Munca, martie 1964 (Anul 20, nr. 5075-5100)
1964-03-01 / nr. 5075
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. De la fiecare sondă obţinem o producţie sporită de ţiţei De cîteva luni, schela noastră se menţine în fruntea întrecerii cu celelalte unităţi ce aparţin trustului Piteşti. Bogată în rezultate a fost pentru noi şi prima lună a anului curent. Mergînd pe linia perfecţionării continue a muncii şi asigurarea funcţionării fără întrerupere a sondelor, am reuşit să depăşim producţia globală cu 3 la sută, iar producţia marfă cu 2,3 la sută. Succese importante au fost obţinute şi în privinţa creşterii productivităţii muncii, ale cărei prevederi au fost sporite cu 2,9 la sută, iar valoarea economiilor înregistrate peste plan la preţul de cost depăşesc suma de 300 000 lei. La obţinerea acestor succese ca şi a celor ce li s-au adăugat în cursul lunii februarie, o contribuţie importantă au avut-o acele măsuri tehnico-organizatorice menite a contribui la eliminarea oricăror strangulări sau întreruperi în activitatea de producţie a sondelor în perioada iernii. In această direcţie noi am învăţat mult din necazurile pe care le-am avut în iarna trecută. Iată de ce încă înainte de sosirea iernii conducerea tehnică, cu sprijinul comitetului sindicatului, a luat măsurile necesare încît lucrul să se desfăşoare în mod normal la fiecare loc de muncă indiferent de condiţiile atmosferice. Astfel, fiecărui sector i s-au asigurat în conservare, gata oricînd pentru intrarea în producţie, cîte 2—3 trolii, măsură ce a condus la eliminarea aproape în întregime a prelungirii opririlor, datorită defectării troliilor. Dotarea brigăzilor de intervenţii cu întreg setul de scule, precum şi organizarea lor pe sectoare, au fost, de asemenea, măsuri care au avut ca efect îmbunătăţirea activităţii de intervenţii, activitate ce se oglindeşte în operativitatea cu care s-au făcut aceste lucrări, în creşterea cu peste 6 la sută a timpilor productivi faţă de cei realizaţi cu o lună-două în urmă. La rezultatele obţinute de noi pe linia îndeplinirii ritmice şi la toţi indicii a sarcinilor de plan din primele zile ale anului, un cuvînt hotărîtor de spus l-a avut extinderea judicioasă a tehnicii noi. De fapt aceasta este direcţia principală spre care noi ne-am îndreptat, în mod deosebit, atenţia anul acesta. In stabilirea metodelor şi a mijloacelor folosite în aplicarea lor, s-au avut în vedere atît rezultatele economice obţinute de alte unităţi similare din ţară şi de peste hotare cît şi eficacitatea acestora în condiţiile de zăcămînt ale schelei noastre. Procesul de recuperare secundară este una din metodele ce se aplică cu rezultate bune de cîţiva ani. Incepînd cu 1964, în urma unui studiu documentat, la care au fost atraşi majoritatea inginerilor şi tehnicienilor, noi am trecut la aplicarea acestui proces pe blocuri de zăcămînt. Astfel, în blocurile unde cantitatea de ţiţei este mai mare, injecţia a fost concentrată, ceea ce a făcut ca debitul brut al sondelor să crească. Efectul în cursul lunii ianuarie schela a realizat, numai pe seama aplicării procesului de recuperare secundară, un plus de 19 la sută din totalul volumului de ţiţei extras. In cadrul acţiunilor de promovare a tehnicii noi, un accent deosebit au pus conducerea administrativă şi comitetul sindicatului pe studierea condiţiilor optime de exploatare a fiecărei sonde în parte. Astfel, în funcţie de producţia zilnică, de adincimea stratului, de observaţiile făcute de geologi, au fost iniţiate o serie de măsuri ca: cimentări selective, resăpări, adiţionări etc., operaţii care, pe lingă un plus de producţie, au avut ca efect reducerea declinului de zăcămînt. Prin efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale, bunăoară, producţia sondei 679 a crescut cu 25 la sută, iar în urma adiţionării sondei 686 producţia acesteia a sporit cu aproape de trei ori. La aplicarea celor mai corespunzătoare măsuri tehnologice de exploatare o contribuţie de seamă aduc şi analizele lunare ce se fac în prezenţa conducătorilor proceselor de producţie din fiecare secţie. Faptul că ei urmăresc zilnic comportarea fiecărei sonde în producţie le dă posibilitatea să facă întotdeauna propuneri judicioase pentru remedierea unor defecţiuni, propuneri cărora noi le acordăm prioritate în soluţionare. La analiza făcută la sfîrşitul lunii decembrie, de pildă, maistrul Alexandru Apostol a propus ca la sonda 756 să fie mărit diametrul pompei, măsură ce a fost aplicată imediat, rezultînd prin aceasta un plus de producţie de 3 tone la zi. Tot el a propus la sonda 215 schimbarea adîncimii de fixare a pompei, obţinîndu-se un plus de 2 tone ţiţei pe zi. Propuneri la fel de preţioase, a căror aplicare a dus la folosirea mai bună a fondului de sonde, au făcut şi inginerii Patrichi Cristea, Vasile Dumitru şi alţii. Pentru a ilustra eficacitatea gîndirii creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor schelei noastre, este suficient dacă mai dăm un singur exemplu. Procesul de înhibitare cu proteină hidrolizată şi hexametafosfat era de obicei întrerupt în perioadele de iarnă. Avînd la dispoziţie un bogat material documentar, existent la biblioteca cabinetului tehnic, inginerul Nicolae Păuna a procedat la înlocuirea fabricatoarelor existente cu fubricatoare încălzite direct de către fluidul extras de la puţ, măsură care a făcut posibilă continuarea şi pe timp de iarnă a procesului de înhibitare. In acest fel am obţinut un lucru greu de realizat în perioada de iarnă, şi anume, prelungirea duratei de funcţionare a pompelor, ceea ce a avut ca efect mărirea distanţei între două intervenţii, deci cîştigarea de plus de producţie, reducerea cheltuielilor. Studierea şi aplicarea celor mai bune metode de exploatare a sondelor, antrenarea brigăzilor de intervenţii pentru a executa numai lucrări de bună calitate şi la timp, iată aşadar cîteva din măsurile mai importante care au ajutat colectivului nostru să pornească bine de la începutul anului, condiţie de care depinde în mare măsură cîştigarea întrecerii. Conducerea schelei, sprijinită de comitetul sindicatului, va continua să ia măsuri eficiente, încît succeselor de pînă acum să li se adauge altele şi mai mari, să întîmpinăm a XX-a aniversare a eliberării patriei cu angajamentele îndeplinite şi depăşite. VALERIAN DAVIDOIU inginer şef schela de extracţie Găeşti Anul XX nr. 5075 DUMINICĂ 1 MARTIE 1964 4 pagini 20 bani MESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzîd cu plăcere la rugămintea Comitetului internaţional de pregătire al Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională, doresc să adresez conferinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de profunda mea simpatie faţă de iniţiativa dv.Problemele care formează obiectul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre care afectează destinele tuturor popoarelor. Suprema garanţie a păcii, necesitate imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarmarea generală şi totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărţită în zilele noastre de cauza independenţei naţionale a popoarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde în bună măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, Guvernul Republicii Populare Române a supus Adunării Generale O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale ar urma să le ia pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreună cu alte 25 de delegaţii, delegaţia română a prezentat un proiect de Declaraţie internaţională în această problemă care, conform hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării finale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Sîntem convinşi că principiile şi idealurile înscrise în proiectul de Declaraţie prezentat la O.N.U. vor găsi înţelegere şi aprobare din partea tuturor guvernelor ca şi a organizaţiilor de tineret din lumea întreagă. însăşi conferinţa dv. constituie o manifestare a dorinţei şi a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber şi egal în drepturi cu celelalte. Urez deplin succes conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Pregătiri pentru plantarea pomilor Livezile din regiunea Ploieşti vor spori in acest an cu încă 1450 de hectare. Din acestea, 900 de hectare vor fi plantate în primăvară pe terenuri în pantă, terenuri improprii agriculturii. Cele mai mari suprafeţe se vor planta în raioanele Teleajen, Cislău şi Tîrgovişte. Pînă acum s-au executat gropi pe 650 de ha, iar materialul săditor este asigurat din pepinierile regiunii. (Coresp. „Munca“) Se întăreşte baza legumicolă Anul acesta în regiunea Oltenia se va dezvolta simţitor sectorul legumicol, încă de pe acum consiliul agricol regional a luat o serie de măsuri. Astfel, prin „Agrosem“-Oltenia au fost asigurate pentru sectorul colectivist, 30 tone seminţe de roşii, vinete şi ardei, 40 tone sămînţă de ceapă, 450 tone mazăre şi fasole de sămînţă. în anul acesta baza legumicolă numai în sectorul colectivist va ajunge la 18 000 de hectare, contribuind la mai buna aprovizionare a oamenilor muncii cu legume şi zarzavaturi. (Coresp. „Munca“) La S.M.T. Radomireşti, regiunea Argeş, repararea tractoarelor şi utilajelor agricole s-a terminat, în clişeu, se fac ultimele verificări la un lot de tractoare reparate A 5000-a tonă cărbune cocsificabil peste plan Pentru realizarea unui randament mediu de 1.500 tone cărbune pe post, aşa cum s-au angajat în întrecerea socialistă ce o desfăşoară în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei, minerii de la Uricani sunt ajutaţi de comitetul sindicatului să aplice în toate abatajele cele mai productive metode de lucru. O largă extindere au căpătat în ultimul timp armarea mixtă, puşcarea selectivă şi extragerea a două cîmpuri de cărbune pe aripă şi schimb. In asemenea condiţii, marea majoritate a brigăzilor obţin randamente ridicate la nivelul celor mai bune brigăzi, ca cele conduse de minerii Stancu Teodorescu, Aurel Drăghici şi Gheorghe Mihtie. Ca urmare a acestui fapt, în cursul lunii februarie productivitatea muncii a crescut în abataje în medie la peste 1.500 tone cărbune pe post. S-au realizat, astfel, de la începutul anului pînă în prezent 5 000 tone cărbune cocsificabil peste prevederile planului. (Coresp. „Munca") Spre lacurile pitoreşti ale ţării In fiecare sîmbătă, Gara de Nord din Capitală cunoaşte o animaţie deosebită. Oameni de toate virsteţe, echipaţi de munte, cu schiurile pe umăr, impinzesc tot peronul. Numai cu trenul special O.N.T. au plecat ieri pe Valea Prahovei peste 1 000 de excursionişti, dintre care numeroşi muncitori de la Uzina „Armătura“, de la Filatura Romînească de Bumbac, Întreprinderea de Transporturi Bucureşti, etc. Dar, Gara de Nord nu este singurul loc de plecare. Din faţa uzinelor, intreprinderior şi instituţiilor Capitalei au pornit spre pitoreştite locuri ale patriei 50 de autocare ale O.N.T. Carpati. Din satele regiunii, un număr mare de colectivişti au plecat in excursii pe diferite trasee, in cadrul căora vor face şi schimburi de experienţă cu gospo- dăriile agricole fruntaşe. Astfel 74 de colectivişti din comuna Fierbinţi, raionul Urziceni, au pornit cu avocatele spre Bacău, Bicaz, Braşov, Valea Prahovei. Cu acest prilej, ei vor vizita G.A.C. Harman de lingă Braşov. Mulţi iubitori de sport vor face azi o excursie la Piteşti, unde vor urmări meciul de fotbal dintre echipele Dinamo Piteşti şi Steaua. In clişeu , ieri, în Gara de Nord, înainte de pietatea trenului cu excursionişti. Vedere parţială a Combinatului chimic de la Borzeşti Foto : P. COZIA CU sema APARATELOR.... Presa, radioul şi televiziunea transmit aproape zilnic veşti care nu pot lăsa indiferent pe nici un cetăţean al patriei noastre: încă 0 blocuri date in folosinţă de constructorii din oraşul..., încă un complex alimentar sau un cămin studenţesc au fost construite în cartierul... şi nu există om, fie el din Baia Mare, Suceava, Tr. Severin sau Călăraşi, care să nu realizeze imediat închizînd numai ochii, imaginea tonică şi graţioasă a acestor construcţii moderne. Pentru că ele au intrat în conştiinţa noastră, a fiecăruia, şi sunt acolo o prezentă vie, chiar și iară să le vezi la fața locului. Uneori sînt atît de multe la un loc, incit aproape că nu ajunge alfabetul pentru a le numerota • blocul A, B, C... iar dacă tot nu s-au terminat o iei de la capăt : A 1, 13 3, C 2 etc. Nu de mult s-a anunțat darea în folosință a încă unui bloc dintre cele mai moderne, ,,mobilat“ gata cu garnituri la ultimul cuvint al „modei“ şi în apartamen-Vă prezentăm: UZINA DE MEDICAMENTE „BUCUREŞTI“ tele căruia au intrat oameni cu preocupări tot dintre cele mai moderne, ştirea suna cam aşa: in primele zile ale lui noiembrie 1963, noua uzină de medicamente ,,Bucureşti“ a dat primele şarje de piramidon şi vitamină C. Deci e vorba de blocul V.P. căruia oamenii din preajma locului ii spun aşa numai cind sunt foarte grăbiţi, altfei ii alintă cu dragoste şi pufin umor, pronunţâmdu-i numele întreg: Blocul „Vitamina şi Piramidonul". De fapt, uzina mai produce şi novalgin, dar cum efectele lui sunt cam aceleaşi cu ale piramidonului, porecla s-a simplificat. In autobuzul care ducea către noua uzină o conversaţie aproape generală între pasageri, la care din cinci în cinci participa şi şoferul — deşi poleiul de pe şosea îi solicita multă atenţie — releva tocmai această dragoste şi mindrie cu care privesc oamenii tînărul obiectiv industrial: — Parc-ar fi un hotel de la Mamaia ! —• Da, da, acest bloc este ,,Perla“ din cartierul nostru. — E impresionant, nu-i așa ? Dar e numai începutul viitorului combinat ! Cind va fi gata, atunci să vedeţi! — Nici n-o să mai îndrăznească bolile să se apropie de noi! Si, bine dispuși, oamenii au coborît indreptîndu-se spre intrarea uzinei marcată de o aripă ridicată parcă pentru zbor. Pe cifiva i-ahi intîlnit apoi la locurile lor de muncă. Supravegheau bunul mers al liniilor automate ale instalaţiilor. Aparent, muncitorii uzinei nu au mare lucru de făcut. Se plimbă de la un reactor chimic la altul, citesc pe ceasul de control ceva, mai pun mina pe un buton, pot chiar să privească pe geam minute întregi, mai ales că pereţii exteriori sunt din sticlă, pe toate etajele clădirii, iar citesc ceva la un aparat de control, mai deschid un caiet şi notează una sau alta... Asta numai aparent. Căci gîndul operatoarei Constanţa Dumitrescu, care lucrează în secţia unde se fabrică piramidonul, urmăreşte parcă moleculă cu moleculă reacţiile complexe ale fazei de diazotare, în ciuda faptului că instalaţiile complicate ascund privirii procesul, lăsînd-o să-l constate şi să-l determine numai prin ochii aparatelor de control. La fel munceşte şi operatorul Cornel Dumitrescu, la faza de reducere, unde trebuie să se obţină în final, tot dirijat din butoane, sulfonatul de aminoantipirină. Pe acesta îlpreia prin conducte instalaţia de formilare, la care lucrează în acelaşi mod Nicolae Sebe, şi aşa OLGA ŢICLEANU (Continuare în pag. 3-a) OO C» OC CX OC CC 3C OO OC OO OC OC O OO 3C OO 30 OO OO OC OC OO »5 Noul din regiune în imagini în holul mare al clubului Rafinăriei Ploieşti-Sud s-a deschis ieri o expoziţie organizată de Consiliul local al sindicatelor cu lucrări ale fotografilor amatori din oraşul şi raionul Ploieşti. Aici sunt expuse peste 230 fotografii executate de membrii cercurilor de fotografi amatori de pe lingă sindicatele din oraş şi raion. Ele înfăţişează aspecte din munca şi viaţa petroliştilor, a constructorilor de utilaj petrolier şi chimic, peisaje industriale moderne ale noilor instalaţii, imagini din frumuseţile naturale din regiune etc. (Coresp. „Munca") Studenţii fără frecvenţă in prima sesiune de examene din acest an în a doua jumătate a lunii martie, studenţii din învăţămîntul superior fără frecvenţă încep prima sesiune de examene din acest an universitar. Pentru ca pregătirea muncitorilor, tehnicienilor, învăţătorilor şi a celorlalţi oameni ai muncii care urmează aceste cursuri să se desfăşoare în condiţii cît mai bune, Ministerul Invăţămîntului a organizat, pe lîngă consultaţiile date în centrele universitare, cercuri de studii în oraşele Ploieşti, Arad, Lugoj, Şomcuţa Mare, Cehu Silvaniei. Cercurile de studii sunt îndrumate de cadre ale institutelor de învăţămînt superior din Bucureşti şi din alte centre universitare. în cadrul lor au loc lecţii de sinteză, consultaţii individuale şi pe grupe, seminarii şi aplicaţii practice de laborator. Totodată, studenţii din învăţămîntul fără frecvenţă primesc din partea facultăţilor planuri de învăţămînt, programe de studii, grafice şi cursuri litografiate, liste bibliografice etc. Numărul studenţilor care urmează în acest an universitar cursurile fără frecvenţă este cu 4 200 mai mare faţă de anul precedent. (Agerpres) Deschiderea Expoziţiei anuale de grafică Sîmbătă s-a deschis în sala Dalles Expoziţia anuală de grafică, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici. Expoziţia cuprinde peste 400 de lucrări : gravuri, desene, acuarele, afişe, caricaturi, ilustraţii, unele apărute în diferite publicaţii, iar altele inedite semnate de peste 200 graficieni din întreaga ţară. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Vasile Dobrian, secretarul secţiei de grafică a Uniunii Artiştilor Plastici. (Agerpres) . Săptămîna viitoare pe ecrane Săptămîna viitoare vor rula pe ecranele cinematografelor din Capitală următoarele premiere: filmul „Foto Haber“, o producţie a studiourilor din R.P. Ungară, filmul „Scano Boa“, o coproducţie italospaniolă, „Renul alb“, o realizare a cineaştilor finlandezi. De asemenea, va fi prezentat un nou program de filme documentare de scurt metraj, realizate de studioul Alex. Sahia: „Ochii oraşului meu“, „Orchestra ultrasunetelor“, „Linişte“, „Comoara". Pe tema ameliorării cerealelor Referatele prezentate la sesiunea anuală a Institutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fundulea, încheiată sîmbătă, au sintetizat principalele rezultate ale cercetărilor efectuate în ultimii ani. în domeniul ameliorării cerealelor au fost prezentaţi cei mai valoroşi hibrizi dubli de porumb creaţi de institut, în zonele de cîmpie din sudul şi vestul ţării, în condiţii de cultură neirigată şi irigată. De asemenea, au fost înfăţişate rezultatele experienţelor cu hibrizi de sorg pentru boabe. Tot în domeniul ameliorării au fost caracterizate noile soiuri de mazăre şi floarea soarelui ce urmează să fie înmulţite pentru a fi extinse în cultură. In ce priveşte agrotehnica, referatele susţinute au tratat rezultatele folosirii diferitelor forme de îngrăşăminte cu azot şi influenţa spaţiului de nutriţie asupra producţiei la hibrizi dubli de porumb. Au fost expuse date privind cultura irigată a porumbului şi a griului. Referatele susţinute la sesiunea anuală au arătat, de asemenea, unele rezultate în domeniul producerii seminţelor de hibrizi dubli de porumb, rezistenţei la ger a soiurilor de grîu cultivate în ţara noastră, agrotehnicii culturii orezului şi unor plante de nutreţ, precum şi în legătură cu unele studii de genetică, fiziologie, chimie şi tehnologie, plante medicinale, şi folosirea izotopilor radioactivi în agricultură. (Agerpres)