Munca, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5101-5126)
1964-04-01 / nr. 5101
Pag. 2 CONFERINŢA LOCALA A SINDICATELOR DIN ORAŞUL BUCUREŞTI Oraşul Bucureşti, Capitala patriei noastre, cunoaşte în anii puterii populare o puternică dezvoltare şi înflorire, capătă pe zi ce trece o nouă înfăţişare. Reflectînd profundele transformări care au loc pe întreg cuprinsul patriei, pe harta Capitalei apar fabrici şi uzine noi, instituţii de artă şi cultură. Numeroasele cartiere noi de locuinţe — care au schimbat arhitectonica oraşului — parcurile şi grădinile, stadioanele şi sălile de sport dau Bucureştiului tinereţe, optimism şi robusteţe. Bucureştiul a devenit cel mai puternic centru industrial, social şi cultural al ţării, un oraş în care pulsează o bogată activitate economică, ştiinţifică şi cultural-artistică „Roadele muncii însufleţite desfăşurate de colectivele întreprinderilor din Capitală — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîntarea rostită la Conferinţa organizaţiei de partid a oraşului Bucureşti din februarie 1964 — îşi găsesc expresia in realizarea de către acestea, în cursul anului trecut, a unei producţii industriale de aproape 10 ori mai mare decit volumul din 1938. Producţia întreprinderilor bucureştene a crescut în ultimii 4 ani într-un ritm mediu anual de 15,7 la sută, superior ritmului mediu pe ţară; sporurile cele mai importante s-au obţinut in ramurile industriei grele — în chimie, metalurgia neferoasă, construcţii de maşini. In primii 4 ani ai sesenatului statul a alocat pentru oraşul Bucureşti investiţii în valoare de circa 19 miliarde lei , fonduri aproape egale cu cele alocate în 10 ani precedenţi". Realizări de seamă au fost obţinute în domeniul învăţămîntului şi culturii, în creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, în perioada 1960—1964 oamenilor muncii le-au fost date în folosinţă circa 50 000 apartamente, magazine cu o suprafaţă de peste 70 000 m.p. 800 săli de clasă, dispensare, cinematografe şi alte obiective social-culturale, iar prin unităţile comerciale ale Capitalei s-au vîndut anul trecut cu 52 la sută mai multe mărfuri faţă de 1959. Participanţii la Conferinţa locală a sindicatelor din oraşul Bucureşti au vorbit cu îndreptăţită mîndrie despre succesele remarcabile dobîndite sub conducerea partidului. Ca o răsplată binemeritată a vredniciei, peste 27 000 muncitori, ingineri şi tehnicieni din Bucureşti, care în anul trecut s-au situat în primele rînduri ale luptei pentru realizarea şi depăşirea planului, au fost distinşi în aceste zile cu titlul şi insigna de fruntaş în întrecerea socialistă, aproape 3 500 de brigăzi, echipe, secţii şi şantiere au primit diplome de colective fruntaşe, iar 5 întreprinderi au primit steagul de fruntaşă pe ramură de producţie în întrecerea socialistă peţară.. Distincţiile acordate constituie pentru oamenii muncii un puternic stimulent în obţinerea de noi şi valoroase succese în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Subliniind că succesele obţinute de oamenii muncii din Capitală în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. sunt rezultatul înfăptuirii politicii înţelepte a partidului, tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a apreciat că la aceste importante realizări o contribuţie de seamă au adus organizaţiile sindicale, îndrumate şi conduse de organizaţiile de partid, sindicatele au asigurat o largă desfăşurare a întrecerii socialiste, au organizat cu competenţă consfătuirile de producţie, au stimulat şi orientat iniţiativa creatoare a inovatorilor spre rezolvarea celor mai importante probleme ale producţiei, au îmbunătăţit simţitor activitatea cultural-educativă. Generalizînd experienţa pozitivă, educînd masele în spiritul atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă, al dragostei pentru meserie, sindicatele au contribuit la creşterea numărului celor ce şi-au însuşit calitatea de muncitor înaintat al zilelor noastre, de luptător în primele rînduri pentru realizarea unor indici înalţi de producţie. După ce a relevat activitatea multilaterală desfăşurată de sindicatele din Capitală, tovarăşul Florian Dănălache a vorbitpe larg despre sarcinile actuale puse de partid în faţa sindicatelor, despre sprijinul pe care acestea trebuie să-l acorde muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în îndeplinirea însufleţitoarelor angajamente luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Ţinînd seama de sarcinile importante ce revin industriei din Bucureşti, Consiliul local şi comitetele sindicatelor vor trebui să sprijine îndeaproape colectivele de muncă şi conducerile întreprinderilor în asimilarea şi realizarea noilor produse cu performanţe tehnice ridicate, la nivelul celor mai bune de pe piaţa mondială, în îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor de larg consum care să satisfacă exigenţele crescânde ale oamenilor muncii. Colectivele de muncă din Bucureşti, mobilizate de sindicate au acumulat o bogată experienţă în reducerea sistematică a preţului de cost, în obţinerea de economii şi beneficii peste plan. Dezvoltind această experienţă, sindicatele vor trebui să desfăşoare o muncă susţinută pentru ca angajamentele luate la începutul anului să fie sporite şi îndeplinite. Viaţa confirmă zi de zi că în toate fabricile şi uzinele noastre, pe şantierele de construcţii, la fiecare loc de muncă există numeroase rezerve care aşteaptă să fie valorificate. In continuare, vorbitorul a făcut recomandări pentru mai buna organizare a cursurilor de calificare, ridicarea calificării şi specializării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, îmbunătăţirea conţinutului activităţii cultural-educative desfăşurate de sindicate, pentru educarea oamenilor muncii în spiritul atitudinii noi, socialiste, faţă de muncă şi avutul obştesc, al patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. O sarcină importantă a sindicatelor este de a urmări îndeaproape înfăptuirea măsurilor de tehnica securităţii şi protecţia muncii, de a gospodări cu grijă fondurile de asigurări sociale. In încheiere, tovarăşul Florian Dănălache şi-a exprimat convingerea că muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Capitală, sub conducerea organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate în întrecerea socialistă, îşi vor dărui toată hărnicia şi capacitatea lor creatoare pentru ca în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei să obţină noi şi măreţe realizări pentru înflorirea Republicii Populare Rozînd muncitorii, inginerii şi tehnicienii în însuşirea, aplicarea şi generalizarea unor procedee tehnologice moderne, a unor metode de muncă înaintate, cum sunt : turnarea centrifugală, sudarea în mediu de bioxid de carbon şi sub flux şi altele care contribuie nemijlocit la creşterea productivităţii muncii. De asemenea, în conferinţă s-a subliniat sprijinul activ pe care organele sindicale l-au acordat inovatorilor, orientării acestora spre rezolvarea problemelor esenţiale din întreprinderi. Activitatea multilaterală desfăşurată în această direcţie a făcut posibil ca 75 la sută din sporul producţiei industriale, realizat în ultimii doi ani în întreprinderile Capitalei, să fie obţinut pe seama creş-Obiectivul central al întrecerii socialiste, organizată pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., îl constituie obţinerea de produse de înaltă calitate, la nivelul celor mai bune produse similare de pe piaţa mondială. Activitatea desfăşurată în acest domeniu de către organele şi organizaţiile sindicale din Capitală a fost larg dezbătută în conferinţă. Darea de seamă şi numeroşi vorbitori, printre care tovarăşii Nicolae Neacşu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Electronica“, Elena Nae, preşedintele comitetului sindicatului de la Fabrica de confecţii şi tricotaje, Gheorghe Codin, preşedintele comitetului sindicatului de la Uzina de pompe, au scos în evidenţă sprijinul dat de consiliul local organelor sindicale şi conducerilor tehnico-administrative pentru a întreprinde acţiuni concrete în vederea asimilării de noi produse cu performanţe şi caracteristici tehnice superioare, perfecţionării proceselor tehnologice, îmbunătăţirii muncii de cercetare şi proiectare, a activităţii controlului tehnic de calitate, îndrumate de consiliul local, comi-Intrarea în funcţiune a noilor obiective industriale înzestrate cu maşini şi agregate la nivelul tehnicii mondiale, reutilarea celor existente, procedeele tehnologice avansate impun continua ridicare a nivelului de pregătire profesională a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru a stăpîni şi folosi cu pricepere şi maximum de randament tehnica înaintată. Activitatea organelor sindicale şi a conducerilor tehnico-administrative în acest domeniu a fost analizată pe larg în conferinţa locală. In cuvîntul lor, tovarăşii loan T. Radu, preşedintele comitetului sindicatului de la Depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj, Vasile Gheorghiţă, directorul Fabricii de mase plastice,Viorica Tudor, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea de tricotaje „Crinul“, şi alţii au relevat preocuparea multilaterală care există în întreprinderi pentru creșterea calificării profesionale a oamenilor muncii. , Cu sprijinul consiliului local al sindicatelor, în anul trecut au fost organizate în întreprinderile Capitalei 1348 cursuri de calificare, ridicarea calificării şi de specializare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la care au participat peste 40 000 cursanţi. Rezultate bune în ridicarea calificării muncitorilor au fost obţinute la uzinele „23 August“, „Autobuzul“, „Electromagnetica“, „Danubiana“ şi altele. „Realizarea la un înalt nivel a noilor produse care au intrat în profilul aziPe măsura succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, a creşterii venitului naţional, partidul şi guvernul nostru alocă fonduri tot mai mari pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai. Numai în anul trecut, în întreprinderile Capitalei s-au cheltuit pentru uşurarea efortului fizic, înzestrarea maşinilor şi utilajelor cu dispozitive şi instalaţii menite să prevină accidentele, pentru igienă industrială, echipament de protecţie şi altele, peste 150 000 000 lei. Conferinţa a apreciat simţul de răspundere cu care consiliul local s-a ocupat de instruirea şi îndrumarea comitetelor sindicatelor pentru a urmări aplicarea de către cei ce organizează şi conduc producţia a tuturor măsurilor de tehnica securităţii şi protecţia muncii. Problemele protecţiei muncii au constituit anul trecut obiectul unei plenare a Consiliul local al sindicatelor. Ca urmare a măsurilor luate, a intensificării controlului obştesc în toate ramurile de producţie şi, îndeosebi, pe şantierele de construcţii, activitării productivităţii muncii. O bună experienţă au căpătat comitetul sindicatului şi întregul colectiv al uzinei „Electromagnetica". „La noi în uzină — arăta în cuvîntul său tovarăşul Gheorghe Dascălu, preşedintele comitetului sindicatului, — există o preocupare deosebită pentru creşterea productivităţii muncii, împreună cu conducerea administrativă am organizat expuneri, comunicări, informări privind noile realizări ale ştiinţei şi tehnicii; ne-am preocupat de extinderea metodelor avansate de muncă, de mai deplina folosire a suprafeţelor şi capacităţilor de producţie. Toate acestea au făcut ca în anul trecut, productivitatea muncii să crească peste plan cu 1,4 la sută“. retele sindicatelor împreună cu conducerile tehnico-administrative de la uzinele „Electromagnetica“, „Electroaparataj“ şi altele au organizat periodic consfătuiri cu beneficiarii pe tema îmbunătăţirii calităţii produselor. Comitetul sindicatului de la întreprinderea de tricotaje „Tinara Gardă“ a organizat schimburi de experienţă între secţiile productive cit şi cu alte întreprinderi similare, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sortimentelor, care să satisfacă gusturile şi preferinţele cumpărătorilor, să fie în pas cu moda. în conferinţă s-a arătat că, pe lingă succesele remarcabile obţinute în îmbunătăţirea calităţii, mai sunt unele produse ale fabricilor de încălţăminte „Progresul“ şi „Dîmboviţa“, ale întreprinderilor „Dacia“ şi „Mătasea Populară“ care nu se ridică întotdeauna la nivelul exigenţelor. Comitetele sindicatelor vor trebui să pună în continuare problema calităţii în centrul atenţiei participanţilor la întrecerea socialistă, să desfăşoare o mai largă activitate culturaleducativă pentru a dezvolta la toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii mîndria pentru marca fabricii u nei noastre — a spus tovarăşul Nicolae Domnişan, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Griviţa Roşie“ — a impus ca muncitorii noştri, care prin tradiţie stăpâneau tehnica reparării locomotivelor, să se specializeze în alte meserii. Comitetul sindicatului a sprijinit concret conducerea întreprinderii pentru organizarea şi buna desfăşurare a cursurilor de calificare şi specializare în meseriile de sudori, mecanici de turbine, montori de utilaje chimice şi altele, la care au participat anul trecut 3100 muncitori, iar în acest an 2700. In fiecare săptămână, la noi, în uzină, joia este declarată ziua învăţămîntului tehnico-profesional“. Vorbind despre rolul important al Universităţii tehnice Bucureşti, organizată de Consiliul local al sindicatelor, în îmbogăţirea cunoştinţelor tehnico-profesionale ale inginerilor şi tehnicienilor, tovarăşul acad. profesor ing. Aurel Avramescu, din partea colectivului de conducere a universităţii, a arătat că numeroasele prelegeri pe teme ale energeticii industriale, tehnologiei construcţiei de maşini şi aparataj, folosirii elementelor noi în construcţii, ale aplicării proceselor tehnologice moderne în sudură şi turnătorii şi altele, au ajutat celor peste 500 ingineri şi tehnicieni care frecventează cursurile să aducă o contribuţie de seamă la introducerea tehnicii noi în întreprinderile în care lucrează.tatea în acest domeniu s-a îmbunătăţit în majoritatea întreprinderilor. Un loc important in ansamblul măsurilor stabilite de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, îl ocupă asigurările sociale de stat. In anul 1963, pentru întreprinderile şi instituţiile din Capitală au fost alocate din bugetul de asigurări sociale 954 milioane lei, iar în acest an 986 milioane lei. Partidul a încredinţat sindicatelor sarcina de cinste de a gospodări aceste fonduri. Felul în care sindicatele din Capitală s-au achitat în ultimii doi ani de această sarcină a fost analizat temeinic în conferinţa locală. După cum au arătat tovarăşii Elena Teodor, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Răscoala 1907“, Gh. Ancuţa, director la întreprinderea construcţii-montaje nr. 5, dr. Napoleon Pietraru şi alţi participanţi la discuţii, consiliul local şi comitetele sindicatelor, cadrele medico-sanitare s-au ocupat cu grijă de descoperirea şi înlăturarea cauzelor de îmbolnăviri, ceea ce a influenţat întărirea sănătăţii oamenilor muncii, reducerea în continuare a zilelor de incapacitate temporară de muncă. Ocupîndu-se de organizarea trimiterii la odihnă şi tratament balnear, consiliul local, comitetele sindicatelor au aplicat cu stricteţe instrucţiunile Consiliului Central al SindicaParticiparea maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea măreţelor sarcini stabilite de partid este cu atît mai rodnică cu cit nivelul lor cultural este mai ridicat, cu cit cunoştinţele lor de cultură generală şi tehnico-profesionale sunt mai bogate. Sindicatele din Capitală desfăşoară o intensă şi multilaterală activitate cultural-educativă de masă. Cele 25 cluburi, 400 săli culturale, peste 600 biblioteci cu 3 000 000 de volume, 28 instalaţii cinematografice şi altele, constituie pentru sindicatele din oraşul Bucureşti o puternică, bază materială cu ajutorul căreia desfăşoară activitatea cultural-educativă. Mulţi delegaţi şi invitaţi la conferinţă au subliniat că datorită sprijinului acordat de consiliul local, comitetele sindicatelor au reuşit să folosească mai complet şi eficient aceasta bază materială, să atragă mase tot mai largi în activitatea culturală, să îmbogăţească conţinutul şi să orienteze întreaga muncă cultural-educativă spre îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie, spre educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al atitudinii noi faţă de muncă şi avutul obştesc. Datorită îndrumării consiliului local, centrul de greutate al muncii cultural-educative a fost mutat în secţii, ateliere. In secţiile Uzinelor chimice române, „23 August" ale întreprinderii „Dîmboviţa“ stat prezentate cu regularitate conferinţe tehnice, diferenţiate, pe specificul ir In încheierea discuţiilor a luat cuvântul tovarăşul Martin Isac, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, care la numele Prezidiului C.C.S. a transmis delegaţilor şi invitaţilor la conferinţă, tuturor celor ce muncesc din oraşul Bucureşti un călduros salut, felicitîndu-i pentru munca lor neobosită, pentru contribuţia lor valoroasă, tot mai importantă la realizările deosebite obţinute de întregul popor la înfăptuirea măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră elaborat de Congresul al III-lea al P.M.R. Referindu-se la lucrările conferinţei, pe care le-a apreciat pentru nivelul lor ridicat, pentru simţul de răspundere şi temeinicia cu care a fost analizată fiecare problemă, vorbitorul a arătat că atît darea de seamă cit şi participanţii la discuţii, prin angajamentele luate, prin propunerile şi observaţiile făcute au demonstrat hotărîrea colectivelor de muncă din întreprinderile şi instituţiile Capitalei de a lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul 1964, preocuparea organelor şi organizaţiilor sindicale de a-şi îmbunătăţi stilul şi metodele de muncă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor importante trasate de partid. Tovarăşul Martin Isac s-a ocupat pe larg de principalele sarcini pe care partidul le pune în faţa sindicatelor din ţara noastră pentru realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1964 şi a entuziastelor angajamente luate în cinstea măreţei sărbători a poporului nostru. Relevînd importanţa deosebită a întrecerii socialiste, ca principală pîrghie prin care sindicatele mobilizează muncitorii, inginerii şi tehnicienii la îndeplinirea sarcinilor de producţie, vorbitorul a arătat necesitatea ca organele sindicale să pună în centrul întrecerii, la baza ei obiectivele concrete prevăzute în Directivele C.C al P.M.R., pentru îndeplinirea şi depăşirea celor mai importanţi indicatori ai planului, să ţină seama de cerinţele de la fiecare loc de muncă, secţie şi întreprindere, să ajute colectivele de muncă în descoperirea şi valorificarea tuturor rezervelor interne care să ducă la creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii şi beneficii tot mai mari. In acest scop, Consiliul local al sindicatelor, comitetele sindicatelor să acorde un sprijin efectiv conducerilor întreprinderilor, muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor în promovarea tehnicii noi, în ridicarea indicilor de utilizare a maşinilor şi agregatelor, în folosirea raţională a fondului de timp şi întărirea disciplinei în producţie. Este necesar să fie stabilite angajamente concrete în întrecerea socialistă, legate de reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică. Sindicatele au datoria să acorde o mai mare atenţie îmbunătăţirii organizării şi desfăşurării întrecerii socialiste, să determine conducerile întreprinderilor pentru a defalca la timp sarcinile de plan pe secţii, sectoare, ateliere, să creeze condiţiile necesare realizării angajamentelor luate, documentaţia tehnică, aprovizionarea cu materii prime, asigurarea asistenţei tehnice pentru toate schimburile. Consiliul local să urmărească şi să ajute comitetele sindicatelor în aplicarea Hotărîrii Prezidiului C.C.S. în aşa fel ca stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor, fruntaşilor, colectivelor evidenţiate di fruntaşe în întrecerea socialistă să se facă avîndu-se în vedere contribuţia directă, concretă a fiecărui muncitor, inginer, tehnician sau colectiv. Aceeaşi atenţie şi grijă se cere din partea consiliului local, a comitetelor sindicatelor pentru aplicarea Hotărîrii Plenarei C.C.S. din iunie 1963 privind organizarea marelor. In cursul anului trecut, din întreprinderile şi instituţiile Capitalei au fost trimişi la odihnă şi tratament peste 64 000 de muncitori, ingineri, tehnicieni, evidenţiaţi în întrecerea socialistă, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, fiecărei meserii, legate de necesităţile producţiei, de însuşirea şi aplicarea de procedee noi de muncă. In sprijinul introducerii pe scară tot mai largă a progresului tehnic,in întreprinderile Capitalei au fost prezentate mai mult de 600 referate în faţa a numeroase cadre tehnicoinginereşti. Este instructivă experienţa acumulată în acest domeniu la uzinele „Timpuri Noi“ unde , în urma organizării sesiunilor tehnico-ştiinţifice pe teme ca : „Procedee noi în construcţia de motoare“, „Tehnologia de grup“ etc. — au fost extinse în producţie unele tehnologii înaintate, fapt care a contribuit la depăşirea indicilor planificaţi de creştere a productivităţii muncii. După cum a reieşit din conferinţă progrese de seamă au fost obţinute şi în domeniul muncii cu cartea şi îndeosebi în popularizarea şi răspândirea cărţilor şi publicaţiilor tehnice. Semnificativ este faptul că numai comitetele sindicatelor de la uzinele „Republica“, Fabrica de confecţii şi tricotaje, P.T.T R.-Telefoane au organizat peste 200 acţiuni cu cartea. Un sprijin deosebit a acordat Consiliul local al sindicatelor — au arătat mai mulţi participanţi la discuţii — în organizarea celor 37 universităţi muncitoreşti ce funcţionează pe lingă marile întreprinderi şi instituţii centrale, fiind frecventate de peste 6000 cursanţi. Succese de seamă au fost obţinute şi în dezvoltarea mişcării artistice de amatori care se bucură de un sprijin tot mai larg din partea a numeroşi oameni de artă. * temeinică, la un nivel mai ridicat a adunărilor sindicale şi consfătuirilor de producţie, punerea în dezbaterea acestora a celor mai importante probleme ale muncii sindicale, felul cum se realizează principalii indicatori de plan , să urmărească îndeaproape ca propunerile ce se fac să fie operativ şi cu simţ de răspundere rezolvate. .Apreciind preocuparea organelor sindicale din Capitală pentru ridicarea conţinutului muncii culturaleducative de masă, tovarăşul Martin Isac a arătat că aceasta trebuie să fie tot mai legată de problemele de producţie, să susţină în mai mare măsură lupta oamenilor muncii pentru realizarea sarcinilor de plan, să contribuie din ce în ce mai mult la creşterea gradului de cunoştinţe tehnico-profesionale şi de cultură generală, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a membrilor de sindicat. Vorbitorul a insistat, de asemenea, asupra sarcinilor ce revin sindicatelor în organizarea controlului obştesc asupra felului în care conducerile întreprinderilor aplică măsurile de protecţia muncii, în îmbunătăţirea activităţii de asigurări sociale şi de trimitere a oamenilor muncii la odihnă, în folosirea judicioasă, cu simţ gospodăresc a fondurilor financiare şi bunurilor materiale ale sindicatelor. Pentru înfăptuirea sarcinilor deosebit de importante trasate de partid, sindicatele trebuie să-şi îmbunătăţească necontenit, stilul şi metodele de muncă, ,să ridice capacitatea organizatorică şi de mobilizare a maselor, să aplice în viaţă hotărîrile adoptate în adunările generale şi conferinţele sindicale. Consiliul local al sindicatelor trebuie să desfăşoare o muncă susţinută, diferenţiată, să găsească forme, metode şi mijloace de activitate prin care să asigure din ajutor sistematic şi concret tuturor comitetelor sindicatelor, în funcţie de specificul sarcinilor ce le revin acestora. Cu prilejul adunărilor şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri sindicale au fost promovaţi în organele sindicale mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, fruntaşi în întrecerea socialistă, oameni care se bucură de autoritate şi prestigiu în rîndul colectivelor, din care fac parte. Atragerea acestui larg activ obştesc, instruirea şi îndrumarea lui sistematică asigură îndeplinirea cu succes a sarcinilor mari şi de răspundere ce stau în faţa sindicatelor. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid — a spus în încheiere tovarăşul Martin Isac — consiliul local şi comitetele sindicatelor, toţi membrii de sindicat din Capitală vor munci cu dragoste şi pasiune pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1964, pentru întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre cu noi şi importante succese în desăvârşirea construcţiei socialiste. Intr-o atmosferă entuziastă, participanţii la conferinţă au adoptat o telegramă adresată C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej exprimînd hotărîrea organizaţiilor sindicale, a tuturor membrilor de sindicat din întreprinderile şi instituţiile oraşului Bucureşti, de a munci cu însufleţire pentru înfăptuirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, astfel ca toate colectivele de muncă să întimpine marea sărbătoare de la 23 August şi ziua de 1 Mai cu realizări de seamă în producţie. * Conferinţa locală a sindicatelor din oraşul Bucureşti a ales Consiliul local al sindicatelor şi comisia locală de cenzori. Ca preşedinte al consiliului local a fost ales tovarăşul Gheorghe Borş. FLOREA NEACŞU TEODOR CRISTEA Calitatea, obiectiv central al întrecerii socialiste Atenţie deosebită grijii faţă de om Calificarea în pas cu tehnica nouă Activitatea cultural-educativă de masă, strîns legată de cerințele producției ★ uii centrul activităţii sindicale, ridicarea nivelului de organizare a întrecerii socialiste Darea de seamă prezentată de tovarăşul Gheorghe Borş şi numeroşi participanţi la conferinţă au apreciat faptul că consiliul local, comitetele sindicatelor au pus în centrul activităţii lor problemele economice, creşterea nivelului de organizare a întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie şi a mişcării inovatorilor pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la îndeplinirea şi depăşirea planului, sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, obţinerea de cit mai multe economii şi beneficii peste plan. Prin grupele pe ramuri de producţie, consiliul local a studiat în numeroase întreprinderi probleme economice importante şi a ajutat sindicatele şi conducerile tehnico-administrative în îmbunătăţirea asistenţei tehnice în producţie, în folosirea fondurilor de mică mecanizare şi organizarea mai bună a locurilor de muncă. Pentru generalizarea experienţei pozitive, a iniţiativelor valoroase şi a metodelor înaintate, a organizat schimburi de experienţă urmate de demonstraţii practice pe meserii, cum au fost, de pildă, cu tehnologii din întreprinderile electrotehnice, cu sudori, strungari, frezori etc. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din întreprinderi, biroul executiv al consiliului a sprijinit sindicatele de la uzinele „23 August“, „Griviţa Roşie“, „Danubiana“, Combinatul de industrializare a lemnului „Pipera“ în luarea de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea organizării întrecerii socialiste şi asigurarea condiţiilor tehnico-materiale necesare îndeplinirii angajamentelor. Prin munca desfăşurată zi de zi în întreprinderi, membrii biroului executiv şi ai consiliului local au îndrumat sindicatele în aplicarea Hotărîrii Prezidiului C.C.S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă, ceea ce a stimulat avîntul maselor de oameni ai muncii, a făcut ca întrecerea să fie mai vie, mai mobilizatoare, cu mai multă eficienţă in realizarea sarcinilor de plan. Consfătuirile de producţie, adunările lunare ale grupelor sindicale — mijloc prin care sindicatele atrag masele de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei , au fost mai bine pregătite, în dezbaterea lor au fost puse cele mai importante probleme ale locurilor de muncă, iar propunerile valoroase făcute în cadrul acestora au fost analizate şi înfăptuite cu operativitate, ceea ce a determinat creşterea rolului şi eficienţei consfătuirilor de producţie şi al adunărilor sindicale. Numai cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, de pildă, muncitorii din Capitală au făcut peste 31 000 propuneri care au îmbogăţit planurile de măsuri tehnico-organizatorice, au dus la îmbunătăţirea procesului de producţie, la descoperirea şi valorificarea mai deplină a rezervelor interne de care dispun întreprinderile. Preocuparea principală — creşterea productivităţii muncii Una din sarcinile cele mai importante trasate de partid este creşterea sistematică a productivităţii muncii — baza ridicării neîncetate a bunăstării celor ce muncesc. Consiliul local al sindicatelor, sub conducerea Comitetului orăşenesc de partid, a îndrumat comitetele sindicatelor să-şi sporească necontenit preocuparea pentru promovarea consecventă a tehnicii şi tehnologiei avansate, pentru folosirea cât mai deplină a capacităţilor de producţie, a timpului de muncă, pentru dezvoltarea mişcării inovatorilor, factori hotărîtori în creşterea continuă a productivităţii muncii. Relevînd sprijinul primit din partea Consiliului local, tovarăşii Marin Naftan, preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Dîmboviţa“, Tănase Constantin, preşedintele comitetului sindicatului Fabricii de băi şi radiatoare, Ion Marinescu, directorul Uzinei de anvelope „Danubiana", şi alţii, au arătat că multe sindicate au acumulat o bogată experienţă, mobili- MÜNOA Consumuri specifice reduse — economii şi beneficii peste plan Paralel cu preocuparea pentru continua sporire a producţiei şi productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor, organele sindicale au acordat o atenţie deosebită mobilizării oamenilor muncii pentru gospodărirea cu grijă a materiei prime şi materialelor, reducerea consumurilor de combustibil şi energie electrică, a cheltuielilor de fabricaţie şi în mod deosebit a celor neproductive. Printre alte acţiuni întreprinse de consiliul local al sindicatelor a fost şi organizarea în anul trecut a unei consfătuiri cu inginerii şi tehnologii din uzinele metalurgice, mari consumatoare de metal, în care s-au dezbătut căile reducerii continue a consumului specific de metal în condiţiile îmbunătăţirii tehnico-funcţionale a noilor maşini şi utilaje. Acţiunile organizate la nivelul oraşului şi cele din întreprinderi au ajutat colectivele de muncă să folosească mai judicios metalul. Conferinţa a apreciat în mod deosebit preocuparea colectivului de la uzinele „Autobuzul“ , care prin aplicarea croirii raţionale a tablei a economisit anul trecut 209 tone metal, a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Uzina Vulcan , care în Construcţia cazanelor au economisit 1,64 kg. metal la fiecare kg/aburi,şi din alte întreprinderi unde au fost obţinute economii de seamă. Ca urmare a acţiunilor organizate de sindicate sub conducerea organelor de partid, a spiritului gospodăresc dovedit de oamenii muncii, la întreprinderile Capitalei au fost realizate în ultimii doi ani economii în valoare de peste 900 000 000 lei și 300 000 000 lei beneficii peste sarcini ta intarrificat.p. Nr. 5101 Unul (în blocurile turn construite pe Calea Griviţei din Capitală Foto : S. EMIL DinEITOGRAfE Şeherazafia — film pentru ecran panoramic : Patria (bd. Magheru nr. 12—14), îndrăgostitul, rulează la ci„oTM-t„Statele Republica (bd. Magheru nr. 2), Bucureşti (bd. 6 Martie nr. 6), Tomis (Calea văcăreşti nr. 21), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Cele trei lumi ale lui Gulliver : Carpaţi (bd. Magheru nr. 29), Festival (bd. 6 Martie nr. 14), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). Lovitură de pedeapsă : Capitol (bd. 6 Martie nr. 16), Înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii-Noi), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61), Domnişoara... Barbă Albastră: Victoria (bd. 6 Martie nr. 7), Arta (Calea Călăraşi nr. 153), Luceafărul (Calea Rahovei nr. 118). Dezrădăcinaţii : Central (bd. 6 Martie nr. 2), Tudor — cinemascop (ambele serii) , Lumina (bd. 6 Martie nr. 12). Totul rămîne oamenilor : Union (str. 13, decembrie nr. 5—7), Viitorul (str.M. Eminescu nr. 127); Leul şi armonica : Fîinişoara ; Aventurile unei prichinduţe ; In lumea păpuşilor ; Un loc la soare (dimineaţa) : Doina (str. Doamnei nr. 9); Renul alb (după-amiază),: Doina, împărăţia oglinzilor strîmbe ; Vreau să ştiu tot nr. 24 ; Mingea de fotbal ; Timpuri Noi (bd. 6 Martie nr. 18). Un surîs in plină vară : Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Excelsior (bd. 1 Mai nr. 174), Drumul Sării (str. Drumul Sării nr. 30). Doamna Tu Hau : Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2), Foto Haber : Dacia (Calea Griviţei nr. 137), Colentina (Şos. Colentina nr. 84), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86), Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Iolantica : Buzeşti (str. Buzeşti nr. 9—11), Floreasca (str. J. S. Bach nr. 2), Rocco şi fraţii săi (ambele serii) : Cringaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). O zi ca leii : Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57), Aurora (bd. Dimitrov nr. 118). Cei doi care au furat luna — cinemascop : Unirea (bd. 1 Mai nr. 143). Vacanţă la mare : Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Pisica de mare : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Vi-l prezint pe Baluer — cinemascop : Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Scano Boa : Popular (str. Mătăsari nr. 31). Era noapte la Roma (ambele serii) . Moşilor (Calea Moşilor nr. 221). Valea vulturilor : Cosmos (bd. 30 Decembrie nr. 89). Mame Incul : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Omul cu ricşa — cinemascop : Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155). Haiducul de pe Ceremuş : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Paşi spre Lună : Pacea (bd. Libertăţii nr. 70—72). it HDI 0 JOI 2 APRILIE 1964 PROGRAMUL I : 5,20 Lecţia de gimnastică. 6,10 Program de tarantele. 7,30 Sfatul medicului . Angina pectorala. 8,30 Piese de estradă. 9,36 Muzică din operetă „Moscova-Cernomuski“ de Şostakovici. 10,15 Portretul — poveste de Galina Nikolaeva — fragmente. 11,00 Dansuri de estradă. 12,30 Din viaţa de concert a Capitalei. 13,10 Muzică populară cerută de ascultători. 14,30 Prietetena noastră cartea. 15,25 Din muzica popoarelor. 17,35 Antologie poetică (XIII) : Pablo Neruda. 18,Ou Seară pentru tineret. 19,30 Universitatea tehnică radio — ciclul construcţii. 20,10 Formaţii corale muncitoreşti. 21,15 Muzică de dans. 22,15 Sonata a IIX-a în Fa minor de Clemenţi. 23,15 Fragmente din opere. PROGRAMUL II : 9,03 Muzică din operete contemporane. 10,00 Muzică populară. 11,03 Cintece patriotice. 12,00 Cimece şi jocuri populare. 13,08 Arii celebre din opere. 14,30 Piese vocale şi instrumentale de Tiberiu Brediceanu. 15,30 „Interpreţi la microfon“. 16,30 Pe teme medicale : Anemiile, prevenirea lor şi mijloace moderne de tratament. 17,10 Muzică populară. 18,00 Fragmente din opera „Turandot“ de Giacomo Puccini. 19,50 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice și corului de femei al Radioteleviziunii, dirijor Emanoil Elenescu. 22,15 Muzică din operete. 22,30 Muzică de dans. 24,00 Concert de noapte. PROGRAMUL III . 19,05 Pagini din opere. 19,50 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice și corului de femei al Radioteleviziunii. 22:30 Muzică de estradă. REPERTORIUL ANSAMBLULUI C.C.S. Săptămîna 6—12 aprilie 1964 . — Luni 6 şi duminică 12 aprilie, orele 20 şi 17, spectacolul „Zboară cîntec drag“. — Marţi 7 şi sîmbătă 11 aprilie, orele 20, spectacolul „Cintă ţara mea“. — Joi 9 şi vineri 10 aprilie, orele 20, spectacolul „O carte despre frumuseţe“.