Munca, aprilie 1964 (Anul 20, nr. 5101-5126)

1964-04-01 / nr. 5101

Pag. 2 CONFERINŢA LOCALA A SINDICATELOR DIN ORAŞUL BUCUREŞTI Oraşul Bucureşti, Capitala patriei noastre, cunoaşte în anii puterii populare o puternică dezvoltare şi înflorire, capătă pe zi ce trece o nouă înfăţişare. Reflectînd profun­dele transformări care au loc pe în­treg cuprinsul patriei, pe harta Ca­pitalei apar fabrici şi uzine noi, in­stituţii de artă şi cultură. Numeroa­sele cartiere noi de locuinţe — care au schimbat arhitectonica oraşului — parcurile şi grădinile, stadioanele şi sălile de sport dau Bucureştiului tinereţe, optimism şi robusteţe. Bucureştiul a devenit cel mai pu­ternic centru industrial, social şi cultural al ţării, un oraş în care pulsează o bogată activitate econo­mică, ştiinţifică şi cultural-artistică „Roadele muncii însufleţite desfă­şurate de colectivele întreprinderi­lor din Capitală — a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvîn­­tarea rostită la Conferinţa organiza­ţiei de partid a oraşului Bucureşti din februarie 1964 — îşi găsesc ex­presia in realizarea de către acestea, în cursul anului trecut, a unei pro­ducţii industriale de aproape 10 ori mai mare decit volumul din 1938. Producţia întreprinderilor bucureş­­tene a crescut în ultimii 4 ani în­­tr-un ritm mediu anual de 15,7 la sută, superior ritmului mediu pe ţară; sporurile cele mai importante s-au obţinut in ramurile industriei grele — în chimie, metalurgia ne­feroasă, construcţii de maşini. In primii 4 ani ai sesenatului sta­tul a alocat pentru oraşul Bucu­reşti investiţii în valoare de circa 19 miliarde lei , fonduri aproape egale cu cele alocate în 10 ani pre­cedenţi". Realizări de seamă au fost obţi­nute în domeniul învăţămîntului şi culturii, în creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc, în perioa­da 1960—1964 oamenilor muncii le-au fost date în folosinţă circa 50 000 apartamente, magazine cu o suprafaţă de peste 70 000 m.p. 800 săli de clasă, dispensare, cinemato­grafe şi alte obiective social-cultu­­rale, iar prin unităţile comerciale ale Capitalei s-au vîndut anul tre­cut cu 52 la sută mai multe măr­furi faţă de 1959. Participanţii la Conferinţa locală a sindicatelor din oraşul Bucureşti au vorbit cu îndreptăţită mîndrie despre succesele remarcabile dobîn­­dite sub conducerea partidului. Ca o răsplată binemeritată a vredni­ciei, peste 27 000 muncitori, ingi­neri şi tehnicieni din Bucureşti, care în anul trecut s-au situat în prime­le rînduri ale luptei pentru reali­zarea şi depăşirea planului, au fost distinşi în aceste zile cu titlul şi insigna de fruntaş în întrecerea so­cialistă, aproape 3 500 de brigăzi, echipe, secţii şi şantiere au primit diplome de colective fruntaşe, iar 5 întreprinderi au primit steagul de fruntaşă pe ramură de producţie în întrecerea socialistă pe­­ţară.. Dis­tincţiile acordate constituie pentru oamenii muncii un puternic stimu­lent în obţinerea de noi şi valoroa­se succese în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Subliniind că succesele obţinute de oamenii muncii din Capitală în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. sunt rezultatul înfăptuirii politicii înţe­lepte a partidului, tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc Bucureşti al P.M.R., a apreciat că la aceste importante realizări o contribuţie de seamă au adus organizaţiile sindicale, îndru­mate şi conduse de organizaţiile de partid, sindicatele au asigurat o largă desfăşurare a întrecerii socia­liste, au organizat cu competenţă consfătuirile de producţie, au stimu­lat şi orientat iniţiativa creatoare a inovatorilor spre rezolvarea celor mai importante probleme ale pro­ducţiei, au îmbunătăţit simţitor ac­tivitatea cultural-educativă. Gene­­ralizînd experienţa pozitivă, educînd masele în spiritul atitudinii noi, so­cialiste, faţă de muncă, al dragostei pentru meserie, sindicatele au con­tribuit la creşterea numărului ce­lor ce şi-au însuşit calitatea de muncitor înaintat al zilelor noastre, de luptător în primele rînduri pen­tru realizarea unor indici înalţi de producţie. După ce a relevat activitatea multilaterală desfăşurată de sindi­catele din Capitală, tovarăşul Flo­rian Dănălache a vorbit­­pe larg des­pre sarcinile actuale puse de partid în faţa sindicatelor, despre spriji­nul pe care acestea trebuie să-l a­­corde muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în îndeplinirea însu­­fleţitoarelor angajamente luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Ţinînd seama de sarcinile importante ce revin in­dustriei din Bucureşti, Consiliul local şi comitetele sindicatelor vor trebui să sprijine îndeaproape co­lectivele de muncă şi conducerile întreprinderilor în asimilarea şi rea­lizarea noilor produse cu perfor­manţe tehnice ridicate, la nivelul celor mai bune de pe piaţa mon­dială, în îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor de larg consum care să satisfacă exigenţele crescân­de ale oamenilor muncii. Colectivele de muncă din Bucu­reşti, mobilizate de sindicate au acumulat o bogată experienţă în reducerea sistematică a pre­ţului de cost, în obţinerea de economii şi beneficii peste plan. Dezvoltind această experienţă, sin­dicatele vor trebui să desfăşoare o muncă susţinută pentru ca anga­jamentele luate la începutul anului să fie sporite şi îndeplinite. Viaţa confirmă zi de zi că în toate fabri­cile şi uzinele noastre, pe şantierele de construcţii, la fiecare loc de muncă există numeroase rezerve care aşteaptă să fie valorificate. In continuare, vorbitorul a făcut recomandări pentru mai buna orga­nizare a cursurilor de calificare, ri­dicarea calificării şi specializării muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor, îmbunătăţirea conţinutului activităţii cultural-educative desfă­şurate de sindicate, pentru educarea oamenilor muncii în spiritul atitu­dinii noi, socialiste, faţă de muncă şi avutul obştesc, al patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. O sarcină importantă­ a sindicatelor este de a urmări în­deaproape înfăptuirea măsurilor de tehnica securităţii şi protecţia mun­cii, de a gospodări cu grijă fondu­rile de asigurări sociale. In încheiere, tovarăşul Florian Dănălache şi-a exprimat convinge­rea că muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din Capitală, sub conduce­rea organizaţiilor de partid, mobili­zaţi de sindicate în întrecerea so­cialistă, îşi vor dărui toată hărnicia şi capacitatea lor creatoare pentru ca în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei să obţină noi şi măreţe realizări pentru în­florirea Republicii Populare Ro­zînd muncitorii, inginerii şi tehni­cienii în însuşirea, aplicarea şi ge­neralizarea unor procedee tehnolo­gice moderne, a unor metode de muncă înaintate, cum sunt : turna­rea centrifugală, sudarea în mediu de bioxid de carbon şi sub flux şi altele care contribuie nemijlocit la creşterea productivităţii muncii. De asemenea, în conferinţă s-a subli­niat sprijinul activ pe care orga­nele sindicale l-au acordat inovato­rilor, orientării acestora spre rezol­varea problemelor esenţiale din întreprinderi. Activitatea multilaterală desfăşu­rată în această direcţie a făcut po­sibil ca 75 la sută din sporul pro­ducţiei industriale, realizat în ulti­mii doi ani în întreprinderile Capi­talei, să fie obţinut pe seama creş-Obiectivul central al întrecerii socialiste, organizată pe baza Direc­tivelor C.C. al P.M.R., îl constituie obţinerea de produse de înaltă ca­litate, la nivelul celor mai bune produse similare de pe piaţa mon­dială. Activitatea desfăşurată în acest domeniu de către organele şi organizaţiile sindicale din Capitală a fost larg dezbătută în conferinţă. Darea de seamă şi numeroşi vorbi­tori, printre care tovarăşii Nicolae Neacşu, preşedintele comitetului sindicatului de la uzinele „Electro­nica“, Elena Nae, preşedintele co­mitetului sindicatului de la Fabrica de confecţii şi tricotaje, Gheorghe Codin, preşedintele comitetului sin­dicatului de la Uzina de pompe, au scos în evidenţă sprijinul dat de consiliul local organelor sindicale şi conducerilor tehnico-administra­tive pentru a întreprinde ac­ţiuni concrete în vederea asimilă­rii de noi produse cu performanţe şi caracteristici tehnice superioare, perfecţionării proceselor tehnologice, îmbunătăţirii muncii de cercetare şi proiectare, a activităţii controlului tehnic de calitate, îndrumate de consiliul local, comi-Intrarea în funcţiune a noilor o­­biective industriale înzestrate cu maşini şi agregate la nivelul teh­nicii mondiale, reutilarea celor exis­tente, procedeele tehnologice avan­sate impun continua ridicare a ni­velului de pregătire profesională a muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor pentru a stăpîni şi folosi cu pricepere şi maximum de randament tehnica înaintată. Activitatea orga­nelor sindicale şi a conducerilor teh­nico-administrative în acest dome­niu a fost analizată pe larg în con­ferinţa locală. In cuvîntul lor, tova­răşii loan T. Radu, preşedintele co­mitetului sindicatului de la Depoul C.F.R. Bucureşti-Triaj, Vasile Gheor­­ghiţă, directorul Fabricii de mase plastice,Viorica Tudor, preşedintele comitetului sindicatului de la între­prinderea de tricotaje „Crinul“, şi alţii au relevat preocuparea multi­laterală care există în întreprinderi pentru creșterea calificării profesio­nale a oamenilor muncii. , Cu sprijinul consiliului local al sindicatelor, în anul trecut au fost organizate în întreprinderile Capi­talei 1348 cursuri de calificare, ridi­carea calificării şi de specializare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor la care au participat peste 40 000 cursanţi. Rezultate bune în ri­dicarea calificării muncitorilor au fost obţinute la uzinele „23 Au­gust“, „Autobuzul“, „Electromagneti­ca“, „Danubiana“ şi altele. „Reali­zarea la un înalt nivel a noilor pro­duse care au intrat în profilul azi­Pe măsura succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, a creşterii venitului naţional, partidul şi gu­vernul nostru alocă fonduri tot mai mari pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai. Numai în anul trecut, în întreprin­derile Capitalei s-au cheltuit pentru uşurarea efortului fizic, înzestrarea maşinilor şi utilajelor cu dispoziti­ve şi instalaţii menite să prevină accidentele, pentru igienă industria­lă, echipament de protecţie şi altele, peste 150 000 000 lei. Conferinţa a apreciat simţul de răspundere cu care consiliul local s-a ocupat de instruirea şi îndruma­rea comitetelor sindicatelor pentru a urmări aplicarea de către cei ce organizează şi conduc producţia a tuturor măsurilor de tehnica secu­rităţii şi protecţia muncii. Proble­mele protecţiei muncii au constituit anul trecut obiectul unei plenare a Consiliul local al sindicatelor. Ca urmare a măsurilor luate, a intensi­ficării controlului obştesc în toate ramurile de producţie şi, îndeosebi, pe şantierele de construcţii, activi­tării productivităţii muncii. O bună experienţă au căpătat comitetul sindicatului şi întregul colectiv al uzinei „Electromagnetica". „La noi în uzină — arăta în cuvîntul său tovarăşul Gheorghe Dascălu, pre­şedintele comitetului sindicatului, — există o preocupare deosebită pen­tru creşterea productivităţii muncii, împreună cu conducerea adminis­trativă am organizat expuneri, co­municări, informări privind noile realizări ale ştiinţei şi tehnicii; ne-am preocupat de extinderea me­todelor avansate de muncă, de mai deplina folosire a suprafeţelor şi capacităţilor de producţie. Toate acestea au făcut ca în anul trecut, productivitatea muncii să crească peste plan cu 1,4 la sută“. retele sindicatelor împreună cu con­ducerile tehnico-administrative de la uzinele „Electromagnetica“, „Electro­­aparataj“ şi altele au organizat pe­riodic consfătuiri cu beneficiarii pe tema îmbunătăţirii calităţii produse­lor. Comitetul sindicatului de la în­treprinderea de tricotaje „Tinara Gardă“ a organizat schimburi de experienţă între secţiile productive cit şi cu alte întreprinderi similare, ceea ce a contribuit la îmbunătăţi­rea calităţii şi lărgirea sortimentelor, care să satisfacă gusturile şi prefe­rinţele cumpărătorilor, să fie în pas cu moda. în conferinţă s-a arătat că, pe lin­gă succesele remarcabile obţinute în îmbunătăţirea calităţii, mai sunt une­le produse ale fabricilor de încălţă­minte „Progresul“ şi „Dîmboviţa“, ale întreprinderilor „Dacia“ şi „Mă­tasea Populară“ care nu se ridică în­totdeauna la nivelul exigenţelor. Co­mitetele sindicatelor vor trebui să pună în continuare problema cali­tăţii în centrul atenţiei participanţi­lor la întrecerea socialistă, să desfă­şoare o mai largă activitate cultural­­educativă pentru a dezvolta la toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii mîndria pentru marca fabricii u nei noastre — a spus tovarăşul Ni­colae Domnişan, preşedintele comi­tetului sindicatului de la uzinele „Griviţa Roşie“ — a impus ca mun­citorii noştri, care prin tradiţie stă­pâneau tehnica reparării locomoti­velor, să se specializeze în alte me­serii. Comitetul sindicatului a spri­jinit concret conducerea întreprinde­rii pentru organizarea şi buna des­făşurare a cursurilor de calificare şi specializare în meseriile de sudori, mecanici de turbine, montori de uti­laje chimice şi altele, la care au participat anul trecut 3100 munci­tori, iar în acest an 2­700. In fiecare săptămână, la noi, în uzină, joia este declarată ziua învăţămîntului tehni­­co-profesional“. Vorbind despre rolul important al Universităţii tehnice­ Bucureşti, or­ganizată de Consiliul local al sin­dicatelor, în îmbogăţirea cunoştinţe­lor tehnico-profesionale ale ingine­rilor şi tehnicienilor, tovarăşul acad. profesor ing. Aurel Avramescu, din partea colectivului de conducere a universităţii, a arătat că numeroase­le prelegeri pe teme ale energeticii industriale, tehnologiei construcţiei de maşini şi aparataj, folosirii ele­mentelor noi în construcţii, ale apli­cării proceselor tehnologice moderne în sudură şi turnătorii şi altele, au ajutat celor peste 500 ingineri şi tehnicieni care frecventează cursuri­le să aducă o contribuţie de seamă la introducerea tehnicii noi în între­prinderile în care lucrează.­tatea în acest domeniu s-a îmbună­tăţit în majoritatea întreprinderilor. Un loc important in ansamblul măsurilor stabilite de partid şi gu­vern pentru îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă şi de trai, îl ocupă a­­sigurările sociale de stat. In anul 1963, pentru întreprinderile şi insti­tuţiile din Capitală au fost alocate din bugetul de asigurări sociale 954 milioane lei, iar în acest an 986 mi­lioane lei. Partidul a încredinţat sin­dicatelor sarcina de cinste de a gos­podări aceste fonduri. Felul în care sindicatele din Capitală s-au achitat în ultimii doi ani de această sar­cină a fost analizat temeinic în con­ferinţa locală. După cum au arătat tovarăşii Elena Teodor, preşedintele comitetului sindicatului de la între­prinderea „Răscoala 1907“, Gh. An­­cuţa, director la întreprinderea con­­strucţii-montaje nr. 5, dr. Napoleon Pietraru şi alţi participanţi la dis­cuţii, consiliul local şi comitetele sindicatelor, cadrele medico-sanitare s-au ocupat cu grijă de descoperi­rea şi înlăturarea cauzelor de îmbol­năviri, ceea ce a influenţat întări­rea sănătăţii oamenilor muncii, re­ducerea în continuare a zilelor de incapacitate temporară de muncă. Ocupîndu-se de organizarea trimite­rii la odihnă şi tratament balnear, consiliul local, comitetele sindicate­lor au aplicat cu stricteţe instrucţiu­nile Consiliului Central al Sindica­Participarea maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea măreţelor sar­cini stabilite de partid este cu atît mai rodnică cu cit nivelul lor cul­tural este mai ridicat, cu cit cunoş­tinţele lor de cultură generală şi tehnico-profesionale sunt mai boga­te. Sindicatele din Capitală desfă­şoară o intensă şi multilaterală ac­tivitate cultural-educativă de masă. Cele 25 cluburi, 400 săli culturale, peste 600 biblioteci cu 3 000 000 de volume, 28 instalaţii cinematografice şi altele, constituie pentru sindicatele din oraşul Bucureşti o puternică, bază materială cu ajutorul căreia desfăşoară activitatea cultural-edu­­cativă. Mulţi delegaţi şi invitaţi la con­ferinţă au subliniat că datorită spri­jinului acordat de consiliul local, co­mitetele sindicatelor au reuşit să fo­losească mai complet şi eficient a­­ceasta bază materială, să atragă mase tot mai largi în activitatea cul­turală, să îmbogăţească conţinutul şi să orienteze întreaga muncă cultu­­ral-educativă spre îndeplinirea şi de­păşirea planului de producţie, spre educarea oamenilor muncii în spiri­tul patriotismului socialist şi al in­ternaţionalismului proletar, al atitu­dinii noi faţă de muncă şi avutul obştesc. Datorită îndrumării consiliului local, centrul de greutate al muncii cultural-educative a fost mutat în secţii, ateliere. In secţiile Uzinelor chimice române, „23 August" ale întreprinderii „Dîmboviţa“ stat pre­zentate cu regularitate conferinţe tehnice, diferenţiate, pe specificul ir In încheierea discuţiilor a luat cuvântul tovarăşul Martin Isac, pre­şedintele Consiliului Central al Sin­dicatelor, care la numele Prezidiu­lui C.C.S. a transmis delegaţilor şi invitaţilor la conferinţă, tuturor celor ce muncesc din oraşul Bucu­reşti un călduros salut, felicitîndu-i pentru munca lor neobosită, pentru contribuţia lor valoroasă, tot mai importantă la realizările deosebite obţinute de întregul popor la înfăp­tuirea măreţului program al desă­­vîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră elaborat de Congresul al III-lea al P.M.R. Referindu-se la lucrările confe­rinţei, pe care le-a apreciat pentru nivelul lor ridicat, pentru simţul de răspundere şi temeinicia cu care a fost analizată fiecare problemă, vorbitorul a arătat că atît darea de seamă cit şi participanţii la discu­ţii, prin angajamentele luate, prin propunerile şi observaţiile făcute au demonstrat hotărîrea colectivelor de muncă din întreprinderile şi insti­tuţiile Capitalei de a lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul 1964, preocuparea organelor şi organizaţiilor sindicale de a-şi îmbunătăţi stilul şi meto­dele de muncă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor importante trasa­te de partid. Tovarăşul Martin Isac s-a ocupat pe larg de principalele sarcini pe care partidul le pune în faţa sindi­catelor din ţara noastră pentru realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1964 şi a entuziastelor angajamente luate în cinstea măreţei sărbători a po­porului nostru. Relevînd importanţa deosebită a întrecerii socialiste, ca principală pîrghie prin care sindi­catele mobilizează muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii la îndeplinirea sarcinilor de producţie, vorbitorul a arătat necesitatea ca organele sin­dicale să pună în centrul întrecerii, la baza ei obiectivele concrete pre­văzute în Directivele C.C al P.M.R., pentru îndeplinirea şi depăşirea ce­lor mai importanţi indicatori ai pla­nului, să ţină seama de cerinţele de la fiecare loc de muncă, secţie şi întreprindere, să ajute colectivele de muncă în descoperirea şi valori­ficarea tuturor rezervelor interne care să ducă la creşterea productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost şi realizarea de economii şi beneficii tot mai mari. In acest scop, Consiliul local al sindicatelor, comi­tetele sindicatelor să acorde un sprijin efectiv conducerilor între­prinderilor, muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor în promovarea tehnicii noi, în ridicarea indicilor de utili­zare a maşinilor şi agregatelor, în folosirea raţională a fondului de timp şi întărirea disciplinei în pro­ducţie. Este necesar să fie stabilite angajamente concrete în întrecerea socialistă, legate de reducerea con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică. Sindicatele au datoria să acorde o mai mare atenţie îmbunătăţirii or­ganizării­­ şi desfăşurării întrecerii socialiste, să determine conducerile întreprinderilor pentru a defalca la timp sarcinile de plan pe secţii, sec­toare, ateliere, să creeze condiţiile necesare realizării angajamentelor luate, documentaţia tehnică, aprovi­zionarea cu materii prime, asigu­rarea asistenţei tehnice pentru toa­te schimburile. Consiliul local să urmărească şi să ajute comitetele sindicatelor în aplicarea Hotărîrii Prezidiului C.C.S. în aşa fel ca sta­bilirea şi stimularea evidenţiaţilor, fruntaşilor, colectivelor evidenţiate di­ fruntaşe în întrecerea socialistă să se facă avîndu-se în vedere con­tribuţia directă, concretă a fiecărui muncitor, inginer, tehnician sau co­lectiv. Aceeaşi atenţie şi grijă se cere din partea consiliului local, a comitetelor sindicatelor pentru apli­carea Hotărîrii Plenarei C.C.S. din iunie 1963 privind organizarea mar­­elor. In cursul anului trecut, din întreprinderile şi instituţiile Capita­lei au fost trimişi la odihnă şi tra­tament peste 64 000 de muncitori, ingineri, tehnicieni, evidenţiaţi în în­trecerea socialistă, funcţionari, oa­meni de ştiinţă şi cultură, fiecărei meserii, legate de necesită­ţile producţiei, de însuşirea şi apli­carea de procedee noi de muncă. In sprijinul introducerii pe scară tot mai largă a progresului tehnic,­in întreprinderile Capitalei au fost prezentate mai mult de 600 referate în faţa a numeroase cadre tehnic­o­­inginereşti. Este instructivă experi­enţa acumulată în acest domeniu la uzinele „Timpuri Noi“ unde , în urma organizării sesiunilor teh­­nico-ştiinţifice pe teme ca : „Proce­dee noi în construcţia de motoare“, „Tehnologia de grup“ etc. — au fost extinse în producţie unele tehnolo­gii înaintate, fapt care a contribuit la depăşirea indicilor planificaţi de creştere a productivităţii muncii. După cum a reieşit din conferinţă progrese de seamă au fost obţi­nute şi în domeniul muncii cu car­tea şi îndeosebi în popularizarea şi răspândirea cărţilor şi publicaţiilor tehnice. Semnificativ este faptul că numai comitetele sindicatelor de la uzinele „Republica“, Fabrica de con­fecţii şi tricotaje, P.T.T R.-Telefoa­­ne au organizat peste 200 acţiuni cu cartea. Un sprijin deosebit a a­­cordat Consiliul local al sindicate­lor — au arătat mai mulţi partici­panţi la discuţii — în organizarea celor 37 universităţi muncitoreşti ce funcţionează pe lingă marile între­prinderi şi instituţii centrale, fiind frecventate de peste 6000 cursanţi. Succese de seamă au fost obţinute şi în dezvoltarea mişcării artistice de amatori care se bucură de un sprijin tot mai larg­ din partea a numeroşi oameni de artă. * temeinică, la un nivel mai ridicat a adunărilor sindicale şi consfătuirilor de producţie, punerea în dezbaterea acestora a celor mai importante probleme ale muncii sindicale, felul cum se realizează principalii indi­catori de plan , să urmărească în­deaproape ca propunerile ce se fac să fie operativ şi cu simţ de răs­pundere rezolvate. .Apreciind preocuparea organelor sindicale din Capitală pentru ridi­carea conţinutului muncii cultural­­educative de masă, tovarăşul Mar­tin Isac a arătat că aceasta trebuie să fie tot mai legată de problemele de producţie, să susţină în mai mare măsură lupta oamenilor muncii pen­tru realizarea sarcinilor de plan, să contribuie din ce în ce mai mult la creşterea gradului de cunoştinţe tehnico-profesionale şi de cultură generală, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a membrilor de sindicat. Vorbitorul a insistat, de aseme­nea, asupra sarcinilor ce revin sin­dicatelor în organizarea controlului obştesc asupra felului în care con­ducerile întreprinderilor aplică mă­surile de protecţia muncii, în îm­bunătăţirea activităţii de asigurări sociale şi de trimitere a oamenilor muncii la odihnă, în folosirea ju­dicioasă, cu simţ gospodăresc a fondurilor financiare şi bunurilor materiale ale sindicatelor. Pentru înfăptuirea sarcinilor deo­sebit de importante trasate de partid, sindicatele trebuie să-şi îm­bunătăţească necontenit, stilul şi metodele de muncă, ,să ridice capa­citatea organizatorică şi de mobili­zare a maselor, să aplice în viaţă hotărîrile adoptate în adunările ge­nerale şi conferinţele sindicale. Con­siliul local al sindicatelor trebuie să desfăşoare o muncă susţinută, dife­renţiată, să găsească forme, metode şi mijloace de activitate prin care să asigure din ajutor sistematic şi concret tuturor comitetelor sindica­telor, în funcţie de specificul sarci­nilor ce le revin acestora. Cu prilejul adunărilor şi confe­rinţelor de dări de seamă şi alegeri sindicale au fost promovaţi în orga­nele sindicale mii de muncitori, in­gineri, tehnicieni, fruntaşi în între­cerea socialistă, oameni care se bu­cură de autoritate şi prestigiu în rîndul colectivelor, din care fac parte. Atragerea acestui larg activ obştesc, instruirea şi îndrumarea lui sistematică asigură îndeplinirea cu succes a sarcinilor mari şi de răspundere ce stau­ în faţa sindica­telor. Sub conducerea organelor şi or­ganizaţiilor de partid — a spus în încheiere tovarăşul Martin Isac — consiliul local şi comitetele sindica­telor, toţi membrii de sindicat din Capitală vor munci cu dragoste şi pasiune pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan pe anul 1964, pentru întîmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre cu noi şi importante succese în desăvârşirea construcţiei socia­­­­liste. Intr-o atmosferă entuziastă, par­­­­ticipanţii la conferinţă au adoptat­­ o telegramă adresată C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej exprimînd hotărîrea organiza­ţiilor sindicale, a tuturor membrilor de sindicat din întreprinderile şi instituţiile oraşului Bucureşti, de a munci cu însufleţire pentru înfăp­tuirea angajamentelor luate în în­­­­trecerea socialistă, astfel ca toate­­ colectivele de muncă să întimpine marea sărbătoare de la 23 August şi ziua de 1 Mai cu realizări de sea­­­­mă în producţie.­­ * Conferinţa locală a sindicatelor­­ din oraşul Bucureşti a ales Consiliul local al sindicatelor şi comisia lo­­­­cală de cenzori. Ca preşedinte al consiliului local a fost ales tova­răşul Gheorghe Borş.­ ­ FLOREA NEACŞU­­ TEODOR CRISTEA Calitatea, obiectiv central al întrecerii socialiste Atenţie deosebită grijii faţă de om Calificarea în pas cu tehnica nouă Activitatea cultural-educativă de masă, strîns legată de cerințele producției ★ uii centrul activităţii sindicale, ridicarea nivelului de organizare a întrecerii socialiste Darea de seamă prezentată de tovarăşul Gheorghe Borş şi nume­roşi participanţi la conferinţă au apreciat faptul că consiliul local, comitetele sindicatelor au pus în centrul activităţii lor problemele economice, creşterea nivelului de organizare a întrecerii socialiste, a consfătuirilor de producţie şi a miş­cării inovatorilor pentru mobiliza­rea muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor la îndeplinirea şi depăşi­rea planului, sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, obţinerea de cit mai multe economii şi beneficii peste plan. Prin grupele pe ramuri de producţie, consiliul local a stu­diat în numeroase­ întreprinderi probleme economice importante şi a ajutat sindicatele şi conducerile tehnico-administrative în îmbună­tăţirea asistenţei tehnice în produc­ţie, în folosirea fondurilor de mică mecanizare şi organizarea mai bună a locurilor de muncă. Pentru gene­ralizarea experienţei pozitive, a ini­ţiativelor valoroase şi a metodelor înaintate, a organizat schimburi de experienţă urmate de demonstraţii practice pe meserii, cum au fost, de pildă, cu tehnologii din întreprin­derile electrotehnice, cu sudori, strungari, frezori etc. Pe baza cunoaşterii situaţiei reale din întreprinderi, biroul executiv al consiliului a sprijinit sindicatele de la uzinele „23 August“, „Griviţa Roşie“, „Danubiana“, Combinatul de industrializare a lemnului „Pipera“ în luarea de măsuri concrete pen­tru îmbunătăţirea organizării între­cerii socialiste şi asigurarea condi­ţiilor tehnico-materiale necesare în­deplinirii angajamentelor. Prin munca desfăşurată zi de zi în întreprinderi, membrii biroului executiv şi ai consiliului local au îndrumat sindicatele în aplicarea Hotărîrii Prezidiului C.C.S. cu pri­vire la stabilirea şi stimularea evi­denţiaţilor şi fruntaşilor în întrece­rea socialistă, ceea ce a stimulat avîntul maselor de oameni ai mun­cii, a făcut ca întrecerea să fie mai vie, mai mobilizatoare, cu mai mul­tă eficienţă in realizarea sarcinilor de plan. Consfătuirile de producţie, adu­nările lunare ale grupelor sindicale — mijloc prin care sindicatele a­­trag masele de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea pro­ducţiei , au fost mai bine pregă­tite, în dezbaterea lor au fost puse cele mai importante probleme ale locurilor de muncă, iar propunerile valoroase făcute în cadrul acestora au fost analizate şi înfăptuite cu operativitate, ceea ce a determinat creşterea rolului şi eficienţei con­sfătuirilor de producţie şi al adună­rilor sindicale. Numai cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1964, de pildă, muncitorii din Capi­tală au făcut peste 31 000 propuneri care au îmbogăţit planurile de mă­suri tehnico-organizatorice, au dus la îmbunătăţirea procesului de pro­ducţie, la descoperirea şi valorifica­rea mai deplină a rezervelor interne de care dispun întreprinderile. Preocuparea principală — creşterea productivităţii muncii Una din sarcinile cele mai impor­tante trasate de partid este creşte­rea sistematică a productivităţii muncii — baza ridicării neîncetate a bunăstării celor ce muncesc. Con­siliul local al sindicatelor, sub con­ducerea Comitetului orăşenesc de partid, a îndrumat comitetele sindi­catelor să-şi sporească necontenit preocuparea pentru promovarea consecventă a tehnicii şi tehnologiei avansate, pentru folosirea cât mai deplină a capacităţilor de produc­ţie, a timpului de muncă, pentru dezvoltarea mişcării inovatorilor, factori hotărîtori în creşterea con­tinuă a productivităţii muncii. Relevînd sprijinul primit din partea Consiliului local, tovarăşii Marin Naftan, preşedintele comite­tului sindicatului de la întreprinde­rea „Dîmboviţa“, Tănase Constan­tin, preşedintele comitetului sindi­catului Fabricii de băi şi radiatoare, Ion Marinescu, directorul Uzinei de anvelope „Danubiana", şi alţii, au arătat că multe sindicate au acu­mulat o bogată experienţă, mobili- MÜNOA Consumuri specifice reduse — economii şi beneficii peste plan Paralel cu preocuparea pentru con­tinua sporire a producţiei şi produc­tivităţii muncii şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, organele sindicale au acordat o atenţie deosebită mo­bilizării oamenilor muncii pentru gospodărirea cu grijă a materiei pri­me şi materialelor, reducerea consu­murilor de combustibil şi energie e­­lectrică, a cheltuielilor de fabricaţie şi în mod deosebit a celor neproduc­tive. Printre alte acţiuni întreprinse de consiliul local al sindicatelor a fost şi organizarea în anul trecut a unei consfătuiri cu inginerii şi teh­nologii din uzinele metalurgice, mari consumatoare de metal, în care s-au dezbătut căile reducerii continue a consumului specific de metal în con­diţiile îmbunătăţirii tehnico-funcţio­­nale a noilor maşini şi utilaje. Ac­ţiunile organizate la nivelul oraşu­lui şi cele din întreprinderi au aju­tat colectivele de muncă să foloseas­că mai judicios metalul. Conferinţa a apreciat în mod deosebit preocu­parea colectivului de la uzinele „Au­tobuzul“ , care prin aplicarea croi­rii raţionale a tablei a economisit anul trecut 209 tone metal, a mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la Uzina Vulcan , care în Cons­trucţia cazanelor au economisit 1,64 kg. metal la fiecare kg/aburi,­­şi din alte întreprinderi unde au fost obţi­nute economii de seamă. Ca urmare a acţiunilor organizate de sindicate sub conducerea organe­lor de partid, a spiritului gospodă­resc dovedit de oamenii muncii, la întreprinderile Capitalei au fost rea­lizate în ultimii doi ani economii în valoare de peste 900 000 000 lei și 300 000 000 lei beneficii peste sarci­­ni ta intarrificat.p. Nr. 5101 Unul (în blocurile turn construite pe Calea Griviţei din Capitală Foto : S. EMIL DinEITOGRAfE Şeherazafia — film pentru ecran pa­noramic : Patria (bd. Magheru nr. 12—14), îndrăgostitul, rulează la ci­„oTM-t„Statele Republica (bd. Maghe­ru nr. 2), Bucureşti (bd. 6 Martie nr. 6), Tomis (Calea văcăreşti nr. 21), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Cele trei lumi ale lui Gulliver : Carpaţi (bd. Magheru nr. 29), Festival (bd. 6 Martie nr. 14), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). Lovitură de pedeapsă : Capitol (bd. 6 Martie nr. 16), Înfrăţirea între popoare (bd. Bucureştii-Noi), Gri­viţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61), Domnişoa­ra... Barbă Albastră: Victoria (bd. 6 Martie nr. 7), Arta (Calea Călăraşi nr. 153), Luceafărul (Calea Rahovei nr. 118). Dezrădăcinaţii : Central (bd. 6 Martie nr. 2), Tudor — cinemascop (ambele se­rii) , Lumina (bd. 6 Martie nr. 12). Totul rămîne oamenilor : Union (str. 13, de­­­­cembrie nr. 5—7), Viitorul (str.­­M. Emi­­nescu nr. 127); Leul şi armonica : Fîini­­şoara ; Aventurile unei prichinduţe ; In lumea păpuşilor ; Un loc la soare (dimi­neaţa) : Doina (str. Doamnei nr. 9); Renul alb (după-amiază),: Doina, împă­răţia oglinzilor strîmbe ; Vreau să ştiu tot nr. 24 ; Mingea de fotbal ; Timpuri Noi (bd. 6 Martie nr. 18). Un surîs in plină vară : Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Excelsior (bd. 1 Mai nr. 174), Dru­mul Sării (str. Drumul Sării nr. 30). Doamna Tu Hau : Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2), Foto Haber : Dacia (Calea Griviţei nr. 137), Colentina (Şos. Colentina nr. 84), Ferentari (Calea Fe­rentari nr. 86), Cotroceni (Şos.­ Cotroceni nr. 9). Iolantica : Buzeşti (str. Buzeşti nr. 9—11), Floreasca (str. J. S. Bach nr. 2), Rocco şi fraţii săi (ambele serii) : Cringaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). O zi ca leii : Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57), Aurora (bd. Dimitrov nr. 118). Cei doi care au furat luna — cinemascop : Unirea (bd. 1 Mai nr. 143). Vacanţă la mare : Fla­căra (Calea Dudeşti nr. 22). Pisica de mare : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Vi-l prezint pe Baluer — cinemascop : Mio­riţa (Calea Moşilor nr. 127). Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Scano Boa : Popu­lar (str. Mătăsari nr. 31). Era noapte la Roma (ambele serii) . Moşilor (Calea Moşilor nr. 221). Valea vulturilor : Cos­mos (bd. 30 Decembrie nr. 89). Mame In­cul : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Omul cu ricşa — cinemascop : Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155). Haiducul de pe Ceremuş : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Paşi spre Lună : Pacea (bd. Liber­tăţii nr. 70—72). it H­D­I 0 JOI 2 APRILIE 1964 PROGRAMUL I : 5,20 Lecţia de gim­nastică. 6,10 Program de tarantele. 7,30 Sfatul medicului . Angina pectorala. 8,30 Piese de estradă. 9,36 Muzică din operetă „Moscova-Cernomuski“ de Şosta­­kovici. 10,15 Portretul — poveste de Galina Nikolaeva — fragmente. 11,00 Dansuri de estradă. 12,30 Din viaţa de concert a Capitalei. 13,10 Muzică popu­lară cerută de ascultători. 14,30 Priete­­tena noastră cartea. 15,25 Din muzica popoarelor. 17,35 Antologie poetică (XIII) : Pablo Neruda. 18,Ou Seară pen­tru tineret. 19,30 Universitatea tehnică radio — ciclul construcţii. 20,10 Formaţii corale muncitoreşti. 21,15 Muzică de dans. 22,15 Sonata a IIX-a în Fa minor de Clemenţi. 23,15 Fragmente din opere. PROGRAMUL II : 9,03 Muzică din opere­te contemporane. 10,00 Muzică populară. 11,03 Cintece patriotice. 12,00 Cimece şi jocuri populare. 13,08 Arii celebre din opere. 14,30 Piese vocale şi instrumentale de Tiberiu Brediceanu. 15,30 „Interpreţi la microfon“. 16,30 Pe teme medicale : Anemiile, prevenirea lor şi mijloace moderne de tratament. 17,10 Muzică populară. 18,00 Fragmente din opera „Turandot“ de Giacomo Puccini. 19,50 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice și corului de femei al Radio­­televiziunii, dirijor Emanoil Elenescu. 22,15 Muzică din operete. 22,30 Muzică de dans. 24,00 Concert de noapte. PROGRA­MUL III . 19,05 Pagini din opere. 19,50 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice și corului de femei al Radio­­televiziunii. 22:30 Muzică de estradă. REPERTORIUL ANSAMBLULUI C.C.S. Săptămîna 6—12 aprilie 1964 . — Luni 6 şi duminică 12 aprilie, orele 20 şi 17, spectacolul „Zboară cîntec drag“. — Marţi 7 şi sîmbătă 11 aprilie, orele 20, spectacolul „Cintă ţara mea“. — Joi 9 şi vineri 10 aprilie, orele 20, spectacolul „O carte despre fru­­museţe“.

Next