Munca, iunie 1964 (Anul 20, nr. 5155-5176)
1964-06-05 / nr. 5155
Proléfait tilä tóaté tMtit tmifi-vö/ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XX — nr. 5155 VINERI 5 IUNIE 1964 6 pagini 30 bani Prin muncă avintată se înfăptuiesc angajamentele in întrecerea socialistă 15 zile cîştigate Eşarfa aceasta care întinereşte Craiova o ţes constructorii de diferite vîrste, avîntaţi pe schele, coborîţi în temeliile trainicelor clădiri. M-am oprit zilele acestea lîngă unul dintre miile de temerari ai schelelor craiovene. L-am întîlnit pe şantierul Brazda lui Novac, unde îşi desfăşoară activitatea cele 7 formaţii de zidari, fierari-betonişti, betonişti şi dulgheri conduse de maistrul Nicolae Rusu. Nicolae Rusu a intrat în acest imens detaşament de făuritori ai noului în primii ani de după Eliberare. S-a întîlnit cu meşteri pricepuţi care, la îndemnul partidului, porniseră ofensiva construcţiilor pentru a şterge plaga caselor insalubre. La Hunedoara sau Petroşani, la Craiova sau Reşiţa, peste tot unde a umblat şi a lucrat, s-a simţit atras, ca de un magnet, de forţa uriaşă, plină de tumult a şantierelor, cea mai înaltă şcoală la care şi-a însuşit meseria. A învăţat să cunoască oamenii, să se apropie de ei, să muncească cu dăruire, cu pasiune. Primele linii trasate pentru fundaţiile viitoarelor blocuri la care a participat în urmă cu ani au rămas neşterse în memorie. Simte parcă şi acum pămîntul reavăn şi proaspăt pe care-l mîngîia în palmă, pămîntul ce primea cu ospitalitate noile edificii, durate pentru oamenii muncii. La fiecare pas îşi aminteşte de vorbele unui meşter bătrîn, comunist, pe care l-a întîlnit, în anii de început, pe unul din şantierele patriei : „Ai să vezi, într-o bună zi, cit de mult va fi apreciată munca ta. Ai să treci mîndru pe lîngă toate aceste clădiri, simţind bucuria de a fi părtaş la ridicarea lor“. Maistrul constructor Nicolae Rusu are o bogată experienţă profesională. Ea este de fapt izvorul competenţei cu care conduce activitatea celor peste 100 de constructori din subordine. A organizat lucrul în două schimburi : ziua se lucrează zidărie şi se tencuieşte, iar noaptea se face aprovizionarea locurilor de muncă cu cele necesare ori se toarnă fîşii de beton, pregătindu-se astfel frontul de lucru pentru a doua zi. Constructorii de aici au aliaţi de preţ în macaralele tur şi rulante, în staţiile de preparare centralizată a betoanelor şi mortarelor care le fac munca mai spornică, mai uşoară. După priceperea sa, maistrul Nicolae Rusu a pus umărul şi la aplicarea unei metode înaintate care ridică simţitor productivitatea muncii pe şantier, metodă care a fost îmbrăţişată de toţi constructorii prin largul schimb de experienţă iniţiat de comitetul sindicatului. Este vorba de metoda lucrului în lanţ. Ea a dus pe mulţi constructori spre cucerirea titlului de fruntaş în întrecerea socialistă. De asemenea, aprovizionarea punctelor de lucru din descărcarea materialului (beton sau mortar) direct în bene, ridicate rapid pe verticală cu ajutorul troliului, este o metodă eficace în construcţii la utilizarea căreia maistrul Nicolae Rusu şi-a adus o contribuţie substanţială. Un amănunt merită a fi subliniat. Despre toate acestea fruntaşul în întrecerea socialistă, maistrul Nicolae Rusu, vorbeşte tinerilor constructori şi cu prilejul lecţiilor pe care le predă la cursurile de ridicare a calificării profesionale. De altfel, din ceea ce ştie, el nu face un „secret“. Cu prilejul schimburilor de experienţă, în clipe de răgaz pe şantier sau seara la un pahar cu vin el împărtăşeşte tuturor din bogatele cunoştinţe în ale construcţiilor, fapt ce nu rămîne fără urmări. O situaţie primită de la birourile şantierului arată că la punctul de lucru condus de maistrul Nicolae Rusu se lucrează cu un avans de 15 zile faţă de grafic. Aceasta dă oamenilor maistrului Nicolae Rusu certitudinea realizării cu succes a angajamentului luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de a preda obiectivele la care lucrează cu 30 de zile înainte de termen. In ce constau ele în 160 apartamente noi, confortabile şi elegante, dăruite prin munca şi priceperea lor craiovenilor din cel mai tînăr cartier al oraşului. SEBASTIAN DOMOZINA Anvelope peste plan Colectivul de muncă de la uzinele de anvelope „Victoria“ Floreşti, regiunea Ploieşti, a înscris ieri, un nou şi important succes în întrecerea socialistă: fabricarea celei de a 18 000-a anvelope autotractor peste sarcina de plan. Satisfacţia este cu atît mai mare, pentru faptul că angajamentul de a produce pentru ziua de 23 August 17 000 anvelope în plus a fost îndeplinit de pe acum. Valoarea produselor obţinute peste plan la producţia globală în cele cinci luni ce s-au scurs din acest an se ridică la 13 421 000 lei faţă de 15 000 000 lei angajamentul luat pe uzină. Aceste succese sunt rodul muncii entuziaste a întregului colectiv care a ştiut să aplice cele mai eficace măsuri tehnico-organizatorice care au dus la realizarea cu aceleaşi capacităţi a unei producţii sporite. (Coresp. „Munca") Socoteli Luna trecută s-au realizat peste prevederile planului 2 230 rulmenţi. Echipa forjarului Neculai David s-a evidenţiat iarăşi ajungînd la cifra de 20 000 de inele date peste plan , de la începutul anului şi pînă acum. Brigada de rectificatori condusă de Ion Lungu lucrează acum în loc de două zile, după cum s-a angajat, cîte 3 zile pe lună cu pietre abrazive economisite. Alţi mulţi rectificatori îi urmează exemplul. Bilanţul întrecerii pe cinci luni al acestui colectiv este edificator. Toţi indicatorii de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi. Prin înfăptuirea măsurilor tehnico-organizatorice şi folosirea unor metode înaintate de lucru, muncitorii din secţiile forjă, strungărie, bile role au sporit productivitatea muncii peste sarcina prevăzută. In această perioadă s-au dat peste plan 9800 bucăţi rulmenţi. Din angajamentul de a se obţine economii de un milion lei peste sarcina stabilită s-au realizat 619 000 lei numai pe 4 luni. Analizînd cu răspundere rezultatele dobîndite în întrecereasocialistă colectivul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad a ajuns la concluzia că are posibilităţi să-şi reînnoiască angajamentele. S-a prevăzut astfel o creştere a productivităţii muncii cu 0,80 la sută faţă de 0,20 la sută angajamentul iniţial. Angajamentul cu privire la economii a fost sporit cu încă un milion lei, iar cel referitor la beneficii peste plan se ridică la 20 500 000 lei. (Coresp. „Munca") Sporeşte ponderea forajului cu turbina încheind bilanţul primelor cinci luni din acest an, petroliştii sectorului de foraj din regiunea Argeş au raportat îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă ce le revin pe această perioadă. Succesele înregistrate de petrolişti sunt o urmare directă a extinderii tehnologiei moderne de lucru şi îndeosebi forajul cu turbina al cărui volum de lucru a atins în luna mai peste 70 la sută din totalul metrilor foraţi. Ca urmare, vitezele de foraj au sporit in medie cu peste 30 la sută faţă de prevederile debitului şi sondele au fost date producţiei înainte de termen. Demn de remarcat este faptul că petroliştii celor două întreprinderi de foraj din regiune — Bascov şi Rîmnicu Vîlcea — respectîndu-şi angajamentele luate în întrecerea socialistă, au săpat în perioada amintită peste 4 400 m în plus şi la un preţ de cost sub cifra planificată, economiile suplimentare depăşind suma de peste 5 milioane lei. (Coresp. „Munca") Paralel cu întreţinerea culturilorpregătiri pentru obţinerea unor recolte cît mai bogate pe terenurile gospodăriilor agricole colective concomitent cu reducerea consecventă a preţului de cost pe hectarul de arătură normală sunt obiectivele principale ale întrecerii socialiste desfăşurate de mecanizatorii noştri. Fiecare brigadă de tractoare, fiecare tractorist din staţiunea noastră, colaborînd strîns cu colectiviştii din unităţile deservite, acordă în acest scop o deosebită atenţie folosirii depline a capacităţii de lucru a utilajelor, aplică cu discernămînt, pe baza experienţei căpătate, metodele agrotehnice avansate, gospodăreşte mai bine carburanţii, lubrifianţii şi piesele de schimb, îngrijeşte cu simţ de răspundere tractoarele şi maşinile pentru realizarea unui volum sport de lucrări în fiecare campania agricolă. Fapt este că, în ultimii ani, S.M.T.-ul nostru, prin lărgirea gamei de lucrări mecanizate şi executarea ireproşabilă a acestora la nivel agrotehnic superior şi-a dat o contribuţie tot mai mare la sporirea de la an la an atît a producţiei de grîu, cît şi a celei de porumb şi floarea soarelui. în 1963, bunăoară, pe întreaga rază de activitate recolta medie de grîu la hectar a fost de 2100 kg., de porumb de 3 480 kg, iar aceea de floarea soarelui de peste 1 080 kg., ele fiind mai mari decit în 1961 cu 500 kg la grîu, cu 340 kg. la porumb şi respectiv cu 270 kg. la floarea soarelui. Sporurile mari de producţie au la bază, in primul rînd, permanentizarea brigăzilor de tractoare. Toate cele 15 brigăzi pe care le avem lucrează de ani de zile pe terenurile aceloraşi gospodării şi pe aceleaşi sole. Tractoriştii, cu toţii fii de colectivişti, în urma cursurilor de ridicare a calificării profesionale, schimburilor de experienţă şi demonstraţiilor practice organizate de conducerea tehnico-administrativă împreună cu comitetul sindicatului şi, mai ales a proprieilor experienţe, au reuşit să cunoască foarte bine potenţialul productiv al solurilor şi cerinţele plantelor cultivate. Astăzi putem afirma că mecanizatorii din brigăzi, cum sînt acelea care lucrează la G.A.C.Scărişoreanu, Credinţa şi altele stăpînesc la perfecţie tehnologia obţinerii unor recolte mari, în special de porumb. In primăvară, mecanizatorii noştri au însămînţat cu porumb peste 7 600 hectare şi aproape 1 500 hectare cu floarea soarelui. însămînţarea s-a făcut numai cu semănători 2—S.P.C.—2 prevăzute cu clapeţi, folosindu-se numai seminţe de mare productivitate care au dat în condiţiile noastre pedoclimatice cele mai bune rezultate. Semănatul s-a executat într-un pat germinativ foarte bine pregătit, tractoriştii respectând întocmai indicaţiile agronomilor privind asigurarea densităţii normale de boabe la hectar. In prezent, culturile de porumb şi floarea soarelui se prezintă viguroase. In întrecerea socialistă, toate brigăzile de tractoare şi-au luat angajamente concrete de sporire a producţiei la hectar pe terenurile lucrate. Colectivul nostru şi-a propus ca producţiile medii planificate la hectar pe raza de activitate a staţiunii să fie depăşite cu 100 kg. la grîu, 165 kg. la porumb şi 80 kg. la floarea soarelui. Temelia obţinerii acestor scopuri a fost pusă odată cu executarea ogoarelor adinei şi însămînţarea la un înalt nivel agrotehnic. Dar, precum se cunoaşte, nivelul producţiei pe hectar este condiţionat, între altele, şi de lucrările de îngrijire. Ajutaţi îndeaproape de conducerea tehnico-administrativă şi mobilizaţi de comitetul sindicatului la respectarea cuvintului dat , prin asigurarea condiţiilor materiale necesare desfăşurării cu avint a întrecerii socialiste — mecanizatorii noştri au efectuat la timp „praşila oarbă“ la porumb, la 3—4 zile după semănat, iar, după aceea, cînd plantele au avut 2—3 frunze, au făcut prima lucrare cu sapa rotativă. Nu de mult a fost terminată praşila a doua la floarea soarelui la G.A.C. Scărişoreanu şi se apropie de sfirşit în celelalte gospodării colective. A fost de asemenea încheiată la timp praşila întîi la porumb în toate unităţile, după care colectiviştii au făcut prăşitul manual, pe rînd, şi rănitul. Acum, harnicii noştri tractorişti, cu ajutorul Ing. mecanic TEODOR LECA DUMITRU MACELARU preşedintele comitetului sindicatului de la S.M.T. Chirnogeni (Continuare in pag. 2-a) Din ianuarie şi pînă In prezent, de la locul de muncă al electricianului Gheorghe Dumitru de la uzinele „Electroputere " - Craiova n-a lipsit nici o zi fanionul care se acordă evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Iată-l în clişeul nostru lucrînd la montarea instalaţiei unui bloc pentru locomotivele Diesel-electrice Foto : P. COZIA Pe litoral a Început sezonul estival Foto : D. NEGOITA Voi masuri privind dezvoltarea in continuare a turismului international in R. P. Romina In vederea dezvoltării în continuare a turismului internaţional în R. P. Romînă, au fost adoptate unele măsuri, care prevăd lărgirea facilităţilor pentru turiştii străini care doresc să viziteze Republica Populară Romînă, precum şi îmbunătăţirea activităţii de deservire turistică. 1.- Facilităţi privind obţinerea vizei turistice In afară de turiştii străini care vin în R. P. Romînă în organizarea Oficiului Naţional de Turism „Carpaţi", cu începere de la data de 15 iunie 1964 viza turistică se va acorda şi următoarelor categorii de cetăţeni străini : — celor care doresc să viziteze R. P. Romînă ca turişti individuali pe cont propriu ; — celor care vin în R. P. Romină în scopuri oficiale şi după expirarea vizei obişnuite, doresc să viziteze ţara ca turişti, a celor care se află în tranzit în R. P. Română şi doresc să viziteze ţara ca turişti. Viza turistică se acordă imediat, la cerere, de către Oficiile diplomatice şi consulare ale R. P. Române din străinătate. In acelaşi timp, cetăţenii străini pot obţine viză turistică şi la punctele de frontieră rutiere, aeroportuare, fluviale şi maritime, deschise traficului de călători. Turiştii străini care doresc să locuiască la rude în R. P. Romînă vor preciza localitatea de reşedinţă a acestora, pentru a fi menţionată în viza turistică ce se acordă. Grupurile de turişti străini care doresc să viziteze Republica Populară Romînă prin O.N.T. „Carpaţi", pentru un timp maxim de 48 ore, pot intra în ţară pe baza unui permis de acces (landing card), care înlocuieşte viza turistică şi care va fi procurat prin O.N.T. „Carpaţi“. Intrarea şi ieşirea din R. P. Romînă a turiştilor străini este permisă prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, fără a mai fi necesar să se menţioneze în viză puncte obligatorii de trecere a frontierei. Viza turistică poate fi prelungită la cererea turiştilor de către organele regionale de miliţie. Viza turistică este scutită de orice fel de taxe. Pentru călătorii şi turiştii din ţările socialiste se menţin în continuare facilităţile privind formalităţile de frontieră convenite pe baza înţelegerilor în vigoare. 2.Majorarea primei de schimb turistic începând cu data de 15 iunie 1964, cetăţenilor străini, posesori de viză turistică, li se acordă o primă de schimb de 200 la sută pentru valuta liber convertibilă *). Banca de Stat a R. P. Romine va lua măsuri pentru înlesnirea efectuării operaţiunilor de schimb valutar pentru turiştii străini. 3. înlesniri la cumpărăturile efectuate de turişti In marile magazine din principalele oraşe situate pe traseele turistice internaţionale vor lua fiinţă raioane pentru deservirea turiştilor străini. La dorinţa lor, în schimbul valutei liber convertibile, turiştii străini pot obţine de la unităţile Băncii de Stat a R.P.R. cecuri turistice în lei, cu care vor putea cumpăra din magazinele menţionate mai sus diferite produse, cu reducere de 20 la sută faţă de preţurile de vînzare cu amănuntul. In porturi, aeroporturi şi alte puncte de frontieră, vor lua fiinţă magazine care vor desface diferite articole de uz personal şi produse de artizanat, cu plata în valută liber convertibilă. 4. Facilităţi pentru turismul automobilistic Pentru a veni în sprijinul turiştilor automobilişti, în oraşele situate pe itinerarele turistice internaţionale au fost organizate ateliere auto *) Dolarul S.U.A., dolarul canadian, lira sterlină, lira italiană, francul elveţian, francul francez, francul belgian, marca vestgermană, florinul olandez, coroana suedeză, coroana norvegiană, coroana daneză, genul japonez, şilingul austriac, pentru întreţinerea şi efectuarea de reparaţii curente. Reţeaua de unităţi de desfacere a carburanţilor şi lubrifianţilor a fost completată cu noi unităţi de construcţie modernă, bine utilate şi aprovizionate. Au fost editate şi puse în vînzare hărţi automobilistice, ghiduri şi broşuri de îndrumare. Drumurile au fost completate cu indicatoarele de semnalizare internaţională. Turiştii străini pot intra în ţară cu autovehicole posedînd documente de trecere prin vamă, emise de asociaţiile naţionale de automobilism afiliate la una din federaţiile internaţionale recunoscute de R.P. Romînă. (F.I.A., A.I.T.). In afara permiselor de conducere internaţionale, sunt recunoscute şi permisele de conducere naţionale-Se va introduce sistemul de asi- gurare a automobiliştilor şi autovehiculelor acestora, care va funcţiona potrivit reglementărilor internaţionale în acest domeniu. 5. Călătorii in R. P. Pomină pe cont propriu Ca urmare a condiţiilor create, Pe lingă posibilitatea de a veni în R.P. Romînă folosind serviciile unei agenţii de voiaj, cetăţenii străini îşi pot organiza călătorii turistice în R.P. Romînă pe cont propriu. Juriştii străini veniţi în R.P. Romînă pot beneficia de multiple forme de cazare (hoteluri, case de odihnă, din staţiunile balneare, cabane, terenuri de camping etc). In afara acestora, cazarea turiştilor se poate asigura şi în spaţiile aparţinînd unor cetăţeni particulari. Pentru folosirea acestor spaţii, turiştii se pot adresa agenţiilor şi filialelor Oficiului Naţional de Turism „Carpaţi“ de pe tot cuprinsul ţării. Uzina „Autobuzul“ din Capitală s-a îmbogăţit recent cu o nouă hală de montaj Foto : AGERPRES Sudură în locul situîrii Noile poduri metalice construite în ultimul timp pe Valea Oltului, pe linia de cale ferată Deva-Sîntana, au fost executate după un procedeu nou care folosește sudura la îmbinarea pieselor, în locul sistemului clasic de nituire. Executarea podurilor prin sudură a permis creşterea productivităţii muncii, economisirea a aproximativ 30 tone oţel în medie la fiecare pod, şi, prin aceasta, reducerea preţului de cost cu circa 25 la sută. Acest procedeu, care a fost elaborat de Institutul de cercetări pentru transporturi şi telecomunicaţii în colaborare cu întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton — Piteşti, va fi extins la construcţia noilor poduri de pe magistralele feroviare şi rutiere din ţara noastră. (Agerpres) Măiestrie şi bun gust Muzeul regional din Sf. Gheorghe găzduieşte în aceste zile o expoziţie de artă populară organizată de comitetul raional de artă şi cultură. Expoziţia cuprinde peste 200 de piese lucrate cu multă fineţe şi gust artistic. Sunt expuse minunate costume romîneşti, secuieşti şi germane, covoare cu motive folclorice, ştergare, feţe de masă, brîuri cu ornamentaţii din piele, toate lucrate în diferite tehnici şi culori specifice artizanatului. Dintre exponate se remarcă şi sculpturile în lemn ale lui Andrei Balint din satul Calnic, care reprezintă artistic colectivizarea agriculturii. Sîunt de menţionat şi lucrări în fier forjat executate cu multă măiestrie de István Dako. GH. BRIOTA învăţător