Munca, iunie 1964 (Anul 20, nr. 5155-5176)

1964-06-05 / nr. 5155

Proléfait tilä tóaté tMtit tmifi-vö/ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XX — nr. 5155 VINERI 5 IUNIE 1964 6 pagini 30 bani Prin muncă avintată se înfăptuiesc angajamentele in întrecerea socialistă 15 zile cîştigate Eşarfa aceasta care întinereşte Craiova o ţes constructorii de dife­rite vîrste, avîntaţi pe schele, cobo­­rîţi în temeliile trainicelor clădiri. M-am oprit zilele acestea lîngă unul dintre miile de temerari ai schele­lor craiovene. L-am întîlnit pe şantierul Brazda lui Novac, unde îşi desfăşoară acti­vitatea cele 7 formaţii de zidari, fie­­rari-betonişti, betonişti şi dulgheri conduse de maistrul Nicolae Rusu. Nicolae Rusu a intrat în acest imens detaşament de făuritori ai noului în primii ani de după Elibe­rare. S-a întîlnit cu meşteri price­puţi care, la îndemnul partidului, porniseră ofensiva construcţiilor pentru a şterge plaga caselor insa­lubre. La Hunedoara sau Petroşani, la Craiova sau Reşiţa, peste tot unde a umblat şi a lucrat, s-a simţit a­­tras, ca de un magnet, de forţa u­­riaşă, plină de tumult a şantierelor, cea mai înaltă şcoală la care şi-a în­suşit meseria. A învăţat să cunoas­că oamenii, să se apropie de ei, să muncească cu dăruire, cu pasiune. Primele linii trasate pentru fun­daţiile viitoarelor blocuri la care a participat în urmă cu ani au rămas neşterse în memorie. Simte parcă şi acum pămîntul reavăn şi proaspăt pe care-l mîngîia în palmă, pămîn­tul ce primea cu ospitalitate noile edificii, durate pentru oamenii muncii. La fiecare pas îşi aminteşte de vorbele unui meşter bătrîn, comu­nist, pe care l-a întîlnit, în anii de început, pe unul din şantierele pa­triei : „Ai să vezi, într-o bună zi, cit de mult va fi apreciată munca ta. Ai să treci mîndru pe lîngă toate aceste clădiri, simţind bucuria de a fi părtaş la ridicarea lor“. Maistrul constructor Nicolae Rusu are o bogată experienţă profesiona­lă. Ea este de fapt izvorul competen­ţei cu care conduce activitatea celor peste 100 de constructori din subor­dine. A organizat lucrul în două schimburi : ziua se lucrează zidărie şi se tencuieşte, iar noaptea se face aprovizionarea locurilor de muncă cu cele necesare ori se toarnă fîşii de beton, pregătindu-se astfel frontul de lucru pentru a doua zi. Construc­torii de aici au aliaţi de preţ în ma­caralele­ tur şi rulante, în staţiile de preparare centralizată a betoane­­lor şi mortarelor care le fac munca mai spornică, mai uşoară. După priceperea sa, maistrul Ni­colae Rusu a pus umărul şi la apli­carea unei metode înaintate care ri­dică simţitor productivitatea muncii pe şantier, metodă care a fost îmbră­ţişată de toţi constructorii prin lar­gul schimb de experienţă iniţiat de comitetul sindicatului. Este vorba de metoda lucrului în lanţ. Ea a dus pe mulţi constructori spre cucerirea titlului de fruntaş în întrecerea so­cialistă. De asemenea, aprovizionarea punctelor de lucru din descărcarea materialului (beton sau mortar) di­rect în bene, ridicate rapid pe verti­cală cu ajutorul troliului, este o me­todă eficace în construcţii la utiliza­rea căreia maistrul Nicolae Rusu şi-a adus o contribuţie substanţială. Un amănunt merită a fi subliniat. Despre toate acestea fruntaşul în în­trecerea socialistă, maistrul Nicolae Rusu, vorbeşte tinerilor constructori şi cu prilejul lecţiilor pe care le pre­dă la cursurile de ridicare a califică­rii profesionale. De altfel, din ceea ce ştie, el nu face un „secret“. Cu prilejul schimburilor de experienţă, în clipe de răgaz pe şantier sau sea­ra la un pahar cu vin el împărtă­şeşte tuturor din bogatele cunoştinţe în ale construcţiilor, fapt ce nu ră­­mîne fără urmări. O situaţie primită de la birourile şantierului arată că la punctul de lucru condus de maistrul Nicolae Rusu se lucrează cu un avans de 15 zile faţă de grafic. Aceasta dă oamenilor maistrului Nicolae Rusu certitudinea realizării cu succes a angajamentului luat în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de a preda obiec­tivele la care lucrează cu 30 de zile înainte de termen. In ce constau ele î­­n 160 aparta­mente noi, confortabile şi elegante, dăruite prin munca şi priceperea lor craiovenilor din cel mai tînăr cartier al oraşului. SEBASTIAN DOMOZINA Anvelope peste plan Colectivul de muncă de la uzinele de anvelope „Victoria“ Floreşti, re­giunea Ploieşti, a înscris ieri, un nou şi important succes în întrece­rea socialistă: fabricarea celei de a 18 000-a anvelope autotractor peste sarcina de plan. Satisfacţia este cu atît mai mare, pentru faptul că an­gajamentul de a produce pentru ziua de 23 August 17 000 anvelope în plus a fost îndeplinit de pe acum. Valoarea produselor obţinute peste plan la producţia globală în cele cinci luni ce s-au scurs din acest an se ridică la 13 421 000 lei faţă de 15 000 000 lei angajamentul luat pe uzină. Aceste succese sunt rodul muncii entuziaste a întregului co­lectiv care a ştiut să aplice cele mai eficace măsuri tehnico-organizatorice care au dus la realizarea cu aceleaşi capacităţi a unei producţii sporite. (Coresp. „Munca") Socoteli Luna trecută s-au realizat peste prevederile planului 2 230 rulmenţi. Echipa forjarului Neculai David s-a evidenţiat iarăşi ajungînd la cifra de 20 000 de inele date peste plan , de la începutul anului şi pînă a­­cum. Brigada de rectificatori con­dusă de Ion Lungu lucrează acum în loc de două zile, după cum s-a angajat, cîte 3 zile pe lună cu pietre abrazive economisite. Alţi mulţi rectificatori îi urmează exemplul. Bilanţul întrecerii pe cinci luni al acestui colectiv este edificator. Toţi indicatorii de plan au fost în­depliniţi şi depăşiţi. Prin înfăptuirea măsurilor tehnico-organizatorice şi folosirea unor metode înaintate de lucru, muncitorii din secţiile forjă, strungărie, bile­ role au sporit pro­ductivitatea muncii peste sarcina prevăzută. In această perioadă s-au dat peste plan 9800 bucăţi rulmenţi. Din angajamentul de a se obţine e­­conomii de un milion lei peste sar­cina stabilită s-au realizat 619 000 lei numai pe 4 luni. Analizînd cu răspundere rezul­tatele dobîndite în întrecerea­­socia­listă colectivul Fabricii de rulmenţi din Bîrlad a ajuns la concluzia că are posibilităţi să-şi reînnoiască an­gajamentele. S-a prevăzut astfel o creştere a productivităţii muncii cu 0,80 la sută faţă de 0,20 la sută angajamentul iniţial. Angajamentul cu privire la economii a fost sporit cu încă un milion lei, iar cel referi­tor la beneficii peste plan se ri­dică la 20 500 000 lei.­­ (Coresp. „Munca") Sporeşte ponderea forajului cu turbina încheind bilanţul primelor cinci luni din acest an, petroliştii sectoru­lui de foraj din regiunea Argeş au ra­portat îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de plan şi a angajamentelor în întrecerea socialistă ce le revin pe această perioadă. Succesele înre­gistrate de petrolişti sunt o urmare directă a extinderii tehnologiei mo­derne de lucru şi îndeosebi forajul cu turbina al cărui volum de lucru a atins în luna mai peste 70 la sută din totalul metrilor foraţi. Ca ur­mare, vitezele de foraj au sporit in medie cu peste 30 la sută faţă de prevederile debitului şi sondele au fost date producţiei înainte de termen. Demn de remarcat este faptul că petroliştii celor două întreprinderi de foraj din regiune — Bascov şi Rîmnicu Vîlcea — respec­­tîndu-şi angajamentele luate în în­trecerea socialistă, au săpat în peri­oada amintită peste 4 400 m în plus şi la un preţ de cost sub cifra pla­nificată, economiile suplimentare de­păşind suma de peste 5 milioane lei. (Coresp. „Munca") Paralel cu întreţinerea culturilor­pregătiri pentru obţinerea unor recolte cît mai bogate pe terenurile gospodăriilor agricole colective concomitent cu reducerea consecventă a preţului de cost pe hectarul de arătură normală sunt obiectivele principale ale între­cerii socialiste desfăşurate de mecanizatorii noştri. Fiecare brigadă de tractoare, fiecare tractorist din staţiunea noastră, colaborînd strîns cu colectiviştii din unităţile deser­vite, acordă în acest scop o deose­bită atenţie folosirii depline a capacităţii de lucru a utilajelor, aplică cu discernămînt, pe baza ex­perienţei căpătate, metodele agro­tehnice avansate, gospodăreşte mai bine carburanţii, lubrifianţii şi piesele de schimb, îngrijeşte cu simţ de răspundere tractoarele şi maşinile pentru realizarea unui volum sport de lucrări în fiecare campania agri­colă. Fapt este că, în ultimii ani, S.M.T.-ul nostru, prin lărgirea gamei de lucrări mecanizate şi executarea ireproşabilă a acestora la nivel agrotehnic superior şi-a dat o con­tribuţie tot mai mare la sporirea de la an la an atît a producţiei de grîu, cît şi a celei de porumb şi floarea soarelui. în 1963, bunăoară, pe în­treaga rază de activitate recolta medie de grîu la hectar a fost de 2100 kg., de porumb de 3 480 kg, iar aceea de floarea soarelui de peste 1 080 kg., ele fiind mai mari decit în 1961 cu 500 kg la grîu, cu 340 kg. la porumb şi respectiv cu 270 kg. la floarea soarelui. Sporurile mari de producţie au la bază, in primul rînd, permanentiza­rea brigăzilor de tractoare. Toate cele 15 brigăzi pe care le avem lu­crează de ani de zile pe terenurile aceloraşi gospodării şi pe aceleaşi sole. Tractoriştii, cu toţii fii de co­lectivişti, în urma cursurilor de ridicare a calificării profesionale, schimburilor de experienţă şi de­monstraţiilor practice organizate de conducerea tehnico-administrativă împreună cu comitetul sindicatului şi, mai ales a propriei­­lor experienţe, au reuşit să cunoască foarte bine po­tenţialul productiv al solurilor şi cerinţele plantelor cultivate. Astăzi putem afirma că mecanizatorii din brigăzi, cum sînt acelea care lu­crează la G.A.C.­Scărişoreanu, Cre­dinţa şi altele stăpînesc la perfecţie tehnologia obţinerii unor recolte mari, în special de porumb. In primăvară, mecanizatorii noştri au însămînţat cu porumb peste 7 600 hectare şi aproape 1 500 hec­tare cu floarea soarelui. însămînţa­­rea s-a făcut numai cu semănători 2—S.P.C.—2 prevăzute cu clapeţi, folosindu-se numai seminţe de mare productivitate care au dat în condi­ţiile noastre pedoclimatice cele mai bune rezultate. Semănatul s-a exe­cutat într-un pat germinativ foarte bine pregătit, tractoriştii respectând întocmai indicaţiile agronomilor pri­vind asigurarea densităţii normale de boabe la hectar. In prezent, cul­turile de porumb şi floarea soarelui se prezintă viguroase. In întrecerea socialistă, toate bri­găzile de tractoare şi-au luat anga­jamente concrete de sporire a producţiei la hectar pe terenurile lucrate. Colectivul nostru şi-a propus ca producţiile medii planificate la hectar pe raza de activitate a sta­ţiunii să fie depăşite cu 100 kg. la grîu, 165 kg. la porumb şi 80 kg. la floarea soarelui. Temelia obţinerii acestor scopuri a fost pusă odată cu executarea ogoarelor adinei şi însă­­mînţarea la un înalt nivel agroteh­nic. Dar, precum se cunoaşte, nive­lul producţiei pe hectar este condi­ţionat, între altele, şi de lucrările de îngrijire. Ajutaţi îndeaproape de conducerea tehnico-administrativă şi mobilizaţi de comitetul sindica­tului la respectarea cuvintului dat , prin asigurarea condiţiilor ma­teriale necesare desfăşurării cu avint a întrecerii socialiste — meca­nizatorii noştri au efectuat la timp „praşila oarbă“ la porumb, la 3—4 zile după semănat, iar, după aceea, cînd plantele au avut 2—3 frun­ze, au făcut prima lucrare cu sapa rotativă. Nu de mult a fost termi­nată praşila a doua la floarea soare­lui la G.A.C. Scărişoreanu şi se apropie de sfirşit în celelalte gospo­dării colective. A fost de asemenea încheiată la timp praşila întîi la porumb în toate unităţile, după care colectiviştii au făcut prăşitul manual, pe rînd, şi rănitul. Acum, harnicii noştri tractorişti, cu ajutorul Ing. mecanic TEODOR LECA DUMITRU MACELARU preşedintele comitetului sindicatului de la S.M.T. Chirnogeni (Continuare in pag. 2-a) Din ianuarie şi pînă In prezent, de la locul de muncă al electri­cianului Gheorghe Dumitru de la uzinele „Electroputere " - Craiova n-a lipsit nici o zi fanionul care se acordă evidenţiaţilor în între­cerea socialistă. Iată-l în clişeul nostru lucrînd la montarea insta­laţiei unui bloc pentru locomoti­vele Diesel-electrice Foto : P. COZIA Pe litoral a Înce­put sezonul es­tival Foto : D. NEGOITA Voi masuri privind dezvoltarea in continuare a turismului international in R. P. Romina In vederea dezvoltării în conti­nuare a turismului internaţional în R. P. Romînă, au fost adoptate unele măsuri, care prevăd lărgirea facilităţilor pentru turiştii străini care doresc să viziteze Republica Populară Romînă, precum şi îmbu­nătăţirea activităţii de deservire turistică. 1.- Facilităţi privind obţinerea vizei turistice In afară de turiştii străini care vin în R. P. Romînă în organizarea Oficiului Naţional de Turism „Car­­paţi", cu începere de la data de 15 iunie 1964 viza turistică se va acor­da şi următoarelor categorii de ce­tăţeni străini : — celor care doresc să viziteze R. P. Romînă ca turişti individuali pe cont propriu ; — celor care vin în R. P. Ro­­mină în scopuri oficiale şi după expirarea vizei obişnuite, doresc să viziteze ţara ca turişti, a celor care se află în tranzit în R. P. Română şi doresc să vizi­teze ţara ca turişti. Viza turistică se acordă imediat, la cerere, de către Oficiile diplo­matice şi consulare ale R. P. Româ­ne din străinătate. In acelaşi timp, cetăţenii străini pot obţine viză tu­ristică şi la punctele de frontieră rutiere, aeroportuare, fluviale şi maritime, deschise traficului de că­lători. Turiştii străini care doresc să lo­cuiască la rude în R. P. Romînă vor preciza localitatea de reşedinţă a acestora, pentru a fi menţionată în viza turistică ce se acordă. Grupurile de turişti străini care doresc să viziteze Republica Popu­lară Romînă prin O.N.T. „Carpaţi", pentru un timp maxim de 48 ore, pot intra în ţară pe baza unui per­mis de acces (landing card), care înlocuieşte viza turistică şi care va fi procurat prin O.N.T. „Carpaţi“. Intrarea şi ieşirea din R. P. Ro­mînă a turiştilor străini este permi­să prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, fără a mai fi necesar să se menţioneze în viză puncte obligatorii de tre­cere a frontierei. Viza turistică poate fi prelungită la cererea turiştilor de către orga­nele regionale de miliţie. Viza turistică este scutită de orice fel de taxe. Pentru călătorii şi turiştii din ţările socialiste se menţin în con­tinuare facilităţile privind formali­tăţile de frontieră convenite pe baza înţelegerilor în vigoare. 2.­Majorarea primei de schimb turistic începând cu data de 15 iunie 1964, cetăţenilor străini, posesori de viză turistică, li­ se acordă o primă de schimb de 200 la sută pentru va­luta liber convertibilă *). Banca de Stat a R. P. Romine va lua măsuri pentru înlesnirea efec­tuării operaţiunilor de schimb va­lutar pentru turiştii străini. 3.­­ înlesniri la cumpărăturile efectuate de turişti In marile magazine din princi­palele oraşe situate pe traseele tu­ristice internaţionale vor lua fiin­ţă raioane pentru deservirea tu­riştilor străini. La dorinţa lor, în schimbul valu­tei liber convertibile, turiştii străini pot obţine de la unităţile Băncii de Stat a R.P.R. cecuri turistice în lei, cu care vor putea cumpăra din magazinele menţionate mai sus di­ferite produse, cu reducere de 20 la sută faţă de preţurile de vîn­­zare cu amănuntul. In porturi, aeroporturi şi alte puncte de frontieră, vor lua fiinţă magazine care vor desface diferite articole de uz personal şi produse de artizanat, cu plata în valută liber convertibilă. 4.­­ Facilităţi pentru turismul automobilistic Pentru a veni în sprijinul turişti­lor automobilişti, în oraşele situate pe itinerarele turistice internaţio­nale au fost organizate ateliere auto *) Dolarul S.U.A., dolarul canadian, lira sterlină, lira italiană, francul elveţian, fran­cul francez, francul belgian, marca vest­­germană, florinul olandez, coroana suede­ză, coroana norvegiană, coroana daneză, genul japonez, şilingul austriac, pentru întreţinerea şi efectuarea de reparaţii curente. Reţeaua de unităţi de desfacere a carburanţilor şi lubrifianţilor a fost completată cu noi unităţi de con­strucţie modernă, bine utilate şi aprovizionate. Au fost editate şi puse în vînzare hărţi automobilistice, ghiduri şi broşuri de îndrumare. Drumurile au fost completate cu indicatoarele de semnalizare internaţională. Turiştii străini pot intra în ţară cu autovehicole posedînd docu­mente de trecere prin vamă, emise de asociaţiile naţionale de automo­bilism afiliate la una din federaţiile internaţionale recunoscute de R.P. Romînă. (F.I.A., A.I.T.). In afara permiselor de conducere internaţionale, sunt recunoscute şi permisele de conducere naţionale-Se va introduce sistemul de asi-­ gurare a automobiliştilor şi autove­hiculelor acestora, care va funcţiona potrivit reglementărilor internaţio­nale în acest domeniu. 5.­ Călătorii in R­. P. Pomină pe cont propriu Ca urmare a condiţiilor create, Pe lingă posibilitatea de a veni în R.P. Romînă folosind serviciile unei agenţii de voiaj, cetăţenii străini îşi pot organiza călătorii turistice în R.P. Romînă pe cont propriu. Juriştii străini veniţi în R.P. Ro­mînă pot beneficia de multiple forme de cazare (hoteluri, case de odihnă, din staţiunile balneare, cabane, terenuri de camping etc). In afara acestora, cazarea turişti­lor se poate asigura şi în spaţiile aparţinînd unor cetăţeni particulari. Pentru folosirea acestor spaţii, turiştii se pot adresa agenţiilor şi filialelor Oficiului Naţional de Tu­rism „Carpaţi“ de pe tot cuprinsul ţării. Uzina „Autobuzul“ din Capitală s-a îmbogăţit recent cu o nouă hală de montaj Foto : AGERPRES Sudură în locul s­ituîrii Noile poduri metalice construite în ultimul timp pe Valea Oltului, pe linia de cale ferată Deva-Sîntana, au fost executate după un proce­deu nou care folosește sudura la îm­binarea pieselor, în locul sistemului clasic de nituire. Executarea podurilor prin sudură a permis creşterea productivităţii muncii, economisirea a aproximativ 30 tone oţel în medie la fiecare pod, şi, prin aceasta, reducerea preţului de cost cu circa 25 la sută. Acest pro­cedeu, care a fost elaborat de Insti­tutul de cercetări pentru­ transpor­turi şi telecomunicaţii în colaborare cu întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton — Piteşti, va fi extins la construcţia noilor po­duri de pe magistralele feroviare şi rutiere din ţara noastră. (Agerpres) Măiestrie şi bun gust Muzeul regional din Sf. Gheorghe găzduieşte în aceste zile o expoziţie de artă populară organizată de co­mitetul raional de artă şi cultură. Expoziţia cuprinde peste 200 de piese lucrate cu multă fineţe şi gust artistic. Sunt expuse minunate cos­tume romîneşti, secuieşti şi germane, covoare cu motive folclorice, şterga­re, feţe de masă, brîuri cu ornamen­taţii din piele, toate lucrate în diferi­te tehnici şi culori specifice artiza­natului. Dintre exponate se remar­că şi sculpturile în lemn ale lui Andrei Balint din satul Calnic, care reprezintă artistic colectivizarea a­­griculturii. Sîunt de menţionat şi lucrări în fier forjat executate cu multă mă­iestrie de István Dako. GH. BRIOTA învăţător

Next