Munca, martie 1964 (Anul 20, nr. 5075-5100)

1964-03-01 / nr. 5075

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. De la fiecare sondă obţinem o producţie sporită de ţiţei De cîteva luni, schela noastră se menţine în fruntea întrecerii cu celelalte unităţi ce aparţin trustului Piteşti. Bogată în rezul­tate a fost pentru noi şi prima lună a anului curent. Mergînd pe linia perfecţionării continue a muncii şi asigurarea funcţionării fără întrerupere a sondelor, am reuşit să depăşim producţia globală cu 3 la sută, iar produc­ţia marfă cu 2,3 la sută. Succese importante au fost obţinute şi în privinţa creşterii productivităţii muncii, ale cărei prevederi au fost sporite cu 2,9 la sută, iar va­loarea economiilor înregistrate peste plan la preţul de cost de­păşesc suma de 300 000 lei. La obţinerea acestor succese ca şi a celor ce li s-au adăugat în cursul lunii februarie, o contri­buţie importantă au avut-o acele măsuri tehnico-organizatorice me­nite a contribui la eliminarea ori­căror strangulări sau întreruperi în activitatea de producţie a son­delor în perioada iernii. In a­­ceastă direcţie noi am învăţat mult din necazurile pe care le-am avut în iarna trecută. Iată de ce încă înainte de sosirea iernii con­ducerea tehnică, cu sprijinul co­mitetului sindicatului, a luat mă­surile necesare încît lucrul să se desfăşoare în mod normal la fie­care loc de muncă indiferent de condiţiile atmosferice. Astfel, fie­cărui sector i s-au asigurat în con­servare, gata oricînd pentru in­trarea în producţie, cîte 2—3 tro­­lii, măsură ce a condus la elimi­narea aproape în întregime a prelungirii opririlor, datorită de­fectării troliilor. Dotarea brigăzi­lor de intervenţii cu întreg setul de scule, precum şi organizarea lor pe sectoare, au fost, de ase­menea, măsuri care au avut ca efect îmbunătăţirea activităţii de intervenţii, activitate ce se oglin­deşte în operativitatea cu care s-au făcut aceste lucrări, în creş­terea cu peste 6 la sută a timpi­lor productivi faţă de cei reali­zaţi cu o lună-două în urmă. La rezultatele obţinute de noi pe linia îndeplinirii ritmice şi la toţi indicii a sarcinilor de plan din primele zile ale anului, un cuvînt hotărîtor de spus l-a avut extinderea judicioasă a tehnicii noi. De fapt aceasta este direcţia principală spre care noi ne-am îndreptat, în mod deosebit, aten­ţia anul acesta. In stabilirea me­todelor şi a mijloacelor folosite în aplicarea lor, s-au avut în ve­dere atît rezultatele economice obţinute de alte unităţi similare din ţară şi de peste hotare cît şi eficacitatea acestora în condiţiile de zăcămînt ale schelei noastre. Procesul de recuperare secun­dară este una din metodele ce se aplică cu rezultate bune de cîţiva ani. Incepînd cu 1964, în urma u­­nui studiu documentat, la care au fost atraşi majoritatea inginerilor şi tehnicienilor, noi am trecut la aplicarea acestui proces pe blocuri de zăcămînt. Astfel, în blocurile unde cantitatea de ţiţei este mai mare, injecţia a fost concentrată, ceea ce a făcut ca debitul brut al sondelor să crească. Efectul­­ în cursul lunii ianuarie schela a realizat, numai pe seama aplică­rii procesului de recuperare se­cundară, un plus de 19 la sută din totalul volumului de ţiţei ex­tras. In cadrul acţiunilor de promo­vare a tehnicii noi, un accent deo­sebit au pus conducerea adminis­trativă şi comitetul sindicatului pe studierea condiţiilor optime de exploatare a fiecărei sonde în parte. Astfel, în funcţie de pro­ducţia zilnică, de adincimea stra­tului, de observaţiile făcute de geologi, au fost iniţiate o serie de măsuri ca: cimentări selective, resăpări, adiţionări etc., operaţii care, pe lingă un plus de produc­ţie, au avut ca efect reducerea declinului de zăcămînt. Prin efec­tuarea lucrărilor de reparaţii ca­pitale, bunăoară, producţia sondei 679 a crescut cu 25 la sută, iar în urma adiţionării sondei 686 producţia acesteia a sporit cu a­­proape de trei ori. La aplicarea celor mai corespunzătoare măsuri tehnologice de exploatare o con­tribuţie de seamă aduc şi ana­lizele lunare ce se fac în pre­zenţa conducătorilor proceselor de producţie din fiecare secţie. Faptul că ei urmăresc zilnic com­portarea fiecărei sonde în pro­ducţie le dă posibilitatea să facă întotdeauna propuneri judicioase pentru remedierea unor defec­ţiuni, propuneri cărora noi le a­­cordăm prioritate în soluţionare. La analiza făcută la sfîrşitul lu­nii decembrie, de pildă, maistrul Alexandru Apostol a propus ca la sonda 756 să fie mărit diametrul pompei, măsură ce a fost aplicată imediat, rezultînd prin aceasta un plus de producţie de 3 tone la zi. Tot el a propus la sonda 215 schimbarea adîncimii de fixare a pompei, obţinîndu-se un plus de 2 tone ţiţei pe zi. Propuneri la fel de preţioase, a căror aplicare a dus la folosirea mai bună a fondului de sonde, au făcut şi inginerii Patrichi Cris­­tea, Vasile Dumitru şi alţii. Pen­tru a ilustra eficacitatea gîndirii creatoare a muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor schelei noas­tre, este suficient dacă mai dăm un singur exemplu. Procesul de înhibitare cu proteină hidrolizată şi hexametafosfat era de obicei întrerupt în perioadele de iarnă. Avînd la dispoziţie un bogat ma­terial documentar, existent la biblioteca cabinetului tehnic, in­ginerul Nicolae Păuna a procedat la înlocuirea fabricatoarelor exis­tente cu fubricatoare încălzite di­rect de către fluidul extras de la puţ, măsură care a făcut posibilă continuarea şi pe timp de iarnă a procesului de înhibitare. In a­­cest fel am obţinut un lucru greu de realizat în perioada de iarnă, şi anume, prelungirea duratei de funcţionare a pompelor, ceea ce a avut ca efect mărirea distanţei între două intervenţii, deci cîşti­­garea de plus de producţie, redu­cerea cheltuielilor. Studierea şi aplicarea celor mai bune metode de exploatare a son­delor, antrenarea brigăzilor de intervenţii pentru a executa nu­mai lucrări de bună calitate şi la timp, iată aşa­dar cîteva din mă­surile mai importante care au a­­jutat colectivului nostru să por­nească bine de la începutul a­­nului, condiţie de care depinde în mare măsură cîştigarea între­cerii. Conducerea schelei, spriji­nită de comitetul sindicatului, va continua să ia măsuri eficiente, încît succeselor de pînă acum să li se adauge altele şi mai mari, să întîmpinăm a XX-a aniversare a eliberării patriei cu angajamen­tele îndeplinite şi depăşite. VALERIAN DAVIDOIU inginer şef schela de extracţie Găeşti Anul XX­­ nr. 5075 DUMINICĂ 1 MARTIE 1964 4 pagini 20 bani M­ESAJUL adresat de tovarăşul Ion Gh­eorghe Maurer Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională de la Florenţa Răspunzîd cu plăcere la rugă­mintea Comitetului internaţional de pregătire al Conferinţei internaţio­nale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi indepen­denţă naţională, doresc să adresez conferinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi participanţii de pro­funda mea simpatie faţă de iniţia­tiva dv.­­Problemele care formează obiec­tul dezbaterilor dv. sunt probleme arzătoare ale epocii noastre care a­­fectează destinele tuturor popoare­lor. Suprema garanţie­­ a păcii, nece­sitate imperioasă pentru progresul material şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarma­rea generală şi totală. Totodată, cauza păcii nu poate fi despărţită în zilele noastre de cau­za independenţei naţionale a po­poarelor. Rezolvarea pozitivă a acestor pro­bleme vitale depinde în bună mă­sură de poziţia şi­ contribuţia tine­retului, viitorul omenirii. Pornind de la aceste considerente, Guvernul Republicii Populare Ro­mâne a supus Adunării Generale O.N.U., încă din 1960, examinarea unor măsuri pe care fiecare stat în parte şi organizaţiile internaţionale ar urma să le ia pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţe­legerii între popoare. La sesiunea a XVIII-a a Adunării Generale O.N.U., împreună cu alte 25 de de­legaţii, delegaţia română a prezentat un proiect de Declaraţie internaţio­nală în această problemă care, con­form hotărîrii adoptate, urmează să fie dezbătut în vederea elaborării fi­nale la cea de-a XIX-a sesiune a Adunării Generale. Sîntem convinşi că principiile şi idealurile înscrise în proiectul de Declaraţie prezentat la O.N.U. vor găsi înţelegere şi aprobare din par­tea tuturor guvernelor ca şi a or­ganizaţiilor de tineret din lumea întreagă. însăşi conferinţa dv. con­stituie o manifestare a dorinţei şi a hotărîrii tineretului lumii de a trăi în pace, într-o lume fără arme şi războaie, în care fiecare popor să fie liber şi egal în drepturi cu ce­lelalte. Urez deplin succes conferinţei în realizarea nobilelor sale ţeluri. Pregătiri pentru plantarea pomilor Livezile din regiunea Ploieşti vor spori in acest an cu încă 1450 de hectare. Din acestea, 900 de hectare vor fi plantate în primăvară pe te­renuri în pantă, terenuri improprii agriculturii. Cele mai mari supra­feţe se vor planta în raioanele Te­­leajen, Cislău şi Tîrgovişte. Pînă acum s-au executat gropi pe 650 de ha, iar materialul săditor este asigurat din pepinierile regiunii. (Coresp. „Munca“) Se întăreşte baza legumicolă Anul acesta în regiunea Oltenia se­ va dezvolta simţitor sectorul le­gumicol, încă de pe acum consiliul agricol regional a luat o serie de măsuri. Astfel, prin „Agrosem“-Ol­­tenia au fost asigurate pentru sec­torul colectivist, 30 tone seminţe de roşii, vinete şi ardei, 40 tone sămîn­ţă de ceapă, 450 tone mazăre şi fa­sole de sămînţă. în anul­ acesta baza legumicolă numai în sectorul colec­tivist va ajunge la 18 000 de hec­tare, contribuind la mai buna apro­vizionare a oamenilor muncii cu le­gume şi zarzavaturi. (Coresp. „Munca“) La S.M.T. Radomireşti, regiunea Argeş, repararea tractoarelor şi utilajelor agricole s-a terminat, în clişeu, se fac ultimele­ verificări la un lot de tractoare reparate A 5000-a tonă cărbune cocsificabil peste plan Pentru realizarea unui randament mediu de 1.500 tone cărbune pe post, aşa cum s-au angajat în în­trecerea socialistă ce o desfăşoară în cinstea celei de a XX-a aniver­sări a eliberării patriei, minerii de la Uricani sunt ajutaţi de comitetul sindicatului să aplice în toate aba­tajele cele mai productive metode de lucru. O largă extindere au căpă­tat în ultimul timp armarea mixtă, puşcarea selectivă şi extragerea a două cîmpuri de cărbune pe aripă şi schimb. In asemenea condiţii, marea ma­joritate a brigăzilor obţin randa­mente ridicate la nivelul celor mai bune brigăzi, ca cele conduse de mi­nerii Stancu Teodorescu, Aurel Dră­­ghici şi Gheorgh­e Mihtie. Ca urmare a acestui fapt, în cursul lunii fe­bruarie productivitatea muncii a crescut în abataje în medie la peste 1.500 tone cărbune pe post. S-au rea­lizat, astfel, de la începutul anului pînă în prezent 5 000 tone cărbune cocsificabil peste prevederile planu­lui. (Coresp. „Munca") Spre lacurile pitoreşti ale ţării In fiecare sîmbătă, Gara de Nord din Capitală cu­noaşte o animaţie deosebită. Oameni de toate vir­­steţe, echipaţi de munte, cu sch­iurile pe umăr, im­­pinzesc tot peronul. Numai cu trenul special O.N.T. au plecat ieri pe Valea Prahovei peste 1 000 de excursionişti, dintre care numeroşi muncitori de la Uzina „Armătura“, de la Filatura Ro­­mînească de Bum­bac, Întreprinderea de Transporturi Bucureşti, etc. Dar, Gara de Nord nu este sin­­gurul loc de plecare. Din faţa uzinelor, intreprinderi­­or şi instituţiilor Capitalei au pornit spre pitoreştite locuri ale patriei 50 de autocare ale O.N.T. Carpati. Din satele regiunii, un număr mare de colectivişti au plecat in excursii pe diferite trasee, in cadrul că­­ora vor face şi schimburi de experienţă cu gospo- dăriile agricole fruntaşe. Astfel 74 de colectivişti din comuna Fierbinţi, raionul Urziceni, au pornit cu av­­ocatele spre Bacău, Bicaz, Braşov, Valea Prahovei. Cu acest prilej, ei vor vizita G.A.C. Harman de lingă Braşov. Mulţi iubitori de sport vor face azi o excursie la Piteşti, unde vor urmări meciul de fotbal dintre echi­pele Dinamo Piteşti şi Steaua. In clişeu , ieri, în Gara de Nord, înainte de pie­tatea trenului cu excursionişti. Vedere parţială a Combinatului chimic de la Borzeşti Foto : P. COZIA CU sema APARATELOR.... Presa, radioul şi televiziunea transmit aproape zilnic veşti care nu pot lăsa indiferent pe nici un cetăţean al patriei noastre: încă 0 blocuri date in folosinţă de con­structorii din oraşul..., încă un complex alimentar sau un cămin studenţesc au fost construite în cartierul... şi nu există om, fie el din Baia Mare, Suceava, Tr. Severin sau Călăraşi, care să nu realizeze imediat închizînd numai ochii, imaginea tonică şi graţioasă a acestor construcţii moderne. Pentru că ele au intrat în conştiin­ţa noastră, a fiecăruia, şi sunt acolo o prezentă vie, chiar și iară să le vezi la fața locului. Uneori sînt atît de multe la un loc, incit aproape că nu ajunge alfabetul pentru a le numerota • blocul A, B, C... iar dacă tot nu s-au ter­minat o iei de la capăt : A 1, 13 3, C 2 etc. Nu de mult s-a anunțat darea în folosință a încă unui bloc din­tre cele mai moderne, ,,mobilat“ gata cu garnituri la ultimul cu­vint al „modei“ şi în apartamen-Vă prezentăm: UZINA DE MEDICAMENTE „BUCUREŞTI“ tele căruia au intrat oameni cu preocupări tot dintre cele mai mo­derne, ştirea suna cam aşa: in primele zile ale lui noiembrie 1963, noua uzină de medicamente ,,Bucureşti“ a dat primele şarje de piramidon şi vitamină C. Deci e vorba de blocul V.P.­ căruia oa­menii din preajma locului ii spun aşa numai cind sunt foarte gră­biţi, altfei ii alintă cu dragoste şi pufin umor, pronunţâmdu-i nu­mele întreg: Blocul „Vitamina şi Piramidonul". De fapt, uzina mai produce şi novalgin, dar cum e­­fectele lui sunt cam aceleaşi cu ale piramidonului, porecla s-a simplificat. In autobuzul care ducea către noua uzină o conversaţie aproape generală între pasageri, la care din cinci în cinci participa şi şo­ferul — deşi poleiul de pe şosea îi solicita multă atenţie — releva tocmai această dragoste şi min­­drie cu care privesc oamenii tî­­nărul obiectiv industrial: — Parc-ar fi un hotel de la Mamaia ! —• Da, da, acest bloc este ,,Per­la“ din cartierul nostru. — E impresionant, nu-i aș­a ? Dar e numai începutul viitorului combinat ! Cind va fi gata, atunci să vedeţi! — Nici n-o să mai îndrăzneas­că bolile să se apropie de noi! Si, bine dispuși, oamenii au coborît indreptîndu-se spre intrarea uzi­nei marcată de o aripă ridicată parcă pentru zbor. Pe cifiva i-ahi intîlnit apoi la locurile lor de muncă. Supravegheau bunul mers al liniilor automate ale instala­ţiilor. Aparent, muncitorii uzinei nu au mare lucru de făcut. Se plimbă de la un reactor chimic la altul, citesc pe ceasul de con­trol ceva, mai pun mina pe un buton, pot chiar să privească pe geam minute întregi, mai ales că pereţii exteriori sunt din sticlă, pe toate etajele clădirii, iar citesc ceva la un aparat de control, mai deschid un caiet şi notează una sau alta... Asta numai aparent. Căci gîndul operatoarei Constan­ţa Dumitrescu, care lucrează în secţia unde se fabrică piramido­nul, urmăreşte parcă moleculă cu moleculă reacţiile complexe ale fazei de diazotare, în ciuda faptului că instalaţiile compli­cate ascund privirii procesul, lă­­sînd-o să-l constate şi să-l determine numai prin ochii apa­ratelor de control. La fel mun­ceşte şi operatorul Cornel Dumi­trescu, la faza de reducere, unde trebuie să se obţină în final, tot dirijat din butoane, sulfonatul de aminoantipirină. Pe acesta îl­­preia prin conducte instalaţia de formilare, la care lucrează în a­­celaşi mod Nicolae Sebe, şi aşa OLGA ŢICLEANU (Continuare în pag. 3-a) OO C» OC CX OC CC 3C OO OC OO OC OC O OO 3C OO 30 OO OO OC OC OO »5 Noul din regiune în imagini în holul mare al clubului Rafină­riei Ploieşti-Sud s-a deschis ieri o expoziţie organizată de Consiliul lo­cal al sindicatelor cu lucrări ale fo­tografilor amatori din oraşul şi ra­ionul Ploieşti. Aici sunt expuse peste 230 fotografii executate de membrii cercurilor de fotografi amatori de pe lingă sindicatele din oraş şi raion. Ele înfăţişează aspecte din munca şi viaţa petroliştilor, a constructorilor de utilaj petrolier şi chimic, peisaje industriale moderne ale noilor insta­laţii, imagini din frumuseţile na­turale din regiune etc. (Coresp. „Munca") Studenţii fără frecvenţă in prima sesiune de examene din acest an în a doua jumătate a lunii mar­tie, studenţii din învăţămîntul su­perior fără frecvenţă încep prima sesiune de examene din acest an universitar. Pentru ca pregătirea muncitorilor, tehnicienilor, învăţătorilor şi a ce­lorlalţi oameni ai muncii care ur­mează aceste cursuri să se desfă­şoare în condiţii cît mai bune, Mi­nisterul Invăţămîntului a organizat, pe lîngă consultaţiile date în cen­trele universitare, cercuri de studii în oraşele Ploieşti, Arad, Lugoj, Şomcuţa Mare, Cehu Silvaniei. Cercurile de studii sunt îndrumate de cadre ale institutelor de învăţă­mînt superior din Bucureşti şi din alte centre universitare. în cadrul lor au loc lecţii de sinteză, con­sultaţii individuale şi pe grupe, se­­minarii şi aplicaţii practice de labo­rator. Totodată, studenţii din învă­ţămîntul fără frecvenţă primesc din partea facultăţilor planuri de învă­­ţămînt, programe de studii, grafice şi cursuri litografiate, liste biblio­grafice etc. Numărul studenţilor care urmează în acest an universitar cursurile fără frecvenţă este cu 4 200 mai mare faţă de anul precedent. (Agerpres) Deschiderea Expoziţiei anuale de grafică Sîmbătă s-a deschis în sala Dalles Expoziţia anuală de grafică, organi­zată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici. Expoziţia cuprinde peste 400 de lucrări : gravuri, desene, acuarele, afişe, caricaturi, ilustraţii, unele a­­părute în diferite publicaţii, iar alte­le inedite semnate de peste 200 gra­ficieni din întreaga ţară. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Vasile Dobrian, secretarul secţiei de grafică a Uniunii Artişti­lor Plastici. (Agerpres) . Săptămîna viitoare pe ecrane Săptămîna vii­toare vor rula pe ecranele cinemato­grafelor din Capi­tală următoarele premiere: filmul „Foto Haber“, o producţie­­ a stu­diourilor din R.P. Ungară, filmul „Scano Boa“, o coproducţie italo­­spaniolă, „Renul alb“, o realizare a cineaştilor finlan­dezi. De asemenea, va fi prezentat un nou program de filme documentare de scurt metraj, realizate de stu­dioul Alex. Sa­­hia: „Ochii ora­şului meu“, „Or­chestra ultrasune­telor“, „Linişte“, „Comoara". Pe tema ameliorării cerealelor Referatele prezentate la sesiunea anuală a Institutu­lui de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fundulea, încheiată sîmbătă, au sintetizat principalele rezultate ale cercetărilor efectuate în ultimii ani. în domeniul ameliorării cerealelor au fost prezentaţi cei mai valoroşi hibrizi dubli de porumb creaţi de institut, în zonele de cîmpie din sudul şi vestul ţării, în con­diţii de cultură neirigată şi irigată. De asemenea, au fost înfăţişate rezultatele experienţelor cu hibrizi de­ sorg pentru boabe. Tot în domeniul ameliorării au fost caracterizate noile soiuri de mazăre şi floarea soarelui ce urmează să fie înmulţite pentru a fi extinse în cultură. In ce priveşte agrotehnica, referatele susţinute au tratat rezultatele folosirii diferitelor forme de îngră­şăminte cu azot şi influenţa spaţiului de nutriţie asu­pra producţiei la hibrizi dubli de porumb. Au fost expuse date privind cultura irigată a porumbului şi a griului. Referatele susţinute la sesiunea anuală au arătat, de asemenea, unele rezultate în domeniul producerii se­minţelor de hibrizi dubli de porumb, rezistenţei la ger a soiurilor de grîu cultivate în ţara noastră, agroteh­nicii culturii orezului şi unor plante de nutreţ, precum şi în legătură cu unele studii de genetică, fiziologie, chimie şi tehnologie, plante medicinale, şi folosirea izotopilor radioactivi în agricultură. (Agerpres)

Next