Munca, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4920-4944)
1963-09-01 / nr. 4920
MALUL SASARULUI Munţii din jur dădeau aur. Atîta aur incit uliţele mocirloase puteau fi pavate cu lingourile metalului strălucitor. Băimărenii, generaţii după generaţii, trăiau în cocioabe. E bine să nu uiţi cum a fost. Generaţiile viitoare nu vor avea decît în cronici trecutul, imaginea hîdă a capitalismului. Paşii m-au purtat zilele trecute în cartierul minerilor. Atmosferă de şantier. Scîrţîit de macarale, vuiet de motoare de camioane şi buldozere. Sus, pe înălţimea ameţitoare a schelelor, oamenii urcă spre azurul cerului etajele noilor blocuri. Jos, apa Săsarului îşi rostologeşte apele in care se oglindeşte înnoirea. Un cârd de copii în pantalonaşi scurţi, arşi de soare, mă invită să văd „tunelul“ care e lingă „pătrăţele“. Tunelul e o nouă '■'’mură de canalizare, iar pătrăţelele sunt cele 6 blocuri recent construite chiar pe malul apei. Doar cu un an în urmă pe aici mai erau Gropile, vestitele gropi pe care băimărenii le-au pomenit din tată în fiu. Disting la ferestrele noilor clădiri chipuri luminoase, iar pe balcoane ghivece de flori, ca o fluturare de salut vieţii. Priveam în strada Coşbuc ca în filele unei cărţi deschise. Au mai rămas cîteva cocioabe, încă nedărîmate de tîrnăcopul necruţător. Nişte pigmei rahitici, alături de uriaşii cu fruntea-n soare — trecutul îngenunchiat de vajnicul prezent. ...Macaralele îşi urcă şi coboară fără istov căuşul palmelor de oţel. Brigada de zidari a lui Gavril Mare aşează panou lîngă panou peste ultimul etaj al blocului de 100 apartamente. Ceva mai încolo lucrează brigada de zidari condusă de Vasile Pop. De mîine, brigăzile vor lucra la finisările interioare alături de harnicii constructori conduşi de Gheorghe Hauşi şi Alexandru Benedek, cu care sunt în întrecere. Un asemenea colos are termen de execuţie aproape şapte luni. Brigăzile s-au angajat să-l dea în folosinţă cu o lună înainte de termen. Şi au subscris la acest angajament şi brigăzile lui Francisc Şandor şi Iosif Vilant, vestite în tot oraşul pentru calitatea excepţională a finisajului pe care-l execută. Telefonul sună de cîteva ori strident. Nicolae Oşanu ridică receptorul. Convorbirea fu scurtă. De la celălalt capăt al firului şeful de grup ordonă : — Nene Niculae, pregăteşte o brigadă bună. Atacăm malul opus al Săsarului... Uşa nu ia planurile sub braţ şi urcă schelele blocului 15/100. Adună oamenii pe acoperiş. De sus se vedea ca în palmă întregul teren ce urmează să-şi schimbe faţa. — Începem construcţia şi pe malul celălalt. Şantierul nostru îşi întinde aripile pînă pe coastele muntelui, sub pădure. Aici vom construi în etapa viitoare 5 000 de apartamente. Sus de tot, la marginea pădurii de ION MAŞTEI corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Maramureș (Continuare în pag. 3-a) Proletani din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Brigăzile de furnalişti de la uzinele „Victoria" din Călan au hotârît ca prin îmbunătăţirea indicilor de utilizare a furnalelor să obţină la fiecare descărcare cel puţin 2-3 tone fontă peste greutatea planificată a şarjelor. Conducted cu multă pricepere procesul tehnologic de elaborare a fontei, brigăzile de jurnalişti conduse de maiştrii Gheorghe Bîrlea, Alexe Dinuleţ, Iosif Ştefănescu şi Ion Moraru şi-au respectat angajamentul. In clişeu , jurnaliştii Francisc Bogoş şi Ion Muler, pe care tovarăşii de muncă i-au confirmat evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Foto : P. COZIA Expoziţie a artiştilor plastici amatori La Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ s-a deschis recernt o interesantă expoziţie de pictură, grafică, sculptură şi ceramică. Ea cuprinde cele mai reuşite lucrări ale artiştilor plastici amatori din localitate, membri ai Cercului de artă plastică de pe lingă Casa de cultură a sindicatelor, de la fabrica de celuloză şi hîrtie „Reconstrucţia" şi din alte întreprinderi. (Coresp. „Munca") Noile construcţii din Piaţa Unirii—Iaşi Foto: NICOLAE GRUNZU Micul ecran cucereşte satele bănăţene Au trecut două săptămîni de la intrarea în funcţiune a staţiei de televiziune din Timişoara care retransmite programul studioului Bucureşti. In acest timp, în magazinele electrotehnice din oraşele regiunii Banat, unele din articolele cele mai solicitate de cumpărători au fost televizoarele. In această scurtă perioadă, prin reţeaua comerţului de stat din regiune, s-au vîndut 850 bucăţi televizoare, mare parte din ele purtînd marca fabricii „Electronica". De asemenea, cca. 350 televizoare au fost cumpărate de oamenii muncii de la sate prin unităţile cooperaţiei de consum. Iată două cifre care vorbesc de la sine despre creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. (Coresp. „Munca") Strălucesc ferestrele Oraşele şi satele Olteniei se îmbogăţesc mereu cu noi edificii şcolare. în prezent în întreaga regiune sunt în construcţie aproape 700 săli de clasă, din care 337 vor fi terminate pînă la începutul noului an şcolar. In ultimii trei ani în regiune s-au dat în folosinţă cca. 500 clădiri noi pentru şcoli medii şi elementare, totalizînd mai mult de 1600 săli de clasă. Şcolile îşi aşteaptă elevii cu ferestre mari, strălucitoare. Irn noul an şcolar, reţeaua de învăţămint din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară se va lărgi cu 122 săli de clasă noi. In oraşul Tg. Mureş au fost terminate recent două şcoli elementare de 8 ★ ani , şcoala medie din Vlăhiţa îşi va reîncepe activitatea în 8 clase noi , comuna Bila, raionul Tîrnăveni, a primit o nouă şcoală elementară. Şcolile din regiune vor fi dotate pînă la începerea anului şcolar cu 5.500 bănci noi și cu alt mobilier în valoare de peste 1,5 milioane lei. (Coresp. „Munca") Anul XIX nr. 4920 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Angajamentul a fost depăşit Anul acesta, muncitorii, tehnicienii şi Inginerii întreprinderii „Balanţa" din Sibiu şi-au propus să realizeze două milioane lei economii la preţul de cost. Organizîndu-şi mai bine munca, descoperind şi utilizînd noi rezerve interne şi gospodărind cu chibzuinţă materia primă ei au reuşit să înregistreze pînă în prezent 2.900.000 lei economii. La aceasta au contribuit şi cele 109 propuneri de inovaţii care au fost aplicate în procesul de producţie. Totodată beneficiile peste plan realizate de întreprindere însumează peste 3.700.009 lei. Pop Honariu Sandu Roman •mnn f rvrî In lista materialelor didactice calculatorul electronic Recent, Facultatea de matematică mecanică a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a fost dotată cu o maşină analogică de calcul. Cu ajutorul acestei maşini electronice, prima de acest fel la Iaşi, se vor putea efectua diferite calcule matematice în domeniul ecuaţiilor algebrice şi diferenţiale, ordinare, liniare şi integrări. Această maşină va fi folosită în munca didactică şi ştiinţifică. (Coresp. „Munca") ILW SONPEI Pe primele şapte luni ale anului în curs, colectivul schelei de extracţie Berea a îndeplinit planul la producţia globală în proporţie de 106,1 la sută, iar planul la ţiţei pe opt luni a fost realizat pînă la 24 august. Productivitatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 6,65 la sută, iar salariul mediu cu 3,4 la sută. Prin reducerea preţului de cost, petroliştii din Berea au realizat economii suplimentare in valoare de 1 222 000 lei şi beneficii peste plan de 2 581 000 lei. Rezultatele obţinute sunt meritorii, dacă ţinem seamă că o vreme, schela de extracţie Berea nu înregistra rezultate pe măsura posibilităţilor. Cauzele se datorau in parte aplicării unei tehnologii necorespunzătoare, iar asistenta tehnică era insuficientă. Pe baza propunerilor şi sugestiilor venite din rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din schelă, conducerea tehnico-administrativă a întocmit un plan de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea activităţii tuturor sectoarelor şi secţiilor, a întregii schele. Inginerii, geologii, brigadierii şi sondorii cu experienţă au fost mobilizaţi şi sprijiniţi de comitetul sindicatului şi conducerea schelei să studieze şi să aplice o seamă de procedee înaintate. Astfel, s-a ajuns la confuzia că la un număr tot mai mare de sonde se pot efectua tratamente cu solvenţi, că la altele se pot introduce filtre cu pietriş etc. Totodată, s-a constatat că la unele sonde se aplică greşit metoda fisurării hidraulice şi din această cauză producţia în loc să crească, scădea. Majoritatea măsurilor privind introducerea de metode noi, care au fost propuse în urma acestor studii, au fost aplicate. Fisurarea hidraulică, deparafinarea electrică, injecţia cu apă şi gaze, tratamentele cu solvenţi etc., sunt procedee care se aplică acum corect şi in mod curent în schela Berea. Majoritatea operaţiilor ce trebuiau efectuate la sonde erau stabilite înainte de o singură persoană, de obicei şeful secţiei. Se intîmpla uneori şi soluţia găsită să nu fie cea mai bună, ceea ce făcea ca după ce se executa să fie abandonată pentru a se începe altă operaţie. Aceasta însemna zile irosite, producţie pierdută. Acum, orice operaţie se stabileşte după ce în prealabil a fost discutată de un „sfat tehnic", format din cadrele inginereşti ale schelei. Mai mult chiar, calitatea executării operaţiei respective (tratamente cu substanţe tensioactive, injectarea stratului cu apă sau gaze etc) este asigurată de cadre inginereşti care stau la sondă pînă la terminarea operaţiei. Măsurile amintite mai sus au determinat în prima jumătate a anului în curs creşterea coeficientului de exploatare a sondelor cu 16 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 6 la sută mai mult decît angajamentul luat în întrecerea socialistă. De remarcat că şi planul producţiei de ţiţei la sondele vechi a fost îndeplinit şi depăşit. Pe lîngă acţiunile întreprinse pentru mobilizarea colectivului la îndeplinirea planului de producţie la sondele vechi, comitetul sindicatului a sprijinit colectivul şi în reducerea pierderilor de ţiţei. In acest scop comisia inginerilor şi tehnicienilor a fost îndrumată să studieze posibilităţile de îmbunătăţire a muncii brigăzilor de intervenţie de la sonde de reîmpărţire a sectoarelor de activitate pe brigăzi. De asemenea, comisiei i s-a dat indicaţii să studieze şi măsurile tehnice ce urmează a fi luate în vederea reducerii timpului de oprire a sondelor. Pe baza acestor studii, comitetul sindicatului a propus conducerii tehnico-administrative a schelei o serie de soluţii tehnice eficiente. Bunăoară, s-a arătat că este necesar ca brigadierii de la intervenţii să lucreze in schimburi, pentru a se întări astfel controlul şi asistenta tehnică, îndeosebi în schimbul ce la noapte. In vederea prelungirii timpului de funcţionare a sondelor între două intervenţii s-a propus ca la numeroase locuri de muncă să f‘fie înlocuite pompele de fund tip „P.“ cu pompe tip T.B., reducându-se în felul acesta pierderile de ţiţei. Tot în sprijinul rezolvării acestei probleme, comitetul sindicatului a organizat mai multe schimburi de experienţă la care au participat petroliştii din brigăzile de intervenţii, precum şi vizite la alte schele de extracţie a ţiţeiului din regiunea Ploieşti. Acţiunile întreprinse au dat rezultate bune : timpul de oprire a sondelor pentru intervenţii a scăzut de la, 13 la sută, cit s-a înregistrat în 1963, la 35 la sută în semestrul I 1963. Diferenţa reprezintă o cantitate însemnată de ţiţei expediată în plus rafinăriilor. Cele mai frumoase realizări au fost obţinute de sondorii conduşi de Dumitru Groasă, Gheorghe Coleaşcă, Vasile Bondiu, Stelian Scoruş şi alţii. Realizările dobîndite în prima jumătate a acestui an arată că petroliştii din schela Berea sunt hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste angajamentele. Dovedind în continuare aceeaşi preocupare pentru buna funcţionare a sondelor, ei vor putea raporta înfăptuirea Înainte de vreme a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe acest an. L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca1' pCT.tru r°g’'nea Ploiești Situaţia lucrărilor agricole de toamnă Au început recoltările de toamnă. In aproape toate regiunile se strînge recolta de floarea-soarelui, iar în cele din sudul şi vestul ţării sfecla de zahăr. In unele regiuni a început şi culesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii. In întreaga ţară continuă intens recoltarea fasolei, a porumbului pentru siloz şi a trifolienelor pentru sămînţă. Potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost recoltate pînă la sfîrşitul acestei săptămîni de pe aproape 10 la sută din suprafaţele cultivate, iar fasolea în proporţie de 65 la sută. Au fost însilozate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai devreme datorită timpului călduros din luna august şi se vor desfăşura într-o perioadă mai scurtă decît în alţi ani. Unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltării, transportului şi depozitării la vreme şi fără pierderi şi efectuarea în bune condiţii agrotehnice a lucrărilor de pregătire a terenului şi a însămînţărilor de toamnă. Ele recoltează în primul rînd culturile de pe terenurile ce urmează să fie însămînţate în toamna aceasta şi fac deindată arături. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea în epoca optimă a semănatului griului şi a celorlalte culturi de toamnă, condiţie principală pentru obţinerea unor recolte sporite în anul viitor. (Agerpres) Vizita în ţara noastră a delegaţiei sindicatelor din R. S. Cehoslovacă Delegaţia sindicatelor din R.S. Cehoslovacă, condusă de tovarăşul Frantisek Zupka, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.S. Cehoslovacă, a vizitat în zilele de 30 şi 31 august regiunea Braşov. Vineri dimineaţa oaspeţii s-au întîlnit cu membrii biroului Consiliului regional al sindicatelor Braşov. La întîlnire au mai participat şi unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile oraşului. Tot în cursul dimineţii, delegaţia a fost primită cu ospitalitate de către constructorii de tractoare. Vizitînd unele secţii ale uzinei, membrii delegaţiei s-au întreţinut îndeaproape cu numeroşi muncitori şi tehnicieni. In după-amiaza aceleiaşi zile a avut loc o întîlnire între membrii delegaţiei şi activul sindical al uzinei, în cadrul căreia s-a făcut o prezentare a activităţii comitetului sindicatului. Cu acest prilej, oaspeţii au împărtăşit celor prezenţi unele aspecte din activitatea sindicatelor din R.S. Cehoslovacă. Luînd cuvîntul, tovarăşul Frantisek Zupka a declarat printre altele: „Uzina dv. este o unitate socialistă modernă, în care se vede nu numai înaltul nivel tehnic, dar şi condiţiile foarte bune de lucru. Rezultatele deosebite obţinute în pro- I ducţie, cu care pe drept cuvint colectivul se poate mîndri, arată că şi activitatea comitetului sindicatului este rodnică“. Seara, oaspeţii au asistat în sala de spectacole a clubului „Tractorul“ la un frumos program prezentat de echipe artistice de amatori din Braşov. ★ In cursul zilei de sîmbătă, delegaţia sindicatelor din R.S. Cehoslovacă a vizitat gospodăria agricolă colectivă Hălchiu, precum şi complexul turistic Poiana Braşov. (Rep.) ÎNSEMNĂRI NOCTURNII ...Pe nesimţite, freamătul citadin s-a stins. Tumultului zilei i-a luat locul liniştea nopţii. După ora 24, autobuzele şi troleibuzele s-au retras in garaje. Numărul tramvaielor aliate in circulaţie s-a redus. Cu toate acestea, cetăţenii care vor să se deplaseze dintr-un punct in altul al oraşului au la dispoziţie mijloace moderne, confortabile, de transport. Taximetrul ii aşteaptă. Este suficientă chemarea „Alo, taxii“ şi limuzina cu briu de „şah“ stopează prompt lingă solicitant. în una din nopţile trecute am urmărit modul in care taximetriştii răspund cerinţelor publicului. „AICI DISPECERATUL I“ Trecătorii sunt tot mai rari. Străzile scăldate in lumina multicoloră a neonului rămin pustii. Ai crede că orice mişcare a încetat. Aparente înşelătoare. Viaţa oraşului continuă. Marile întreprinderi industriale, diversele unităţi de deservire etc. nu-şi întrerup activitatea. In gări sosesc şi pleacă continuu trenuri. La dispeceratul circulaţiei mijloacelor I.T.B., poate mai mult decit in alte părţi, se simte ca un ecou toată această activitate. Biroul este legat prin zeci de fire telefonice cu punctele principale ale oraşului. Deşi este o zi obişnuită, solicitările sunt dese. Sună telefonul. Pentru a cita oară în această noapte ! ? — Aici dispeceratul — Hanganu — dispecer de serviciu. Notez: Rădulescu, str. Garibaldi 30. Cite persoane ! Aşteptaţi vă rog un moment... Se face legătura cu cea mai apropiată statie de taxiuri, din Calea Dorobanţi, In cursă va pleca şoferul D. Brinduşescu cu taxiul 9036 B. Numai intre orele 24 şi 2 au fost făcute peste 30 de asemenea comenzi. Deservirea la domiciliu este ireproşabilă. Mai sunt şi unele excepţii. Cetăţeanul Farta din str. Dr. Teoharî 23 a cerut la ora 2,10 un taxi. Şoferului Gh. Sultana de la stafia Podul Izvor, căruia i s-a încredinţat cursa, i-au trebuit 10 minute pentru a ajunge la adresa indicată, cînd, in mod normal, îi erau suficiente 5. A ţinut probabil să demonstreze (din motive lesne de înteles, dacă ne gindim la faptul că taxarea se face din momentul pornirii) că drumul cel mai lung dintre două puncte nu este linia dreaptă... I* „DAU UN REGAT PENTRU... y' UN TAXI“ , Gara de Nord. Aici, atit ziua cit și noaptea, este un continuu du-tevino. Cu cele 56 de garnituri de trenuri sosesc sau pleacă zeci de mii de călători. Din cimpul sonor, caracteristic gării, nu lipseşte, bineînţeles, zgomotul sec produs de portierele maşinilor care se închid sau se deschid. La cele trei ieşiri, călătorii sunt aşteptaţi de şiruri de taxiuri care înaintează încet, ca pe un conveier. — Vă rog, poftit! ! Respectul faţă de călători este propriu marii majorităţi a şoferilor. Am notat numele câtorva dintre ei, evidenţiaţi în întrecerea socialistă : comuniştii Ştefan Oprea, Ion Tone, Mari Geambaşu, Ion Georgescu... ,,Secretul* succe- I. VĂDUVA si PAUL URDEA (Continuare în pag. 3-a) s— E liber ? Ieri, la ora II (ora Moscovei), a fost pusă în funcţiune linia directă de telecomunicaţii între Moscova şi Washington (Kremlin — Casa Albă). Linia a fost deschisă în urma acordului încheiat la 20 iunie 1963 la Geneva între reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. • Agenţia France Presse anunţă că la Ambam, oraş situat în sudul Camerunului, a avut loc cel de-al doilea congres (Foto : AGERPRES) La fabrica de ciorapi „Pavel Tcacenco" din Capitală au crescut simţitor calitatea şi cantitatea ciorapilor, datorită introducerii tehnicii noi, în clişeu , aspect din secţia Kett, care a fost dotată cu utilaje moderne. ai organizaţiilor care luptă pentru eliberare naţională în coloniile spaniole Rio Muni şi Fernando Po. In comunicatul dat publicităţii la 31 august se face cunoscut că toate organizaţiile fruntaşe ale luptei de eliberare naţională din aceste colonii se unesc într-un front unic denumit „Ideea populară a Guineei ecuatoriale“. Intr-o rezoluţie adoptată la Congres, participanţii cer amnistia generală, eliberarea deţinuţilor politici, acordarea de drepturi şi libertăţi pentru populaţia africană din aceste teritorii şi pentru organizaţiile de eliberare naţională. • Citind surse demne de încredere, agenţia U.P.I. anunţă că guvernul lui Ngo Dinii Diem se grăbeşte să-şi concentreze rezervele de aur şi de valută străină în Palatul Prezidenţial din Saigon, retrăgîndu-le de la bănci. Din aceleaşi surse s-a aflat că Ngo Dinii Diem intenţionează să transfere în străinătate rezervele de aur şi valuta străină. • Intr-un comnicat al Ministerului Muncii al Marii Britanii se arată că şomajul in Anglia a înregistrat o nouă creştere în luna august, atingînd cifra de 501 213 persoane, adică 2,2 la sulii din întreaga forţă de muncă a ţării (faţă de 2 la sută luna precedentă). Influentul ziar „Times" consideră că „acesta este cel mai ridicat procent de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial“.• In Iran a început campania electorală in vederea alegerilor parlamentare. După cum transmite corespondentul din Teheran al agenţiei France Presse, Congresul Uniunii naţionale — front politic care se pronunţă de sprijinul actualului guvern — şi-a încheiat lucrările şi a ales un comitet permanent care va fi însărcinat să stabilească lista candidaţilor „Uniunii naţionale“ în toate circumscripţiile electorale. In acelaşi timp, însă, potrivit agenţiei, conducătorii partidelor de opoziţie au publicat comunicate clandestine în care au anunţat „hotărîrea lor definitivă de a boicota alegerile“. • Ploile torenţiale, care au căzut necontenit în ultimul timp în Nigeria, au provocat mari inundaţii în vestul şi estul ţării în oraşul Abeokuta din vestul Nigeriei torentele de apă au măturat pur şi simplu locuinţele a sute de familii africane. La Ibadan a fost inundată complet staţia de alimentare cu apă, astfel încît orașul, cu o populație de aproape 500.000 de oameni, a rămas fără apă potabilă.