Munca, februarie 1964 (Anul 20, nr. 5051-5074)

1964-02-02 / nr. 5051

Proletazi din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XXX nr. 5051 DUMINICĂ 2 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani Bilanţ rodnic—îndemn spre noi realizări Cn fiecare an al sesenatului economia noastră naţională urcă noi trepte. Bilan­ţul activităţii rodnice din anul care a trecut, oglindit în Comunicatul Direc­ţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Repu­blicii Populare Române pe 1963 — pu­blicat în ziarele de ieri — este o ex­presie grăitoare a avântului cu care harnicul nostru popor înfăptuieşte Directivele celui de al III-lea Congres al P.M.R. Oamenii muncii din fabrici şi uzine, Instituţii, de pe ogoare, au luat cunoş­tinţă cu îndreptăţită mîndrie patriotică de succesele obţinute anul trecut în dezvoltarea economiei naţionale şi ri­dicarea nivelului de trai. In înfăptuirile redate în Comunicat ei îşi văd mate­rializate strădaniile lor entuziaste depu­se pentru înălţarea edificiului construc­ţiei noastre socialiste. In graiul elocvent al cifrelor şi da­telor, privind realizările din anul tre­cut, îşi găseşte încă o dată confirmarea caracterul ştiinţific, justeţea politicii leniniste de industrializare socialistă a ţării, promovată cu consecvenţă de partid. In 1963, planul producţiei glo­bale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 101,7 la sută. Faţă de 1962, producţia mijloacelor ele producţie a înregistrat o creştere de 14,3 la sută, iar a bunurilor de consum de 9,3 la sută. Pe întreaga industrie, producţia a crescut faţă de acelaşi an cu 12,5 la sută. Ritmul înalt de creştere a producţiei, care în primii 4 ani ai sesenatului este în medie de 15 la sută faţă de circa 13 la sută cit era prevă­zut, a făcut posibilă depăşirea, în anul trecut, în ramurile metalurgiei feroase şi construcţiilor de maşini, a nivelului de producţie stabilit în sesenat pentru 1964, iar în industria lemnului s-a atins nivelul preconizat pentru 1965. Sporuri însemnate s-au obţinut în 1963, atit la producţia mijloacelor de producţie, cit şi a celei a bunurilor de consum. Astfel, s-au obţinut sporuri însemnate la ener­gie electrică şi cărbune, produse side­rurgice şi petroliere, motoare şi genera­tori electrici, strunguri şi utilaje tehno­logice, mijloace de transport navale şi rutiere, locomotive Diesel-electrice, pro­duse chimice, cherestea, mobilă, ţesă­turi, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole electrocasnice etc. în anul trecut, volumul investiţiilor realizate din fondurile statului a însu­mat 34,5 miliarde lei, cu circa 2,8 mi­liarde lei mai mult decît în 1962. Pe baza programului de investiţii au fost date în funcţiune obiective industriale importante, s-a continuat dezvoltarea capacităţilor de producţie în întreprin­derile existente. Centrala electrotermică Luduş, hidrocentralele Roznov I şi Roznov II, Uzina metalurgică Iaşi, Uzi­na de cupru Baia Mare, Fabrica de aglomerare din cadrul Combinatului Siderurgic Hunedoara, Fabrica de ar­mături neferoase şi echipament metalic Bucureşti, Uzina mecanică Suceava, Fa­brica de stiren şi polistiren din cadrul Combinatului de cauciuc sintetic şi produse petrochimice Oneşti, Fabrica de mobilă din Dej, noile linii de ci­ment de la fabricile din Medgidia şi Turda, capacităţile sporite de la fabri­cile de conserve Zagna Vădani şi de zahăr din Tg. Mureş, şapte fabrici de pîine — sunt numai cîteva dintre noile obiective industriale şi capacităţi de producţie date în funcţiune în anul trecut. Intr-un ritm susţinut înaintează lucrările de construcţii pe şantierele importantelor obiective ale planului de 6 ani de la Combinatul siderurgic Ga­laţi, Hidrocentrala ,,16 Februarie" de pe Argeş, combinatele chimice de la Craiova şi Tr. Măgurele, Uzina de aluminiu Slatina şi altele, însemnate sunt realizările obţinute în creşterea productivităţii muncii şi redu­cerea preţului de cost. Aşa cum arată comunicatul, prin creşterea nivelului tehnic al producţiei şi ridicarea conti­nuă a calificării cadrelor, productivita­tea muncii a crescut pe ansamblul in­dustriei cu 8 la sută faţă de 1962, pre­ţul de cost planificat a fost îndeplinit obţinîndu-se, prin reducerea cheltuieli­lor de producţie, economii suplimen­tare de 700 milioane lei. Con­centrîndu-şi atenţia spre ridicarea calităţii produselor, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industrie, desfăşurînd larg întrecerea socialistă organizată de sindicate, pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., au realizat maşini, instalaţii şi agregate cu performanţe superioare, bunuri de consum în sortimente variate, care satisfac tot mai mult exigenţele cumpărătorilor. O rodnică activitate au desfăşurat în 1963 şi oamenii muncii din agricultură. Dispunând de o bază tehnică-materială în continuă creştere (la sfîrşitul anu­lui trecut agricultura avea circa 65 000 de tractoare fizice, 62 000 semănători mecanice, 32 100 de combine pentru păioase, precum şi alte numeroase ma­şini agricole), lucrătorii ogoarelor au obţinut o producţie totală de cereale de circa 10,4 milioane tone, cu aproape 700 000 tone mai mult decît în 1962. Datorită măsurilor de stimulare mate­rială a crescătorilor de animale, s-au obţinut rezultate remarcabile şi în dez­voltarea sectorului zootehnic. La sfîr­şitul anului 1963 existau în G.A.S. şi G.A.C. 2,4 milioane bovine, 2,3 mi­lioane porcine, 6,3 milioane ovine, în­­registrîndu-se sporuri importante la bovine şi ovine. Pe temelia solidă a realizărilor dobîn­­dite în dezvoltarea economiei naţionale au fost luate noi măsuri privind ridi­carea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. In 1963, salariul real a crescut cu 4,6 la sută faţă de 1962. Cifrele consemnate în comunicat arată că în anul trecut s-au vîndut prin co­merţul socialist mărfuri în­ valoare de 57,5 miliarde lei, cu 7,7 la sută (în pre­ţuri comparabile) mai mult decât în anul precedent. Din bugetul statului s-au cheltuit pentru acţiuni social-cul­­turale 18,9 miliarde lei, cu 7,8 la sută mai mult decât în 1962. In primii pa­tru ani ai planului sesenat, din fondu­rile statului au fost construite 161 800 apartamente convenţionale, iar popu­laţia din mediul rural şi-a construit din fonduri proprii 383 000 locuinţe. Prin construirea în 1963 a circa 4 200 săli de clasă, înzestrarea învăţâmîntului profesional şi tehnic cu noi săli de cursuri, laboratoare şi ateliere, baza materială a învăţămîntului a cunoscut o continuă dezvoltare. Pentru studenţi au fost construite noi cămine cu 2 300 locuri şi cantine cu o capacitate de servire de 1 860 locuri într-o serie. Noi­le cinematografe cu 3 700 locuri, cele 4 staţii de televiziune date în folosinţă în anul trecut, 3 268 titluri de cărţi şi broşuri editate, tirajul sporit al ziare­lor, revistelor, numărul mare al abonaţi­lor la radio şi televiziune, arată că în anul trecut poporului nostru i s-au creat prin grija partidului şi guvernului noi posibilităţi de a-şi lărgi orizontul de cultură. Asistenţa medico-sanitară a populaţiei a continuat să se îmbunătăţească. Nu­mărul circumscripţiilor medico-sanitare a ajuns la 3 841, a sporit numărul ce­lor care au beneficiat de odihnă şi tra­tament în staţiunile balneo-climaterice şi colonii de copii, însumînd în anul trecut de peste 740 000 persoane. Rezultatele dobîndite prin munca en­tuziastă a întregului popor, în dezvol­tarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai material şi cultural au creat condiţii favorabile pentru reali­zarea cu succes a planului de stat pe (Continuare In pag. 3-a) T­urneu în Valea Jiului Teatrul de Stat „Al. Davilla“ din Piteşti a întreprins un lung turneu prin ţară. Prin­tre localităţile din Va­lea Jiului unde colec­tivul acestui teatru a dat spectacole se nu­mără şi Lupeni, Vul­can, Aninoasa, Lonea şi Petroşani. Comedia „Minciuna are picioare lungi“ de Eduardo de Filippo s-a bucurat de un deosebit succes. Inter­pretarea excepţională a actorilor Ion Dumi­trescu, Eftimie Po­­povici, Dem Niculescu, Ioana Ciomîrtan, Ana Barath şi Adriana Bre­­bulescu-Popovici a fost răsplătită prin ropote de aplauze. ION CRIŞAN impiegat de mişcare 0 inovaţie care aduce 9000000 lei economii 12 kg de metal la fiecare ţeavă. A­­ceasta este economia ce se realizează în urma aplicării inovaţiei propusă de inginerul Onofrei Parascan şi maistrul Gheorghe Apostoaie de la Uzina de ţevi din Roman. Inovaţia constă în modificarea cali­­brării valţurilor, creîndu-s® în acest fel posibilitatea ca pe aceleaşi valţuri să se lamineze ţevi la diametrul minim. Un calcul sumar arată că economiile ce se vor realiza intr-un an prin ino­vaţia respectivă vor ajunge la 9 000 000 Iei. PAUL IVANOVICI tehnician I Vedere din avion a blocurilor turn­a­j construite în cartierul Grigorescu­­ din Cluj Foto : E. CÄLATORU Prime de vechime pentru siderurgişti Zilele acestea la Combinatul side­rurgic Reşiţa au fost plătite prime de vechime muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor cu activitate rod­nică şi îndelungată în producţie. Printre cei care au beneficiat­ de aceste prime se numără jurnaliştii Dumitru Gropşanu, Vucu Stîngu, Grigore Şeitan, oţelarii FI. Călin, Iosif Fochi, laminoriştii Uie Păran şi Matei Bîtea, precum şi mulţi alţi siderurgişti. Suma totală a primelor de vechi­me plătite la acest combinat se ri­dică la 4 400 000 lei. In adunarea festivă care a avut loc recent la clubul uzinei „Lami­norul“ din Brăila au fost acordate la numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul uzinei, prime de vechime în valoare de 700 000 lei. Printre cei premiaţi se află şi Ion Mogoş, Costică Neacşu, Doru Grigo­re şi alţii. (Coresp. „Munca“) Creșterea producției în industria chimica Pregătiri de primăvară In toate gospodăriile agricole de stat din regiunea Ploieşti se fac in­tense pregătiri pentru campania de primăvară. Mecanizatorii de la G.A.S. Stîlpu, Movila Vulpii, Săhă­­teni, Rîmnicu Sărat şi din celelalte unităţi revizuiesc acum ultimele tractoare şi maşini agricole. Pe întregul Trust Gostat Ploieşti au fost reparate şi revizuite 90 la sută din numărul de tractoare, se­mănători, grape cu discuri şi alte­­ utilaje şi 75 la sută din numărul Instalaţiilor de aspersiune prevă­zute. Numai în această lună, lucră­torii din gospodărie trustului Plo­ieşti au transportat în vii şi livezi peste 10 000 tone de îngrăşăminte naturale. In acelaşi timp, gospodă­riile agricole de stat s-au aprovizio­nat cu peste 5 000 tone de îngrăşă­minte chimice care vor fi admi­nistrate pe ogoare în primăvară. 184 tone de sămînţă au fost condiţiona­te, obţinîndu-se rezultate bune. (Coresp. „Munca") „...Obţinînd rezultate peste media realizărilor tovarăşelor lor de muncă, au fost eviden­ţiate lună de lună filatoarea Veronica Vasilescu, bobina­­toarea Silvia Goian...“. (Din darea de seamă a comitetu­lui sindical de la secţia filatură pieptănată a fabricii „Dorobanţul“­­Ploieşti). O fărîmiţă de fată. Abia dacă o bagi de seamă lingă ma­şină. Aşa pare de mică. Ne­gricioasă şi iute foc. Cu nişte ochi mari în care irizările pozna­şe sînt parcă domolite de o lu­mină adîncă, mărturisind maturi­tate, chibzuinţă. E Veronica Vasi­lescu, filatoare „veche" (lucrea­ză doar de 6 ani la fabrica „Do­robanţul" !) măcar că nu are de­cit 23 de ani. — Tu, Veronică, parcă te-ai născut aici, lîngă maşină, aşa te ascultă! Îşi plecă puţin capul pe umăr, privind către cel care îi spune asemenea lucruri, şi zîmbi. Are un fel aparte de a zîmbi — cu o­­chii, cu faţa, cu mîinile care frea­mătă de bucuria muncii. Parcă ar vrea să zică: „Nu zău, ce-ţi dă prim cap ? ! Numai că puţintică dreptate parcă tot ai — tare mi-i dragă maşina şi, ca om care mun­ceşte şi-şi iubeşte meseria, chiar că lîngă ea m-am născut, dacă îţi place să zici aşa...". N-a zis cu glas tare niciodată asemenea cuvinte, dar în tot ceea ce face le spune în fiecare zi. In fond nu face nimic deosebit. Muncește și atît. Atît ? ...își luau filatoarele angaja­mente. Fiecare după puterile sale. — Eu, și glasul îi răsuna si­gur, zic că voi da peste norma mea, 1 kg. de fire pe zi! Din carnetul REPORTERULUI Celelalte filatoare au privit lung la Veronica. — Oi fi avînd tu vreun secret, de-ți iei un, așa angajament. Dar Vero­ikca nu avea nici un secret. Se gîndise mult cînd își luase un asemenea angajament. Și-l fondase pe elemente foarte concrete, la îndemîna tuturor to­varăşelor sale. Era vorba de o mai bună organizare a celor 480 de minute de lucru. Ca să nu mai stea să umble după material în timpul schimbului, a început să vină la lucru cu 15 minute mai devreme ca să-şi asigure aprovi­zionarea maşinii cu materie pri­mă pentru toată ziua. Apoi şi-a mărit atenţia asupra înlocuirii ţevilor şi asupra continuităţii fi­relor (ca să nu aibă fire rupte şi ţeava să nu se încarce) pentru ca maşina să nu meargă în gol. — Păi, asta ştie fiecare! — Ce, eu zic că nu ştie ?! Nu­mai că uneori asemenea lucruri se mai uită... Se uitau ele şi altele. Mai cu seamă „se uitau“ unele filatoare stînd de vorbă la capătul mașinii. Nu stăteau mult, cîteva minute, dar dacă în acest timp se rupea un fir și o țeavă nu se încărca ? Și asta de cîteva ori în 8 ore în­semna cîteva sute de grame de fire în minus. — Dacă am ceva de vorbit, vorbesc în pauză, sau după schimb. Aşa, lingă maşină, tot n-ai ce să vorbeşti prea mult, e zgomot... Socoteală simplă, însă toate a­­ceste elemente, cunoscute şi răs­cunoscute, îmbinate cu conştiin­ciozitatea muncitoarei ce-şi face pe deplin şi din convingere me­seria îndrăgită, au făcut ca în dreptul numelui filatoarei comu­niste Veronica Vasilescu să apa­ră lună de lună însemnarea: „E­­videnţiată în întrecerea socialis­tă". Lingă această însemnare a­­pare şi specificaţia că dă lunar aproape 30 kg. fire peste plan şi că obţine economii de materie primă (curăţindu-şi maşina, con- M. COLESIU 1Continuare In pag. 3-a) Rezultatul calcului făcut de maistrul miner Aurel Braica este îmbucurător. Brigada condusă de mi­nerul Ioan Tautul şi-a depăşit planul cu 30 la sută. Astfel ea se menţine în fruntea întrecerii socialiste ce se desfaşoara în sectorul V de la Exploatarea minieră Săsar-Baia Mare. Fot­a­l de AC „Micşorăm timpul de reparaţii la cald“ Dezbaterea cifrelor de plan a pri­lejuit colectivului nostru o temeinică analiză asupra posibilităţilor de sporire a producţiei de oţel pe me­tru pătrat suprafaţă vatră cuptor şi zi calendaristică. Ne-am oprit în­deosebi asupra timpului de staţio­nare a agregatelor pentru reparaţii, chibzuind în ce chip poate fi redus. Din discuţii a reieşit limpede că me­todele folosite pînă acum nu mai corespund ritmului înalt de creştere a producţiei. Pentru găsirea soluţii­lor noi, îndeosebi la reparaţiile exe­cutate la cald, care sunt mai frec­vente, un sprijin preţios am primit din partea comitetului sindicatului, care a întreprins un studiu, prin co­misia inginerilor şi tehnicienilor. Acest studiu, realizat cu multă competenţă tehnică, a confirmat pă­rerile oţelarilor. S-a demonstrat că, datorită presiunii scăzute a aerului comprimat, durata de curăţire a ve­­trelor cuptoarelor intrate în repara­ţie durează în medie o oră şi jumă­tate. Executînd manual operaţia de aşternut magnezita pe vatră, abia de pridideam în două ore. In final, durata medie a unei reparaţii cu­rente la cald a vetrei se ridica la 7 ore. Pentru noi era deci limpede ca tocmai asupra acestei operaţii, cu durata mare, trebuie să acţio­năm mai mult, lucru pe care l-am şi făcut, elaborînd, cu sprijinul oţe­larilor, o nouă tehnologie care, după ce a fost experimentată, a fost in­trodusă în planul de măsuri tehnico­­organizatorice cu scopul de a fi a­­plicată la toate cuptoarele. Iată In ce constă noua metodă. Presiunea aerului a fost ridicată de la 3 la 5 atmosfere, iar insuflarea o facem cu 3 ţevi în joc de una. Rezultatul: timpul afectat acestor operaţii s-a redus cu 50 de minu­te. Am lărgit gama de utilizare a maşinii de forjat, încărcind cu ea, deci mecanizat, şi magnezita pe va­tră. Aici s-au ciştigat 90 de minu­te şi s-a uşurat efortul fizic. In scopul aderării cit mai perfecte a stratului de uzură la vetrele cup­toarelor, pentru a avea o durabi-ŞTEFAN TRIPŞA Erou al Muncii Socialiste, prim­­maistru la oţelăria nr. 2 a Combina­tului Siderurgic Hunedoara lu­ate mai mare, încălzim în prea­labil magnezita, timp de 30 de mi­nute, obţinînd o sudare rapidă, în proporţie de 70 la sută. Zgurizarea pereţilor cuptorului din spaţiul de elaborare şi a stratului de rezervă de pe vatra cu ţunder o executam înainte tot manual, pierzînd şi aici timp preţios. Acum, tot cu maşina de şarjat, o efectuăm în numai 30 de minute, în loc de o oră şi ju­mătate. De o mare însemnătate în apli­carea cu eficienţă a acestei metode este organizarea temeinică şi din timp a locului de muncă. Pe această linie se înscrie aprovizionarea cu materiale, magnezita ţunder etc., înainte cu 8 ore de începerea repa­raţiei planificate. Evităm astfel ori­ce situaţie de stagnare, stimulăm ritmicitatea fazelor. La reparaţiile executate la cald în cursul lunii ianuarie, am redus durata de staţionare a cuptoarelor de la 7 ore, media anului 1963, la numai 3 ore. în acest mod am con­tribuit direct la îmbunătăţirea indi­cilor de utilizare a agregatelor cu peste 150 kg oţel pe metru pătrat suprafaţă vatră cuptor şi zi calen­daristică. Desigur că prin folosirea metodei respective am făcut un mare pas in direcţia obţinerii unei producţii de metal mai mari, la nivelul sar­cinilor ce ne stau în faţă. Dar posi­bilităţile de a realiza cantităţi tot mai mari de oţel nu s-au epuizat, rezervele interne fiind practic neli­mitate, în continuare ne preocupăm de a găsi noi soluţii tehnice care să ne ajute să folosim cu randament ridicat agregatele de care dispu­nem. Recent, studiind literatura de (Continuare în pag. 3-a) Laboratorul Central al Ministe­rului Industriei Uşoare (clişeul de sus) se ocupă cu analizarea produselor textile, a materiilor prime, a produselor auxilia­re şi efectuează analize privind pro­cesul tehnologic de fabricaţie, precum şi analiza apelor tehno­logice folosite în întreprinderi şi controlul apelor reziduale. Dotat cu aparatură din cea mai mo­dernă şi cu cadre de specialişti bine pregătiţi laboratorul cen­tral al M.I.U. contribuie la îm­bunătăţirea calităţii produselor şi a procesului tehnologic în uni­tăţile din cadrul acestui minister. Foto: R. CRISTESCU Pentru înfrumuseţarea oraşului In serele de flori ale întreprin­derii de gospodărire a oraşului Ba­cău grădinarii pregătesc de pe acum podoaba de vară a parcurilor şi spaţiilor verzi ale oraşului. Peste 200 000 răsaduri de flori ca : Bego­­nii, Betunii, Cineraria, Salina etc., au fost deja repicate şi butăşite. De­­ asemenea, se lucrează intens la efectuarea a diferite alte operaţii specifice grădinăritului. Pentru lăr­girea bazei floricole, necesare în­frumuseţării oraşului, s-a luat mă­sura construirii unor noi sere de flori în cartierul Steaua Roşie. Până în prezent au şi fost date în folo­sinţă două sere cu o suprafaţă de 500 mp, precum şi o centrală ter­mică. Astfel, s-au creat condiţii ca în acest an serele întreprinderii de gospodărire orăşenească să producă un milion răsaduri de flori pentru împodobirea spaţiilor verzi, parcu­rilor şi grădinilor oraşului. (Coresp. „Munca“)

Next