Munca, august 1963 (Anul 19, nr. 4894-4919)

1963-08-01 / nr. 4894

ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX — nr. 4394 J O I 1 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani Evidenţiaţi în întrecerea socialistă Şi In luna Iulie, colecti­vul Uzinei de motoare e­­lectrice din Capitală a ob­ţinut importante realizări în întrecerea socialistă. în clişeele noastre vă prezen­tăm cîţiva din muncitorii acestei uzine, care, datori­tă realizărilor importante obţinute în producţie în luna iulie, au obţinut titlul de „evidenţiat în întrecerea socialistă". Sus, de la stin­gă la dreapta : bobinatorul Oprea Petronel, Ion Apos­tol, matriţer, Constantin Popescu, vopsitor, Ion Chi­­vu de la secţia de montaj­­motoare. Jos: Vasile Tran­­dafirescu, strungar. Pen­tru depăşirea angajamen­telor luate în întrecerea socialistă, între 5 şi 15 la sută, pentru munca lor en­tuziastă, toţi aceştia ca şi ceilalţi evidenţiaţi se bucu­ră de stima întregului co­lectiv. Foto : ST. ALBESCU Activitate creatoare In cadrul întrecerii socialiste pe care o desfăşoară mun­citorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile oraşului Timişoara în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor, o amploare tot mai mare o ia şi miş­carea inovatorilor. De la începutul anului şi pînă acum în întreprinderile timişorene au fost înregistrate 1.665 propu­neri de inovaţii. Dintre acestea, 725 au şi fost aplicate în procesul de producţie, contribuind la creşterea productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. De altfel, cei aproape 7.500.000 lei cît re­prezintă valoarea economiilor postcalculate obţinute pe aceeaşi perioadă reflectă pe deplin acest lucru. Cele mai de seamă realizări în această privinţă le-au obţinut colectivele de la „Electromotor“, Uzinele mecanice Timişoara, „In­dustria lînei“ şi altele. Demn de subliniat este şi faptul că valoarea recom- _______________ penselor plătite ino­vatorilor în acest timp însumează peste 460.000 lei. (Coresp. „Munca") Ritmicitate pe întregul flux tehnologic Din uzina noastră pleacă în fiecare lună spre ogoarele patriei mii de maşini şi unelte. în ultimii ani, prin rîvna întregului nostru colectiv, între­prinderea a dat agriculturii socialiste tot mai multe maşini agricole cu ca­racteristici tehnico-funcţionale supe­rioare şi la un preţ de cost scăzut. Pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor — obiectiv important în între­cere — conducerea uzinei şi comitetul sindicatului au orientat activitatea muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­lor noştri spre valorificarea la un ni­vel superior a rezervelor interne care duc la sporirea productivităţii muncii. Ce acţiuni concrete au fost între­prinse pentru asigurarea ritmicităţii ? Sub îndrumarea comitetului de partid, conducerea uzinei şi comitetul sindi­catului au elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice menit să asigure decalajul inter-sectoare pe întregul flux tehnologic. Axat pe cele mai im­portante probleme ale locului de mun­că, datorită faptului că la baza lui au stat propunerile făcute de muncitori, tehnicieni şi ingineri în consfătuirile de producţie, el s-a dovedit a fi o pîrghie importantă în îndeplinirea rit­mică a sarcinilor de producţie. Iată cî­­teva exemple. De pildă, o mare importanţă am a­­cordat organizării muncii în secţia tur­nătorie. Pe drept cuvînt această secţie este considerată „inima" uzinei. Prin „arterele“ ei circulă sute de repere. A­­ceasta înseamnă că de munca celor de aici, de felul cum se toarnă şi mai ales de ritmicitatea cu care se livrează piesele, depinde în mare măsură acti­vitatea tuturor celorlalte secţii. Comi­tetul sindicatului a sprijinit îndeaproa-p­e conducerea sectorului turnătorie în una organizare a locurilor de muncă. De pildă, ţinînd seama că într-una din consfătuirile de producţie s-a dez­bătut faptul că la unele echipe numă­rul de piese defectuos turnate depă­şeşte de multe ori procentul de rebut admis, comisia inginerilor şi tehnicie­nilor a fost îndrumată să studieze cau­zele acestei situaţii. Analizînd acest lucru, s-a constatat că unele echipe execută lucrările de formare, turnare şi dezbatere a pieselor pe acelaşi loc de muncă, fapt ce ducea la folosirea în­­tr-un mod necorespunzător a spaţiilor de turnare. Acum acest neajuns a fost înlăturat, în prezent s-au creat spaţii fixe de depozitare a pieselor iar locu­rile de muncă sunt curăţite periodic, eliminîndu-se timpii morţi ce erau cau­zaţi înainte din pricina faptului că muncitorii erau nevoiţi să descon­gestioneze zilnic locul de muncă. O altă măsură luată a fost sprijinirea de către comitetul sindicatului a cursuri­lor de ridicare a calificării profesio­nale pentru miezuitori şi formatori. S-a organizat ajutorul tovărăşesc în grupele sindicale. Muncitorii cu expe­rienţă şi-au luat angajamentul să a­­corde sprijin celor cu o pregătire mai slabă. In urma acestui fapt, multe echi­pe, printre care cele conduse de Sima Constantin, Vasile Avram, Marin Cojo­caru­ şi alţii, au redus rebutul cu 2— 2,5 procente sub coeficientul admis. Aceste măsuri s-au soldat cu efecte deosebit de pozitive. De pildă, în pre­zent, între producţia secţiilor de tur­nătorie şi cea a secţiilor de prelucrare şi montaj s-a creat un decalaj de 20 de zile. Un alt factor care asigură ritmicita­tea este punerea în concordanţă a pla­nului de aprovizionare cu graficul dis­peceratului. In această direcţie un rol important revine dispecerilor. Partici­­pînd cu regularitate la consfătuirile de producţie din fiecare loc de muncă, ei au posibilitatea să cunoască îndea­proape deficienţele care se ivesc în realizarea unor piese şi să intervină operativ atunci cînd graficul zilnic sau decadal nu este respectat. Muncind în acest fel şi veghind la buna aprovizionare a locurilor de mun­că, s-a reuşit ca între diferitele faze şi operaţii să existe un anumit stoc „tampon". Aceasta a permis serviciului dispecer-şef să predea secţiilor cu 5— 10 zile mai devreme­ grafice de pro­ducţie în care sunt prevăzute sarcinile pentru luna următoare. De asemenea, s-a creat posibilitatea defalcării din timp a sarcinilor pe echipe şi oameni, precum şi pregătirii locurilor de munca. Practica a arătat că oricît de com­plet ar fi planul de măsuri tehnico­­organizatorice el nu poate cuprinde toate problemele şi în special pe cele care se nasc în situaţii de conjunctură. Existînd însă o strînsă colaborare între organele sindicale din sectoare şi con­ducerile tehnice, s-a reuşit ca şi în ca­zurile cînd au intervenit greutăţi ne­prevăzute să fie rezolvate în mod ope­rativ. Iată un caz semnificativ. In luna iunie s-a întîmplat un accident tehnic la un strung la care se execu­tau o serie de repere principale. Pen­tru repararea lui, serviciul mecanic şef a stabilit că sînt necesare 6—7 zile. Ţinînd seama că în acest timp tre­buiau produse o serie de piese fără de care nu am fi putut continua în bune condiţii montajul, s-a organizat o consfătuire de producţie comună cu colectivele sectorului prelucrător şi secţiei mecanic şef. Analizînd acest caz, cei din sectorul mecanic-şef au luat anumite măsuri care au permis executarea acestei reparaţii numai în două zile. Datorită acestui fapt s-a re­cuperat rămînerea în urmă, sectorul prelucrător încadrîndu-se în grafic. La asigurarea îndeplinirii ritmice a planului a contribuit şi perfecţionarea continuă a tehnologiei. Astfel, noi am organizat montarea cisternelor în flux continuu. în urma acestui fapt, pro­ductivitatea muncii la montajul remor­cii cisterne pe două axe a crescut cu 6,5 la sută iar la remorca pe fl­ux cu 2 la sută. De asemenea, prin extin­derea unor metode înaintate, ca de pildă turnarea în cochile, productivi­tatea muncii a crescut cu 10—15 la sută. Toate acestea au făcut ca planul de producţie să fie îndeplinit ritmic în fiecare lună. Ca urmare în primul se­mestru colectivul uzinei a raportat în­deplinirea sarcinilor de plan la pro­ducţia marfă în proporţie de 102,4 la sută. Totodată, în această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 2 la sută, realizîndu-se în primele cinci luni 390.000 lei economii peste plan şi 424.000 lei beneficii peste plan. ing. MIHAIL STÎNGU director ION DUMITRU preşedintele comitetului sindicatului uzinele „7 Noiembrie“-Craiova Concurs de inovaţii Cabinetul tehnic al uzinelor „Vul­can“ din Capitală a iniţiat recent un concurs de inovaţii în cinstea zilei de 23 August. In primele zile cabinetul a primit 14 propuneri de inovaţii, din care unele se referă la economii de materiale, iar altele la îmbunătăţirea calităţii pieselor. Printre inovatori se află inginerul proiectant Mihai Rişcă („Dispozitiv cu ciocan pneumatic pentru fasonat la cald funduri de secluri“), inginerul Gh. Păunescu şi Paul Constantin („Ob­ţinerea bioxidului de carbon necesar uscării formelor şi miezurilor prin diso­cierea termică a carbonatului de cal­ciu“), Stancu Popescu care a propus inovaţia „Dispozitiv cu ajutorul căruia se pot măsura la precizie transporturi­le negabaritice", Iuliu­s Bergher („Dis­pozitiv pentru ridicarea electrozilor că­zuţi în baia cuptorului de oţel“) şi alţii. (Rep.) I „Am adus în fabrică \ 1 § Itoată ţara în imagini!“» s I I In această perioadă, in secţiile 8 8 Bumbăcăriei Romina Jilava sunt 8 8 des auzite cuvinte ca : „Drum bun \ § şi concediu plăcut“, „Să ne scrii 8 8 şi nouă“. jj jj Poate de aceea poştaşul, mai 8 8 mult ca întotdeauna, în afara seri- | I sorilor oficiale aduce la fabrică \ $ ilustrate din toate staţiunile. Fila­ 8 8 lorii, plecat­ prin grija comitetului 8 1 sindicatului sau prin O.N.T. Car­g 8 pa­i, în diferite staţiuni, la odihnă 8 8 sau tratament, la munte sau la­­ ji mare, trimit de acolo solii colorate 8 8 pentru ca şi tovarăşii lor de muncă 8 8 să vadă locurile minunate unde-şi jj * petrec concediul. jj Iată ce scriu ei. 8 Maistrul Petruţa Ciobanu, de la I­­ Govora : „Mă simt minunat. Spor 8 8 la lucru !“ jj I Filatoarea G­eorgeta Păun, de la 8 8 Eforie-Sud : „Timp splendid, min-1 8 care foarte bună, odihnă plăcută". jj 1 Strungarii Ion Păun şi Gh. Pojar 8 8 de la Mangalia : „Primiţi, dragi to- jj 8 varăşi, calde salutări de la Man- jj 8 galia. Cum stafi cu plănuit Noi?, 8 aci, pe cel de la odihnă, l-am în- jj jj deplinit la toți indicii“. jj 8 Scrisori din toate coifurile tării8 8 pentru că filatorii și filatoarele ia- \ jj brici­ se află în mai toate stafiu- jj 8 nile din fără. 8 Amintind că de la începutul a-jj Inului și pînă acum din această în-jj 8 treprindere au plecat In stas iuni8 % aproape 200 de muncitori, putem jj 8 sâ-i credem pe poştaş atunci cînd jj jj spune : jj « „Am adus în fabrică toată (ara? 8 in imagini !“ | I Gh. Ciob­an jj 8 funcționar 8 8 8 ooocoooocooooooooooooooooooooooooooooooooooeooaS Ridicarea misiunilor diplomatice de la Helsinki şi Bucureşti la rangul de ambasade Guvernul Republicii Populare Ro­mâne şi guvernul Republicii Finlanda, în dorinţa de a dezvolta în viitor bu­nele relaţii existente între cele două ţări, au hotărît de comun acord să ri­dice la rang de ambasade Legația R.P. Romíne din Helsinki și Legația Re­publicii Finlanda din București. Miez de noapte. Unde­va, pe întinsa baltă a Brăilei, în tainiţele ascun­se ale jepselor împrej­muite de stuf şi acoperite cu ochiuri de cer înstelat, peştii se strecoară încă printre firele aproape ima­teriale ale talianelor spre capcana nemiloasă a vîrşe­­lor... Soarele nu se trezeşte o dată cu pescarii căci a­­tunci cînd prima geană roşiatică a dimineţii îmbracă într-o lumină difuză balta, pescarii sînt plecaţi de mult. Aici, pe braţul „Fiipoiu", la încrucişarea a nenu­mărate canale, aici unde pe fiecare ramură a întortocheatului labirint de ape găseşti omul şi lotca — n-au venit încă zorile. Şeful de brigadă Simion Vasiliu se trezi prea devreme. Ar fi putut să mai doarmă o oră. Dar, ultima dis­cuţie avută cu Epifan Bordei, şeful brigăzii a doua, fusese pentru el ca un duş rece, alungîndu-i somnul. Ie­şise în faţa dormitorului şi bombă­nea în barbă. „Auzi, să mi-o spună in faţă că are brigadă mai bună, că-n ultimele zile... De fapt, ce-n­­seamnă rezultate mai bune , la, aco­lo cîteva zeci de kilograme de peşte mai mult. Treizeci şi patru de ani ca pescar... o viaţă de om şi acum să mă las întrecut de cei mai tineri? Hotărît, nu !“ Şi aprinzîndu-şi o ţi­gară, băgînd spaimă în ţînţarii ca­­re-i dădeau roate, se îndreptă spre primul polog unde dormea Ignaten­­co, unul dintre cei mai buni oameni din brigadă. Sărind în picioare și freeîndu-se la ochi, acesta îl întrebă pe brigadier mai mult din priviri. — Ce-i ?... Simion îi spuse ceva în şoaptă a­­rătîndu-i cu degetul peste canal, spre cabanele în care sălăşluiau cei din brigada lui Epifan. — Ignatenco, dă veste şi celor­lalţi ! Tăcuţi, unul cîte unul, după ce şi-au răcorit feţele cu apă rece, pescarii au prins să se adune în apropierea bărcilor. Brigadierul a în­ceput să le vorbească. Arar, răzbă­­tea din discuţia purtată numele lui Epifan. S-au urcat apoi în bărci şi acestea, au prins să spintece luciul apei, care pe canalul „1 Mai, care pe „Scurtu" sau „Scăpa­ta", prin această „Veneţie“ a Brăilei... Bărcile lui Ignatenco şi Greiciov alunecau tăcute spre locul unde cu o zi în urmă puseseră sculele. Din tind în tind, în tă­cerea tulburată de orăcăi­tul broaștelor, se mai au­zea cîte un plescăit de vîslă. Intr-un tîrziu Grei­ciov îi spuse lui Igna­tenco : — Ce dracu’ căutăm atît de de­parte ? — Cum ce căutăm, măi omule... Tu nu ştii unde aleargă peştele ? loan n-a mai spus nimic. Intr-ade­văr, la scăzutul apelor peştele vine la privat (la apă adîncă, curată) şi tocmai acum apa scădea dinspre ei, spre „Şerbanu“. Cînd au ajuns la locul de pescuit, deasupra bălţii mijeau zorile. Fieca­re s-a îndreptat spre gaidacele de care erau legate vîrşele. Ignatenco tocmai se pregătea să tragă de gai­­dac, cînd se auzi strigat de Greb­iov: — Ei, fir-ar să fie de vîrsă, în­coace, Iordane, că n-o pot sălta în barcă. E burdușită cu pește ! M. CIȘMAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Galaţi (Continuat« In pag. 3-a) Aplică croirea şi ştanţarea combinată Conferinţe tehnice Serviciul tehnolog-şef din întreprinderea „E­­lectro-Mureş“ din Tg. Mureş a introdus în acest an croirea şi ştan­­ţarea materiilor prime pe bază de planuri. Pentru a putea utiliza la maximum materia primă se aplică pe scară largă croirea combinată şi ştanţarea combinată, a­dică croirea concomi­tentă a materialului pen­tru mai multe tipuri de produse, respectiv ştan­­ţarea cu ajutorul unor ştanţe complexe, valori­­ficîndu-se totodată şi deşeurile. Astfel, consumul de tablă la cutia de distri­buţie s-a redus, de pildă, de la 36 kg la 34,5 kg,­­la radiatoarele dreptun­ghiulare de la 2,9 kg la 2,76 kg ş.a.m.d. Desfăşurînd larg în­trecerea socialistă pentru sporirea economiilor, în primul semestru al anu­lui curent colectivul de muncă al întreprinderii a obţinut, prin reduce­rea consumurilor speci­fice, o economie de 592.000 lei. (Coresp. „Munca“) Mobilă mai multă și d® bună calitate x. xx^v^v^xvc* yi xxcxxxjxwo. wxuvuvului uv la întreprinderea „Arta lemnului“ din Brăila au creat un bun renume fabricii. Zilnic, magazinele de mobilă sunt vizi­tate de sute de oameni ai muncii care solicită, pentru calitatea și linia lor ele­gantă, garniturile de mobilă de tip I B „Constanţa" şi de bucătărie tip „Pălti­niş“, precum şi diverse alte sortimente. Anul acesta, numai pe trimestrul II — prin realizarea şi depăşirea planu­lui la toţi indicii — s-au pus la dispo­ziţia populaţiei 1.100 garnituri tip „Con­stanţa“, 350 garnituri bucătărie tip „Păl­tiniş", 175 divane cu soclu etc. îndeplinirea în întregime a planului de măsuri tehnico-organizatorice, spori­rea numărului de inovaţii, precum şi obţinerea unor produse de calitate su­perioară sunt urmări fireşti ale bunei organizări a muncii, precum şi ale vred­niciei şi iniţiativei creatoare a colecti­vului de aici. (Coresp. „Munca") Comitetul sindicatului de la Intre­­prinderea de construcţii siderurgice­ Hu­­nedoara se preocupă îndeaproape de propaganda tehnică, în cadrul clubului „Constructorul“, de pildă, au fost orga­nizate de la începutul anului şi pînă în prezent 25 de conferinţe tehnice, la­ care au participat peste 1750 de cons­tructori. Dar nu numai în cadrul clu­bului sunt realizări frumoase în această direcţie. O activitate intensă se desfă­şoară şi pe şantierele de construcţii unde de la începutul anului au fost or­ganizate 128 conferinţe tehnice. La a­­ceste conferinţe au participat peste 10.350 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri constructori. Ion Drăgănescu tehnician Lumina electrică a pătruns In noi sate In viaţa satelor din regiunea Iaşi au loc — la fel ca în întreaga ţară — în­semnate transformări menite să contri­buie la ridicarea nivelului de trai al ţă­rănimii colectiviste. Un factor important de semnalat este desfăşurarea cu suc­ces a acţiunii de electrificare a locali­tăţilor rurale. Numărul satelor alimen­tate cu energie electrică este în conti­nuă creştere. In urma lucrărilor efec­tuate, lumina electrică a început să strălucească de curînd şi în satele Blă­­jeşti, Iveşti, Sipeni, Sărăteni, Ji­go­reni, Găureni şi altele. (Coresp. „Munca") PE OGOARE Ară şi însămînţează în ritm intens Toate unităţile agricole socialiste din regiunea Bucureşti au terminat treie­­rişul cerealelor păioase. Folosind fie­care zi bună de lucru şi întreaga ca­pacitate a parcului sporit de maşini şi utilaje, colectiviştii şi mecanizatorii au redus în acest an perioada de recoltare şi treieri, cu circa 6 zile faţă de anii anteriori. Din cele 481 580 de hectare însămînţate cu grâu au fost recoltate cu combina mai mult de 382 000. Mecanizatorii şi-au mobilizat în pre­zent toate forţele la efectuarea arătu­rilor, lucrare care a fost realizată pe mai bine de 270 000 de hectare. Toto­dată ei au însămînţat pînă acum cu culturi duble pentru furaje circa 18 000 ha peste planificarea la zi. (Agerpres) Brigada de mecanizatori nr. 6 con­dusă de Lică Pisică de la S.M.T. Cioara, regiunea Galaţi, este una dintre brigăzile evidenţiate pe sta­ţiune. Această brigadă lucrează pe terenurile gospodăriei agricole co­lective „Alexandr Suvorov“ din comuna Doiceşti. Ea a terminat recoltarea păioaselor, iar acum lu­crează la aratul suprafeţelor recol­­i­tate, în clişeu , membrii brigăzii ; discută înainte de a porni la lucru­­ sarcinile zilnice. Foto : AGERPRES . Au predat statului grîul contractat Colectiviştii din regiunea Ploieşti au predat la bazele de recepţie toate obli­gaţiile şi peste 83 la sută din cantitatea de grîu contractată cu statul. 168 de gospodării agricole colective, dintre care amintim pe cele din comu­nele Smeeni, Gherăseni, Costeşti — ra­ionul Buzău, şi Mihăileni, Ciorăşti — raionul Rîmnicu Sărat, Dumbrava — raionul Ploieşti, şi altele au predat în­treaga cantitate de grîu contractat. Paralel cu primirea şi depozitarea cerealelor, la bazele de recepţie din Buzău, Rîmnicu-Sărat, Mizil şi celelal­te din regiunea Ploieşti se efectuează condiţionarea şi selecţionarea seminţe­lor. Din cele 22.000 tone condiţionate pînă acum, peste 8.000 tone au fost destinate însămînţărilor de toamnă. (Coresp. „Munca“) Fotó ( N: ALEXANDRU Iată cum arată azi cartierul Top­oraș din Capitală

Next