Munca, august 1963 (Anul 19, nr. 4894-4919)
1963-08-01 / nr. 4894
ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX — nr. 4394 J O I 1 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani Evidenţiaţi în întrecerea socialistă Şi In luna Iulie, colectivul Uzinei de motoare electrice din Capitală a obţinut importante realizări în întrecerea socialistă. în clişeele noastre vă prezentăm cîţiva din muncitorii acestei uzine, care, datorită realizărilor importante obţinute în producţie în luna iulie, au obţinut titlul de „evidenţiat în întrecerea socialistă". Sus, de la stingă la dreapta : bobinatorul Oprea Petronel, Ion Apostol, matriţer, Constantin Popescu, vopsitor, Ion Chivu de la secţia de montajmotoare. Jos: Vasile Trandafirescu, strungar. Pentru depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, între 5 şi 15 la sută, pentru munca lor entuziastă, toţi aceştia ca şi ceilalţi evidenţiaţi se bucură de stima întregului colectiv. Foto : ST. ALBESCU Activitate creatoare In cadrul întrecerii socialiste pe care o desfăşoară muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile oraşului Timişoara în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor, o amploare tot mai mare o ia şi mişcarea inovatorilor. De la începutul anului şi pînă acum în întreprinderile timişorene au fost înregistrate 1.665 propuneri de inovaţii. Dintre acestea, 725 au şi fost aplicate în procesul de producţie, contribuind la creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. De altfel, cei aproape 7.500.000 lei cît reprezintă valoarea economiilor postcalculate obţinute pe aceeaşi perioadă reflectă pe deplin acest lucru. Cele mai de seamă realizări în această privinţă le-au obţinut colectivele de la „Electromotor“, Uzinele mecanice Timişoara, „Industria lînei“ şi altele. Demn de subliniat este şi faptul că valoarea recom- _______________ penselor plătite inovatorilor în acest timp însumează peste 460.000 lei. (Coresp. „Munca") Ritmicitate pe întregul flux tehnologic Din uzina noastră pleacă în fiecare lună spre ogoarele patriei mii de maşini şi unelte. în ultimii ani, prin rîvna întregului nostru colectiv, întreprinderea a dat agriculturii socialiste tot mai multe maşini agricole cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare şi la un preţ de cost scăzut. Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor — obiectiv important în întrecere — conducerea uzinei şi comitetul sindicatului au orientat activitatea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri spre valorificarea la un nivel superior a rezervelor interne care duc la sporirea productivităţii muncii. Ce acţiuni concrete au fost întreprinse pentru asigurarea ritmicităţii ? Sub îndrumarea comitetului de partid, conducerea uzinei şi comitetul sindicatului au elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice menit să asigure decalajul inter-sectoare pe întregul flux tehnologic. Axat pe cele mai importante probleme ale locului de muncă, datorită faptului că la baza lui au stat propunerile făcute de muncitori, tehnicieni şi ingineri în consfătuirile de producţie, el s-a dovedit a fi o pîrghie importantă în îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producţie. Iată cîteva exemple. De pildă, o mare importanţă am acordat organizării muncii în secţia turnătorie. Pe drept cuvînt această secţie este considerată „inima" uzinei. Prin „arterele“ ei circulă sute de repere. Aceasta înseamnă că de munca celor de aici, de felul cum se toarnă şi mai ales de ritmicitatea cu care se livrează piesele, depinde în mare măsură activitatea tuturor celorlalte secţii. Comitetul sindicatului a sprijinit îndeaproa-pe conducerea sectorului turnătorie în una organizare a locurilor de muncă. De pildă, ţinînd seama că într-una din consfătuirile de producţie s-a dezbătut faptul că la unele echipe numărul de piese defectuos turnate depăşeşte de multe ori procentul de rebut admis, comisia inginerilor şi tehnicienilor a fost îndrumată să studieze cauzele acestei situaţii. Analizînd acest lucru, s-a constatat că unele echipe execută lucrările de formare, turnare şi dezbatere a pieselor pe acelaşi loc de muncă, fapt ce ducea la folosirea într-un mod necorespunzător a spaţiilor de turnare. Acum acest neajuns a fost înlăturat, în prezent s-au creat spaţii fixe de depozitare a pieselor iar locurile de muncă sunt curăţite periodic, eliminîndu-se timpii morţi ce erau cauzaţi înainte din pricina faptului că muncitorii erau nevoiţi să descongestioneze zilnic locul de muncă. O altă măsură luată a fost sprijinirea de către comitetul sindicatului a cursurilor de ridicare a calificării profesionale pentru miezuitori şi formatori. S-a organizat ajutorul tovărăşesc în grupele sindicale. Muncitorii cu experienţă şi-au luat angajamentul să acorde sprijin celor cu o pregătire mai slabă. In urma acestui fapt, multe echipe, printre care cele conduse de Sima Constantin, Vasile Avram, Marin Cojocaru şi alţii, au redus rebutul cu 2— 2,5 procente sub coeficientul admis. Aceste măsuri s-au soldat cu efecte deosebit de pozitive. De pildă, în prezent, între producţia secţiilor de turnătorie şi cea a secţiilor de prelucrare şi montaj s-a creat un decalaj de 20 de zile. Un alt factor care asigură ritmicitatea este punerea în concordanţă a planului de aprovizionare cu graficul dispeceratului. In această direcţie un rol important revine dispecerilor. Participînd cu regularitate la consfătuirile de producţie din fiecare loc de muncă, ei au posibilitatea să cunoască îndeaproape deficienţele care se ivesc în realizarea unor piese şi să intervină operativ atunci cînd graficul zilnic sau decadal nu este respectat. Muncind în acest fel şi veghind la buna aprovizionare a locurilor de muncă, s-a reuşit ca între diferitele faze şi operaţii să existe un anumit stoc „tampon". Aceasta a permis serviciului dispecer-şef să predea secţiilor cu 5— 10 zile mai devreme grafice de producţie în care sunt prevăzute sarcinile pentru luna următoare. De asemenea, s-a creat posibilitatea defalcării din timp a sarcinilor pe echipe şi oameni, precum şi pregătirii locurilor de munca. Practica a arătat că oricît de complet ar fi planul de măsuri tehnicoorganizatorice el nu poate cuprinde toate problemele şi în special pe cele care se nasc în situaţii de conjunctură. Existînd însă o strînsă colaborare între organele sindicale din sectoare şi conducerile tehnice, s-a reuşit ca şi în cazurile cînd au intervenit greutăţi neprevăzute să fie rezolvate în mod operativ. Iată un caz semnificativ. In luna iunie s-a întîmplat un accident tehnic la un strung la care se executau o serie de repere principale. Pentru repararea lui, serviciul mecanic şef a stabilit că sînt necesare 6—7 zile. Ţinînd seama că în acest timp trebuiau produse o serie de piese fără de care nu am fi putut continua în bune condiţii montajul, s-a organizat o consfătuire de producţie comună cu colectivele sectorului prelucrător şi secţiei mecanic şef. Analizînd acest caz, cei din sectorul mecanic-şef au luat anumite măsuri care au permis executarea acestei reparaţii numai în două zile. Datorită acestui fapt s-a recuperat rămînerea în urmă, sectorul prelucrător încadrîndu-se în grafic. La asigurarea îndeplinirii ritmice a planului a contribuit şi perfecţionarea continuă a tehnologiei. Astfel, noi am organizat montarea cisternelor în flux continuu. în urma acestui fapt, productivitatea muncii la montajul remorcii cisterne pe două axe a crescut cu 6,5 la sută iar la remorca pe flux cu 2 la sută. De asemenea, prin extinderea unor metode înaintate, ca de pildă turnarea în cochile, productivitatea muncii a crescut cu 10—15 la sută. Toate acestea au făcut ca planul de producţie să fie îndeplinit ritmic în fiecare lună. Ca urmare în primul semestru colectivul uzinei a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan la producţia marfă în proporţie de 102,4 la sută. Totodată, în această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 2 la sută, realizîndu-se în primele cinci luni 390.000 lei economii peste plan şi 424.000 lei beneficii peste plan. ing. MIHAIL STÎNGU director ION DUMITRU preşedintele comitetului sindicatului uzinele „7 Noiembrie“-Craiova Concurs de inovaţii Cabinetul tehnic al uzinelor „Vulcan“ din Capitală a iniţiat recent un concurs de inovaţii în cinstea zilei de 23 August. In primele zile cabinetul a primit 14 propuneri de inovaţii, din care unele se referă la economii de materiale, iar altele la îmbunătăţirea calităţii pieselor. Printre inovatori se află inginerul proiectant Mihai Rişcă („Dispozitiv cu ciocan pneumatic pentru fasonat la cald funduri de secluri“), inginerul Gh. Păunescu şi Paul Constantin („Obţinerea bioxidului de carbon necesar uscării formelor şi miezurilor prin disocierea termică a carbonatului de calciu“), Stancu Popescu care a propus inovaţia „Dispozitiv cu ajutorul căruia se pot măsura la precizie transporturile negabaritice", Iulius Bergher („Dispozitiv pentru ridicarea electrozilor căzuţi în baia cuptorului de oţel“) şi alţii. (Rep.) I „Am adus în fabrică \ 1 § Itoată ţara în imagini!“» s I I In această perioadă, in secţiile 8 8 Bumbăcăriei Romina Jilava sunt 8 8 des auzite cuvinte ca : „Drum bun \ § şi concediu plăcut“, „Să ne scrii 8 8 şi nouă“. jj jj Poate de aceea poştaşul, mai 8 8 mult ca întotdeauna, în afara seri- | I sorilor oficiale aduce la fabrică \ $ ilustrate din toate staţiunile. Fila 8 8 lorii, plecat prin grija comitetului 8 1 sindicatului sau prin O.N.T. Carg 8 pai, în diferite staţiuni, la odihnă 8 8 sau tratament, la munte sau la ji mare, trimit de acolo solii colorate 8 8 pentru ca şi tovarăşii lor de muncă 8 8 să vadă locurile minunate unde-şi jj * petrec concediul. jj Iată ce scriu ei. 8 Maistrul Petruţa Ciobanu, de la I Govora : „Mă simt minunat. Spor 8 8 la lucru !“ jj I Filatoarea Georgeta Păun, de la 8 8 Eforie-Sud : „Timp splendid, min-1 8 care foarte bună, odihnă plăcută". jj 1 Strungarii Ion Păun şi Gh. Pojar 8 8 de la Mangalia : „Primiţi, dragi to- jj 8 varăşi, calde salutări de la Man- jj 8 galia. Cum stafi cu plănuit Noi?, 8 aci, pe cel de la odihnă, l-am în- jj jj deplinit la toți indicii“. jj 8 Scrisori din toate coifurile tării8 8 pentru că filatorii și filatoarele ia- \ jj brici se află în mai toate stafiu- jj 8 nile din fără. 8 Amintind că de la începutul a-jj Inului și pînă acum din această în-jj 8 treprindere au plecat In stas iuni8 % aproape 200 de muncitori, putem jj 8 sâ-i credem pe poştaş atunci cînd jj jj spune : jj « „Am adus în fabrică toată (ara? 8 in imagini !“ | I Gh. Cioban jj 8 funcționar 8 8 8 ooocoooocooooooooooooooooooooooooooooooooooeooaS Ridicarea misiunilor diplomatice de la Helsinki şi Bucureşti la rangul de ambasade Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Finlanda, în dorinţa de a dezvolta în viitor bunele relaţii existente între cele două ţări, au hotărît de comun acord să ridice la rang de ambasade Legația R.P. Romíne din Helsinki și Legația Republicii Finlanda din București. Miez de noapte. Undeva, pe întinsa baltă a Brăilei, în tainiţele ascunse ale jepselor împrejmuite de stuf şi acoperite cu ochiuri de cer înstelat, peştii se strecoară încă printre firele aproape imateriale ale talianelor spre capcana nemiloasă a vîrşelor... Soarele nu se trezeşte o dată cu pescarii căci atunci cînd prima geană roşiatică a dimineţii îmbracă într-o lumină difuză balta, pescarii sînt plecaţi de mult. Aici, pe braţul „Fiipoiu", la încrucişarea a nenumărate canale, aici unde pe fiecare ramură a întortocheatului labirint de ape găseşti omul şi lotca — n-au venit încă zorile. Şeful de brigadă Simion Vasiliu se trezi prea devreme. Ar fi putut să mai doarmă o oră. Dar, ultima discuţie avută cu Epifan Bordei, şeful brigăzii a doua, fusese pentru el ca un duş rece, alungîndu-i somnul. Ieşise în faţa dormitorului şi bombănea în barbă. „Auzi, să mi-o spună in faţă că are brigadă mai bună, că-n ultimele zile... De fapt, ce-nseamnă rezultate mai bune , la, acolo cîteva zeci de kilograme de peşte mai mult. Treizeci şi patru de ani ca pescar... o viaţă de om şi acum să mă las întrecut de cei mai tineri? Hotărît, nu !“ Şi aprinzîndu-şi o ţigară, băgînd spaimă în ţînţarii care-i dădeau roate, se îndreptă spre primul polog unde dormea Ignatenco, unul dintre cei mai buni oameni din brigadă. Sărind în picioare și freeîndu-se la ochi, acesta îl întrebă pe brigadier mai mult din priviri. — Ce-i ?... Simion îi spuse ceva în şoaptă arătîndu-i cu degetul peste canal, spre cabanele în care sălăşluiau cei din brigada lui Epifan. — Ignatenco, dă veste şi celorlalţi ! Tăcuţi, unul cîte unul, după ce şi-au răcorit feţele cu apă rece, pescarii au prins să se adune în apropierea bărcilor. Brigadierul a început să le vorbească. Arar, răzbătea din discuţia purtată numele lui Epifan. S-au urcat apoi în bărci şi acestea, au prins să spintece luciul apei, care pe canalul „1 Mai, care pe „Scurtu" sau „Scăpata", prin această „Veneţie“ a Brăilei... Bărcile lui Ignatenco şi Greiciov alunecau tăcute spre locul unde cu o zi în urmă puseseră sculele. Din tind în tind, în tăcerea tulburată de orăcăitul broaștelor, se mai auzea cîte un plescăit de vîslă. Intr-un tîrziu Greiciov îi spuse lui Ignatenco : — Ce dracu’ căutăm atît de departe ? — Cum ce căutăm, măi omule... Tu nu ştii unde aleargă peştele ? loan n-a mai spus nimic. Intr-adevăr, la scăzutul apelor peştele vine la privat (la apă adîncă, curată) şi tocmai acum apa scădea dinspre ei, spre „Şerbanu“. Cînd au ajuns la locul de pescuit, deasupra bălţii mijeau zorile. Fiecare s-a îndreptat spre gaidacele de care erau legate vîrşele. Ignatenco tocmai se pregătea să tragă de gaidac, cînd se auzi strigat de Grebiov: — Ei, fir-ar să fie de vîrsă, încoace, Iordane, că n-o pot sălta în barcă. E burdușită cu pește ! M. CIȘMAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galaţi (Continuat« In pag. 3-a) Aplică croirea şi ştanţarea combinată Conferinţe tehnice Serviciul tehnolog-şef din întreprinderea „Electro-Mureş“ din Tg. Mureş a introdus în acest an croirea şi ştanţarea materiilor prime pe bază de planuri. Pentru a putea utiliza la maximum materia primă se aplică pe scară largă croirea combinată şi ştanţarea combinată, adică croirea concomitentă a materialului pentru mai multe tipuri de produse, respectiv ştanţarea cu ajutorul unor ştanţe complexe, valorificîndu-se totodată şi deşeurile. Astfel, consumul de tablă la cutia de distribuţie s-a redus, de pildă, de la 36 kg la 34,5 kg,la radiatoarele dreptunghiulare de la 2,9 kg la 2,76 kg ş.a.m.d. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă pentru sporirea economiilor, în primul semestru al anului curent colectivul de muncă al întreprinderii a obţinut, prin reducerea consumurilor specifice, o economie de 592.000 lei. (Coresp. „Munca“) Mobilă mai multă și d® bună calitate x. xx^v^v^xvc* yi xxcxxxjxwo. wxuvuvului uv la întreprinderea „Arta lemnului“ din Brăila au creat un bun renume fabricii. Zilnic, magazinele de mobilă sunt vizitate de sute de oameni ai muncii care solicită, pentru calitatea și linia lor elegantă, garniturile de mobilă de tip I B „Constanţa" şi de bucătărie tip „Păltiniş“, precum şi diverse alte sortimente. Anul acesta, numai pe trimestrul II — prin realizarea şi depăşirea planului la toţi indicii — s-au pus la dispoziţia populaţiei 1.100 garnituri tip „Constanţa“, 350 garnituri bucătărie tip „Păltiniş", 175 divane cu soclu etc. îndeplinirea în întregime a planului de măsuri tehnico-organizatorice, sporirea numărului de inovaţii, precum şi obţinerea unor produse de calitate superioară sunt urmări fireşti ale bunei organizări a muncii, precum şi ale vredniciei şi iniţiativei creatoare a colectivului de aici. (Coresp. „Munca") Comitetul sindicatului de la Intreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara se preocupă îndeaproape de propaganda tehnică, în cadrul clubului „Constructorul“, de pildă, au fost organizate de la începutul anului şi pînă în prezent 25 de conferinţe tehnice, la care au participat peste 1750 de constructori. Dar nu numai în cadrul clubului sunt realizări frumoase în această direcţie. O activitate intensă se desfăşoară şi pe şantierele de construcţii unde de la începutul anului au fost organizate 128 conferinţe tehnice. La aceste conferinţe au participat peste 10.350 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri constructori. Ion Drăgănescu tehnician Lumina electrică a pătruns In noi sate In viaţa satelor din regiunea Iaşi au loc — la fel ca în întreaga ţară — însemnate transformări menite să contribuie la ridicarea nivelului de trai al ţărănimii colectiviste. Un factor important de semnalat este desfăşurarea cu succes a acţiunii de electrificare a localităţilor rurale. Numărul satelor alimentate cu energie electrică este în continuă creştere. In urma lucrărilor efectuate, lumina electrică a început să strălucească de curînd şi în satele Blăjeşti, Iveşti, Sipeni, Sărăteni, Jigoreni, Găureni şi altele. (Coresp. „Munca") PE OGOARE Ară şi însămînţează în ritm intens Toate unităţile agricole socialiste din regiunea Bucureşti au terminat treierişul cerealelor păioase. Folosind fiecare zi bună de lucru şi întreaga capacitate a parcului sporit de maşini şi utilaje, colectiviştii şi mecanizatorii au redus în acest an perioada de recoltare şi treieri, cu circa 6 zile faţă de anii anteriori. Din cele 481 580 de hectare însămînţate cu grâu au fost recoltate cu combina mai mult de 382 000. Mecanizatorii şi-au mobilizat în prezent toate forţele la efectuarea arăturilor, lucrare care a fost realizată pe mai bine de 270 000 de hectare. Totodată ei au însămînţat pînă acum cu culturi duble pentru furaje circa 18 000 ha peste planificarea la zi. (Agerpres) Brigada de mecanizatori nr. 6 condusă de Lică Pisică de la S.M.T. Cioara, regiunea Galaţi, este una dintre brigăzile evidenţiate pe staţiune. Această brigadă lucrează pe terenurile gospodăriei agricole colective „Alexandr Suvorov“ din comuna Doiceşti. Ea a terminat recoltarea păioaselor, iar acum lucrează la aratul suprafeţelor recolitate, în clişeu , membrii brigăzii ; discută înainte de a porni la lucru sarcinile zilnice. Foto : AGERPRES . Au predat statului grîul contractat Colectiviştii din regiunea Ploieşti au predat la bazele de recepţie toate obligaţiile şi peste 83 la sută din cantitatea de grîu contractată cu statul. 168 de gospodării agricole colective, dintre care amintim pe cele din comunele Smeeni, Gherăseni, Costeşti — raionul Buzău, şi Mihăileni, Ciorăşti — raionul Rîmnicu Sărat, Dumbrava — raionul Ploieşti, şi altele au predat întreaga cantitate de grîu contractat. Paralel cu primirea şi depozitarea cerealelor, la bazele de recepţie din Buzău, Rîmnicu-Sărat, Mizil şi celelalte din regiunea Ploieşti se efectuează condiţionarea şi selecţionarea seminţelor. Din cele 22.000 tone condiţionate pînă acum, peste 8.000 tone au fost destinate însămînţărilor de toamnă. (Coresp. „Munca“) Fotó ( N: ALEXANDRU Iată cum arată azi cartierul Toporaș din Capitală