Munca, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 4972-4997)

1963-11-01 / nr. 4972

Sporesc realizările ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Prin reducerea consumurilor specifice La complexul de industrializare a lemnului Tg. Jiu, întregul colectiv este antrenat în întrecerea pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Numai prin reducerea consumurilor specifice­­de lemn s-au economisit pînă în prezent 600 tone plăci aglomerate şi frize de parchet pentru pardosirea a 1.100 aparta­mente. Prin valorificarea deşeurilor s-au obţinut pînă în prezent o pro­ducţie suplimentară de 3 milioane lei, iar angajamentul anual al eco­nomiilor peste plan de 600.000 lei a şi fost realizat. (Coresp. „Munca") Maria Socianu, Emilia Modaru ş­i Filofteia Popescu sunt trei prie- t­­ene dar în acelaşi timp şi posesoa- 8 re a titlului de evidenţiat în între­ g rerea socialistă din sectorul IV de­­ la fabrica de confecţii ,,6 Martie“ , din Curtea de Argeş. De altfel,­­ graficul de producţie, în dreptul­­ numelui celor trei harnice munci- 8 toare, înregistrează o depăşire medie , zilnică de 8—10 procente. 8 Foto : P. COZIA a Cu angajamentul anual depăşit Potrivit datelor Direcţiei regionale de statistică, întreprinderile industri­ale din regiunea Iaşi au obţinut de la începutul anului economii peste plan de 23 709 000 Iei, sumă aproape dublă faţă de angajamentul anual. Fruntaş în această acţiune este colectivul fabricii de ulei „Unirea“ care a realizat în această perioadă economii suplimentare de peste 3 250 000 lei. Succesele ob­ţinute de acest colectiv se datoresc în special perfecţionării procesului teh­nologic precum şi executării unor lucrări care permit prelucrarea întregii cantităţi de reziduri provenite de la rafinare. Economii importante au reali­zat şi muncitorii de la alte întreprinderi ieșene. (Agerpres) In galerii şi abataje In galeriile minelor din bazinul carbonifer al Văii Jiului s-au făcut anul acesta armături metalice pe o lungime de peste 38.500 metri — cu 7,5 la sută mai mult decît prevedea planul. Armarea metalică şi mixtă s-a aplicat, de asemenea, la 70 de a­­bataje frontale şi cameră. Aceasta a contribuit simţitor la sporirea pro­ducţiei de cărbune, ceea ce poate fi ilustrat prin faptul că la exploa­tarea minieră Lupeni, din abataje frontale cu susţinere modernă s-au extras de la începutul anului 638.000 tone de cărbune cocsificabil. Totodată, extinderea procedeului de susţinere cu metal a galeriilor şi a­­batajelor a adus după sine o impor­tantă reducere a consumului de lemn. Anul acesta s-a realizat un con­sum de lemn de mină — pe mia de tone cărbune extras — cu 7,83 mc mai mic decît în anul 1959. Faţă de consumul specific din acel an, pe întreg bazinul carbonifer al Văii Jiului s-a economisit, de la începu­tul anului acesta, o cantitate de lemn de mină pentru care ar fi tre­buit să se taie peste 140 ha de pă­dure. (Agerpres) _____________★ Şantierul este pregătit pentru iarnă ÎNTREBARE : Ce măsuri s-au luat pentru asigurarea lucrărilor în anotimpul rece ? RĂSPUNS: Spre deosebire­­ de anul trecut, noi am început pregăti­rile pentru iarnă mai din vreme. Atît la nivelul trustului cît şi al între­prinderilor şi şantierelor s-au întoc­mit planuri de măsuri cuprinză­toare, cu termene şi responsabilităţi precise pe feluri de lucrări. Urmări­rea realizării acestor măsuri a fost încredinţată conducătorilor produc­ţiei, începînd de la şefii de echipă şi maiştri şi pînă la directorii de între­prinderi. Din partea trustului au fost numiţi dispeceri pe lîngă fie­care întreprindere care urmăresc în mod special îndeplinirea întocmai şi la vreme a măsurilor stabilite. Săp­­tămînal, atît conducerea trustului cît şi directorii întreprinderilor analizează în şedinţe operative, stadiul realizării măsurilor, dînd in­dicaţii pentru remedierea deficien­ţelor, atunci cînd acestea apar. Pînă la venirea frigului ne-am propus să terminăm lucrările de finisaj exterior la blocurile de locu­inţe din Moldova Nouă, Complexul de deservire de pe strada Goethe etc. De altfel, la obiectivele amintite lucrările de finisaj sunt destul de avansate. De asemenea, au fost luate măsuri pentru închiderea tuturor construcţiilor cu tîmplărie definitivă, în care scop s-a prevăzut livrarea cu prioritate a finalelor către şanti­erele de locuinţe şi alte construcţii social-culturale din Timişoara, Re­şiţa, Lugoj, Arad, Oraviţa şi alte lo­calităţi, unde lucrările se află într­­un stadiu înaintat. Pe şantierul de locuinţe din strada I. Georgescu şi cel al Universităţii din Timişoara, blocurile muncitoreşti nr. 11 şi 12 din Reşiţa, de pildă, a şi început montarea tîmplăriei. Totodată pe şantierele blocurilor de locuinţe din Timişoara, Arad, Reşiţa şi Moldova Nouă, ce urmează a fi date în folo­sinţă încă în acest an, se execută lucrările de izolaţii hidrofugă şi ter­mică, care vor fi terminate pînă la 15 noiembrie. ÎNTREBARE: Ce categorii de lucrări se vor executa în timpul iernii ? RĂSPUNS: Pentru obiectivele care formează frontul de lucru al constructorilor noștri în această perioadă, ca de pildă blocurile din strada Bolintineanu-Arad, cîteva — Convorbire cu tovarășul in­giner GHEORGHE CIULEA, directorul Trustului regional de construcţii locale Banat — blocuri din Reşiţa, Moldova Veche etc., au fost luate măsuri corespun­zătoare care să asigure desfăşurarea lucrărilor interioare în condiţii bune. In ceea ce priveşte încălzirea spa­ţiilor de lucru pe timp de iarnă, am stabilit măsuri importante. Aşa, de pildă, la blocurile din strada 30 Decembrie Timişoara, din străzile Bolintineanu şi E. Varga din Arad etc. se vor executa racordurile defi­nitive la reţelele de termoficare oră­şeneşti, pînă la mijlocul lunii noiembrie, iar la unele construcţii din Reşiţa, Moldova Veche şi altele, pînă la rezolvarea definitivă a pro­blemei încălzirii se vor pune în funcţiune centrale termice provizorii pentru care s-au şi asigurat cazane şi alte instalaţii necesare încălzirii. Pe unul din şantierele din Reşiţa, constructorii au rezolvat problema accesului autovehiculelor pe timp ploios şi de iarnă. Ei au amenajat un drum de acces, pe o lungime de peste 1 km, pavat cu dale de beton recuperabile. Acest procedeu va fi aplicat şi pe alte şantiere. In acest scop la poligoanele de prefabricate din Arad şi Reşiţa sunt în curs de confecţionare cîteva zeci de mii de dale exagonale, care vor fi folosite la executarea unei însemnate reţele de drumuri de acces pe şantier. ÎNTREBARE : Ce pregătiri se fac pentru prepararea betonului? RĂSPUNS : La staţiile centrale de preparare a betoanelor din Timi­şoara, Arad şi Reşiţa au fost puse la punct instalaţiile de încălzire a apei utilizată în procesul tehnologic. Pentru ferirea de îngheţ a agregate­lor la staţia Timişoara, de pildă, încălzirea se va face în banchere. In plus, spaţiul interior al staţiilor va fi încălzit în permanenţă. De ase­menea, fiecare punct de lucru este în curs de dotare cu coviltire, coc­­siere, etc., care vor proteja şi echi­pele însărcinate cu executarea lucrărilor exterioare de alimentare cu apă, canalizare, termoficare . a. Turnările de betoane şi executarea zidăriei la exterior, pentru obiec­tivele ce se vor ridica în timpul Prezentarea scrisorilor de acreditare către am­basadi­ril Austriei in It. P. Romina La 31 octombrie, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Populară Romînă, dr. Paul Jaetzler, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, (In pag. 5-a cuvlntările rostite) iernii, se vor face prin protejarea lucrărilor cu materiale izolante în vederea conservării căldurii. Aplicarea măsurilor menite­ să asigure buna desfăşurare a lucrări­lor pe timp friguros va permite con­structorilor noştri să obţină noi suc­cese în îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1963 şi în anul viitor. Interviu luat de I. CEZAR, cores­pondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Banat E noapte. La careul marinarilor (aşa numesc navigatorii punctul cul­tural al navei) toate mesele sunt ocu­pate. Unii joacă şah, tenis de masă, domino, subah, alţii citesc sau dis­cută. Şi deşi toate acestea par nor­male, obişnuite, se simte, în calmul aparent al oamenilor, o aşteptare în­cordată. Se apropie ora de începere a emisiunii la radio pentru marinari. In fiecare marţi — la acea oră — mulţi din ei ascultă, plini de emoţie, glasul soţiei sau glasurile copiilor care îi vestesc că sunt sănătoşi, că îi aşteaptă cu dor, le d­au ştiri de acasă, despre familie sau despre prieteni. Sunt momente emoţio­nante, care îi fac pe marinarii aflaţi în cursă lungă, la mii de mile depărtare de ţară, să li se pară mai scurtă vremea pînă la întoarcerea acasă... * Constanța... A trecut prima zi, a revederii cu cei dragi, cu locurile dorite atît de mult în timpul curse­lor lungi. Nava așteaptă în port să fie descărcată, apoi din nou încărcată cu alte mărfuri ce vor lua drumul în­depărtatelor porturi ale lumii. La bord, marinarii îşi fac cartul obiş­­nuit... La ieşire din cart, cineva le-a în­­mînat un cartonaş tipărit: „Sînteţi invitat în astăseară cu familia să vi­zionaţi un spectacol, cu selecţiuni din cele mai cunoscute opere, în in­terpretarea artiştilor Teatrului mu­zical. Va urma dans". Este obişnuita „surpriză“ cu care comitetul sindicatului şi consiliul de conducere al clubului D.R.N.C. îi întimpină, încă din primele zile, pe marinarii sosiţi din cursă lungă. In altă seară, marinarii i-au as­cultat pe artiştii lor amatori — do­cheri şi marinari — care, în timpul ultimului voiaj, pregătiseră spectaco­lul „Nava voioşiei“ (spectacol si­tuat pe unul din locurile fruntaşe in concursul pe ţară al formaţiilor de amatori). Clubul D.R.N.C. este a doua casă a marinarilor. „A treia, cum zic ei, căci nava este prima noastră ca­să­­...“ Constantin Davidescu, ti­monier pe petrolierul „Pace“, şi Du­mitru Vulturu, timonier pe nava „Galaţi“, s-au cunoscut şi s-au îm­prietenit aici, la club. Soţiile, de asemenea. Deunăzi, la club, a avut loc pen­tru marinari şi familiile lor, confe­rinţa profesoarei Paraschiva Leonte. „Despre prietenie şi dragoste în fa­milie“. Arătîndu-i cartonaşul cu invitaţia, marinarul Vasile Olaru, de pe nava „Craiova“, s-a adresat soţiei: — Ce zici, Angela, mergem şi noi? Soţia a privit invitaţia şi a zîmbit: — Mergem, cum să nu... dacă tu crezi că ne lipseşte aşa ceva în fa­milie ! Marinarul şi-a petrecut braţul pe după umerii nevestei. — Nu cred. Dar ştii, merge tot e­­chipajul... Aşa că... nu vom fi numai noi ! Şi-apoi după conferinţă, artiştii noştri amatori vor juca farsa lui Ana­toli Sofronov : „Un milion pentru un surîs...“. Au rîs amîndoi şi au plecat să se întîlnească la club cu celelalte fa­milii ale marinarilor care primiseră invitaţie in seara aceea.. — Cu ce siguranţă păşesc neves­tele noastre prin sălile clubului — a observat un navigator. Parcă ar fi casa lor, nu clubul marinarilor. Ana Bucur, soţia marinarului, l­a GH. DIMA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. 5-a) Amintiri de neuitat In cadrul pregătirilor apropiatului „An Emi­nescu“ şi aniversării a 80 de ani de la crearea „Lu­ceafărului“, studenţii fa­cultăţii de filologie de la Institutul pedagogic din Piteşti au avut o in­teresantă întîlnire cu co­lonelul Gheorghe Emi­­nescu, descendent al ma­relui nostru poet. Fiul lui Matei Emi­nescu, fratele poetului, colonelul Gheorghe Emi­­nescu a înfăţişat celor prezenţi aspecte deosebit de interesante din viaţa şi activitatea scriitori­cească a poetului. Pentru studenţi şi mai ales pentru cei din, anul II, care studiază viaţa şi creaţia lui Mihail Emi­­nescu, contactul direct Cu mărturisirile, multe din ele inedite, ale nepo­tului lui Eminescu, va ră­­mîne o amintire de neuitat. (Coresp. „Munca“) • Crestele munţilor au îmbrăcat man­­­tia albă a zăpezii, în clişeu , caba­­­na Vîrful cu Dor din masivul Bu- I­cegi Fotó : ST. ALBESCU Proletari din toate ţările, uniţi-văl ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. încheierea lucrărilor de interconectare a sistemului energetic al R. P. R. Zilele acestea s-a realizat pentru prima oară legătura în paralel între sistemul energetic al R.P. Româné și sistemul energetic al R.S. Cehoslovace prin linia electrică aeriană în lungime de circa 400 km, care leagă între ele staţiile electrice de interconexiune şi transformare Luduş (R.P.R.) şi Lemcşany (R.S.C.). Linia de transport a energiei electrice, realizată pentru ca să funcţioneze in etapă finală la tensiunea de 400 000 V are pe teritoriul ţării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenţiei încheiate între guvernele R.P. Romíne şi R.S. Cehoslovace în anul 1959 şi va servi în viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie electrică din R. P. Romînă în R. S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va per­mite funcţionarea interconectată a sistemului nostru energetic cu sistemele energetice deja interconectate ale R. S. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Polone, R.P. Ungare şi U.R.S.S.-Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a sistemelor energetice permite atît folosirea rezervei de putere pentru întrajutorarea dintre sistemele energetice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realizarea schimburilor de putere şi energie electrică între ţări ca urmare a convenţiilor încheiate între ele. Folosind pentru prima oară la noi în ţară tensiunea de 400 000 V pentru transportul energiei electrice, porţiunea din linia Lu­duş — Lem­eşanu de pe teritoriul ţării noastre a fost proiectată de specialiştii Institutului de Studii şi Proiectări Energetice şi realizată intr-un timp scurt de colectivele de liniori ale Trustu­lui de Construcţii şi Montaje Energetice din cadrul Ministeru­lui Minelor şi Energiei Electrice. (Agerpres) Vernisaj de pictură clasică la Craiova Zilele acestea s-a deschis în sălile Muzeului de artă Craiova „Expoziţia pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX“. Expoziţia este or­ganizată de Muzeul de artă al R.P.R. în colaborare cu Muzeul de artă Cra­iova şi cuprinde lucrările celor mai reprezentativi pictori ca : Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, George Tattarăscu și Ion Andreescu. (Coresp. „Munca“) Anul XIX - nr 4972 VINERI 1 NOIEMBRIE 1963 6 pagini 30 bani Agregat pentru finisarea ţesăturilor din fibre sintetice La Fabrica de postav din Buhuşi se produce o gamă tot mai variată de ţe­sături din lină în amestec cu fibre sin­tetice care, datorită caracteristicilor noi ce le prezintă — aspect mai fru­mos şi rezistenţă mărită — sunt mult apreciate de consumatori. In acelaşi timp aici are loc o vastă acţiune de reutilare a întreprinderii, aceasta fiind înzestrată cu maşini moderne, cores­punzătoare noilor tehnologii de fabri­caţie. Numai în acest an au fost aduse în fabrică diferite utilaje noi în valoat­­re de 4,5 milioane lei. Zilele acestea a fost dat în funcţiune un agregat modern pentru impregnat, uscat şi termofixat ţesăturile din lină în ames­tec cu fibre sintetice. Noua instalaţie, în afară că asigură o calitate superi­oară a finisajului, are o productivitate de două ori mai mare faţă de vechea mașină folosită pînă acum în scopul arătat. (Coresp. „Munca") Oraşul Lupeni se modernizează Constructorii de lo­cuinţe din Lupeni ob­ţin noi succese în muncă. Ei pun la dispoziţia minerilor din acest oraş tot mai multe locuinţe fru­moase şi confortabile. In aceste zile au fost date în folosinţă 3 blocuri cu 160 de a­­partamente moderne, prevăzute cu încălzire centrală. Tot în aceste zile s-au terminat lucrările de alimentare cu apă a oraşului Lupeni. Lucrarea respectivă are o deosebită în­semnătate, deoarece acum se asigură apă potabilă suficientă la toate locuinţele din oraş. In acelaşi timp s-a terminat construcţia unei centrale termice care deserveşte 9 blocuri cu 470 apar­tamente, precum şi un complex cuprin­­zând un cinematograf, magazine etc. ION CRIŞAN tehnician - 1 Terasarea terenurilor erodate Terenurile în pantă, erodate şi ne­productive ocupă suprafeţe mari în regiunea Dobrogea. Pentru valorifica­rea lor s-a început o vastă acţiune de terasare, în vederea plantării acestora cu viţă de vie. Numai în toamna aces­tui an şi în primăvara anului viitor ur­mează a se planta cu viţă de vie în re­giune o suprafaţă de încă 2300 hecta­re, pe terenuri în pantă, erodate. (Coresp. „Munca") TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal. Dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea indepen­denţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumnevoastră nobilă de dezvol­tare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Foto : I. DUMITRU. A . Colectiviştii din comuna Jilava, re­giunea Bucureşti, au terminat în timp lucrările de însămînţări pre­văzute în toamna aceasta. în pre­zent, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Cioro­­gîirla, efectuează arături adinei de toamnă pe o su­prafaţă de 900 ha. In clişeu , mecani­zatorii din brigada a Vll-a efectuînd arături adinei. Ansamblu, de blocuri de locuinţe, construite pentru oamenii muncii din Bârlad. Foto : EM. SIRZEA.

Next