Munca, septembrie 1963 (Anul 19, nr. 4920-4944)

1963-09-01 / nr. 4920

MALUL SASARULUI Munţii din jur dădeau aur. Atîta aur incit uliţele mo­cirloase puteau fi pavate cu lingourile metalului stră­lucitor. Băimărenii, generaţii după generaţii, trăiau în cocioabe. E bine să nu uiţi cum a fost. Generaţiile vii­toare nu vor avea decît în cronici trecutul, imaginea hîdă a capitalismului. Paşii m-au purtat zilele trecute în cartierul mineri­lor. Atmosferă de şantier. Scîrţîit de macarale, vuiet de motoare de camioane şi buldozere. Sus, pe înălţimea ameţitoare a schelelor, oamenii urcă spre azurul ce­rului etajele noilor blocuri. Jos, apa Săsarului îşi rostologeşte apele in care se oglindeşte înnoirea. Un cârd de copii în pantalonaşi scurţi, arşi de soare, mă invită să văd „tunelul“ care e lingă „pătrăţele“. Tune­lul e o nouă '■'’mură de canalizare, iar pătrăţelele sunt cele 6 blocuri recent construite chiar pe malul apei. Doar cu un an în urmă pe aici mai erau Gropile, vestitele gropi pe care băimărenii le-au pomenit din tată în fiu. Disting la ferestrele noilor clădiri chipuri luminoase, iar pe balcoane ghivece de flori, ca o flu­turare de salut vieţii. Priveam în strada Coş­buc ca în filele unei cărţi deschise. Au mai rămas cîteva co­cioabe, încă nedărîmate de tîrnăcopul necruţător. Nişte pigmei rahitici, alături de uriaşii cu fruntea-n soare — trecutul îngenunchiat de vajnicul prezent. ...Macaralele îşi urcă şi coboară fără istov căuşul palmelor de oţel. Brigada de zidari a lui Gavril Mare aşează panou lîngă panou peste ultimul etaj al blocu­lui de 100 apartamente. Ceva mai încolo lucrează bri­gada de zidari condusă de Vasile Pop. De mîine, bri­găzile vor lucra la finisările interioare alături de har­nicii constructori conduşi de Gheorghe Hauşi şi Ale­xandru Benedek, cu care sunt în întrecere. Un aseme­nea colos are termen de execuţie aproape şapte luni. Brigăzile s-au angajat să-l dea în folosinţă cu o lună înainte de termen. Şi au subscris la acest angajament şi brigăzile lui Francisc Şandor şi Iosif Vilant, vestite în tot oraşul pentru calitatea excepţională a finisaju­lui pe care-l execută. Telefonul sună de cîteva ori strident. Nicolae Oşanu ridică receptorul. Convorbirea fu scurtă. De la celălalt capăt al firului şeful de grup ordonă : — Nene Nicu­­lae, pregăteşte o brigadă bună. Atacăm malul opus al Săsarului... Uşa­ nu ia planurile sub braţ şi urcă schelele blocului 15/100. Adună oamenii pe acoperiş. De sus se vedea ca în palmă întregul teren ce urmează să-şi schimbe faţa. — Începem construcţia şi pe malul celălalt. Şantierul nostru îşi întinde aripile pînă pe coastele muntelui, sub pădure. Aici vom construi în etapa viitoare 5 000 de apartamente. Sus de tot, la marginea pădurii de ION MAŞTEI corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Maramureș (Continuare în pag. 3-a) Proletani din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Brigăzile de furnalişti de la uzinele „Victoria" din Călan au hotârît ca prin îmbunătăţirea indicilor de utili­zare a furnalelor să obţină la fiecare descărcare cel puţin 2-3 tone fontă peste greutatea planificată a şarje­lor. Conducted cu multă­­ pricepere procesul tehnologic de elaborare a fontei, brigăzile de jurnalişti condu­se de maiştrii Gheorghe Bîrlea, Alexe Dinuleţ, Iosif Ştefănescu şi Ion Moraru şi-au respectat angajamentul. In clişeu , jurnaliştii Francisc Bogoş şi Ion Muler, pe care tovarăşii de muncă i-au confirmat evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Foto : P. COZIA Expoziţie a artiştilor plastici amatori La Casa de cultură a sindicate­lor din Piatra Neamţ s-a deschis recernt o interesantă expoziţie de pictură, grafică, sculptură şi ce­ramică. Ea cuprinde cele mai reu­şite lucrări ale artiştilor plastici amatori din localitate, membri ai Cercului de artă plastică de pe lingă Casa de cultură a sindica­telor, de la fabrica de celuloză şi hîrtie „Reconstrucţia" şi din alte întreprinderi. (Coresp. „Munca") Noile construcţii din Piaţa Unirii—Iaşi Foto: NICOLAE GRUNZU Micul ecran cucereşte satele bănăţene Au trecut două săptămîni de la intrarea în funcţiune a staţiei de televiziune din Timişoara care re­transmite programul studioului Bucureşti. In acest timp, în maga­zinele electrotehnice din oraşele re­giunii Banat, unele din articolele cele mai solicitate de cumpărători au fost televizoarele. In această scurtă perioadă, prin reţeaua comerţului de stat din re­giune, s-au vîndut 850 bucăţi tele­vizoare, mare parte din ele purtînd marca fabricii „Electronica". De a­­semenea, cca. 350 televizoare au fost cumpărate de oamenii muncii de la sate prin unităţile cooperaţiei de consum. Iată două cifre care vorbesc de la sine despre creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii. (Coresp. „Munca") Strălucesc ferestrele Oraşele şi satele Ol­teniei se îmbogăţesc mereu cu noi edificii şcolare. în prezent în întreaga regiune sunt în construcţie aproape 700 săli de clasă, din care 337 vor fi termi­nate pînă la începutul noului an şcolar. In ultimii trei ani în regiune s-au dat în fo­losinţă cca. 500 clădiri noi pentru şcoli medii şi elementare, totali­zînd mai mult de 1600 săli de clasă. Şcolile îşi aşteaptă elevii cu fe­restre mari, străluci­toare. Irn noul an şcolar, re­ţeaua de învăţămint din regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară se va lărgi cu 122 săli de cla­să noi. In oraşul Tg. Mureş au fost ter­minate recent două şcoli elementare de 8 ★ ani , şcoala medie din Vlăhiţa îşi va reîncepe activitatea în 8 clase noi , comuna Bila, raio­nul Tîrnăveni, a pri­mit o nouă şcoală ele­mentară. Şcolile din regiune vor fi dotate pînă la începerea anului şco­lar cu 5.500 bănci noi și cu alt mobilier în valoare de peste 1,5 milioane lei. (Coresp. „Munca") Anul XIX­ nr. 4920 DUMINICA 1 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani Angajamentul a fost depăşit Anul acesta, muncitorii, tehnicienii şi Inginerii între­prinderii „Balanţa" din Sibiu şi-au propus să realizeze două milioane lei economii la preţul de cost. Organizîn­­du-şi mai bine munca, descoperind şi utilizînd noi rezer­ve interne şi gospodărind cu chibzuinţă materia primă ei au reuşit să înregistreze pînă în prezent 2.900.000 lei economii. La aceasta au contribuit şi cele 109 propuneri de inovaţii care au fost aplicate în procesul de pro­ducţie. Totodată beneficiile peste plan realizate de între­prindere însumează peste 3.700.009 lei. Pop Honariu Sandu Roman •mnn f rvrî In lista materialelor didactice calculatorul electronic Recent, Facultatea de ma­tematică mecanică a Uni­versităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a fost dotată cu o ma­şină analogică de calcul. Cu ajutorul acestei maşini electronice, prima de acest fel la Iaşi, se vor putea efectua diferite calcule ma­tematice în domeniul ecua­ţiilor algebrice şi diferen­ţiale, ordinare, liniare şi integrări. Această maşină va fi folosită în munca didactică şi ştiinţifică. (Coresp. „Munca") ILW SONPEI Pe primele şapte luni ale anului în curs, colectivul schelei de extrac­ţie Berea a îndeplinit planul la pro­ducţia globală în proporţie de 106,1 la sută, iar planul la ţiţei pe opt luni a fost realizat pînă la 24 august. Pro­ductivitatea muncii a crescut în a­­ceeaşi perioadă cu 6,65 la sută, iar salariul mediu cu 3,4 la sută. Prin reducerea preţului de cost, petroliş­tii din Berea au realizat economii su­plimentare in valoare de 1 222 000 lei şi beneficii peste plan de 2 581 000 lei. Rezultatele obţinute sunt meritorii, dacă ţinem seamă că o vreme, schela de extracţie Berea nu înregistra re­zultate pe măsura posibilităţilor. Cau­zele se datorau in parte aplicării u­­nei tehnologii necorespunzătoare, iar asistenta tehnică era insuficientă. Pe baza propunerilor şi sugestiilor venite din rîndul muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor din schelă, con­ducerea tehnico-administrativă a în­tocmit un plan de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea activităţii tu­turor sectoarelor şi secţiilor, a între­gii schele. Inginerii, geologii, brigadierii şi sondorii cu experienţă au fost mobi­lizaţi şi sprijiniţi de comitetul sindi­catului şi conducerea schelei să stu­dieze şi să aplice o seamă de proce­dee înaintate. Astfel, s-a ajuns la confuzia că la un număr tot mai mare de sonde se pot efectua tratamente cu solvenţi, că la altele se pot intro­duce filtre cu pietriş etc. Totodată, s-a constatat că la unele sonde se aplică greşit metoda fisurării hidrau­lice şi din această cauză producţia în loc să crească, scădea. Majoritatea măsurilor privind introducerea de me­tode noi, care au fost propuse în urma acestor studii, au fost aplicate. Fisu­rarea hidraulică, deparafinarea elec­trică, injecţia cu apă şi gaze, trata­mentele cu solvenţi etc., sunt proce­dee care se aplică acum corect şi in mod curent în schela Berea. Majoritatea operaţiilor ce trebuiau efectuate la sonde erau stabilite îna­inte de o singură persoană, de obicei şeful secţiei. Se intîmpla uneori ş­i soluţia găsită să nu fie cea mai bună, ceea ce făcea ca după ce se executa să fie abandonată pentru a se începe altă operaţie. Aceasta însemna zile irosite, producţie pierdută. Acum, orice operaţie se stabileşte după ce în prealabil a fost discutată de un „sfat tehnic", format din cadrele ingi­nereşti ale schelei. Mai mult chiar, calitatea executării operaţiei respec­tive (tratamente cu substanţe tensio­­active, injectarea stratului cu apă sau gaze etc) este asigurată de cadre inginereşti care stau la sondă pînă la terminarea operaţiei. Măsurile amin­tite mai sus au determinat în prima jumătate a anului în curs creşterea coeficientului de exploatare a son­delor cu 16 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 6 la sută mai mult decît angajamentul luat în întrecerea socialistă. De re­marcat că şi planul producţiei de ţiţei la sondele vechi a fost îndeplinit şi depăşit. Pe lîngă acţiunile întreprinse pentru mobilizarea colectivului la îndepli­nirea planului de producţie la sondele vechi, comitetul sindicatului a spri­jinit colectivul şi în reducerea pierde­rilor de ţiţei. In acest scop comisia inginerilor şi tehnicienilor a fost în­drumată să studieze posibilităţile de îmbunătăţire a muncii brigăzilor de intervenţie de la sonde­ de reîmpăr­ţire a sectoarelor de activitate pe brigăzi. De asemenea, comisiei i s-a dat indicaţii să studieze şi măsurile tehnice ce urmează a fi luate în ve­derea reducerii timpului de oprire a sondelor. Pe baza acestor studii, comitetul sindicatului a propus conducerii teh­­nico-administrative a schelei o serie de soluţii tehnice eficien­te. Bunăoa­ră, s-a arătat că este necesar ca bri­gadierii de la intervenţii să lucreze in schimburi, pentru a se întări astfel controlul şi asistenta tehnică, îndeo­sebi în schimbul ce la noapte. In vede­rea prelungirii timpului de funcţio­nare a sondelor între două interven­ţii s-a propus­ ca la numeroase locuri de muncă să f‘fie înlocuite pompele de fund tip „P.“ cu pompe tip T.B., redu­­cându-se în felul acesta pierderile de ţiţei. Tot în sprijinul rezolvării aces­tei probleme, comitetul sindicatului a organizat mai multe schimburi de ex­perienţă la care au participat petro­liştii din brigăzile de intervenţii, pre­cum şi vizite la alte schele de ex­tracţie a ţiţeiului din regiunea Plo­ieşti. Acţiunile întreprinse au dat rezultate bune : timpul de oprire a sondelor pentru intervenţii a scăzut de la, 13 la sută, cit s-a înregistrat în 1963­, la 3­5 la sută în semestrul I 1963. Diferenţa reprezintă o cantitate însemnată de ţiţei expediată în plus rafinăriilor. Cele mai frumoase reali­zări au fost obţinute de sondorii conduşi de Dumitru Groasă, Gheor­ghe Coleaşcă, Vasile Bondiu, Stelian Scoruş şi alţii. Realizările dobîndite în prima ju­mătate a acestui an arată că petro­liştii din schela Berea sunt hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste angaja­mentele. Dovedind în continuare aceeaşi preocupare pentru buna func­ţionare a sondelor, ei vor putea ra­porta înfăptuirea Înainte de vreme a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe acest an. L. BĂRBIERI corespondent al ziarului „Munca1' pCT.tru r°g’'nea Ploiești Situaţia lucrărilor agricole de toamnă Au început recoltările de toamnă. In aproape toate regiunile se strînge re­colta de floarea-soarelui, iar în cele din sudul şi vestul ţării sfecla de za­hăr. In unele regiuni a început şi cu­lesul porumbului din soiurile şi hibrizii timpurii. In întreaga ţară continuă in­tens recoltarea fasolei, a porumbului pentru siloz şi a trifolienelor pentru sămînţă. Potrivit datelor Consiliului Superior al Agriculturii, floarea-soarelui şi sfe­cla de zahăr au fost recoltate pînă la sfîrşitul acestei săptămîni de pe a­­proape 10 la sută din suprafaţele culti­vate, iar fasolea în proporţie de 65 la sută. Au fost însilozate 3 800 000 tone nutreţuri. Anul acesta, recoltările de toamnă au început mai devreme datorită tim­pului călduros din luna august şi se vor desfăşura într-o perioadă mai scurtă decît în alţi ani. Unităţile agri­­­cole socialiste au luat măsuri pentru executarea recoltării, transportului şi depozitării la vreme şi fără pierderi şi efectuarea în bune condiţii agroteh­nice a lucrărilor de pregătire a tere­nului şi a însămînţărilor de toamnă. Ele recoltează în primul rînd culturile de pe terenurile ce urmează să fie în­­sămînţate în toamna aceasta şi fac de­­indată arături. In toate regiunile se fac ultimele pregătiri pentru executarea în epoca optimă a semănatului griului şi a ce­lorlalte culturi de toamnă, condiţie principală pentru obţinerea unor re­colte sporite în anul viitor. (Agerpres) Vizita în ţara noastră a delegaţiei sindicatelor din R. S. Cehoslovacă Delegaţia sindicatelor din R.S. Ceho­slovacă, condusă de tovarăşul Franti­­sek Zupka, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.S. Ceho­slovacă, a vizitat în zilele de 30 şi 31 august regiunea Braşov. Vineri dimi­neaţa oaspeţii s-au întîlnit cu membrii biroului Consiliului regional al sindica­telor Braşov. La întîlnire au mai parti­cipat şi unii preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile oraşu­lui. Tot în cursul dimineţii, delegaţia a fost primită cu ospitalitate de către constructorii de tractoare. Vizitînd unele secţii ale uzinei, membrii dele­gaţiei s-au întreţinut îndeaproape cu numeroşi muncitori şi tehnicieni. In după-amiaza aceleiaşi zile a avut loc o întîlnire între membrii delegaţiei şi activul sindical al uzinei, în cadrul că­reia s-a făcut o prezentare a activităţii comitetului sindicatului. Cu acest pri­lej, oaspeţii au împărtăşit celor prezenţi unele aspecte din activitatea sindicate­lor din R.S. Cehoslovacă. Luînd cu­­vîntul, tovarăşul Frantisek Zupka a de­clarat printre altele: „Uzina dv. este o unitate socialistă modernă, în care se vede nu numai înaltul nivel tehnic, dar şi condiţiile foarte bune de lucru. Rezultatele deosebite obţinute în pro- I ducţie, cu care pe drept cuvint colec­tivul se poate mîndri, arată că şi acti­vitatea comitetului sindicatului este rodnică“. Seara, oaspeţii au asistat în sala de spectacole a clubului „Tractorul“ la un frumos program prezentat de echipe artistice de amatori din Braşov. ★ In cursul zilei de sîmbătă, delegaţia sindicatelor din R.S. Cehoslovacă a vizi­tat gospodăria agricolă colectivă Hăl­­chiu, precum şi complexul turistic Po­iana Braşov. (Rep.) ÎNSEMNĂRI NOCTURNII ...Pe nesimţite, freamătul cita­din s-a stins. Tumultului zilei i-a luat locul liniştea nopţii. După ora 24, autobuzele şi troleibuzele s-au retras in garaje. Numărul tramva­ielor aliate in circulaţie s-a re­dus. Cu toate acestea, cetăţenii care vor să se deplaseze dintr-un punct in altul al oraşului au la dispozi­ţie mijloace moderne, conforta­bile, de transport. Taximetrul ii aşteaptă. Este suficientă chema­rea „Alo, taxii“ şi limuzina cu briu de „şah“ stopează prompt lingă solicitant. în una din nopţile trecute am urmărit modul in care taxime­­triştii răspund cerinţelor publicu­lui. „AICI DISPECERATUL I“ Trecătorii sunt tot mai rari. Străzile scăldate in lumina multi­coloră a neonului rămin pustii. Ai crede că orice mişcare a încetat. Aparente înşelătoare. Viaţa oraşu­lui continuă. Marile întreprinderi industriale, diversele unităţi de deservire etc. nu-şi întrerup ac­tivitatea. In gări sosesc şi pleacă continuu trenuri. La dispeceratul circulaţiei mij­­loacelor I.T.B., poate mai mult de­cit in alte părţi, se simte ca un ecou toată această activitate. Bi­roul este legat prin zeci de fire telefonice cu punctele princi­pale ale oraşului. Deşi este o zi obişnuită, solicitările sunt dese. Sună telefonul. Pentru a cita oară în această noapte ! ? — Aici dispeceratul — Hanga­­nu — dispecer de serviciu. Notez: Rădulescu, str. Garibaldi 30. Cite persoane ! Aşteptaţi vă rog un moment... Se face legătura cu cea mai a­­propiată statie de taxiuri, din Ca­lea Dorobanţi, In cursă va pleca şoferul D. Brinduşescu cu taxiul 9036 B. Numai intre orele 24 şi 2 au fost făcute peste 30 de asemenea comenzi. Deservirea la domiciliu este ireproşabilă. Mai sunt şi unele excepţii. Ce­tăţeanul Farta din str. Dr. Teoharî 23 a cerut la ora 2,10 un taxi. Şo­­ferului Gh. Sultana de la stafia Podul Izvor, căruia i s-a încredin­ţat cursa, i-au trebuit 10 minute pentru a ajunge la adresa indica­tă, cînd, in mod normal, îi erau suficiente 5. A ţinut probabil să demonstreze (din motive lesne de înteles, dacă ne gindim la faptul că taxarea se face din momentul pornirii) că drumul cel mai lung dintre două puncte nu este linia dreaptă... I* „DAU UN REGAT PENTRU... y' UN TAXI“ , Gara de Nord. Aici, atit ziua cit și noaptea, este un continuu du-te­­vino. Cu cele 56 de garnituri de tre­nuri sosesc sau pleacă zeci de mii de călători. Din cim­pul so­nor, caracteristic gării, nu lipseşte, bineînţeles, zgomo­tul sec produs de portierele maşini­lor care se închid sau se deschid. La cele trei ieşiri, că­lătorii sunt aşteptaţi de şiruri de taxiuri care înaintează în­cet, ca pe un con­­veier. — Vă rog, pof­tit! ! Respectul faţă de călători este propriu marii majorităţi a şoferi­­lor. Am notat numele câtorva din­­tre ei, evidenţiaţi în întrecerea socialistă : comuniştii Ştefan O­prea, Ion Tone, Mari Geambaşu, Ion Georges­cu... ,,Secretul* succe- I. VĂDUVA si PAUL URDEA (Continuare în pag. 3-a) s— E liber ? Ieri, la ora II (ora Moscovei), a fost pusă în funcţiune linia directă de tele­comunicaţii între Moscova şi Washington (Kremlin — Casa Albă). Linia a fost des­chisă în urma acordului încheiat la 20 iunie 1963 la Geneva între reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. • Agenţia France Presse anunţă că la Ambam, oraş situat în sudul Camerunu­lui, a avut loc cel de-al doilea congres (Foto : AGERPRES) La fabrica de ciorapi „Pavel Tca­­cenco" din Capitală au crescut simţitor calitatea şi cantitatea cio­rapilor, datorită introducerii teh­nicii noi, în clişeu , aspect din secţia Kett, care a fost dotată cu utilaje moderne. ai organizaţiilor care luptă pentru elibe­rare naţională în coloniile spaniole Rio Muni şi Fernando Po. In comunicatul dat publicităţii la 31 august se face cunos­cut că toate organizaţiile fruntaşe ale lup­tei de eliberare naţională din aceste co­lonii se unesc într-un front unic denumit „Ideea populară a Guineei ecuatoriale“. Intr-o rezoluţie adoptată la Congres, par­ticipanţii cer amnistia generală, eliberarea deţinuţilor politici, acordarea de drepturi şi libertăţi pentru populaţia africană din aceste teritorii şi pentru organizaţiile de eliberare naţională. • Citind surse demne de încredere, a­­genţia U.P.I. anunţă că guvernul lui Ngo Dinii Diem se grăbeşte să-şi con­centreze rezervele de aur şi de valută străină în Palatul Prezidenţial din Saigon, retrăgîndu-le de la bănci. Din aceleaşi surse s-a aflat că Ngo Dinii Diem intenţio­nează să transfere în străinătate rezervele de aur şi valuta străină. • Intr-un comnicat al Ministerului Muncii al Marii Britanii se arată că şo­majul in Anglia a înregistrat o nouă creştere în luna august, atingînd cifra de 501 213 persoane, adică 2,2 la sulii din întreaga forţă de muncă a ţării (faţă de 2 la sută luna precedentă). Influentul ziar „Times" consideră că „acesta este cel mai ridicat procent de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial“.­­• In Iran a început campania electo­rală in vederea alegerilor parlamentare. După cum transmite corespondentul d­in Teheran al agenţiei France Presse, Con­gresul Uniunii naţionale — front politic care se pronunţă de sprijinul actualului guvern — şi-a încheiat lucrările şi a ales un comitet permanent care va fi în­sărcinat să stabilească lista candidaţilor „Uniunii naţionale“ în toate circumscrip­ţiile electorale. In acelaşi timp, însă, po­trivit agenţiei, conducătorii partidelor de opoziţie au publicat comunicate clandes­tine în care au anunţat „hotărîrea lor definitivă de a boicota alegerile“. • Ploile torenţiale, care au căzut necon­tenit în ultimul timp în Nigeria, au pro­vocat mari inundaţii în vestul şi estul ţării în oraşul Abeokuta din vestul Ni­geriei torentele de apă au măturat pur şi simplu locuinţele a sute de familii afri­cane. La Ibadan a fost inundată complet staţia de alimentare cu apă, astfel încît orașul, cu o populație de aproape 500.000 de oameni, a rămas fără apă potabilă.

Next