Munca, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5231-5256)

1964-09-01 / nr. 5231

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Comitetul sindicatului întreprinde acţiuni eficiente Peste tot, în fiecare secţie şi atelier, la fiecare loc de muncă, pulsează ritmul trepidant al muncii pline de dăruire , în avîntata întrecere socialistă la care participă întregul nostru colectiv. Mobilizaţi de comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, metalurgiştii de la Atelierele de reparat material rulant din Paşcani sporesc volumul de reparaţii, îmbunătăţesc calitatea acestora, reduc cheltuielile de producţie. De curînd, făcînd analiza modului cum s-a desfăşurat întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate, noi am avut un prilej de legitimă bucurie. Bilanţul pe 7 luni este rodnic. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 104,78 la sută, angajamentul fiind depăşit cu 1 777 000 lei, cel al producţiei marfă a fost sporit cu 5,23 procente, ceea ce reprezintă o depăşire a angajamentului cu peste 2 000 000 lei, iar indicatorul productivităţii muncii a cunoscut o creştere de 5,52 la sută peste prevederi. La preţul de cost s-au obţinut numai pe 6 luni economii în valoare de 482 000 lei. In spatele acestor cita, stă o muncă sistematică, o activitate susţinută pentru continua modernizare şi perfecţionare a producţiei, pentru cunoaşterea şi răspîndirea experienţei valoroase la fiecare loc de muncă, pe întregul proces de producţie. In această direcţie comitetul sindicatului nostru, cu ajutorul comisiei economice şi al comisiei inginerilor şi tehnicienilor, a întreprins acţiuni eficiente care au contribuit în bună măsură la ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii de producţie în secţii, la creşterea gradului de tehnicitate al întreprinderii. La indicaţia comitetului de partid, organul sindical şi-a îndreptat de la începutul anului atenţia spre ajutorarea conducerii tehnico-administrative în perfecţionarea proceselor tenhologice în secţiile de bază. Este vorba în primul rînd de secţia boghiuri care are o pondere de 52 la sută în producţia noastră. Aici a fost studiată varianta optimă de reamplasare a maşinilor-unelte în hala construcţii boghiuri, astfel incit să fie înlăturate transporturile încrucişate şi să fie reduşi timpii neproductivi. Concluzia a pledat în favoarea organizării construcţiei şi montajului boghiurilor în ordinea succesiunii fazelor şi operaţiilor, astfel încît de la debitarea materialului şi pînă la recepţia produsului finit să existe o deplasare continuă a pieselor şi subansamblelor, fără întoarceri sau abateri de la linia de fabricaţie. Şi, într-adevăr, în scurt timp, la secţia boghiuri a fost organizat un corect flux tehnologic. Ca urmare a eliminării transporturilor sinuoase, a reducerii timpilor auxiliari, au crescut cu 10—12 la sută indicii de utilizare a maşinilor-unelte (îndeosebi la cele de aşchiat cum sunt: strungurile, rabotezele, frezele, maşinile de găurit etc.), iar productivitatea muncii pe secţie s-a dublat, în prezent executîndu-se un număr dublu de boghiuri pe lună, faţă de înainte. Este semnificativ şi faptul că noua organizare din secţia RK (reparaţii capitale) şi boghiuri a făcut ca indicele de utilizare a suprafeţelor productive să crească cu peste 30 procente. In acelaşi timp producţia în flux a scos la iveală noi şi însemnate rezerve interne, a creat condiţii mai bune pentru manifestarea largă a iniţiativei creatoare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, a influenţat pozitiv creşterea gradului de echipare cu S.D.V.-uri a proceselor tehnologice. Ţinînd seama de condiţiile nou create în această secţie, comitetul sindicatului a pus în discuţia grupei sindicale de la serviciile de concepţie probleme legate de crearea unor dispozitive de mare randament care să uşureze efortul fizic al muncitorilor, să îmbunătăţească calitatea prelucrărilor, să sporească productivitatea muncii, să asigure muncitorii și personalul tehnic împotriva eventualelor accidente. Deosebit de eficiente s-au dovedit și dispozitivele pneumatice de strîngere a reperelor de prelucrat, care numai la 3 strunguri au dus la o economie anuală de manoperă de 1 120 ore, pe lîngă îmbunătăţirea calităţii produselor. In întreprinderea noastră lupta pentru promovarea noului, pentru continua răspîndire a progresului tehnic, în toate secţiile şi atelierele, are un larg caracter de masă. Numeroşi muncitori şi maiştri, ridicindu-şi permanent nivelul de cunoştinţe profesionale, îşi sporesc contribuţia în modernizarea producţiei. De exemplu, lăcătuşul Gheorghe Ştirbu, pe baza unor propuneri făcute în adunarea grupei sindicale, a conceput şi realizat un dispozitiv pentru fixat aparatul de rulare al boghiului în timpul lăsării cadrului. Timpul neproductiv a fost redus cu peste 80 la sută, iar muncitorii de la acest loc de muncă sunt mai bine apăraţi împotriva accidentelor provenite din manipularea manuală a subansamblului respectiv. Un alt exemplu ni-l oferă maistrul Constantin Lang. El a realizat un dispozitiv cu ajutorul căruia sunt dirijate burghiile în timpul prelucrării cutiilor de grăsime ale boghiilor, precum și capacele acestora, ajutînd pe muncitori să sporească productivitatea muncii cu peste 20 la sută. Și asemenea exemple sunt numeroase. In activitatea de mobilizare a muncitorilor şi cadrelor tehnice la îndeplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, în munca de organizare superioară a Ca o poartă uriaşă, Piatra Zimbrului deschide defileul pe fundalul căruia se profilează învăluit într-o ceaţă uşoară de vară Rarăul cu ale sale vestite Pietre ale Doamnei. Pe şoseaua tighelită de apele cristaline ale Izvorului Alb urcă spre platoul însorit din vîrful Zimbrului zeci de oameni. Aici, membrii formaţiei folclorice a sindicatului complexului C.F.R. Cîmpulung au improvizat o scenă autentică, producţiei şi de perfecţionare a tehnologiei, comitetul sindicatului n-a scăpat nici un moment din vedere problemele legate de asigurarea unui înalt grad de securitate a muncii acordîndu-le aceeaşi atenţie ca şi problemelor producţiei. In acest scop, el efectuează permanent controlul obştesc asupra modului cum conducătorii procesului de producţie asigură aplicarea măsurilor de protecţia muncii, instruirea muncitorilor, urmărirea folosirii echipamentelor de producţie, funcţionarea instalaţiilor de ventilaţie, de iluminat etc. Aşa, de pildă, pe baza propunerii făcute de sindicat, la atelierul de forjă s-a amenajat o instalaţie care, cu ajutorul unei perdele de apă, protejează forjorii de acţiunea nocivă a radiaţiilor calorice provenite de la cuptoarele de încălzire a ţaglelor în vederea prelucrării. Comitetul sindicatului a acordat un sprijin tot aşa de însemnat la perfecţionarea producţiei şi în celelalte secţii ale întreprinderii. In urma propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producţie, la secţiile de reparat vagoane pentru călători şi vagoane pentru transportul mărfurilor, mecanică, piese de schimb etc s-au făcut îmbunătăţiri, reorganizîndu-se fluxurile tehnologice şi echipîndu-se producţia cu scule şi dispozitive în raport de necesităţi. Extinderea tehnologiei de forjare în matriţe la încă 5 repere, reorganizarea fluxului tehnologic la forjă etc. sunt alte probleme în soluţionarea cărora comitetul sindicatului a mobilizat numeroşi ingineri, tehnicieni şi muncitori şi a căror înfăptuire ne va ajuta să obţinem sporuri şi mai mari de producţie, să punem la dispoziţia transporturilor feroviare vagoane bine reparate, cu durată mare de utilizare şi la un preţ de cost cît mai redus. NICOLAE DOBOŞ preşedintele comitetului sindicatului de la Atelierele de reparat material rulant Paşcani Spre cupola albastră se înalţă buciumele, ecoul preia chemarea lor topind-o în pădurea de cetini. Profund şi răscolitor răsună vechea tilincă. Pe imensa vatră a naturii s-au strîns mii de oameni. Au poposit aici, în poalele muntelui, aproape de umbra codrului şi admiră măiestria unor artişti amatori, cîntul şi versul lor închinat zilelor noastre. F. MICHITOVICI tehnolog Salba de melodie... ete teme de protecţie a muncii ÎN PRIMUL RÎND CONDUCĂTORII PRODUCŢIEI Măsuri de protecţia muncii menite să asigure condiţii tot mai bune de lucru şi prevenirea accidentelor s-au aplicat — la întreprinderea forestieră din Rădăuţi — şi în anii trecuţi şi mai cu seamă în 1963. Ca urmare însă a aplicării noii legislaţii de organizare a protecţiei muncii au crescut şi mai mult răspunderea şi preocuparea conducerii tehnico-administrative pentru ridicarea indicelui de mecanizare a lucrărilor din exploatări ca şi în sectoarele de industrializare a lemnului, pentru efectuarea unor importante lucrări de tehnica securităţii prin cheltuirea mai eficientă a sumelor alocate în acest scop. Astfel, în cele patru sectoare de exploatare forestieră s-a înmulţit numărul ferăstraielor mecanice, al funicularelor, al macaralelor şi autoremorcilor ceea ce, pe lîngă creşterea productivităţii muncii a dus şi la uşurarea efortului fizic. De asemenea, în halele sectoarelor de industrializare s-au montat benzitransportoare, instalaţii de semnalizare acustică la gatere, ,s-au construit ventilatoare şi dispozitive de protecţie. Toate acestea, precum şi altele au făcut ca la sfîrşitul anului trecut, indicii de morbiditate cu incapacitate temporară de muncă din cauză de accidente să scadă simţitor în comparaţie cu 1962. Cu toate acestea, s-a apreciat, de către conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului, că faţă de condiţiile tehnice create, faţă de sumele cheltuite pentru protecţia muncii aceşti indici erau totuşi ridicaţi. Una din cauzele care menţineau această situaţie era şi faptul că nu toţi şefii de servicii şi sectoare, inginerii, tehnicienii, maiştrii, care conduc, organizează şi controlează producţia priveau cu răspunderea cuvenită obligaţiile ce le revin pe linie de protecţia muncii. Ei se ocupau de aceste probleme în mod inconsecvent, printre picături, considerînd în mod nejust că acestea nu sînt sarcini de serviciu. Dîndu-şi seama de această situaţie, conducerea întreprinderii, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi ajutată de comitetul sindicatului, a adoptat încă din ianuarie 1964, un plan de măsuri cu răspunderi concrete pe linie de protecţia muncii, pentru fiecare conducător al procesului de producţie în sectorul său de muncă. Controlîndu-se cu consecvenţă realizarea lui, acest plan a prins viaţă. Iată cîte ceva din ceea ce s-a făcut: în primul rînd s-au prelucrat din nou cu toţi maiştrii, inginerii, şefii de unităţi hotărîrea şi ordinul M.E.F. privind răspunderile care revin conducătorilor procesului de producţie în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei muncii şi tehnicii securităţii. Comitetul sindicatului a organizat în acest sens, cu ajutorul comisiei inginerilor şi tehnicienilor, mai multe conferinţe tehnice pe care le-a prezentat în faţa celor interesaţi. După cum se ştie, una din sarcinile de răspundere ale şefilor de sectoare şi maiştrilor, este aceea de a instrui periodic şi de a verifica însuşirea şi respectarea de către angajaţi a normelor de tehnică a securităţii şi a normelor de igienă a muncii. Conducerea tehnico-administrativă a introdus examinarea lunară diferenţiată a întregului personal tehnic şi ingineresc asupra cunoştinţelor privind : condiţiile pe care trebuie să le întrunească un instructaj N.T.S. de calitate, asistenţa tehnică şi supravegherea muncitorului în timpul lucrului etc. Deşi se repetă lună de lună, acest sistem de control a devenit un mijloc eficient de ridicare a răspunderii conducătorilor producţiei pentru îndeplinirea sarcinilor care ie revin. Examinările sunt făcute de conducerea întreprinderii. Cei care se dovedesc insuficient pregătiţi, sunt chemaţi după cîteva zile la reexaminare. De ce am insistat asupra acestui aspect ? întrucît examinarea se face diferenţiat, după specificul cerinţelor locului de producţie, nici un maistru, şef de brigadă, inginer sau tehnician nu mai poate să spună că el nu a ştiut exact ce are de făcut. Verificîndu-le periodic cunoştinţele, conducerea întreprinderii îi informează totodată pe aceştia şi le cere să aplice normele de tehnica securităţii muncii la noile utilaje şi instalaţii intrate în procesul de producţie, la amplasarea şi reamplasarea acestora, la deschiderea unor noi parchete de exploatare în sectoarele forestiere. Controlul asupra felului cum se înfăptuiesc toate acestea în activitatea de zi cu zi, este asigurat în primul rînd de directorul întreprinderii, ca şi de inginerul-şef şi ingimerul-şef adjunct, de inginerii şi tehnicienii din cadrul serviciului producţie care şi-au întocmit în acest scop un plan de deplasări pe teren, defalcat pe oameni, zile şi sectoare. Cu ocazia acestor controale s-a constatat, printre altele, că unele încălcări ale regulilor de protecţia muncii se pot ivi şi din cauză că la unele locuri de muncă nu se asigura o asistenţă tehnică corespunzătoare. Astfel, în unele parchete ale sectorului de exploatare Voivodeasa se proceda la tăierea arborilor fără să se asigure în prealabil locul de refugiu, curăţirea spaţiului de lucru şi dezaninarea copacilor tăiaţi. Unele brigăzi nu foloseau dispozitivele de dezaninare deşi acestea există la fiecare sector. De asemenea, unii muncitori necalificaţi (mai ales la Fabrica de cherestea Suceviţa) treceau să lucreze la operaţii complicate; montarea discurilor circulare şi a cuţitelor divizoare la circulare se făcea uneori de către oameni necompetenţi. Aceste nereguli puteau periclita viaţa oamenilor. Dar ele nu au fost multă vreme îngăduite. Direcţia întreprinderii a luat întîi o măsură organizatorică, trecînd la repartizarea maiştrilor în parchete apropiate unul de altul (exemplu în sectoarele Putina, Poiana Mărului etc.) nerevenind fiecăruia mai mult de 2 parchete. Printr-o dispoziţie internă, semnată de director, s-a impus conducătorilor producţiei să nu permită efectuarea nici unei lucrări fără asigurarea asistenţei tehnice de către personalul desemnat în acest scop, să nu se înceapă tăieri pînă cînd maistrul respectiv nu a verificat personal locul de muncă. Totodată, la fabricile de cherestea s-au organizat cursuri de calificare şi ridicarea calificării profesionale, astfel ca toţi muncitorii care lucrează la frezele de cojit, la circulare, descărcătoare etc. să posede cunoştinţe profesionale corespunzătoare, în scopul preîntîmpinării accidentelor, maiştrii şi inginerii de la Fabrica de cherestea Suceviţa au luat unele măsuri în plus. Ei au introdus, la sugestia Inspecţiei raionale de stat pentru igienă şi protecţia muncii, instructajul practic asupra N.T.S. şi au montat şipci de siguranţă la vagoneţii destinaţi transportului cherestelei şi al plăcilor fibrolemnoase. Aceste măsuri erau bune. Apreciate ca atare şi popularizate la toate sectoarele, ele au fost urmate şi de altele. în fiecare sector de industrializare şi exploatare, conducătorii procesului de producţie au început , supraveghindu-i mai atent pe muncitori — să vadă şi alte posibilităţi de aplicare a noi şi noi măsuri menite să uşureze munca oamenilor, să prevină accidentarea şi îmbolnăvirea acestora. Ar fi multe de spus în legătură cu ceea ce s-a făcut aici numai în ultimele luni. Vom da numai cîteva exemple. Toate locurile periculoase de la utilaje şi instalaţii au fost vopsite în galben şi prevăzute cu tăbliţe avertizoare. De asemenea, numai în ultimele 3 luni s-au montat 718 apărători de protecţie la diverse maşini. Au fost efectuate noi lucrări de amenajare şi reparare a potecilor şi drumurilor de acces din parchete, a lămpilor de descărcare şi încărcare de la fabricile de cherestea, a vagoneţilor şi a 2 poduri rulante. Din sectoarele de exploatare au fost scoşi toţi arborii uscaţi, putreziţi şi aninaţi. Inginerii şi tehnicienii au propus şi unele inovaţii venind nu numai în sprijinul creşterii producţiei şi productivităţii muncii dar şi al uşurării efortului fizic al muncitorilor. Aşa de exemplu, tehnicianul Mihai Giosan împreună cu un inginer, preconizînd reducerea timpului de staţionare a vagoanelor C.F.R. la descărcarea buştenilor pentru Fabrica de cherestea din Putna, au avut în vedere şi uşurarea muncii echipelor de descărcători care — pînă nu demult — trebuiau să lucreze nu numai operativ, dar şi cu maximum de efort, să execute în acelaşi timp şi operaţiunile de voltare şi de stivuire a buştenilor. Ei au adaptat un funicular-macara care mecanizează operaţiunea de descărcare a buştenilor. Această inovaţie s-a extins, ea folosindu-se şi la fabrica din Suceviţa. Aceste măsuri nu ar fi avut poate eficienţa scontată fără o muncă susţinută, permanentă cu oamenii. In această direcţie comitetul sindicatului, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a întreprins o serie de acţiuni. A intensificat controlul asupra felului cum îşi îndeplinesc conducătorii procesului de producţie obligaţiile care le revin, a format o adevărată opinie de masă împotriva neglijenţelor unor maiştri şi tehnicieni care nu s-au încadrat de la început în cerinţele privind asigurarea protecţiei muncii. Aşa, de pildă, comitetul sindicatului a pus în discuţia consfătuirilor de producţie pe inginerul Luca Ciubotaru pentru lipsă de control preventiv asupra aplicării N.T.S. la reparaţia utilajelor în cadrul atelierului mecanic, pe Dumitru Piticanu şi Radu Miretici, şefii coloanei de tractoare şi coloanei auto, pentru neîndeplinirea obligaţiilor care le reveneau pe linia protecţiei muncii. Activitatea aceasta perseverentă, măsurile concrete adoptate pentru creşterea răspunderii conducătorilor producţiei în îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, creşterea exigenţei conducerii întreprinderii şi a comitetului sindicatului în controalele efectuate asupra felului cum se îndeplinesc prevederile planurilor de măsuri elaborate, ale contractului colectiv, s-au materializat la sfîrşitul perioadei care s-a scurs de la începutul anului şi pînă acum , în următoarele rezultate : indicii de frecvenţă, gravitate şi durată medie a accidentelor au scăzut la zero. Faptul că în anul acesta la întreprinderea forestieră Rădăuţi nu s-a înregistrat nici un accident de muncă, constituie dovada răspunderii şi atenţiei cu care cei ce conduc, organizează şi controlează producţia, poartă de grijă muncitorilor, apărării sănătăţii lor. MARIANA CHIŢU maNCA Instalaţia de conversie a metanului din cadrul fabricii de amoniac, de la Combinatul pentru chimizarea complexă a gazelor naturale din Craiova Foto : S. EMIL Scurtarea termenelor de execuţie obiectiv principal (Urmare din pag. 1-a) amintită metoda baterii palplanşelor (în cazurile etanşărilor provizorii, cînd se folosesc palplanşe metalice care sunt apoi recuperate) prin vibrare în loc de ciocănire. Cu ajutorul acestei metode, productivitatea muncii la operaţia respectivă creşte de patru ori. Iată, aşadar, numai cîţiva din factorii care explică succesele obţinute pînă acum de constructorii noştri pe linia scurtării termenelor de execuţie a lucrărilor. Ne-am obişnuit să apreciem munca constructorilor, în primul rînd, după respectarea termenelor de dare în folosinţă a diferitelor obiective. Posibilitatea de a face acest lucru, în cazul de faţă, ni l-a oferit tovarăşul Mihai Locmer, vicepreşedintele comitetului sindicatului relatîndu-ne — în completarea celor spuse de şeful grupului de şantiere — despre strădaniile constructorilor hidrocentralelor de pe Valea Bistriţei pentru a-şi realiza întocmai sarcinile de plan şi angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Printre alte angajamente pe care colectivul nostru şi le-a luat anul acesta în întrecerea socialistă figurează şi acela de a scurta durata de execuţie a fiecărui obiectiv cu cel puţin 5 zile faţă de cea prevăzută în plan. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, mobilizaţi de comitetul sindicatului, constructorii au reuşit să-şi respecte pînă acum angajamentele, executînd lucrările în timp scurt, reducînd de fiecare dată termenele din grafice. Bunăoară, dintre termenele scadente în primul semestru, cel cu privire la predarea pentru montaj a centralei de la Buhuși a fost realizat astfel: blocul de montaj al uzinei a fost predat cu 16 zile mai devreme, iar sala turbinelor cu 20 de zile în avans faţă de termenul planificat. Nu a fost deloc uşor să se respecte aceste termene. La un moment dat, din cauza condiţiilor naturale neprielnice şi a terenului mocirlos, s-a ajuns la o întîrziere a lucrărilor. S-au depus multe eforturi pentru a se învinge greutăţile ivite. Spiritul inventiv al constructorilor, care au ştiut să găsească soluţiile tehnice corespunzătoare pentru remedierea situaţiei create, avîntUL cu care ei au continuat întrecerea socialistă, însufleţiţi de dorinţa de a-Şi respecta angajamentele luate au contribuit la recuperarea în scurt timp a rămînerii în urmă, obţinîndu-se, după cum am amintit, şi un însemnat , avans. S-au evidenţiat cu acest prilej echipele de săpători şi betonişti ale lui Ştefan Scurtu, Vasile Aldea, Gheorghe Bran, Nicolae Chisilă, maiştrii Vasile Gălinescu şi Adrian Pruşu, brigada de dulgheri a lui Gal Iulian şi multe alte formaţii de lucru de sub comicerea inginerului Liviu Guţiu, în cadrul măsurilor luate de comitetul sindicatului pentru stimularea avîntului în întrecere al constructorilor se cuvine relevată îmbunătăţirea evidenţei rezultatelor, precum şi a publicităţii în jurul sarcinilor de plan şi angajamentelor. La fiecare lot se găsesc panouri care amintesc participanţilor în întrecerea socialistă cîte zile au mai rămas pînă la darea în funcţiune, conform angajamentului, a respectivului obiectiv. Un deosebit avînt a cunoscut întrecerea constructorilor pentru predarea mai devreme la montaj a blocului uzinei Racova. Termenul stabilit în plan era de 15 august dar constructorii au hotărît să-l dea la 5 august. Şi l-au predat. Dar nu cu 10 ci cu 20 de zile mai devreme. A fost un succes de prestigiu care trebuie pus în primul rînd pe seama muncii spornice a brigăzii de dulgheri, condusă de Toader Agavriloaie, a celei de fierari-betonişti a lui Ion Bădiţa şi a altora la fel de vrednice ca acestea ce se numără printre formaţiile evidenţiate lună de lună în întrecerea socialistă. Fapte demne de laudă şi realizări de seamă în întrecere am aflat discutînd şi cu alţi constructori din cadrul diferitelor şantiere ale complexului hidroenergetic de pe Bistriţa. Gheorghe Mihuţ, care lucrează la construcţia hidrocentralei de la Gîrleni, excavatorist fruntaş în întrecerea socialistă pe 1963 şi evidenţiat lună de lună în acest an, ne-a vorbit însă şi despre un necaz care, după cum zice el, nu este numai al său... E drept că activitatea constructorilor din acest lot a fost rodnică anul acesta. O arată, de altfel, bilanţul de pînă acum: planul de lucrări îndeplinit în proporţie de 119 la sută, productivitatea muncii sporită cu 17 la sută, economii la preţul de cost în valoare de peste 700 000 lei. Aceste realizări, ca şi faptul că lucrările de excavaţie a canalului sunt mult avansate faţă de grafic, ca urmare a adoptării unei soluţii tehnice de construcţie mai eficiente decît cea prevăzută în proiect, au permis colectivului să-şi ia un angajament îndrăzneţ : betonarea canalului să înceapă cu o lună şi jumătate mai devreme decît prevede planul. — Şi totuşi realizările noastre nu sînt încă pe măsura posibilităţilor — ne spunea excavatoristul Gheorghe Mihuţ. Ele ar putea fi şi mai însemnate dacă s-ar înlătura unele lipsuri. Adeseori stăm din lucru cu excavatoarele în aşteptarea basculantelor care să transporte pămîntul. Parcul de maşini pus la dispoziţie de IRTA funcţionează defectuos, datorită, în mare măsură, şi personalului care îl deserveşte (conducători auto) format în majoritate din tineri insuficient calificaţi. Ar trebui, să se ia măsuri in această privinţă... Situaţii asemănătoare in ceea cepriveşte, greutăţile cu transportul pot fi întîlnite şi la celelalte loturi. Şi, desigur, acestea nu sînt singurele neajunsuri de pe şantierele hidrocentralelor de pe Bistriţa. Constructorii se străduiesc însă şi reuşesc, ca, în ciuda unor asemenea neajunsuri sau a greutăţilor provocate de apele subterane, instabilitatea terenurilor, intemperiile dese din acest an etc. să execute lucrările în ritm susţinut pentru a contribui la punerea în funcţiune a hidrocentralelor cît mai devreme cu putință. Nr. 5 231 Pe ecranele cinematografelor (Şos. ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie), Madame Sans-Gene — cinemascop : Festival (Bd. 6 Martie nr. 14 — rulează şi la grădină — Pasajul „Eforie"). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57 — rulează și la grădină). La strada : Central (Bd. 6 Martie nr. 2), Cotroceni (Șos. Cotroceni nr. 9). Pagini de istorie — Romînia orizont’64; Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12). Undei generalul ? : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7), Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143 — rulează şi la grădină). Program pentru copii : Doina (Str. Doamnei nr. 9 — dimineaţa), întuneric în plină zi : Doina (după-amiază), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Cei şapte magnifici — cinemascop : Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). Cerul şi mocirla — Şase fabule şi un struţ : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Doi colonei : înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi). Zile de fier şi rîs : Cultural (Piaţa I pintilie nr. 2). Bărbaţii : Feroviar (Calea Griviţei nr. 80), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), împuşcături în ceaţă : Dacia (Calea Griviţei nr. 137), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). Un suris în plină vară : Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—b — rulează şi la grădină). Ocolul Pămîntului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Primul troleibuz : Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21). Sechestratul din Altona : Flacăra (Calea Dudeşti nr. 97), Volga (Şos. Ilie Pintilie nr. 61), Grădina Vitan (Calea Dudeşti). Kozara : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97), Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Comisarul : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Domnul Topaze — cinemascop: Arta (Calea Călăraşi nr. 153 — rulează şi la grădină). M-am Îndrăgostit la Copenhaga : Moşilor (Calea Moşilor nr. 221 — rulează şi la grădină). Popasul : Cosmos (Bd. 30 Decembrie nr. 39). Căliţi în foc — cinemascop : Colentina (Şos. Colentina nr. 84). Locotenent Cristina : Rahova (Calea Rahovei nr. 118 — rulează şi la grădină). Două duminici : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Inspectorul şi noaptea : Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). Cauze drepte — cinemascop : Ferentari. (Calea Ferentari nr. 86). Cu toţii acasă : Grădina „Modern“ (Str. 11 Iunie nr. 75). Priveşte înapoi cu minte : Grădina „Lira“ (Calea 13 Septembrie nr. 196) Nu-i loc pentru al treilea : Grădina „Colentina" (Șos. Colentina nr. 84). Valsul nemuritor : Grădina „Tomis“ (Calea Văcărești nr. 21). Aventurile unui tînăr — cinemascop : Grădina „Progresul“ (Str. Ion Vidu nr. 5). Singurătatea alergătorului de cursă lungă : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14), Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16 — rulează şi la grădină), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118 — rulează şi la grădină). Braţul nedrept al legii : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare). Rîul negru : Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29). Dragoste neîmplinită : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 91. Rebelul magnific : București (Bd. 6 Martie nr. 6), Melodia In faţa micului ecran MARŢI 1 SEPTEMBRIE 1961 Ora 19.00 Jurnalul televiziunii : 19.10 Filmul documentar „10 ani de la proclamarea Republicii Democrate Vietnam" ; 19.30 Filmul artistic „Anicka merge la şcoală” ; 21.00 Concert de muzică uşoară cu participarea unor solişti din ţările balcanice. Transmisie de la Belgrad. In pauză emisiune de ştiinţă . Oameni în adîncuri (X) de ing. Mihail Lefterescu. In încheiere buletin de ştiri, buletin meteorologic.