Munca, iulie 1963 (Anul 19, nr. 4868-4893)

1963-07-01 / nr. 4868

Tag. 2-a Zi de odihnă minunată După fiecare sfîrşit de săptămînă, numărul paginilor albe din caietul de însemnări al grupei sindicale nr. 8 scade. Noi fi noi impresii vin să se adauge celor anterioare, arătînd cit de bogat­ui interesant îşi petrec timpul liber ţesătoarele de la uzina textilă „7 Noiembrie“ din Capitală. Căci, trebuie s-o spunem deschis, fetele din grupa noastră sunt alături una de alta nu numai la maşină, în timpul orelor de lu­cru, ci şi în orele de răgaz şi în zilele de odihnă. Pînă mai acum cîteva zile, ultimele însemnări din caiet vorbeau despre excursia făcută la Poiana Narciselor şi vizi­tarea muzeului Bruckental din Sibiu, despre vizita în co­lectiv la Muzeul satului din Parcul de cultură şi odihnă. Sfîrşitul săptămînii trecute a făcut să pălească vechile amin­tiri şi a adus cu sine altele, proaspete... Sîmbătă seara, fetele din grupa noastră au apărut pe estrada amatorilor din parcul Herăstrău, într-un program al brigăzii artistice de agitaţie. Aplauzele celor prezenţi au făcut să treacă repede emoţia spectacolului dat în faţa unui public, pînă atunci necunoscut. După aceea, am tre­cut în rindul spectatorilor, luînd loc în bănci şi admirînd la rîndul nostru programul artiştilor amatori de la între­prinderea „Electroaparataj“. Soliştii de muzică uşoară şi populară au stîrnit admiraţia noastră şi au fost nevoiţi să repete de cîte două ori unele cîntece, răspunzind îndelun­gatelor visări. Soarele arzător din dimineaţa zilei de duminică ne-a făcut să ne îndreptăm paşii spre ştrandul Floreasca, unde am rămas pînă după prînz. Eram şapte fete, ţesătoare — Olimpia Boaca, Maria Bonu, Aurelia Petcu, Safta Iacob, Zamfira Duţulescu, Ioana Paraschiv şi eu. Ne-au în­soţit şi cîţiva băieţi, printre care doi din fabrica noastră — inginerul Anton Libros şi Ion Pală. După-amiază, atunci cînd ne-am săturat de plajă şi de apă, am pornit-o spre pă­durea Bâneasa, spre a vizita grădina zoologică. Nu e prima oară cînd o vizităm, de fiecare dată găsim insă o serie de „locatari“ noi, iar giumbuşlucurile maimuţelor ne fac să rîdem cu aceeaşi poftă. Cînd s-a întunecat afară, focu­rile de artificii din parcul Herăstrău ne-au chemat la marea serbare care avea foc acolo. Bineînţeles că „nu am rezistat“ acestei chemări. Şi astfel, ne-am încheiat sfîrşitul de săptămînă acolo unde-i începusem sîmbătă seara. Lu­minile multicolore, muzica de pe scenele plutitoare au dat un cadru de basm şi un farmec de nedescris plimbării noastre cu bărcile pe lac. ...A fost intr-adevăr o zi de odihnă minunată. La aceasta au contribuit şi unele lucruri mărunte la prima vedere, dar care trebuie să capete un caracter permanent. Spre deosebire de alte duminici, alaltăieri după-amiază am călătorit în condiţii mai bune cu autobuzele şi troleibuzele, întreprinderea de transporturi Bucureşti s-a îngrijit să asi­gure călătorilor un număr sporit de vehicule pe traseele ce făceau legătura cu locurile de odihnă. De asemenea, la ştrand, la pădurea Băneasa, la Parcul Herăstrău — peste tot pe unde am fost — nenumărate bufete bine aprovizionate au pus la dispoziţia noastră gustări şi băuturi răcoritoare. FLORICA PATRU ţesătoare, organizatoarea grupei sindicale nr. 8 de la Uzinele textile „7 Noiembrie“ Duminică sibiană Ultima dimineaţă a lui cireşar. Vechea cetate a Sibiului, cu tradi­ţii culturale ce datează din secolele trecute, a cunoscut o animaţie deo­sebită. Toate străzile răsunau în a­­ceastă dimineaţă de freamătul gru­purilor de oameni ai muncii ce străbateau oraşul pentru a-şi pe­trece laolaltă sfîrşitul de săptă­mînă. Cu cîteva zile mai înainte hărnicia muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor sibieni a fost concre­tizată în raportul lor către partid, în care anunţau îndeplinirea înainte de termen a planului de stat pe primul semestru al anului. Cu cîteva zile mai înainte în tot oraşul au fost răspîndite afişe care anunţau că comitetele sindicatelor în cola­borare cu comitetele U.T.M. din fabricile „Balanţa“, „Libertatea", „Republica", „Steaua Roşie" şi altele organizează în pădurea Dumbrava o serbare cîmpenească. Programul serbării cuprindea deopotrivă spec­tacole prezentate de diferite formaţii artistice de amatori şi manifestaţii sportive ca trînte, box, lupte, hal­tere etc. în acestă duminică, in pă­durea Dumbrava, un minunat loc de recreiere al sibienilor a răsunat pînă departe cîntecul şi­­ jocul. A­­plauze îndelungate au răsplătit cân­tecele din folclorul nostru nou in­terpretate de Radu loan, muncitor la fabrica „Balanţa" pe care ju­riul de selecţionare al fazei raio­nale a actualului concurs artistic pe ţară l-a promovat pentru faza re­gională. De un deosebit succes s-au bucurat şi orchestra şi soliştii de muzică populară Aţegan Nicolae, Petreanu Elena şi alţii de la „Liber­tatea“. Tot în acestă duminică, pă­durea Dumbrava a fost vizitată şi de sute de oameni ai muncii veniţi în excursie din Bucureşti, Tg. Mureş, Govora şi Hunedoara. Printre excursioniştii bucureşteni amintim grupul de 40 de muncitori de la fa­brica de bere „Griviţa“ Bucureşti. Intre aceştia se găseau şi sudorul Zaharia Alexandru, lăcătuşul Popa Dumitru, Dumitrescu Petre şi alţii. Frumoasa grădină zoologică a fost vizitată în această zi de peste 1800 de persoane, iar pe lac au conotat mai mult de 600 muncitori, ingineri și tehnicieni. La umbra unui stejar bătrin muncitorul Ionescu Dumitru de la I.C.R. își petrecea duminica împreună cu familia sa. Alături tînă­­rul Ciobanu Nicolae de la I.F. Sibiu mînuia cu multă îndemînare acor­deonul din care răsunau sprinţare melodii de muzică populară. Am mai întîlnit şi pe muncitorii Ambruş Ştefan de la uzinele „Independenţa“, cu familia, Marin Cornel de la „Re­publica", Lepădatu Nicolae de la „Libertatea", Bucur Moise de la „Ba­lanţa" şi alţii. Frumoasa serbare cim­­penească din pădurea Dumbrava a luat sfirşit seara tîrziu şi va rămîne multă vreme în amintirea sibienilor şi excursioniştilor veniţi din alte o­­raşe ale ţării. SANDU ROMAN lăcătuş Spectacole pe litoral Pe cimpul din vecinătatea parcului 1 Mai din Eforie-Nord s-au înălţat sîmbătă seara pălălaiele vesele ale unui foc uriaş : focul de tabără tra­diţional pe litoral, ce reuneşte în jurul său pe cetăţenii care vin a­­nume aici cu autobuzele din Con­stanţa şi pe cei ce-şi încheie seria de concediu la mare. Printre cei care au participat la serbarea cîmpe­nească puteau fî văzuţi oţelarul hu­­nedorean Gh. Vişan, fochistul Zam­fir Constantin de la Depoul Bucu­­reşti-Triaj, inginerul Teodor Babuţia din Timişoara şi mulţi alţii. O seară de rămas bun in care prie­teniile se leagă şi se statornicesc pentru multă vreme în decorul ofe­rit de originala serbare cîmpenească organizată de conducerea staţiunii. Pe o estradă improvizată, în ace­eaşi seară au apărut artiştii forma­ţiilor de amatori ale Casei de cul­tură din Techirghiol şi comitetului sindicatului de la întreprinderea re­­gională de electricitate Dobrogea etc. Momente vesele, solişti, brigadă artistică, orchestră... Spectatorii — peste o mie — in­stalaţi turceşte în,, fotoliile naturale oferite de iarba fragedă, au aplaudat din toată inima strădaniile artiştilor amatori ce s-au întrecut să le dă­ruiască clipe cit mai plăcute. Intre pauzele spectacolelor, oa­meni in halate albe îşi aşteptau oas­peţii cu mititei şi bere rece. Ici, colo, in parcul uriaş se invir­­teau şi se răsuceau întregi, berbecii dobrogeni — tradiţionalii batali ne, lipsiţi de la nici o serbare cîmpe­nească de acest fel. Pînă tîrziu au răsunat în parcul de la Eforie-Nord cintecele şi ve­selia, în semn de rămas bun între constănţeni şi oamenii muncii care îşi petrec concediul de odihnă la mare. ...................................................................... Serbarea cîmpenească de la Eforie- Nord a fost doar una din manifes­tările culturale la care oamenii mun­cii veniţi la odihnă pe litoral au participat la sfîrşitul săptămînii trecute. Mulţi au fost şi spectatori ai numeroaselor piese de teatru prezentate sîmbătă şi duminică pe litoral de diferite colective teatrale şi muzicale din Constanţa şi din ţară. De pildă „Băiat bun dar... cu lipsuri" de Nicuţă Tănase, prezen­tată la Eforie-Nord de colectivul Teatrului de stat din Constanţa, spectacolul „Plaiuri ardeleneşti" pre­zentat de o formaţie muzicală din Cluj la teatrul de vară din Techir­ghiol, „Jocul dragostei şi al întîm­­plării" prezentat de Teatrul de stat din Galaţi la teatrul de vară din Eforie-Nord şi altele. GH. DIMA Prommnum nerespectate Mercurul termometrelor se zba­te in jurul cifrei 36. Este tare cald. Autobuzele transportă pe ploiesteni in pădurile din jurul orașului, spre Snagov sau pe Va­lea Prahovei. ...Pădurea Păulești. Răcoarea, aerul­ curat, ciripitul păsărelelor au atins ai­ci, in pădure, mii de oameni ai muncii. Și fără exage­rare se poate spune că duminică la Păuleşti au fost peste 20.000 de oameni. La tot pasul intilneai grupuri de oameni stiini la umbra copacilor. Unii jucau şah sau ta­ble, alţii preferau să citească o carte sau un ziar, să se joace cu Copi­i. Pe fetele de masă albe, întinse pe covorul de iarbă, bel­şug de mincăruri. Atmosfera în­miresmată a pădurii şi mulţimea ce te înconjoară fac ca ziua de odihnă să fie plăcută. Totuşi timpul trece greu. De ce ? Pentru câ lipsesc acţiunile cultural-spor­tive special organizate pentru cei veniţi aici. Deşi prin afişe mari, frumos colorate, Consiliul local al sindicatelor, statul popular orăşe­nesc, comitetul orăşenesc U.T.M. şi U.C.F.S. din oraşul Ploieşti in­vitau pe oamenii muncii să parti­cipe duminică, într-un număr cit mai mare, la acţiunile cultural­­sportive ce vor avea loc în pădu­rea Păuleşti, ele au rămas doar... pe frbctie. Duminică, cu excepţia unui spectacol neînghegat, dat de cîteva formaţii artistice alese la intîmplare, cu un program neatră­­gător, nu a avut loc nici o ac­ţiune culturală sau sportivă Con­siderăm că este datoria Consiliu­lui local al sindicatelor Ploieşti eV şi a celorlalte organizaţii care răspund de organizarea plăcută a timpului liber al oamenilor mun­cii din oraşul Ploieşti să analizeze pentru ce îmbietoarele promisiuni cu privire la prezentarea unor spectacole în pădurea Păulești nu au fost respectate. L. BĂRBIERI MUNKA însoţind pe excursionişti la Siraz Beneficiind­ de o vreme minunată, mii de excursionişti — oameni ai muncii din diferite colţuri ale pa­triei — au vizitat la sfîrşitul săptă­mînii Bicazul şi împrejurimile sale. Venind fie dinspre Bacău, fie din­spre Gheorgheni sau pe drumul ce înconjoară lacul de acumulare, pu­teau fi văzute, în aceste zile, zeci de autocare, motociclete şi alte mij­loace de transport avînd numere de Bucureşti, Braşov, Mureş, Cluj, Iaşi, Galaţi etc. Evident că principala a­­tracţie a constituit-o pentru excursio­nişti masiva construcţie a barajului hidrocentralei „V.I. Lenin“. Aici am întîlnit un grup de muncitori şi tehnicieni de la întreprinderea de foraj din Mediaş. Erau eviden­ţiaţi în întrecerea socialistă şi co­mitetul sindicatului a organizat pen­tru ei o excursie de două zile. Este una din cele 10 excursii organizate din fondul pe care l-a primit între­prinderea deoarece a cîştigat titlul de evidenţiată pe ramură. Ion Apă­­făian, Vasile Luţa, Ion Anca, Mi­­hai Marcu şi alţi muncitori sondori din această întreprindere ne-au vor­bit cu însufleţire despre frumuseţile pe care le-au admirat cu prilejul a­­cestei excursii. — Cheile Bicazului, pe unde am trecut mai întîi, ne-au plăcut în mod deosebit — spuneau cei mai mulţi dintre ei. Este un monument natural de o frumuseţe uimitoare. Dar cu mult mai mult ne-au impre­sionat adevăratele minuni făurite la Bicaz de mîna omului, măreaţa „ce­tate a luminii“ care conferă o nouă frumuseţe locurilor. O „tentaţie“ căreia nu-i putea re­zista nici unul dintre excursionişti au fost plimbările pe lacul dintre munţi. Numeroasele ambarcaţiuni ale NAVROM-ului abia pridideau să facă faţă cerinţelor. Iată un grup de 150 excursionişti din Tg. Mureş pornind în larg cu vasul de pasa­geri „Dumbrava Roşie“ în timp ce altul, din Gheorgheni, se îmbarcă pe vasul „Reşiţa“, în larg îi aşteaptă privelişti minunate, dintre care cea a vîrfului Ceahlăul profilîndu-se în zarea albastră, e de neuitat. Un grup de aproape 180 de învăţători şi pro­­fesori din Timişoara aşteaptă cu ne­răbdare momentul îmbarcării. Au hotărît să pornească într-o plimbare mai lungă, pînă la capătul opus al lacului ce măsoară peste 30 km. După cum am aflat de la căpitănia portului Bicaz, de la începutul anului şi pînă acum peste 45.000 oameni ai muncii din toate regiunile ţării au fost plimbaţi cu ambarcaţiunile pe lac. Şi in timp ce unii se desfătau plimbîndu-se pe „marea Bicazului“, alţii au pornit să viziteze împrejuri­mile, să escaladeze munţii. Cu toţii au petrecut în această duminică clipe minunate. Bicazul, cu multiplele lui frumuseţi, le-a lăsat amintiri de ne­uitat. I. LUPU A­plauze prelungite Cînd primele semne ale înserării au început să se arate, mulţi din cei veniţi în parcul de cultură şi odihnă Herăs­trău şi-au îndreptat paşii către estrada amatorilor. Pe scena acesteia, forma­ţiile artistice de amatori de la Uzinele Electroni­ca" şi ale cooperativei „Higiena“ au „smuls“ de la cei peste 3.000 de spec­tatori vii aplauze pentru reuşita programului. De succes s-a bucurat şi de­monstraţia , de haltere, scrimă şi box prezentată de sportivii clubului „Steaua“. La terminarea specta­colului, cînd cei prezenţi s-au îndreptat spre ieşire, ne-am adresat cîtorva dintre cei care îl vizio­naseră : — Eu sînt un vechi şi pasionat pescar amator, dar totodată şi un iubitor al acestor genuri de spec­tacole — ne spune tova­răşul Constantin Grancea, maistru la întreprinderea „Tehnoraetal". — Şi ca de obicei aţi fost şi azi ? — Da. Am pescuit cite ceva, dar pentru că azi magazinele Alimentara sînt ...închise, am ajuns acasă cu tolba aproape goală... ne spune zîmbind tov. Grancea. — Dar programul de astă-seară cum vi s-a părut ? — Bun. Am petrecut o seară plăcută. Pe tov. Ion Coacă, me­canic la I.R.A. 17, l-am găsit împreună cu fa­milia. — împreună cu soţia, muncitoare la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, am fost la ştrandul Herăstrău. După aceea ne-am plimbat pe lac cu vaporaşul, iar sea­ra am vizionat spectacolul de la estrada amatorilor care a fost bun. Acum ne ducem puţin şi la dans... In clişeu : aspect din timpul spectacolului pe estrada amatorilor. P. COZIA — ‘ ^• —■ — *■*••• f • r*r — -• fr — -i“ • in f‘ni - hVj- jtjj— jTi_~ Construcţii ieftine, la timp şi de bună calitate (Urmare din pag. 1) lor mari prefabricate, la montarea fîşii­­lor şi la turnarea betonului. La propu­nerea comitetului sindical de secţie s-au unit, după modelul unor brigăzi mari existente pe şantier, 2—3 echipe, specializate în anumite lucrări, alcătuin­­du-se astfel brigăzi complexe. Condu­cerea acestora a fost încredinţată unor muncitori cu o înaltă calificare. Fiecă­rei brigăzi i s-a încredinţat cite o lu­crare de care să răspundă pînă la com­pleta ei terminare. S-a asigurat în fe­lul acesta permanentizarea muncitorilor pe locul de muncă, continuitatea lu­crului, s-a întărit răspunderea perso­nală faţă de calitatea execuţiei. Tot pe acest şantier, alături de punc­te de lucru temeinic organizate, mai există insă şi o seamă de deficienţe. In luna iunie, blocul P3 se afla la al treilea termen de predare, datorită faptului că au lipsit unele materiale de finisaj, iar la multe blocuri se lucrează numai într-un singur schimb. Aici mai există şefi de brigăzi cum sunt Mihai Rotaru, Gheorghe Roman şi mecanicul Ion Radu care nu înţeleg încă că în­trecerea socialistă cere o disciplină fer­mă, liber consimţită. Comitetul sindica­tului trebuie să muncească mai mult cu oamenii, să stimuleze opinia de masă împotriva indisciplinei. Experienţa dobîndită pe multe din şantierele oraşului a dovedit că lucră­rile pot avansa într-un ritm rapid, chiar din primele zile, cu condiţia să existe o preocupare atentă pentru buna organizare a muncii, o repartizare judi­cioasă a utilajelor, o folosire raţională a forţei de muncă. O bună organizare a şantierelor a­­trage după sine realizarea unor aparta­mente corespunzătoare cerinţelor cali­tative. Constructorii trebuie să ţină seama de faptul că blocurile pe care le ridică trebuie să satisfacă exigenţele mereu crescânde ale locatarilor. în a­­cest sens mai trebuie făcute încă multe eforturi, îndeosebi în direcţia finisaju­lui. EXPERIENŢA ÎNAINTATA — BUN AL TUTUROR Patru apartamente pe zi ! Atît reali­zează echipa condusă de Gheorghe Io­nescu, care lucrează la construcţia blocurilor din panouri mari prefabrica­te. Metodele folosite de această echipă sînt la îndemîna tuturor montorilor de panouri din întreprindere. Mulţi din ei, datorită schimburilor de experienţă or­ganizate de comitetul sindicatului, şi le-au însuşit şi obţin rezultate bune. Lucrul a fost organizat în două schim­buri, macaralele portal sunt folosite la întreaga lor capacitate, iar aproviziona­rea cu panouri se face operativ. Dato­rită acestui fapt, echipele de tencuitori primesc din partea mentorilor cu 10-15 zile mai devreme blocurile ce urmea­ză a fi finisate, fapt care a permis, în ultimele două luni, un ritm rapid al acestor lucrări. Comitetul sindicatului a indicat ca o sarcină permanentă comisiei pentru problemele întrecerii socialiste să stu­dieze metodele avansate de muncă ale constructorilor. Astfel, nu de mult, în urma propunerilor făcute de comisie, comitetul sindical de secţie de pe şan­tierul „Dimitrie Cantemir“ a fost aju­tat să răspîndească în mod organizat experienţa bună dobîndită de bri­gada condusă de zidarul Ion Stîn­­jenel, care a reuşit să câştige un avans de aproape o lună la construc­ţia şcolii cu 24 de clase. Schimbul de experienţă a fost organizat direct la locul de muncă. Ion Stînjenel a de­monstrat practic metodele sale de lu­cru. Mai întîi, a dovedit celor pre­zenţi, că, în timpul zilei, nu se pier­de vremea pentru aprovizionarea cu materiale. Acest lucru se face la sfîr­şitul schimbului. Apoi, cei prezenţi au putut vedea că, datorită bunei orga­nizări a muncii, fiecare membru al brigăzii execută lucrări în raport cu calificarea pe care o are — realizînd în felul acesta o productivitate sporită. Pe baza celor însușite, brigăzile con­duse de zidarii Teodor Năstase, Va­sile Ion şi altele lucrează acum cu o productivitate sporită. Cu toate acestea însă, mai sunt ca­zuri cînd experienţa înaintată nu este extinsă larg şi operativ. Un rol deose­bit în accelerarea ritmului de construc­ţii, în obţinerea unei productivităţi ri­dicate pe fiecare şantier, revine şefi­lor de loturi şi, îndeosebi, acelora de la punctele de lucru. Experienţa pozi­tivă a maiştrilor Gheorghe Cătărău, Ilie Andronic, Smirna Ovidiu, care se ocupă cu mult simţ de răspundere de organizarea muncii, de executarea la termen şi de bună calitate a lucră­rilor, va trebui să fie mai larg popu­larizată. Organizarea unui schimb de experienţă între şefii de puncte Gheor­ghe Cătărău şi Teodor Ivanov ar fi deosebit de util. Şi iată de ce: deşi construirea blocului C 1, condusă de Teodor Ivanov a început mai devreme cu 15 zile, deşi condiţiile tehnice nu diferă de cele ale blocului pe care-l construieşte Gheorghe Cătărău, lucrările au rămas în urma tovarăşilor de între­cere. Asemenea situaţii mai există şi pe alte şantiere. De aceea, comitetul sindicatului, organizînd răspîndirea mai operativă a experienţei bune, va putea acorda un ajutor preţios participanţi­lor la întrecerea socialistă. Comitetul sindicatului trebuie să mobilizeze întregul colectiv în acţiunea de descoperire şi punere în valoare a importantelor rezerve de creştere a productivităţii muncii existente pe şantiere, să răspîndească larg experien­ţa pozitivă în acest domeniu. O aten­ţie deosebită se cere a fi acordată ex­tinderii pe scară largă a utilizării planşeelor prefabricate de mărimea unei camere. Despre eficienţa acestui procedeu vorbesc rezultatele obţinute pe şantierul „Dimitrie Cantemir“, unde­ operaţia de montare la un ni­vel se face într-un timp mai scurt de circa 4 ori faţă de sistemul de montare a fîşiilor cu goluri. Timpul favorabil muncii constructo­rilor trebuie folosit din plin. în aceas­tă perioadă, comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, are datoria să mobilizeze întregul colectiv la obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. întrecerea socialistă şi con­sfătuirile de producţie trebuie organi­zate mai temeinic, lichidîndu-se mani­festările de formalism ce mai există încă uneori în luarea angajamentelor şi îrn urmărirea îndeplinirii lor. Comite­tul sindicatului are datoria să ajute mai îndeaproape organele administrative ca acestea să introducă şi să extindă cu operativitate lucrul în mai multe schim­buri, la toate locurile de muncă şi la toate operaţiile, să asigure o bună a­­provizionare, astfel incit sarcinile şi an­gajamentele să fie îndeplinite mai de­vreme, să se dea în folosinţă locuinţe de calitate şi la un preţ de cost redus. Există toate condiţiile ca întreprinde­rea nr. 1 construcţii să încheie anul în curs cu un bilanţ satisfăcător. Maria Pandele şi Niculina Cămin sunt două nume cunoscute de muncitorii ţesătoriei de mătase „Hie Pintilie“ din Capitală. De altfel, fotografiile lor se află pe panoul de onoare al întreprinderii, alături de evidenţiaţii în în­trecerea socialistă Foto : AGERPRES STAN ALBULESCU, din comuna Bîlteni, raionul Tg. Jiu, regiunea Oltenia . Timpul cu­ un angajat este în incapacitate temporară de muncă și primește ajutoare materiale în ca­drul asigurărilor sociale de stat se consideră vechime în muncă. Cît privește perioada cît un angajat a fost pensionat de invaliditate şi nu a prestat pe timpul respectiv muncă salariată, aceasta nu se socoteşte ve­chime în muncă. MATEI COJAN, angajat al Ofi­ciului Extracţiei Ţicleni : Muncitorii care lucrează în permanenţă la cu­răţirea cazanelor au dreptul la un concediu suplimentar pentru muncă grea de 6 zile lucrătoare. De aseme­nea, ei beneficiază în plus şi de con­cediu suplimentar pentru vechime neintreruptă în muncă. VICTOR DARABAN, din Bîrlad, str. Ştefan cel Mare nr. 42 regiunea Iaşi , în legătură cu sesizarea dvs. Uzinele „Electronica" ne-a comuni­cat următoarele : Depanarea televizoarelor se asi­gură în termenul de garanţie, gra­tuit, de către uzină. Lucrările res­pective de reparaţii se fac numai de către unităţile cooperativei special însărcinate cu aceasta. în cadrul ter­menului de garanţie aparatul se va repara ori de cite ori va fi nevoie fără a se ţine cont de numărul ta­loanelor din certificatul de garanţie. Termenul de garanţie se prelun­geşte cu timpul cît aparatul a fost defect şi ţinut pentru depanare în unităţile de reparaţii. ION FERARU şi ICHIM DUMI­TRU, muncitori tîmplari la secţia III Mobilă, Brăila . Timpul cit aţi satisfăcut stagiul militar precum şi cît aţi fost militar activ in cadrele armatei nu se cuprinde în vechimea neîntreruptă în muncă pe baza că­reia se acordă concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă in muncă. Acelaşi răspuns şi tovarăşului Toth Gheorghe din Timișoara str. Hera Lifșiț nr. 67. CINEMATOGRAFE DOCTOR IN FILOZOFIE : Patria, I. C. Frimu, Griviţa, Mioriţa, Ştefan cel Mare, Grădina Progresul : MISTERELE PARI­SULUI — cinemascop : Republica, Bucu­reşti, 1 Mai, Gh. Doja, Al. Sahia, Stadio­nul Dinamo, Stadionul Giuleşti, Grădina 13 Septembrie ; CLUBUL CAVALERI­LOR — cinemascop : rulează la cinema­tografele Elena Pavel, Libertăţii ; ADO­RABILE ŞI MINCINOASE : rulează la cinematografele Magheru, Floreasca, Luceafărul, Arenele Libertăţii ; AVÎN­­TUL TINEREŢII — cinemascop : rulează la cinematografele V. Alecsandri, Victo­ria, G. Coşbuc ; LEGEA E LEGE : Tine­retului ; CEI DOI CARE AU FURAT LUNA — cinemascop : rulează la cine­matografele Lumina, 23 August ; TU EŞTI MINUNATA : Central, Giuleşti, Arta ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII — dimineaţa : 13 Septembrie ; FLOAREA DE FIER : 13 Septembrie — după-amiază, Unirea ; TURNEUL VESE­LIEI : rulează la cinematograful Tim­puri Noi ; MIRAJUL rulează la cinema­tograful Maxim Gorki ; DRACUL ŞI CELE 10 PORUNCI — cinemascop : în­frăţirea Intre popoare, V. Roaită ; TOATA LUMEA E NEVINOVATĂ . Cul­tural : PE URMELE BANDEI : rulează la cinematografele Alex. Popov, 10 De­cembrie ; IDIOTUL : rulează la cinema­tograful 8 Martie ; MILA REGEASCA : rulează la cinematograful C-tin, David ; VIRSTA DRAGOSTEI : Flacăra ; MA­­MELUCUL : rulează la cinematograful T. Vladimirescu ; NOAPTEA PE AUTO­STRADA : rulează la cinematografele Munca, Mihai Bravu ; TĂUNUL : Popu­lar ; COLEGII : rulează la cinematogra­ful Moşilor ; DESCOPERIREA LUI JU­LIAN BOLL : 16 Februarie : CEREO­MUSKI : rulează la cinematografele M. Eminescu, Olga Bancic ; CUMPĂRAȚI UN BALON : rulează la cinematograful Ilie Pintilie ; NOUA PRIETENA A TA­TII : rulează la cinematografele Volga, B. Delavrancea ; LUMINA DE IULIE : G. Bacovia ; CĂPITANUL FRACASSE — cinemascop : Drumul Serii ; NICIO­DATĂ : rulează la cinematograful Aurel Vlaicu ; FATA CU ULCIORUL : Grădina V. Roaită ; DA­I ÎNAINTE FARA GRI­JA : Grădina 8 Martie ; SCRISOARE DE LA O NECUNOSCUTA : Grădina Liber­tății . HAIDUCII DIN RIO FRIO , Gră­dina 23 August. RADIO MIERCURI 3 IULIE PROGRAMUL I­ 6.20 Lecţia de gim­nastică. 7.30 Sfatul medicului. 8.30 Din folclorul muzical al popoarelor. 9.30 Arii, duete şi scene din operetele lui Alexan­drov şi Kabalevski. 10.00 Teatru la mi­crofon. „Familia Hamilton". 12.00 Melo­dii populare romîneşti şi ale minorităţi­lor naţionale. 13.10 Muzică uşoară. 14.00 Concert de prînz. 15.00 Solişti şi orches­tre de muzică populară. 16.15 Vorbeşte Moscova ! 17.30 „Prietena noastră car­tea“ , „întîlnire cu eroii lui Walter Scott“. 18.00 „Melodii... melodii". 18.30 Lecţia de limba engleză. 20.00 Radiojur­nal. 20.30 Noapte bună, copii : „Ajutoa­­rea bunicii“ de A. Trimova. 21.15 Jurna­lul satelor. 21.35 „Din arhiva Institutului de etnografie și folclor". 22.25 „Pagini din muzica preclasică“ : Orlando Lasso (1532—1594). 23.50—23.55 Ultimele știri. PROGRAMUL II . 10.10 Melodii populare din Muntenia. 11.15 Muzică instrumenta­lă. 12.30 Emisiune literară. 13.40 Formaţia de muzică uşoară condusă de Gelu So­­lomonescu. 15.00 Arii şi duete din opera „Don Fasquale“ de Donizetti. 16.30 Mu­zică uşoară. 17.35 Anunţuri, reclame, muzică. 18.50 Cronică literară : TUDOR ARGHEZI — „SCRIERI“ volumele III şi IV. Prezintă GEORGE IVAŞCU. 19.30 Lecţia de limba rusă (pentru avansaţi). 20.15 Şcoala şi viaţa 21.30 Pe teme inter­naţionale. 22.20 Muzică din operete con­temporane ,interpretate de orchestra Mantovani. 23.10 Concertul nr. 2 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Sulhan Nasidze. 24.00 Concert de noapte. PROGRAMUL III. 21.00 Radio­jurnal. 21.15 Seară de operă : „NUNTA LUI FIGARO“ de Mozart (actele II şi IV) 22.25—22.59 Piese de estradă. Kr. 4868 TELEVIZIUNE MARŢI 2 IULIE 19.00 Jurnalul televiziunii. 19.15 Ştiţi să desenaţi copii ? „Prăjitura cu căp­şuni" — povestire de Octav Pancu Iaşi. Desenează Iurie Darie. 19.40 Emisiune de teatru . Vremea dragostei. Comedie de Valentin Kataev. In pauză : „Tăbăcarii“ — Film realizat de Studioul cinemato­grafic „Alex. Sahia“ după reportajul scris în anul 1934 de Geo Bogza și ilus­­trat de Jules Perahim, în încheiere 1 Buletin de știri, buletin meteorologic.

Next