Munca, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4998-5024)
1963-12-01 / nr. 4998
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX - nr 4998 DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani HIH ACORDULUI PRIVIND SISTEMUL „PORTUL DE FIER“ SI A COMUNICATULUI COMUN CU PRIVIRE IA VUITA DELEGATIEI DE STAI A D. P. ROMÍNEI« fr. S. I. IUCOSLAVIA , BELGRAD 30 (Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan și P. Popa transmit). Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Romíne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobriia, secretar general al preşedintelui, Milko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă, şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi losip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşul losip Broz Tito, semnînd Acordul privind sistemul „Porţile de Fier“ şi Comunicatul comun cu privire la vizita delegației de Stat a R.P. Române în R.S.F. Iugoslavia COMUNICAT COMUN La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Române, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romíne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia —* Belgrad — oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobiina, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîio-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1936 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatând rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Analizînd situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, în primul rînd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile internaţionale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaţionale. Guvernele celor două ţări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi rachete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii, au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor ţărilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoarele reprezintă o cerinţă imperioasă a contemporaneităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice internaţionale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cît mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu posibilităţile lor, să contribuie la progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cît mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării muncitoreşti internaţionale în lupta pentru pace şi socialism. în legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor asemenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimîndu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile reciproce dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Belgrad 30 noiembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Delegaţia de stat a R. P. Romíné a plecat spre patrie BELGRAD 30 De la trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa. Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de stat a R. P. Romíné condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a făcut o vizită în R. S. F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R. S. F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreşedintele Republicii, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, preşedintele Tribunalului Constituţional al R. S. F. Iugoslavia, Lazar Kolişevski, preşedintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, preşedintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naţionale, şi alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române și R. S. F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R. S. F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii misiunilor diplomatice, de la membrii Ambasadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, preşedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makievo, şeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile externe, şi alte persoane oficiale iugoslave. Noi succese în întrecerea socialistă Şlep lansat la apă Cea de-a 100-a instalaţie de foraj Constructorii navali brăileni au lansat la apă cu două zile înainte de termen un nou şlep de 1.700 tone şi, totodată, cel de al 5-lea din cursul acestui an. (Coresp. „Munca“) Constructorii de utilaj petrolier de la uzinele „1 Mai" Ploieşti au trăit ieri un eveniment de seamă din viaţa uzinei. Este vorba de începerea montării celei de a 100-a instalaţii de foraj construită aici anul acesta. La standul de probă este animaţie. Constructorii sunt adunaţi în jurul instalaţiei, care, peste puţin timp, va poposi într-una din schelele petroliere. Se fac probe la motoare, turla se inaltă văzînd cu ochii. După fiecare probă pe buletinul de „naştere“ al instalaţiei se scrie: „bun, pentru exploatare“. Este instalaţia de tip 3 ,,D,H “ 200, una dintre cele mai moderne. Cu acest tip de instalație se forează sonde pînă la 5.000 de metri adinerme, atit pentru exploatare, cît și pentru explorare. (Coresp. „Munca") Cu angajamentele îndeplinite Oţelarii de la uzina „Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii desfăşoară o largă întrecere socialistă pentru sporirea producţiei de oţel şi îmbunătăţirea calităţii. Aplicînd în practică mai multe măsuri tehnicoorganizatorice, indicele de utilizare a cuptoarelor a crescut, realizînduse pînă acum 2.584 tone oţel peste plan faţă de 2.000 tone cît prevede angajamentul anual. Totodată, a fost redus rebutul cu 3 la sută faţă de cifra planificată şi a fost îmbogăţită gama de sortimente de oţel. (Coresp. „Munca“) ★ Lucrînd în două schimburi şi în schimburi prelungite, mecanizatorii de la gospodăriile agricole de stat din Batoş, Lăzarea, Odorhei, Mieşul de Cîmpie din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, au terminat în întregime arăturile adinei de toamnă pe suprafeţele planificate. Au fost încorporate în sol 2 237 vagoane îngrăşăminte naturale şi 78 vagoane îngrăşăminte chimice. Pe întregul trust Gostat, arăturile adînci de toamnă au fost efectuate în procentaj de peste 90 la sută. (Coresp. „Munca“) ---------«-------- Locuinţe noi la Socola-Nicolina Şantierul III al Întreprinderii nr. 1 Iaşi execută în cartierul Socola-Nicolina peste 2000 de apartamente din zidărie de cărămidă sau din panouri mari prefabricate. Unele blocuri au şi fost date în folosinţă, iar altele sunt încă în construcţie. (Rep.) LA ONEŞTI O noua linie tehnologică Pe şantierul de construcţie a oraşului Oneşti s-a instalat o linie tehnologică care execută elemente prefabricate spaţiale din beton armat pentru blocuri de locuinţe. Fiecare element spaţial reprezintă o cameră întreagă alcătuită din patru pereţi. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează uşile, ferestrele şi unele instalaţii rănxVîînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între elemente, racordurile instalaţiilor, precum şi unele lucrări mărunte de retuş. Primul bloc experimental cu două etaje cuprinzînd 12 apartamente a fost ridicat în numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia industrializării construcţiilor, asigură scurtarea timpului de execuţie a blocurilor de locuinţe. (Agerpres) --------•••------- Captarea unor izvoare de apa minerala carbogazoasă Un colectiv de specialişti din Comitetul geologic a terminat lucrările de foraj pentru captarea unui nou izvor de apă minerală carbogazoasă în staţiunea Borsec. In ultimul timp au mai fost captate izvoare de ape carbogazoase la Biborţeni, Bodoc şi Malnaş. Măsurile întreprinse au făcut ca în anul 1963 producţia de ape minerale carbogazoase a ţării să fie de două ori şi jumătate mai mare faţă de aceea a anului 1959 (Agerpres) ECONOMII DE COMBUSTIBIL Colectivul depoului de locomotive C.F.R. Piteşti a raportat îndeplinirea cu 4 zile înainte de termen a sarcinilor de plan pe 11 luni. In perioada care a trecut de la începutul anului s-au economisit peste 5.400 tone combustibil convenţional, cantitate cu ajutorul căreia se pot remorca peste 900 trenuri de marfă pe distanţii Piteşti-Bucureşti. (Coresp. „Munca“) Valorificarea complexă şi superioară a resurselor naturale Progresul industriei chimice se datorează grijii partidului şi guvernului pentru construirea în acest sector a numeroase unităţi noi, dotate cu instalaţii moderne. între anii 1960—1962 au intrat în funcţiune peste 50 de fabrici, secţii, instalaţii noi, care au contribuit la dezvoltarea tuturor ramurilor industriei chimice şi în special a celor reprezentative: materiale plastice, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice. De asemenea, au fost introduse procedee avansate de lucru şi în unităţile existente ale industriei chimice. Industria noastră chimică s-a dezvoltat necontenit. Ritmul mediu de creştere a producţiei acestui sector în primii trei ani ai planului sesenat, a fost de 23,5 la sută faţă de creşterea stabilită în directive de 22,5 la sută. In comparaţie cu anul 1948, producţia industriei chimice creşte în anul 1963 de circa 23 ori. In prezent, în numai trei săptămîni realizăm întreaga producţie chimică a ţării din anul 1938. Principalul scop al introducerii şi extinderii tehnicii moderne în industria chimică este valorificarea complexă şi superioară a resurselor naturale ale ţării. Tehnica înaintată pune la îndemîna oamenilor de ştiinţă aparate de cercetări fizice şi chimice perfecţionate cu care întreprind cercetări şi experimentări pentru valorificarea superioară a minereurilor, a gazelor naturale, produselor petrolifere, sării, lemnului, stufului etc. Totodată au fost create instalaţiile şi stabilite procedeele tehnologice pentru fabricarea pe scară industrială a produselor cercetate de ştiinţă. Pînă nu de mult, minereurile se exploatau doar în scopul valorificării unora din elementele utile. Iată însă că cercetătorii au demonstrat posibilitatea valorificării totale a componenţilor chimici, pe care le conţin acestea. Astfel, sulful din pirite poate fi folosit la fabricarea acidului sulfuric. La arderea piritelor rămîne cenuşă. Se va arunca ? Nu. Din această cenuşă se pot extrage zinc, cupru şi alte metale colorate şi metale preţioase. în final, din cenuşă se poate obţine un minereu de fier cu un conţinut de 50—55 la sută oxid de fier de cea mai bună calitate. Iată deci cum chimiştii reuşesc să valorifice pînă şi ultimul deşeu. O astfel de uzină chimică „ideală“ va intra în funcţiune în cadrul industriei noastre chimice. Pentru toate resursele naturale ale ţării noastre există posibilităţi largi de valorificare complexă. Să ne oprim, de exemplu, la marea bogăţie a Deltei Dunării — stuful, care veacuri de-a rîndul a putrezit biciuit Ing. PETRU IOAN director în Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei de ploi şi zăpezi. In ultimii ani s-a creat o puternică industrie de valorificare pe cale chimică a stufului. Cercetările au arătat că firul de stuf poate fi utilizat complet. In acest scop, în cadrul Combinatului pentru fabricarea celulozei şi hirtiei de la Brăila s-au construit secţii dotate cu instalaţii moderne, prevăzute cu un grad avansat de automatizare. Aici, după ce s-a extras celuloza, în leşiile reziduale rămîne lignină. Aceasta este recuperată şi arsă în cuptoarele de regenerare. Astfel, pe de o parte se obţine abur şi energie electrică, iar pe de altă parte se recuperează o serie de săruri. In urma operaţiei de tocare a stufului, rămîn cantităţi mari de teci şi frunze. Acestea sunt folosite la fabricarea furfuroiului. De asemenea, deşeurile rezultate se folosesc pentru obţinerea cartoanelor şi plăcilor aglomerate sau drept combustibil la cazane pentru producerea de abur. Exemple de folosirea complexă a materiei prime există şi în alte unităţi chimice. Prin valorificarea leşiei bisulfitice reziduale, la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti se obţine drojdie furajeră întrebuinţată cu eficacitate deosebită în sectorul zootehnic şi în piscicultură. Prin perfecţionarea procesului tehnologic, aici se va realiza în cursul anului viitor o producţie sporită de drojdie furajeră cu 30 la sută faţă de anul 1963. Intrarea în funcţiune a unor unităţi moderne, perfecţionarea tehnologiei în cele existente au contribuit în industria de celuloză şi hîrtie la obţinerea unor succese însemnate în valorificarea superioară a materiilor prime. Astfel, valoarea hirtiei care se obţine dintr-un metru cub de lemn este de 6 ori mai mare decit utilizarea primară a lemnului. Valoarea unei tone de hîrtie velină obţinută din stuf este de 4,5 ori mai mare decit stuful utilizat, iar a unei tone de hîrtie velină din paie de 5,5 ori mai mare. Valoarea unei tone de celofibră este de 10 ori mai mare decit a stufului utilizat pentru aceasta. O altă bogăţie a ţării noastre — sarea — este astăzi valorificată complex în mari unităţi chimice dotate cu o tehnică avansată cum sunt: Combinatul chimic-Borzești, Uzina de produse sodice-Govora, Uzinele de produse sodice-Ocna Mureș, Uzinele chimice-Turda. Din sare se produce sodă caustică, sodă calcinată (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER BUCUREŞTI In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Guvernului Sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Suntem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV