Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)
1963-07-01 / nr. 4868
Tag. 2-a Zi de odihnă minunată După fiecare sfîrşit de săptămînă, numărul paginilor albe din caietul de însemnări al grupei sindicale nr. 8 scade. Noi fi noi impresii vin să se adauge celor anterioare, arătînd cit de bogatui interesant îşi petrec timpul liber ţesătoarele de la uzina textilă „7 Noiembrie“ din Capitală. Căci, trebuie s-o spunem deschis, fetele din grupa noastră sunt alături una de alta nu numai la maşină, în timpul orelor de lucru, ci şi în orele de răgaz şi în zilele de odihnă. Pînă mai acum cîteva zile, ultimele însemnări din caiet vorbeau despre excursia făcută la Poiana Narciselor şi vizitarea muzeului Bruckental din Sibiu, despre vizita în colectiv la Muzeul satului din Parcul de cultură şi odihnă. Sfîrşitul săptămînii trecute a făcut să pălească vechile amintiri şi a adus cu sine altele, proaspete... Sîmbătă seara, fetele din grupa noastră au apărut pe estrada amatorilor din parcul Herăstrău, într-un program al brigăzii artistice de agitaţie. Aplauzele celor prezenţi au făcut să treacă repede emoţia spectacolului dat în faţa unui public, pînă atunci necunoscut. După aceea, am trecut în rindul spectatorilor, luînd loc în bănci şi admirînd la rîndul nostru programul artiştilor amatori de la întreprinderea „Electroaparataj“. Soliştii de muzică uşoară şi populară au stîrnit admiraţia noastră şi au fost nevoiţi să repete de cîte două ori unele cîntece, răspunzind îndelungatelor visări. Soarele arzător din dimineaţa zilei de duminică ne-a făcut să ne îndreptăm paşii spre ştrandul Floreasca, unde am rămas pînă după prînz. Eram şapte fete, ţesătoare — Olimpia Boaca, Maria Bonu, Aurelia Petcu, Safta Iacob, Zamfira Duţulescu, Ioana Paraschiv şi eu. Ne-au însoţit şi cîţiva băieţi, printre care doi din fabrica noastră — inginerul Anton Libros şi Ion Pală. După-amiază, atunci cînd ne-am săturat de plajă şi de apă, am pornit-o spre pădurea Bâneasa, spre a vizita grădina zoologică. Nu e prima oară cînd o vizităm, de fiecare dată găsim insă o serie de „locatari“ noi, iar giumbuşlucurile maimuţelor ne fac să rîdem cu aceeaşi poftă. Cînd s-a întunecat afară, focurile de artificii din parcul Herăstrău ne-au chemat la marea serbare care avea foc acolo. Bineînţeles că „nu am rezistat“ acestei chemări. Şi astfel, ne-am încheiat sfîrşitul de săptămînă acolo unde-i începusem sîmbătă seara. Luminile multicolore, muzica de pe scenele plutitoare au dat un cadru de basm şi un farmec de nedescris plimbării noastre cu bărcile pe lac. ...A fost intr-adevăr o zi de odihnă minunată. La aceasta au contribuit şi unele lucruri mărunte la prima vedere, dar care trebuie să capete un caracter permanent. Spre deosebire de alte duminici, alaltăieri după-amiază am călătorit în condiţii mai bune cu autobuzele şi troleibuzele, întreprinderea de transporturi Bucureşti s-a îngrijit să asigure călătorilor un număr sporit de vehicule pe traseele ce făceau legătura cu locurile de odihnă. De asemenea, la ştrand, la pădurea Băneasa, la Parcul Herăstrău — peste tot pe unde am fost — nenumărate bufete bine aprovizionate au pus la dispoziţia noastră gustări şi băuturi răcoritoare. FLORICA PATRU ţesătoare, organizatoarea grupei sindicale nr. 8 de la Uzinele textile „7 Noiembrie“ Duminică sibiană Ultima dimineaţă a lui cireşar. Vechea cetate a Sibiului, cu tradiţii culturale ce datează din secolele trecute, a cunoscut o animaţie deosebită. Toate străzile răsunau în această dimineaţă de freamătul grupurilor de oameni ai muncii ce străbateau oraşul pentru a-şi petrece laolaltă sfîrşitul de săptămînă. Cu cîteva zile mai înainte hărnicia muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor sibieni a fost concretizată în raportul lor către partid, în care anunţau îndeplinirea înainte de termen a planului de stat pe primul semestru al anului. Cu cîteva zile mai înainte în tot oraşul au fost răspîndite afişe care anunţau că comitetele sindicatelor în colaborare cu comitetele U.T.M. din fabricile „Balanţa“, „Libertatea", „Republica", „Steaua Roşie" şi altele organizează în pădurea Dumbrava o serbare cîmpenească. Programul serbării cuprindea deopotrivă spectacole prezentate de diferite formaţii artistice de amatori şi manifestaţii sportive ca trînte, box, lupte, haltere etc. în acestă duminică, in pădurea Dumbrava, un minunat loc de recreiere al sibienilor a răsunat pînă departe cîntecul şi jocul. Aplauze îndelungate au răsplătit cântecele din folclorul nostru nou interpretate de Radu loan, muncitor la fabrica „Balanţa" pe care juriul de selecţionare al fazei raionale a actualului concurs artistic pe ţară l-a promovat pentru faza regională. De un deosebit succes s-au bucurat şi orchestra şi soliştii de muzică populară Aţegan Nicolae, Petreanu Elena şi alţii de la „Libertatea“. Tot în acestă duminică, pădurea Dumbrava a fost vizitată şi de sute de oameni ai muncii veniţi în excursie din Bucureşti, Tg. Mureş, Govora şi Hunedoara. Printre excursioniştii bucureşteni amintim grupul de 40 de muncitori de la fabrica de bere „Griviţa“ Bucureşti. Intre aceştia se găseau şi sudorul Zaharia Alexandru, lăcătuşul Popa Dumitru, Dumitrescu Petre şi alţii. Frumoasa grădină zoologică a fost vizitată în această zi de peste 1800 de persoane, iar pe lac au conotat mai mult de 600 muncitori, ingineri și tehnicieni. La umbra unui stejar bătrin muncitorul Ionescu Dumitru de la I.C.R. își petrecea duminica împreună cu familia sa. Alături tînărul Ciobanu Nicolae de la I.F. Sibiu mînuia cu multă îndemînare acordeonul din care răsunau sprinţare melodii de muzică populară. Am mai întîlnit şi pe muncitorii Ambruş Ştefan de la uzinele „Independenţa“, cu familia, Marin Cornel de la „Republica", Lepădatu Nicolae de la „Libertatea", Bucur Moise de la „Balanţa" şi alţii. Frumoasa serbare cimpenească din pădurea Dumbrava a luat sfirşit seara tîrziu şi va rămîne multă vreme în amintirea sibienilor şi excursioniştilor veniţi din alte oraşe ale ţării. SANDU ROMAN lăcătuş Spectacole pe litoral Pe cimpul din vecinătatea parcului 1 Mai din Eforie-Nord s-au înălţat sîmbătă seara pălălaiele vesele ale unui foc uriaş : focul de tabără tradiţional pe litoral, ce reuneşte în jurul său pe cetăţenii care vin anume aici cu autobuzele din Constanţa şi pe cei ce-şi încheie seria de concediu la mare. Printre cei care au participat la serbarea cîmpenească puteau fî văzuţi oţelarul hunedorean Gh. Vişan, fochistul Zamfir Constantin de la Depoul Bucureşti-Triaj, inginerul Teodor Babuţia din Timişoara şi mulţi alţii. O seară de rămas bun in care prieteniile se leagă şi se statornicesc pentru multă vreme în decorul oferit de originala serbare cîmpenească organizată de conducerea staţiunii. Pe o estradă improvizată, în aceeaşi seară au apărut artiştii formaţiilor de amatori ale Casei de cultură din Techirghiol şi comitetului sindicatului de la întreprinderea regională de electricitate Dobrogea etc. Momente vesele, solişti, brigadă artistică, orchestră... Spectatorii — peste o mie — instalaţi turceşte în,, fotoliile naturale oferite de iarba fragedă, au aplaudat din toată inima strădaniile artiştilor amatori ce s-au întrecut să le dăruiască clipe cit mai plăcute. Intre pauzele spectacolelor, oameni in halate albe îşi aşteptau oaspeţii cu mititei şi bere rece. Ici, colo, in parcul uriaş se invirteau şi se răsuceau întregi, berbecii dobrogeni — tradiţionalii batali ne, lipsiţi de la nici o serbare cîmpenească de acest fel. Pînă tîrziu au răsunat în parcul de la Eforie-Nord cintecele şi veselia, în semn de rămas bun între constănţeni şi oamenii muncii care îşi petrec concediul de odihnă la mare. ...................................................................... Serbarea cîmpenească de la Eforie- Nord a fost doar una din manifestările culturale la care oamenii muncii veniţi la odihnă pe litoral au participat la sfîrşitul săptămînii trecute. Mulţi au fost şi spectatori ai numeroaselor piese de teatru prezentate sîmbătă şi duminică pe litoral de diferite colective teatrale şi muzicale din Constanţa şi din ţară. De pildă „Băiat bun dar... cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, prezentată la Eforie-Nord de colectivul Teatrului de stat din Constanţa, spectacolul „Plaiuri ardeleneşti" prezentat de o formaţie muzicală din Cluj la teatrul de vară din Techirghiol, „Jocul dragostei şi al întîmplării" prezentat de Teatrul de stat din Galaţi la teatrul de vară din Eforie-Nord şi altele. GH. DIMA Prommnum nerespectate Mercurul termometrelor se zbate in jurul cifrei 36. Este tare cald. Autobuzele transportă pe ploiesteni in pădurile din jurul orașului, spre Snagov sau pe Valea Prahovei. ...Pădurea Păulești. Răcoarea, aerul curat, ciripitul păsărelelor au atins aici, in pădure, mii de oameni ai muncii. Și fără exagerare se poate spune că duminică la Păuleşti au fost peste 20.000 de oameni. La tot pasul intilneai grupuri de oameni stiini la umbra copacilor. Unii jucau şah sau table, alţii preferau să citească o carte sau un ziar, să se joace cu Copii. Pe fetele de masă albe, întinse pe covorul de iarbă, belşug de mincăruri. Atmosfera înmiresmată a pădurii şi mulţimea ce te înconjoară fac ca ziua de odihnă să fie plăcută. Totuşi timpul trece greu. De ce ? Pentru câ lipsesc acţiunile cultural-sportive special organizate pentru cei veniţi aici. Deşi prin afişe mari, frumos colorate, Consiliul local al sindicatelor, statul popular orăşenesc, comitetul orăşenesc U.T.M. şi U.C.F.S. din oraşul Ploieşti invitau pe oamenii muncii să participe duminică, într-un număr cit mai mare, la acţiunile culturalsportive ce vor avea loc în pădurea Păuleşti, ele au rămas doar... pe frbctie. Duminică, cu excepţia unui spectacol neînghegat, dat de cîteva formaţii artistice alese la intîmplare, cu un program neatrăgător, nu a avut loc nici o acţiune culturală sau sportivă Considerăm că este datoria Consiliului local al sindicatelor Ploieşti eV şi a celorlalte organizaţii care răspund de organizarea plăcută a timpului liber al oamenilor muncii din oraşul Ploieşti să analizeze pentru ce îmbietoarele promisiuni cu privire la prezentarea unor spectacole în pădurea Păulești nu au fost respectate. L. BĂRBIERI MUNKA însoţind pe excursionişti la Siraz Beneficiind de o vreme minunată, mii de excursionişti — oameni ai muncii din diferite colţuri ale patriei — au vizitat la sfîrşitul săptămînii Bicazul şi împrejurimile sale. Venind fie dinspre Bacău, fie dinspre Gheorgheni sau pe drumul ce înconjoară lacul de acumulare, puteau fi văzute, în aceste zile, zeci de autocare, motociclete şi alte mijloace de transport avînd numere de Bucureşti, Braşov, Mureş, Cluj, Iaşi, Galaţi etc. Evident că principala atracţie a constituit-o pentru excursionişti masiva construcţie a barajului hidrocentralei „V.I. Lenin“. Aici am întîlnit un grup de muncitori şi tehnicieni de la întreprinderea de foraj din Mediaş. Erau evidenţiaţi în întrecerea socialistă şi comitetul sindicatului a organizat pentru ei o excursie de două zile. Este una din cele 10 excursii organizate din fondul pe care l-a primit întreprinderea deoarece a cîştigat titlul de evidenţiată pe ramură. Ion Apăfăian, Vasile Luţa, Ion Anca, Mihai Marcu şi alţi muncitori sondori din această întreprindere ne-au vorbit cu însufleţire despre frumuseţile pe care le-au admirat cu prilejul acestei excursii. — Cheile Bicazului, pe unde am trecut mai întîi, ne-au plăcut în mod deosebit — spuneau cei mai mulţi dintre ei. Este un monument natural de o frumuseţe uimitoare. Dar cu mult mai mult ne-au impresionat adevăratele minuni făurite la Bicaz de mîna omului, măreaţa „cetate a luminii“ care conferă o nouă frumuseţe locurilor. O „tentaţie“ căreia nu-i putea rezista nici unul dintre excursionişti au fost plimbările pe lacul dintre munţi. Numeroasele ambarcaţiuni ale NAVROM-ului abia pridideau să facă faţă cerinţelor. Iată un grup de 150 excursionişti din Tg. Mureş pornind în larg cu vasul de pasageri „Dumbrava Roşie“ în timp ce altul, din Gheorgheni, se îmbarcă pe vasul „Reşiţa“, în larg îi aşteaptă privelişti minunate, dintre care cea a vîrfului Ceahlăul profilîndu-se în zarea albastră, e de neuitat. Un grup de aproape 180 de învăţători şi profesori din Timişoara aşteaptă cu nerăbdare momentul îmbarcării. Au hotărît să pornească într-o plimbare mai lungă, pînă la capătul opus al lacului ce măsoară peste 30 km. După cum am aflat de la căpitănia portului Bicaz, de la începutul anului şi pînă acum peste 45.000 oameni ai muncii din toate regiunile ţării au fost plimbaţi cu ambarcaţiunile pe lac. Şi in timp ce unii se desfătau plimbîndu-se pe „marea Bicazului“, alţii au pornit să viziteze împrejurimile, să escaladeze munţii. Cu toţii au petrecut în această duminică clipe minunate. Bicazul, cu multiplele lui frumuseţi, le-a lăsat amintiri de neuitat. I. LUPU Aplauze prelungite Cînd primele semne ale înserării au început să se arate, mulţi din cei veniţi în parcul de cultură şi odihnă Herăstrău şi-au îndreptat paşii către estrada amatorilor. Pe scena acesteia, formaţiile artistice de amatori de la Uzinele Electronica" şi ale cooperativei „Higiena“ au „smuls“ de la cei peste 3.000 de spectatori vii aplauze pentru reuşita programului. De succes s-a bucurat şi demonstraţia , de haltere, scrimă şi box prezentată de sportivii clubului „Steaua“. La terminarea spectacolului, cînd cei prezenţi s-au îndreptat spre ieşire, ne-am adresat cîtorva dintre cei care îl vizionaseră : — Eu sînt un vechi şi pasionat pescar amator, dar totodată şi un iubitor al acestor genuri de spectacole — ne spune tovarăşul Constantin Grancea, maistru la întreprinderea „Tehnoraetal". — Şi ca de obicei aţi fost şi azi ? — Da. Am pescuit cite ceva, dar pentru că azi magazinele Alimentara sînt ...închise, am ajuns acasă cu tolba aproape goală... ne spune zîmbind tov. Grancea. — Dar programul de astă-seară cum vi s-a părut ? — Bun. Am petrecut o seară plăcută. Pe tov. Ion Coacă, mecanic la I.R.A. 17, l-am găsit împreună cu familia. — împreună cu soţia, muncitoare la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, am fost la ştrandul Herăstrău. După aceea ne-am plimbat pe lac cu vaporaşul, iar seara am vizionat spectacolul de la estrada amatorilor care a fost bun. Acum ne ducem puţin şi la dans... In clişeu : aspect din timpul spectacolului pe estrada amatorilor. P. COZIA — ‘ ^• —■ — *■*••• f • r*r — -• fr — -i“ • in f‘ni - hVj- jtjj— jTi_~ Construcţii ieftine, la timp şi de bună calitate (Urmare din pag. 1) lor mari prefabricate, la montarea fîşiilor şi la turnarea betonului. La propunerea comitetului sindical de secţie s-au unit, după modelul unor brigăzi mari existente pe şantier, 2—3 echipe, specializate în anumite lucrări, alcătuindu-se astfel brigăzi complexe. Conducerea acestora a fost încredinţată unor muncitori cu o înaltă calificare. Fiecărei brigăzi i s-a încredinţat cite o lucrare de care să răspundă pînă la completa ei terminare. S-a asigurat în felul acesta permanentizarea muncitorilor pe locul de muncă, continuitatea lucrului, s-a întărit răspunderea personală faţă de calitatea execuţiei. Tot pe acest şantier, alături de puncte de lucru temeinic organizate, mai există insă şi o seamă de deficienţe. In luna iunie, blocul P3 se afla la al treilea termen de predare, datorită faptului că au lipsit unele materiale de finisaj, iar la multe blocuri se lucrează numai într-un singur schimb. Aici mai există şefi de brigăzi cum sunt Mihai Rotaru, Gheorghe Roman şi mecanicul Ion Radu care nu înţeleg încă că întrecerea socialistă cere o disciplină fermă, liber consimţită. Comitetul sindicatului trebuie să muncească mai mult cu oamenii, să stimuleze opinia de masă împotriva indisciplinei. Experienţa dobîndită pe multe din şantierele oraşului a dovedit că lucrările pot avansa într-un ritm rapid, chiar din primele zile, cu condiţia să existe o preocupare atentă pentru buna organizare a muncii, o repartizare judicioasă a utilajelor, o folosire raţională a forţei de muncă. O bună organizare a şantierelor atrage după sine realizarea unor apartamente corespunzătoare cerinţelor calitative. Constructorii trebuie să ţină seama de faptul că blocurile pe care le ridică trebuie să satisfacă exigenţele mereu crescânde ale locatarilor. în acest sens mai trebuie făcute încă multe eforturi, îndeosebi în direcţia finisajului. EXPERIENŢA ÎNAINTATA — BUN AL TUTUROR Patru apartamente pe zi ! Atît realizează echipa condusă de Gheorghe Ionescu, care lucrează la construcţia blocurilor din panouri mari prefabricate. Metodele folosite de această echipă sînt la îndemîna tuturor montorilor de panouri din întreprindere. Mulţi din ei, datorită schimburilor de experienţă organizate de comitetul sindicatului, şi le-au însuşit şi obţin rezultate bune. Lucrul a fost organizat în două schimburi, macaralele portal sunt folosite la întreaga lor capacitate, iar aprovizionarea cu panouri se face operativ. Datorită acestui fapt, echipele de tencuitori primesc din partea mentorilor cu 10-15 zile mai devreme blocurile ce urmează a fi finisate, fapt care a permis, în ultimele două luni, un ritm rapid al acestor lucrări. Comitetul sindicatului a indicat ca o sarcină permanentă comisiei pentru problemele întrecerii socialiste să studieze metodele avansate de muncă ale constructorilor. Astfel, nu de mult, în urma propunerilor făcute de comisie, comitetul sindical de secţie de pe şantierul „Dimitrie Cantemir“ a fost ajutat să răspîndească în mod organizat experienţa bună dobîndită de brigada condusă de zidarul Ion Stînjenel, care a reuşit să câştige un avans de aproape o lună la construcţia şcolii cu 24 de clase. Schimbul de experienţă a fost organizat direct la locul de muncă. Ion Stînjenel a demonstrat practic metodele sale de lucru. Mai întîi, a dovedit celor prezenţi, că, în timpul zilei, nu se pierde vremea pentru aprovizionarea cu materiale. Acest lucru se face la sfîrşitul schimbului. Apoi, cei prezenţi au putut vedea că, datorită bunei organizări a muncii, fiecare membru al brigăzii execută lucrări în raport cu calificarea pe care o are — realizînd în felul acesta o productivitate sporită. Pe baza celor însușite, brigăzile conduse de zidarii Teodor Năstase, Vasile Ion şi altele lucrează acum cu o productivitate sporită. Cu toate acestea însă, mai sunt cazuri cînd experienţa înaintată nu este extinsă larg şi operativ. Un rol deosebit în accelerarea ritmului de construcţii, în obţinerea unei productivităţi ridicate pe fiecare şantier, revine şefilor de loturi şi, îndeosebi, acelora de la punctele de lucru. Experienţa pozitivă a maiştrilor Gheorghe Cătărău, Ilie Andronic, Smirna Ovidiu, care se ocupă cu mult simţ de răspundere de organizarea muncii, de executarea la termen şi de bună calitate a lucrărilor, va trebui să fie mai larg popularizată. Organizarea unui schimb de experienţă între şefii de puncte Gheorghe Cătărău şi Teodor Ivanov ar fi deosebit de util. Şi iată de ce: deşi construirea blocului C 1, condusă de Teodor Ivanov a început mai devreme cu 15 zile, deşi condiţiile tehnice nu diferă de cele ale blocului pe care-l construieşte Gheorghe Cătărău, lucrările au rămas în urma tovarăşilor de întrecere. Asemenea situaţii mai există şi pe alte şantiere. De aceea, comitetul sindicatului, organizînd răspîndirea mai operativă a experienţei bune, va putea acorda un ajutor preţios participanţilor la întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului trebuie să mobilizeze întregul colectiv în acţiunea de descoperire şi punere în valoare a importantelor rezerve de creştere a productivităţii muncii existente pe şantiere, să răspîndească larg experienţa pozitivă în acest domeniu. O atenţie deosebită se cere a fi acordată extinderii pe scară largă a utilizării planşeelor prefabricate de mărimea unei camere. Despre eficienţa acestui procedeu vorbesc rezultatele obţinute pe şantierul „Dimitrie Cantemir“, unde operaţia de montare la un nivel se face într-un timp mai scurt de circa 4 ori faţă de sistemul de montare a fîşiilor cu goluri. Timpul favorabil muncii constructorilor trebuie folosit din plin. în această perioadă, comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, are datoria să mobilizeze întregul colectiv la obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. întrecerea socialistă şi consfătuirile de producţie trebuie organizate mai temeinic, lichidîndu-se manifestările de formalism ce mai există încă uneori în luarea angajamentelor şi îrn urmărirea îndeplinirii lor. Comitetul sindicatului are datoria să ajute mai îndeaproape organele administrative ca acestea să introducă şi să extindă cu operativitate lucrul în mai multe schimburi, la toate locurile de muncă şi la toate operaţiile, să asigure o bună aprovizionare, astfel incit sarcinile şi angajamentele să fie îndeplinite mai devreme, să se dea în folosinţă locuinţe de calitate şi la un preţ de cost redus. Există toate condiţiile ca întreprinderea nr. 1 construcţii să încheie anul în curs cu un bilanţ satisfăcător. Maria Pandele şi Niculina Cămin sunt două nume cunoscute de muncitorii ţesătoriei de mătase „Hie Pintilie“ din Capitală. De altfel, fotografiile lor se află pe panoul de onoare al întreprinderii, alături de evidenţiaţii în întrecerea socialistă Foto : AGERPRES STAN ALBULESCU, din comuna Bîlteni, raionul Tg. Jiu, regiunea Oltenia . Timpul cu un angajat este în incapacitate temporară de muncă și primește ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat se consideră vechime în muncă. Cît privește perioada cît un angajat a fost pensionat de invaliditate şi nu a prestat pe timpul respectiv muncă salariată, aceasta nu se socoteşte vechime în muncă. MATEI COJAN, angajat al Oficiului Extracţiei Ţicleni : Muncitorii care lucrează în permanenţă la curăţirea cazanelor au dreptul la un concediu suplimentar pentru muncă grea de 6 zile lucrătoare. De asemenea, ei beneficiază în plus şi de concediu suplimentar pentru vechime neintreruptă în muncă. VICTOR DARABAN, din Bîrlad, str. Ştefan cel Mare nr. 42 regiunea Iaşi , în legătură cu sesizarea dvs. Uzinele „Electronica" ne-a comunicat următoarele : Depanarea televizoarelor se asigură în termenul de garanţie, gratuit, de către uzină. Lucrările respective de reparaţii se fac numai de către unităţile cooperativei special însărcinate cu aceasta. în cadrul termenului de garanţie aparatul se va repara ori de cite ori va fi nevoie fără a se ţine cont de numărul taloanelor din certificatul de garanţie. Termenul de garanţie se prelungeşte cu timpul cît aparatul a fost defect şi ţinut pentru depanare în unităţile de reparaţii. ION FERARU şi ICHIM DUMITRU, muncitori tîmplari la secţia III Mobilă, Brăila . Timpul cit aţi satisfăcut stagiul militar precum şi cît aţi fost militar activ in cadrele armatei nu se cuprinde în vechimea neîntreruptă în muncă pe baza căreia se acordă concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă in muncă. Acelaşi răspuns şi tovarăşului Toth Gheorghe din Timișoara str. Hera Lifșiț nr. 67. CINEMATOGRAFE DOCTOR IN FILOZOFIE : Patria, I. C. Frimu, Griviţa, Mioriţa, Ştefan cel Mare, Grădina Progresul : MISTERELE PARISULUI — cinemascop : Republica, Bucureşti, 1 Mai, Gh. Doja, Al. Sahia, Stadionul Dinamo, Stadionul Giuleşti, Grădina 13 Septembrie ; CLUBUL CAVALERILOR — cinemascop : rulează la cinematografele Elena Pavel, Libertăţii ; ADORABILE ŞI MINCINOASE : rulează la cinematografele Magheru, Floreasca, Luceafărul, Arenele Libertăţii ; AVÎNTUL TINEREŢII — cinemascop : rulează la cinematografele V. Alecsandri, Victoria, G. Coşbuc ; LEGEA E LEGE : Tineretului ; CEI DOI CARE AU FURAT LUNA — cinemascop : rulează la cinematografele Lumina, 23 August ; TU EŞTI MINUNATA : Central, Giuleşti, Arta ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septembrie ; FLOAREA DE FIER : 13 Septembrie — după-amiază, Unirea ; TURNEUL VESELIEI : rulează la cinematograful Timpuri Noi ; MIRAJUL rulează la cinematograful Maxim Gorki ; DRACUL ŞI CELE 10 PORUNCI — cinemascop : înfrăţirea Intre popoare, V. Roaită ; TOATA LUMEA E NEVINOVATĂ . Cultural : PE URMELE BANDEI : rulează la cinematografele Alex. Popov, 10 Decembrie ; IDIOTUL : rulează la cinematograful 8 Martie ; MILA REGEASCA : rulează la cinematograful C-tin, David ; VIRSTA DRAGOSTEI : Flacăra ; MAMELUCUL : rulează la cinematograful T. Vladimirescu ; NOAPTEA PE AUTOSTRADA : rulează la cinematografele Munca, Mihai Bravu ; TĂUNUL : Popular ; COLEGII : rulează la cinematograful Moşilor ; DESCOPERIREA LUI JULIAN BOLL : 16 Februarie : CEREOMUSKI : rulează la cinematografele M. Eminescu, Olga Bancic ; CUMPĂRAȚI UN BALON : rulează la cinematograful Ilie Pintilie ; NOUA PRIETENA A TATII : rulează la cinematografele Volga, B. Delavrancea ; LUMINA DE IULIE : G. Bacovia ; CĂPITANUL FRACASSE — cinemascop : Drumul Serii ; NICIODATĂ : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu ; FATA CU ULCIORUL : Grădina V. Roaită ; DAI ÎNAINTE FARA GRIJA : Grădina 8 Martie ; SCRISOARE DE LA O NECUNOSCUTA : Grădina Libertății . HAIDUCII DIN RIO FRIO , Grădina 23 August. RADIO MIERCURI 3 IULIE PROGRAMUL I 6.20 Lecţia de gimnastică. 7.30 Sfatul medicului. 8.30 Din folclorul muzical al popoarelor. 9.30 Arii, duete şi scene din operetele lui Alexandrov şi Kabalevski. 10.00 Teatru la microfon. „Familia Hamilton". 12.00 Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale. 13.10 Muzică uşoară. 14.00 Concert de prînz. 15.00 Solişti şi orchestre de muzică populară. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 17.30 „Prietena noastră cartea“ , „întîlnire cu eroii lui Walter Scott“. 18.00 „Melodii... melodii". 18.30 Lecţia de limba engleză. 20.00 Radiojurnal. 20.30 Noapte bună, copii : „Ajutoarea bunicii“ de A. Trimova. 21.15 Jurnalul satelor. 21.35 „Din arhiva Institutului de etnografie și folclor". 22.25 „Pagini din muzica preclasică“ : Orlando Lasso (1532—1594). 23.50—23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II . 10.10 Melodii populare din Muntenia. 11.15 Muzică instrumentală. 12.30 Emisiune literară. 13.40 Formaţia de muzică uşoară condusă de Gelu Solomonescu. 15.00 Arii şi duete din opera „Don Fasquale“ de Donizetti. 16.30 Muzică uşoară. 17.35 Anunţuri, reclame, muzică. 18.50 Cronică literară : TUDOR ARGHEZI — „SCRIERI“ volumele III şi IV. Prezintă GEORGE IVAŞCU. 19.30 Lecţia de limba rusă (pentru avansaţi). 20.15 Şcoala şi viaţa 21.30 Pe teme internaţionale. 22.20 Muzică din operete contemporane ,interpretate de orchestra Mantovani. 23.10 Concertul nr. 2 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Sulhan Nasidze. 24.00 Concert de noapte. PROGRAMUL III. 21.00 Radiojurnal. 21.15 Seară de operă : „NUNTA LUI FIGARO“ de Mozart (actele II şi IV) 22.25—22.59 Piese de estradă. Kr. 4868 TELEVIZIUNE MARŢI 2 IULIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Ştiţi să desenaţi copii ? „Prăjitura cu căpşuni" — povestire de Octav Pancu Iaşi. Desenează Iurie Darie. 19.40 Emisiune de teatru . Vremea dragostei. Comedie de Valentin Kataev. In pauză : „Tăbăcarii“ — Film realizat de Studioul cinematografic „Alex. Sahia“ după reportajul scris în anul 1934 de Geo Bogza și ilustrat de Jules Perahim, în încheiere 1 Buletin de știri, buletin meteorologic.