Munca, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 4998-5024)

1963-12-01 / nr. 4998

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIX - nr 4998 DUMINICĂ 1 DECEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ­HIH ACORDULUI PRIVIND SISTEMUL „PORTUL DE FIER“ SI A COMUNICATULUI COMUN CU PRIVIRE IA VUITA DELEGATIEI DE STAI A D. P. ROMÍNE­I« fr. S. I. IUCOSLAVIA , BELGRAD 30 (Trimişii speciali Agerpres, S. Strujan și P. Popa transmit). Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Fede­rative a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului în­tre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iu­goslavia privind realizarea şi exploa­tarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Repu­blicii Populare Romíne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun­­ au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, iar din partea iu­goslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, secre­tar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat to­varăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stam­­bolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vice­preşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Ve­cei Executive Federative, Rocea Po­­povici, secretar de stat pentru afa­cerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Ma­rin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobriia, se­cretar general al preşedintelui, Mil­­ko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă, şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi losip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Mem­brii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugo­slavi. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi tovarăşul losip Broz Tito, semnînd Acordul privind sistemul „Por­ţile de Fier“ şi Comunicatul comun cu privire la vizita delegației de Stat a R.P. Române în R.S.F. Iugoslavia COMUNICAT COMUN La invitaţia preşedintelui Repu­blicii Socialiste Federative Iugosla­via, secretar general al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Re­publicii Populare Române, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Ro­míne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia —* Belgrad — oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, între­prinderi industriale, gospodării a­­gricole, instituţii ştiinţifice şi cultu­rale, a avut întîlniri cu reprezen­tanţi ai organelor republicane şi lo­cale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştin­ţă de realizări ale construcţiei so­cialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu pri­vire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de na­vigaţie — Porţile de Fier. De ase­menea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia in­ternaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Alexandru Bîrlădeanu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Aurel Mălnăşan, am­basadorul Republicii Populare Ro­mâne în Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din : Iosip Broz Tito, pre­şedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstinei Feder­ative, Petar Stam­­bolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepre­şedinte al Vecei Executive Federa­tive, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobiina, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secreta­rului de stat pentru afacerile exter­ne, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia în Republica Populară Ro­mînă. Convorbirile au fost purtate în­­tr-o atmosferă tovărăşească de cor­dialitate şi înţelegere reciprocă.­ ­ Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Re­publica Populară Romînă şi Repu­blica Socialistă Federativă Iugosla­via se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă con­tribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîi­o-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlni­­rilor din anul 1936 dintre conducă­torii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în con­struirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvol­tarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialis­te şi că vecinătatea lor imediată o­­feră mari posibilităţi pentru lărgi­rea acestei colaborări­ Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice re­ciproce şi, constatând rezultatele fa­vorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să con­ducă la lărgirea acestor relaţii, co­respunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mă­rirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în dome­niul transporturilor şi telecomunica­ţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiin­­ţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reci­procă trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de cola­borare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsu­rile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura me­tode corespunzătoare care să stimu­leze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O ast­fel de orientare, corespunzătoare in­­tereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă du­rată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotă­­rît să înfiinţeze, ca organ perma­nent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acor­dului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că rea­lizarea acestui mare obiectiv va a­­duce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru coo­perarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de ase­menea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii fa­vorabile pentru dezvoltarea naviga­ţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legă­tură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază po­zitiv rezultatele obţinute în dezvol­tarea schimburilor culturale şi ştiin­ţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contri­buie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în conti­nuare a acestor schimburi şi con­tacte, delegaţiile Republicii Popu­lare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de con­venţii, înţelegeri şi alte măsuri, co­laborarea dintre organele şi organi­zaţiile competente în domeniul ştiin­ţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între re­prezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezol­vare poate contribui la adîncirea re­laţiilor de bună vecinătate şi la lăr­girea colaborării prieteneşti multi­laterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia.­ ­ Analizînd situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfac­ţie identitatea sau asemănarea punc­telor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexis­tenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este sin­gura alternativă a războiului nu­clear, cele două delegaţii au reafir­mat că lupta pentru pace şi rezol­varea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţe­lor progresiste şi iubitoare de pace din lume, în primul rînd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile internaţionale au surve­nit schimbări pozitive, înregistrîn­­du-se anumite progrese către o des­tindere a încordării internaţionale. Guvernele celor două ţări au salu­tat încheierea Tratatului de la Mos­cova cu privire la interzicerea ex­perienţelor nucleare în atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezol­vării problemei dezarmării. Conştien­te că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţio­nale litigioase. Republica Populară Romînă şi Re­publica Socialistă Federativă Iu­goslavia acordă o deosebită impor­tanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi rachete, în di­­ferite regiuni ale globului şi con­stată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii, au apreciat că transformarea Bal­canilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării multilate­rale corespunde intereselor tuturor ţărilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în continuare toate efor­turile pentru realizarea unei aseme­nea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei co­laborări economice bazate pe egali­tate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoarele reprezintă o cerinţă imperioasă a contempora­neităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvol­tarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice internaţionale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese interna­ţionale generale ca­ ţările slab dez­voltate să fie ajutate să-şi dezvolte cît mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republi­ca Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu po­sibilităţile lor, să contribuie la pro­gresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subli­niază, în legătură cu aceasta, însem­nătatea viitoarei conferinţe a Naţiu­nilor Unite pentru comerţ şi dezvol­tare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cît mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenţei şi su­veranităţii naţionale este indisolu­bil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru li­chidarea cît mai grabnică, în spiri­tul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiuni­lor Unite, a tuturor formelor de co­lonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri privind pro­blemele mişcării muncitoreşti in­ternaţionale în lupta pentru pace şi socialism. în legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întă­rirea unităţii acesteia, a unităţii tu­turor forţelor socialismului şi pro­gresului pe baza egalităţii în drep­turi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apă­rea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fe­nomenelor sociale din lumea contem­porană, faptul că fiecare ţară socia­listă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste, cele două de­legaţii au subliniat utilitatea şi ne­cesitatea unor asemenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimîndu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile re­ciproce dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia, cele două gu­verne sunt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii și socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a in­vitat pe preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, secre­tar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Belgrad 30 noiembrie 1963. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Delegaţia de stat a R. P. Romíné a plecat spre patrie BELGRAD 30 De la trimişii spe­ciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa. Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre pa­trie, delegaţia de stat a R. P. Romí­né condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a fă­cut o vizită în R. S. F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R. S. F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kar­deli, preşedintele Skupstinei Fede­rative, Aleksandar Rankovici, vice­preşedintele Republicii, Petar Stam­­bolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, pre­şedintele Tribunalului Constituţional al R. S. F. Iugoslavia, Lazar Koli­­şevski, preşedintele Comitetului Fe­derativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, preşedintele Consiliului central al Uniunii sindi­catelor din Iugoslavia, Rocea Po­povici, secretar de stat pentru afa­cerile externe, Iovan Veselinov, se­cretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pen­tru problemele apărării naţionale, şi alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Bel­grad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române și R. S. F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R. S. F. Iu­goslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, ră­sună salve de salut. Membrii dele­gaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii misiuni­lor diplomatice, de la membrii Am­basadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi mem­brii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducă­tori iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Exe­cutive Federative, Bogoliub Stoiano­­vici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia, Arso Milatovici, amba­sadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, pre­şedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makievo, şeful protocolului din se­cretariatul de stat pentru afacerile externe, şi alte persoane oficiale iu­goslave. Noi succese în întrecerea socialistă Şlep lansat la apă Cea de-a 100-a instalaţie de foraj Constructorii navali brăileni au lansat la apă cu două zile înainte de termen un nou şlep de 1.700 tone şi, totodată, cel de al 5-lea din cursul acestui an. (Coresp. „Munca“) Constructorii de utilaj petrolier de la uzinele „1 Mai" Ploieşti au trăit ieri un eveniment de seamă din via­ţa uzinei. Este vorba de începerea montării celei de a 100-a instalaţii de foraj construită aici anul acesta. La standul de probă este animaţie. Constructorii sunt adunaţi în jurul instalaţiei, care, peste puţin timp, va poposi într-una din schelele petro­liere. Se fac probe la motoare, turla se inaltă văzînd cu ochii. După fie­care probă pe buletinul de „naştere“ al instalaţiei se scrie: „bun, pentru exploatare“. Este instalaţia de tip 3 ,,D,H “ 200, una dintre cele mai moderne. Cu a­­cest tip de instalație se forează son­de pînă la 5.000 de metri adinerme, atit pentru­ exploatare, cît și pen­tru explorare. (Coresp. „Munca") Cu angajamentele îndeplinite Oţelarii de la uzina „Industria sîrmei" din Cîmpia Turzii desfăşoa­ră o largă întrecere socialistă pen­tru sporirea producţiei de oţel şi îmbunătăţirea calităţii. Aplicînd în practică mai multe măsuri tehnico­­organizatorice, indicele de utilizare a cuptoarelor a crescut, realizîndu­­se pînă acum 2.584 tone oţel peste plan faţă de 2.000 tone cît prevede angajamentul anual. Totodată, a fost redus rebutul cu 3 la sută faţă de cifra planificată şi a fost îmbogăţi­tă gama de sortimente de oţel. (Coresp. „Munca“) ★ Lucrînd în două schimburi şi în schimburi prelungite, mecanizatorii de la gospodăriile agricole de stat din Batoş, Lăzarea, Odorhei, Mieşul de Cîmpie din regiunea Mureş- Autonomă Maghiară, au terminat în întregime arăturile adinei de toamnă pe suprafeţele planificate. Au fost încorporate în sol 2 237 va­goane îngrăşăminte naturale şi 78 vagoane îngrăşăminte chimice. Pe întregul trust Gostat, arăturile a­­dînci de toamnă au fost efectuate în procentaj de peste 90 la sută. (Coresp. „Munca“) ---------«--------­ Locuinţe noi la Socola-Nicolina Şantierul III al Întreprinderii nr. 1 Iaşi execută în cartierul Socola-Nico­lina peste 2000 de apartamente din zi­dărie de cărămidă sau din panouri mari prefabricate. Unele blocuri au şi fost date în folosinţă, iar altele sunt încă în construcţie. (Rep.) LA ONEŞTI O noua linie tehnologică Pe şantierul de construcţie a ora­şului Oneşti s-a instalat o linie teh­nologică care execută elemente pre­fabricate spaţiale din beton armat pentru blocuri de locuinţe. Fiecare element spaţial reprezintă o came­­­ră întreagă alcătuită din patru pe­reţi. Acesta se finisează complet în atelier, i se montează uşile, fe­restrele şi unele instalaţii rănxVîînd ca la locul de montaj să se facă numai legăturile între elemente, ra­cordurile instalaţiilor, precum şi u­­nele lucrări mărunte de retuş. Primul bloc experimental cu două etaje cuprinzînd 12 aparta­mente a fost ridicat în numai trei zile. Această metodă, care reprezintă o treaptă avansată pe linia indus­trializării construcţiilor, asigură scurtarea timpului de execuţie a blocurilor de locuinţe. (Agerpres) --------•••-------­ Captarea unor izvoare de apa minerala carbogazoasă Un colectiv de specialişti din Co­­mitetul geologic a terminat lucrări­le de foraj pentru captarea unui nou izvor de apă minerală carbo­gazoasă în staţiunea Borsec. In ultimul timp au mai fost cap­tate izvoare de ape carbogazoase la Biborţeni, Bodoc şi Malnaş. Măsurile întreprinse au făcut ca în anul 1963 producţia de ape mine­rale carbogazoase a ţării să fie de două ori şi jumătate mai mare faţă de aceea a anului 1959­ (Agerpres) ECONOMII DE COMBUSTIBIL Colectivul depoului de locomotive C.F.R. Piteşti a raportat îndeplini­rea cu 4 zile înainte de termen a sarcinilor de plan pe 11 luni. In pe­rioada care a trecut de la începu­tul anului s-au economisit peste 5.400 tone combustibil convenţional, cantitate cu ajutorul căreia se pot remorca peste 900 trenuri de marfă pe distanţii Piteşti-Bucureşti. (Coresp. „Munca“) Valorificarea complexă şi superioară a resurselor naturale Progresul industriei chimice se datorează grijii partidului şi guver­nului pentru construirea în acest sector a numeroase unităţi noi, do­tate cu instalaţii moderne. între anii 1960—1962 au intrat în funcţiune peste 50 de fabrici, secţii, instalaţii noi, care au contribuit la dezvoltarea tuturor ramurilor industriei chimice şi în special a celor reprezentative: materiale plastice, fire şi fibre sinte­tice, îngrăşăminte chimice. De ase­menea, au fost introduse procedee avansate de lucru şi în unităţile existente ale industriei chimice. Industria noastră chimică s-a dez­voltat necontenit. Ritmul mediu de creştere a producţiei acestui sector în primii trei ani ai planului sese­­nat, a fost de 23,5 la sută faţă de creşterea stabilită în directive de 22,5 la sută. In comparaţie cu anul 1948, producţia industriei chimice creşte în anul 1963 de circa 23 ori. In prezent, în numai trei săptămîni realizăm întreaga producţie chimică a ţării din anul 1938. Principalul scop al introducerii şi extinderii tehnicii moderne în indus­tria chimică este valorificarea com­plexă şi superioară a resurselor na­turale ale ţării. Tehnica înaintată pune la îndemîna oamenilor de şti­inţă aparate de cercetări fizice şi chimice perfecţionate cu care între­prind cercetări şi experimentări pentru valorificarea superioară a minereurilor, a gazelor naturale, produselor petrolifere, sării, lemnu­lui, stufului etc. Totodată au fost create instalaţiile şi stabilite pro­cedeele tehnologice pentru fabri­carea pe scară industrială a produ­selor cercetate de ştiinţă. Pînă nu de mult, minereurile se exploatau doar în scopul valorifi­cării unora din elementele utile. Iată însă că cercetătorii au demonstrat posibilitatea valorificării totale a componenţilor chimici, pe care le conţin acestea. Astfel, sulful din pi­rite poate fi folosit la fabricarea aci­dului sulfuric. La arderea piritelor rămîne cenuşă. Se va arunca ? Nu. Din această cenuşă se pot extrage zinc, cupru şi alte metale colorate şi metale preţioase. în final, din ce­nuşă se poate obţine un minereu de fier cu un conţinut de 50—55 la sută oxid de fier de cea mai bună cali­tate. Iată deci cum chimiştii reuşesc să valorifice pînă şi ultimul deşeu. O astfel de uzină chimică „ideală“ va intra în funcţiune în cadrul indus­triei noastre chimice. Pentru toate resursele naturale ale ţării noastre există posibilităţi largi de valorificare complexă. Să ne oprim, de exemplu, la marea bogă­ţie a Deltei Dunării — stuful, care veacuri de-a rîndul a putrezit biciuit Ing. PETRU IOAN director în Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei de ploi şi zăpezi. In ultimii ani s-a creat o puternică industrie de valo­rificare pe cale chimică a stufului. Cercetările au arătat că firul de stuf poate fi utilizat complet. In acest scop, în cadrul Combinatului pentru fabricarea celulozei şi hirtiei de la Brăila s-au construit secţii dotate cu instalaţii moderne, prevăzute cu un grad avansat de automatizare. Aici, după ce s-a extras celuloza, în leşiile reziduale rămîne lignină. Aceasta este recuperată şi arsă în cuptoarele de regenerare. Astfel, pe de o parte se obţine abur şi energie electrică, iar pe de altă parte se re­cuperează o serie de săruri. In urma operaţiei de tocare a stu­fului, rămîn cantităţi mari de teci şi frunze. Acestea sunt folosite la fa­bricarea furfuroiului. De asemenea, deşeurile rezultate se folosesc pen­tru obţinerea cartoanelor şi plăcilor aglomerate sau drept combustibil la cazane pentru producerea de abur. Exemple de folosirea complexă a materiei prime există şi în alte uni­tăţi chimice. Prin valorificarea leşiei bisulfitice reziduale, la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti se ob­ţine drojdie furajeră întrebuinţată cu eficacitate deosebită în sectorul zootehnic şi în piscicultură. Prin perfecţionarea procesului tehnolo­gic, aici se va realiza în cursul anu­lui viitor o producţie sporită de drojdie furajeră cu 30 la sută faţă de anul 1963. Intrarea în funcţiune a unor uni­tăţi moderne, perfecţionarea tehno­logiei în cele existente au contribuit în industria de celuloză şi hîrtie la obţinerea unor succese însemnate în valorificarea superioară a mate­riilor prime. Astfel, valoarea hirtiei care se obţine dintr-un metru cub de lemn este de 6 ori mai mare de­cit utilizarea primară a lemnului. Valoarea unei tone de hîrtie velină obţinută din stuf este de 4,5 ori mai mare decit stuful utilizat, iar a unei tone de hîrtie velină din paie de 5,5 ori mai mare. Valoarea unei tone de celofibră este de 10 ori mai mare decit a stufului utilizat pentru acea­sta. O altă bogăţie a ţării noastre — sarea — este astăzi valorificată com­plex în mari unităţi chimice dotate cu o tehnică avansată cum sunt: Combinatul chimic-Borzești, Uzina de produse sodice-Govora, Uzinele de produse sodice-Ocna Mureș, Uzi­nele chimice-Turda. Din sare se pro­duce sodă caustică, sodă calcinată (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMĂ Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER BUCUREŞTI In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Guvernului Sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm Dv. şi prin persoana Dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru cal­dele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Suntem­ ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colabo­rare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima Dv. şi întregului popor român noi şi mari victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV, L. BREJNEV

Next