 ajuns să acopere nevoile fabric­ii 9 și chiar să prisosească. Aceasta O 9 înseamnă o economie anuală de o O 6 milioane lei. 9 2 ...Aflînd de felul cum colecti­ p O vul Fabricii de conserve dint Te- O 9 cuci a rezolvat această problemă 2 palte întreprinderi similare din o O țară au început să solicite capa- 0 9 ce tip „Tecuci“. Răspunzînd ce- 9 Averilor, colectivul fabricii și-a 6 O propus să realizeze în acest any 2 30 de milioane de capace. 2 2 Un fapt obișnuit. Capacul tip 9 O,,Tecuci" pentru borcane cu con- O 9 serie. Născocire­a­ unor buni gos-9 2 podari. 9 9 GH. PANTAZI 5 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO Laminoriştii îşi respectă cuvin­tul Cil ajutorul turbo-burului Colectivul de muncă al Uzinelor „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii a încheiat luna mai cu noi şi impor­tante succese în între­cerea socialistă. Astfel, pe primele 5 luni din acest an au fost date peste plan însemnate cantităţi de produse necesare întreprinde­rilor noastre metalur­gice printre care : peste 3 840 tone laminate, peste 1 300 tone sîrmă şi bare de oţel trefilate, 132 tone cabluri şi al­tele. De asemenea, pe grafic au fost înregis­trate peste prevederi pentru primele 4 luni 556.000 lei economii şi 1.634.000 lei beneficii, laminoriştii îşi res­pectă cuvîntul dat, an­gajamentele în între­cerea socialistă. (Coresp. „Munca“) IPentru oţe­arii In întrecerea socialistă desfăşurată pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la întreprin­­derea metalurgică din Aiud, regiunea Cluj, sunt preocupaţi de sporirea con­tinuă a producţiei de utilaje pentru întreprinderile siderurgice şi îmbună­tăţirea calităţii acestora. In urma in­trării în funcţiune a unor noi maşini şi agregate printre care un aparat au­tomat de sudură, instalării a două poduri rulante, înfăptuirii şi a altor măsuri tehnico-organizatorice, colec­tivul acestei întreprinderi, a produs de la începutul anului şi pînă acum peste plan peste 520 tone utilaje de turnare pentru oţelării (lingotiere şi poduri de turnare) şi peste 400 tone construcţii şi piese metalice pentru agregate siderurgice. (Coresp. „Munca”) Reduc i­ndicii de consum La fabrica „8 Mai“ din Mediaş se desfăşoară cu multă însufleţire între­cerea ştantorilor pentru a realiza din aceeaşi cantitate de materie primă mai­ multă încălţăminte de calitate superioară. De la începutul anului şi pînă ieri, colectivul­ de aici a econo­misit peste 1 300 kg de talpă, mai mult de 2 000 dm.p. piele şi alte ma­terii prime, în valoare de aproape 700.000 lei. In fruntea întrecerii se situează ştanţorii Gheorghe Cocoş, Andrei Grezer, Mihai David, Kiss Andrei şi alpi. Fiecare dintre, ei şi-a realizat angajamentul de a realiza 20 000 de lei economii în primul se­mestru. (Coresp. „Munca“) Mecanizatorii au început praşila a doua Mecanizatorii din gospodăriile a­­gricole de stat care aparţin de Trus­tul Bîrlad desfăşoară larg întrecerea socialistă pentru asigurarea unor re­colte cit mai bogate. Pînă acum, cele mai bune rezultate în întreţine­rea culturilor prăşitoare şi cerealiere le-au obţinut colectivele de muncă din gospodăriile Banca, Bîrzeşti, Crasna, Fălciu, Muşata,­ Murgeni. La gospodăria agricolă de stat Crasna s-a efectuat praşila întîia pe întrea­ga suprafaţă însămînţată cu porumb şi s-a început praşila a doua. (Coresp. „Munca“) Colectivul de muncă de la G.A.S.­­Dulbanu din raionul Mizil acordă lucrărilor de întreţinere a culturilor cea mai mare atenţie­. Brigăzile de mecanizatori ale gospdăriei au ter­minat lucrările de întreţinere cu sapa rotativă pe cele 1.180 ha însă­­mînţate cu porumb, iar prima praşila mecanică s-a făcut pe o suprafaţă de 1.519 ha însămînţate cu porumb şi floarea soarelui. Paralel cu aceasta s-au prăşit manual peste 1.360 ha. In prezent se lucrează intens la praşila a II-a. In fruntea întrecerii se află brigăzile a II-a şi a IlI-a care au depăşit zilnic norma cu peste 25 la sută. Gabura Andrei planificator Comitetul sindicatului Combinatului Poligrafic „Casa Scînteii" a orga­nizat ieri după-amiază în cinstea Zilei copilului un concurs sportiv cu premii. Probele au fost viu disputate, micii concurenţi fiind răsplătiţi cu aplauze la sosire de către spectatorii care urmăreau desfăşurarea acestei pasionante întreceri. In clișeu : aspect de la una din probele de ciclism. Foto : ST. ALBESCU In întrecerea socialistă pe care o desfăşoară sondorii întreprinderii de foraj Moineşti, se obţin de­ la o zi la alta succese de seamă. Folosind pe scară largă, în propor­ţie de aproape 100 la sută, forajul cu turbina ca şi elemente de mică mecanizare, piese de scos cilindri, depănătoare de cablu şi altele, se înregistrează viteze de lucru mult superioare celor obţinute în aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel în lunile care s-au scurs din acest an, vitezele de lucru au sporit cu 4,8 la sută faţă de plan, forîndu-se în plus 2587 m.l., iar productivitatea muncii a crescut cu 7,6 la sută. (Rep.) Primul bloc-turn dat în folosinţă la Oneşti Zilele trecute constructorii oraşu­lui Oneşti au dat în folosinţă un nou lot de 134 de apartamente. Prin­tre construcţiile recepţionate se a­­flă şi primul bloc cu 9 etaje înălţat cu ajutorul cofrajelor glisante. Ală­turi de acesta sunt în construcţie alte 8 blocuri asemănătoare. (Coresp. „Munca") ALBUM MARINĂRESC D.R.N.C. l-am­­ cunoscut acum cîteva zile pe ofiţerul mecanic Aurel Popescu, preşedintele co­mitetului sindical de bord de pe nava „Timişoara“, abia înapoiată dintr-o cursă lungă. Era bucuros­­ să afle din graficul direcţiei ma­­­­ritime că nava lor ocupă un loc de frunte în întrecerea cu cele­lalte echipaje din flota comer­cială. Planul de transport pe trimestrul 1 fusese maipnat in procent de 111,34 la sută. O vizită la bordul navei ne-a relevat şi alte aspecte, ale hărni­ciei navigatorilor. Nava strălucea de curăţenie şi era proaspăt vop­sită, după toate regulile mari­năreşti. Numai în acest ultim voiaj membrii echipajului au efectuat 461 de ore de muncă pa­triotică la întreţinerea navei. — Aţi avut timp bun ? — Numai cu aşa ceva nu ne-am putea lăuda — a răspuns zîmbind Vasile Dobros, şeful de echipaj. Ne-au cam „înghesuit" furtunile ! De la el şi de la Constantin Şerbănescu, electricianul şef al navei şi secretar al organizaţiei de bază P.M.R. am aflat cum în­treg echipajul s-a ridicat ca un singur om pe punte, la fiecare furtună, pentru a pune în afara oricărui pericol marfa ce le era încredinţată.­­ Nici furtunile, nici asprimile vieţii de navigator n-au reuşit să încreţească frunţile, marinarilor şi nici să-i împiedice să-şi des­făşoare în timpul liber activita­tea normală la bord : învăţă­mîntul profesional, concursurile „Cine ştie răspunde“, campiona­tul de şah, recenziile la cărţile citite, audiţiile colective la ra­dio sau manifestările artiştilor amatori, în clişee: (1) radiotelegrafistul de bord Ion Brezoianu — unul din e­­videnţiaţii în întrecerea socialistă ce se desfăşoară pe navă. (2) Cargoul „Timişoara“ la dană. (3) Ofiţerul II Ion Alexa, marinarul Ion Mondoc, ospătarul Gheorghe Cosma și maistrul Vasile Georgescu pun la cale o seară plăcută la club Text : GH. DIMA Foto : EM. SIRZEA E­r­o­i. La 4 km în aval, pe braţul Chi­liei, lingă două şlepuri din care se descărcau­­ lemne, stătea acostat re­morcherul „Someş". Vîntul batea cu furie dinspre malul celălalt. La un moment dat pontonierul Marca Mendel a observat o mină — răma­să din timpul războiului şi scoasă de valuri din adine. Mina se îndrep­ta spre şlepuri. Remorcherul ar fi putut fi surprins. Pontonierul Mendel împreună cu un grănicer au sărit într-o lotcă, s-au apropiat de mină şi cu nesfîrşite precauţii au dus-o uşurel înspre mal. Cînd s-a produs explozia mi­nei, vasele erau departe de pri­mejdie. (Coresp. „Munca“) Vizitele delegaţiei de activişti ai P. C. U. S. Vineri dimineaţa, delegaţia de acti­vişti ai P.C.U.S., în frunte cu tova­răşul N. V. Podgornîi, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fă­cut o vizită la Comitetul regional de partid Bucureşti. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de to­varăşii Gheorghe Necula, membru al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Co­mitetului regional de partid Bucureşti, Vasile Mateescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., preşedintele Sfatului popular regional Bucureşti, şi de alţi membri ai Biroului Comitetului re­gional de partid. Tovarăşul Gheorghe Necula a înfă­ţişat oaspeţilor tabloul dezvoltării regiunii în ani­i construcţiei socialiste şi aspecte din experienţa organiza­ţiilor de partid din regiune. Apoi, membrii delegaţiei au vizitat G.A.C. „Ştefan Gheorghiu“ din co­muna Grindu, raionul Urziceni. După ce le-au fost prezentate reali­zările colectiviştilor şi munca desfă­şurată de organizaţia de partid din G.A.C, oaspeţii au vizitat diferite sectoare ale gospodăriei. In faţa căminului cultural din co­mună a avut loc o entuziastă adunare a colectiviştilor. După cuvîntul de deschidere rostit de tov. Constantin Trîmbiţaşu, secretarul comitetului de partid al G.A.C., a luat cuvîntul tov. Mircea Anghel, preşedintele gospo­dăriei, care a prezentat un tablou com­parativ al vieţii din trecut şi de azi a ţăranilor din Grindu, subliniind marile schimbări înnoitoare aduse în viaţa comunei de gospodăria colec­tivă. A luat apoi cuvîntul tov. Gheorghe Necula, care a relevat succesele obţi­nute de ţăranii colectivişti din re­giunea Bucureşti, creşterea perma­nentă a nivelului lor de trai mate­rial şi cultural. Realizările de azi din satul colecti­vist, a spus vorbitorul, sînt rodul politicii Partidului Muncitoresc Ro­mân, al aplicării în viaţă în mod crea­tor a învăţăturii marxist-leniniste. Primit cu vii aplauze a luat cuvîn­tul tovarăşul N. V. Podgornîi. După ce a mulţumit pentru pri­mirea călduroasă făcută, vorbitorul a arătat că în timpul vizitei delegaţia s-a întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii,, cu activişti de partid, a făcut un rodnic schimb de experienţă. Pre­tutindeni,­— a spus vorbitorul — am văzut cu ce entuziasm, cu ce încre­dere munceşte poporul român. La fie­care pas am simţit cum au pătruns profund, în, mase ideile, hotărîrile celui de-al Îll-lea Congres al P.M.R. . Cu o­­ mare măiestrie, ‘ cu­ de­plin succes,­ Comitetul Central al P.M.R., Biroul­­său Politic şi, personal tovarăşul Gheorghiu-Dej conduc po­porul , român pe drumul construirii socialismului. Arătînd că în­ Uniunea Sovietică se îndeplinesc cu succes hotărîrile celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. în domeniul industriei,' agriculturii', cul­turii' şi ştiinţei, tovarăşul N. V. .Pod­. gor’nîi ă Spus*: Noi trebuie să muncim şi mai bine, ,să * înmulţim succesele noastre, să întărim' puternica şi mă­­reaţa prietenie dintre, popoarele noas-­ tre. în în­cheiere vorbitorul a urat co­lectiviştilor* din Grinda noi succese în dezvoltarea gospodăriei,, spre a-şi aduce o contribuţie şi mai puternică" la mersul. înainte al agriculturii, la­ înflorirea continuă a Romîniei so­cialiste. In aplauzele puternice ale celor prezenţi, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce a subliniat că în cursul vizitei pe care o fac în ţara noastră oaspeţii sovietici au putut să vadă cum muncesc, ce preocupări au oa­menii muncii din ţara noastră, vorbi­torul a spus : Poporul nostru cu­noaşte bine succesele obţinute de poporul sovietic, sub conducerea (Continuare în pag. 3-a) Mei discuri „Electrecord" Casa de discuri „Electrecord“ a edi­tat zilele acestea cîteva discuri noi. Printre acestea se află discul cu în­registrarea unui recital de canţonete italiene, interpretate de artistul po­porului Nicolae Herlea. Un alt disc conţine suita „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn-Bar­­tholdy, în interpretarea orchestrei sim­fonice a Filarmonicii din Varşovia, sub bagheta dirijorului Witold Rowicki. Se mai află, de asemenea, în maga­zinele de specialitate , un­ disc de mu­zică populară ardelenească în interpre­tarea orchestrelor de muzică populară ale filarmonicilor de stat din Oradea şi Cluj, dirijate d­e Albert Ardelean, Iosif Horvath şi Ilie Tetrade. (Agerpres) Caravana cinematografică ,­Protecţia Ulsîirii“ Pentru a face cunoscute unor mase cît mai largi normele de teh­nica securităţii, Ministerul Minelor şi Energiei Electrice a înfiinţat o caravană cinematografică, care pre­zintă în faţa­­ muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor unităţilor ener­getice din ţară filme cu acest profil. Recent ea a poposit în mijlocul k­olectivului de la întreprinderea Re­­­gională de Electricitate Bacău, unde a prezentat filmul „Normele de teh­nica securităţii muncii în instala­ţiile de înaltă tensiune şi în exploa­tarea lor“. Ion Arhire funcţionar Turneul Ansamblului Consiliului Central al Sindicatelor Din nou la drum cu cintecul şi jocul Cu toate­­ că trenul, care va fi mai bine­ de­­ două luni „locuinţa“ cîntăre­­ţilor, dansatorilor şi­­instrumentiştilor din Ansamblul Consiliului Central al Sindicatelor, a plecat abia aseară din Gara de­­Nord, se poate spune că tur­neul acestui colectiv artistic a început cu cîteva zile înainte, o dată cu pre­zentarea spectacolului „Cîntă ţara mea“ pe stadionul „Republicii“ în faţa a mii de oameni ai muncii din Capi­tală. Din aplauzele lor s-a desprins nu nu­mai o apreciere a calităţilor spectaco­lului ci şi o caldă urare de succes pentru turneul pe care artiştii ansam­blului îl vor întreprinde în întreaga ţară. Dorind să informăm miile de viitori spectatori despre acest turneu, care în­cepe astăzi, ne-am adresat directorului ansamblului şi cîtorva creatori ai spec­tacolului ..Cîntă ţara mea“. — Cum este organizat din vara aceasta ? — Folosind experienţa anilor trecuţi. — ne-a spus tovarăşul Vladimir Litvin, directorul ansamblului — turneul cu spectacolul „Cîntă ţara mea“ se va desfăşura în două etape : prima de la 1—27 iunie, iar cea de a doua de la 27 iulie­­»■ 6 septembrie. Colectivul nostru artistic va parcurge în prima lună regiunile Ploieşti, Bacău, Suceava, Iaşi, Galaţi şi Dobrogea şi apoi cele­lalte regiuni ale ţării şi va prezenta spectacolul său pe stadioane, pe o sce­nă special amenajată în acest scop, în­zestrată cu instalaţii perfecţionate, de lumină şi sonorizare. Avînd în vedere că turneul ansam­­­­blului nostru coincide cu perioada în care se desfăşoară faza raională şi cea regională a celui de-al VII-lea concurs pe ţară al artiştilor amatori de la ora­şe şi sate, ne propunem să acordăm —­­ în limita timpului disponibil — un sprijin eficient formaţiilor artistice ale sindicatelor, asistînd la repetiţiile a­­cestora, discutînd cu ei diferite pro­bleme în legătură cu repertoriul şi cu interpretarea artistică. — Cum aţi conceput spectacolul „Cîntă ţara mea“ ? — Intenţia noastră a fost să reali­zăm un spectacol divers ca tematică şi variat ca mijloace de expresie — ne-a spus regizorul Petru Mihai. Ne-am străduit să evităm monotonia şi rezolvările scenice stereotipe, valo­­rificînd în cît mai mare măsură po­sibilităţile artistice ale genului de spec­tacol promovat de Ansamblul de cân­tece şi dansuri al C.C.S. Spectacolul „Cîntă ţara mea" cuprinde numere de diferite genuri pe care am căutat să (Continuare în pag. 3­ a) turneul

Next