Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)
1964-10-01 / nr. 5257
Pag. 2 a MbRMATii ■ 111 Oil jf If «■ ■■ Bacău Pentru a generaliza experienţa bună dobîndită în sprijinirea acţiunii de promovare şi răspîndire a progresului tehnic de către unele organe sindicale, biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Bacău a organizat o interesantă consfătuire la nivelul regiunii. Cele 6 referate prezentate cu acest prilej, precum şi discuţiile purtate de participanţii la consfătuire, au subliniat diferitele laturi ale activităţii comisiilor inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă comitetele sindicatelor, şi consiliile locale, ca de pildă : sprijinirea acţiunii de ridicare a calificării şi de îmbogăţire a cunoştinţelor tehnico-profesionale ale muncitorilor, studierea posibilităţilor de îmbunătăţire a proceselor tehnologice de fabricaţie, sprijinirea activităţii inovatorilor etc. A fost evidenţiată experienţa bună pe care au dobîndit-o în organizarea sesiunilor tehnico-ştiinţifice organele sindicale de la fabrica de hîrtie „Steaua Roşie“Bacău, fabrica de celuloză „Reconstrucţia“, Piatra Neamţ, Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti etc., precum şi Consiliile locale ale sindicatelor Moineşti, Bacău şi Piatra Neamţ. De asemenea, s-au subliniat rezultatele bune obţinute în sprijinirea inovatorilor de comitetele sindicatelor de la Uzina de ţevi şi întreprinderea mecanică din Roman, trustul de extracţie Moineşti, Combinatul de îngrăşăminte cu azot Piatra Neamţ etc. I. LUPU Galaţi Biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Galaţi a analizat recent stadiul realizării angajamentelor reciproce din contractele colective. Cu acest prilej s-a desprins că activitatea desfăşurată în cele 8 luni care au trecut din acest an a fost rodnică , în marea majoritate a celor 194 întreprinderi în care au fost încheiate contracte colective, ca şi in cele 45 subunităţi în care au fost încheiate convenţii, angajamentele asumate au fost îndeplinite. In perioada amintită, biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor a sprijinit mai concret comitetele sindicatelor și conducerile întreprinderilor prin analizele periodice și studiile efectuate în 15 întreprinderi, G.A.S. și S.M.T. din raionul Făurei, 22 din raionul Tecuci etc. Prin îndeplinirea măsurilor adoptate cu prilejul recentei analize, biroul executiv va acorda un sprijin sporit tuturor întreprinderilor, astfel ca prevederile din contractele colective şi convenţii să fie înfăptuite integral şi la termenele stabilite. M. CISMAN DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE Suceava După cum a reieşit din recenta analiză făcută de Consiliul local al sindicatelor Fălticeni privind sprijinul dat de organele sindicale pentru îndeplinirea planurilor de investiţii, sarcinile prevăzute de acestea pe 8 luni au fost realizate, în proporţie de 105 la sută. * Urmărind permanent mersul lucrărilor de investiţii, studiind prin comisiile pe probleme aplicarea unor soluţii cit mai economicoase, comitetele sindicatelor de la Filatura de in şi cînepă şi întreprinderea forestieră au reuşit să dea un sprijin concret conducerilor tehnico-administrative în realizarea planului de investiţii. Printr-un studiu amănunţit făcut pe şantierul filaturii s-au găsit soluţii pentru reducerea unui important volum de lucrări, pe baza unor raţionalizări, ceea ce implicit a dus la scăderea costului lucrărilor. Ca rezultat al economiilor realizate, beneficiarul a prezentat o documentaţie suplimentară de circa 400 000 lei. Pentru recuperarea unor rămîneri în urmă şi realizarea tuturor obiectivelor prevăzute anul acesta a fost adoptat un plan în care sunt stabilite măsurile ce urmează a fi întreprinse de organele sindicale în sprijinul colectivelor respective. M. ȚINTAR POSIBILITĂŢILE POT FI ŞI MAI BINE VALORIFICATE (Urmare din pag. 1 a) intrare şi ieşire din garaj, organizarea şcolii personalului unde se dezbat numeroase probleme din domeniul exploatării raţionale a autovehiculelor, au fost extinse şi la celelalte autobaze. Au fost efectuate, sau sunt în curs, unele amenajări care vor asigura o bună exploatare a parcului. Este tot mai accentuată preocuparea pentru procurarea pieselor necesare și asigurarea S.D.V.-urilor. Prin reorganizarea coloanelor şi redistribuirea parcului de maşini se vor folosi mai judicios aceste mijloace de transport, evitîndu-se parcurgerea a mii de km fără încărcătură. în prezent activitatea remorcilor a fost intensificată, realizîndu-se astfel coeficientul de utilizare a parcului în proporţie de 70 la sută, ceea ce înseamnă un coeficient mult mai mare faţă de cel înregistrat în primul trimestru al acestui an. In urma măsurilor luate, multedin autobuze au obţinut în lunile iulie şi august a. c. rezultate bune în activitatea de prestaţii. Acest lucru a făcut să se recupereze din cheltuielile peste prevederi aproape un milion lei. Numai prin urmărirea şi folosirea chibzuită a carburanţilor, pe ultimele două luni s-a realizat o economie de cca. 200 000 lei la benzină. îmbunătăţirea care s-a produs în activitatea autobuzelor este rezultatul efortului susţinut al colectivelor pentru recuperarea cit mai grabnică a rămînerii în urmă. în acelaşi timp, s-au luat unele măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii şi pe timp friguros. In autobuze au loc intense pregătiri de iarnă şi se creează condiţii bune pentru producţia anului viitor. Parcul de maşini va fi sporit, pentru a corespunde cerinţelor dezvoltării continue a economiei regiunii. Prin buna întreţinere a maşinilor va putea fi mărit parcursul mediu zilnic al acestora, lucru ce va crea rezerve pentru realizarea în plus a cca. 2 000 000 tone/km. Vor fi efectuate, de asemenea, lucrări de construcţii şi amenajări şi se va procura o seamă de scule moderne pentru asigurarea bunei întreţineri a parcului de maşini. Sprijinirea conducerilor tehnicoadministrative pentru înfăptuirea operativă a măsurilor din planul m. t. o., organizarea temeinică a întrecerii socialiste, întărirea simţului de răspundere faţă de muncă, folosirea celor mai bune metode de lucru trebuie să stea în centrul preocupărilor organelor sindicale din autobuze. în felul acesta se va recupera în întregime rămânerea în urmă şi se vor putea pune în valoare noi rezerve interne care să creeze condiţii optime desfăşurării ritmice a producţiei, îndeplinirii angajamentelor pe acest an, şi a planului pe anul 1965. A fost realizat un nou produs refractar Produsele refractare utilizate pină acum la subzidirea cuptoarelor rotative nu aveau o „comportare" la nivelul cerinţelor de exploatare intensivă a acestor agregate moderne şi de mare capacitate. Colectivul fabricii „Proletarul“ din Turda a rezolvat pe plan tehnic această problemă de deosebită importanţă. După cercetări de laborator şi experimentări semiindustriale făcute în colaborare cu Institutul de cercetări al Ministerului Industriei Construcţiilor, s-a pus la punct tehnologia de fabricaţie, realizîndu-se în cursul lunii septembrie 1964, primul lot de 15 tone din noul sortiment care a fost expediat către obiectivul industrial din Bîrseşti. Noul sortiment poartă denumirea de „cărămizi refractare izolatoare diatomitice“, se realizează integral din materii prime indigene şi la un preţ de cost redus. Produsul are o densitate mică, caracteristica lui principală fiind micşorarea radiaţiilor corpului de cuptor şi pierderilor de căldură. ILIE BELCIN tehnician fabrica „Protetaru”-Turda centui muzical. La început au fost 5 tineri entuziaşti care cu ajutorul comitetului sindicatului lucrătorilor din Poşta Centrală au pus „bazele“ unei formaţii orchestrale. Au început o muncă susţinută, metodică şi, chiar în anul constituirii, au dat primele spectacole. Deşi primul concert „n-a prea avut succes de public“ cum ne spune unul din membrii formaţiei, orchestranţii nu s-au descurajat. Au repetat cu mai mult zel repertoriul Stabilit, l-au îmbogăţit şi au atras noi membri. Drept rezultat, la concursul al VII-lea pe ţară al formaţiilor artistice de amatori, Poşta Centrală a fost reprezentată cu o puternică formaţie de mandoline compusă din 50 de tovarăşi. Cine vizitează clubul salariaţilor din Poşta Centrală află că membrii orchestrei de mandoline a clubului sunt posesorii unor valoroase trofee , că au participat ca finalişti la toate concursurile organizate în anii 1951, 1953, 1956, 1959, 1961 şi, bineînţeles în acest an , că formaţia deţine pentru a treia oară premiul I pe ţară şi titlul de laureată. Răsfoind „jurnalul“ formaţiei afflăm că multe colective din Bucureşti au apreciat de nenumărate ori arta interpretativă a acestor artişti amatori de la Poşta Centrală. De asemenea, turneele de la Giurgiu, Pucioasa, Călăraşi, Braşov, Predeal, Buşteni, Slănic Moldova, Suceava au fost răsplătite cu calde mulţumiri şi amintiri reciproc plăcute, atât pentru spectatori cit şi pentru artişti... Salariaţii poştei se mîndresc pe bună dreptate de succesele orchestrei lor. Lucrători fruntaşi ca oficianta Niculina Buligan, de la oficiul P.T.T.R. 17, Gheorghe Ciurea, instalator, Toma Mihalache, electrician, Niculina Andrei de la oficiul P.T.T.R. 29 şi mulţi alţii se bucură de multă stimă şi respect din partea tovarăşilor lor de muncă, fiind la fel de sîrguincioşi şi în formaţia orchestrală. Pentru prezentarea unui concert se cere multă muncă, strădanie, atenţie, multe ore din timpul de după serviciu. Dirijorul Ştefan Pagu ne prezintă repertoriul deosebit de bogat şi variat. Pe lingă numeroase cîntece revoluţionare, patriotice, de muncă şi prelucrări din tezaurul folclorului nostru, mai reţinem : selecţiuni din oratoriul „Tudor Vladimirescu“ ; fragmente din opera „Fata cu garoafe“ ; „întoarcerea armelor“, marş din oratoriul „Zorile de aur“ de Gh. Dumitrescu; fantezie din opera „Maeştrii cîntăreţi din Nürenberg“ de Wagner ; uvertura la opera „Răpirea din Serai“ de Mozart... Bucurîndu-se din plin de atenţia şi grija comitetului sindicatului lucrătorilor din Poşta Centrală, formaţia orchestrală de amatori perfecţionîndu-şi tehnica interpretativă, va satisface gusturile muzicale şi altor sute de îndrăgostiţi de muzică prezenţi la concertele viitoare. Pentru aceasta instrumentiştii amatori, pătrunşi de o puternică disciplină de echipă, ajutaţi şi de compozitori ca Gheorghe Dumitrescu, Gheorghe Bazavan, Hilda Jerea, Dinu Stelian, se pregătesc cu multă seriozitate, îmbinînd armonios activitatea profesională cu cea artistică. Salariaţii P.T.T.R. şi alţi oameni ai muncii din Capitală şi din ţară, prezenţi în sălile de club sau lingă aparatele de radio şi televiziune, cu siguranţă vor aplauda şi în viitor noile succese ale artiştilor amatori ai Poştei Centrale, ca răsplată a muncii asidue şi permanente desfăşurată de această formaţie talentată. A. MIHAI MUNKA Măiestria covorurilor De la deschiderea „Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R. P. Române" şi pină astăzi, oare elfi vizitatori au adăstat în faţa exponatelor ? Precis nu se ştie. Totuşi se presupune că numărul lor se apropie de două milioane. Din această cifră impunătoare nu cred că este vreunul să nu fi rămas impresionat şi de frumuseţea covoarelor pluşate, ca in fața unor opere de artă. (clişeul nr. 1). Pe bună dreptate ei se întreabă : Cine sunt acești creatori din miinile cărora ies adevărate picturi în țesătură de lînă, reprezentînd minunatele desene ale portului nostru naţional ? Iată de ce zilele trecute, vizitînd Uzinele textile din Cisnădie, am căutat să cunoaştem măcar cîţiva din aceşti creatori. După ore întregi de urcat şi ca borit sute de trepte prin secţiile numai ale unui sector de producţie, ne-am dat seama că pină se iscăleşte „...certificatul de naştere" al unui covor se depune multă muncă, o muncă creatoare, plină de pasiune. Dar s-o luăm de la capăt şi să urmărim împreună drumul pe care-l parcurge lina pină să devină covor pluşat. Ne-am oprit mai întîi în secfia desenatură, pentru că de aici începe adevărata muncă de creație. E o încăpere nu prea mare, dar cu multe mese. La una din acestea, desenatorii Pavel Marton, Mariana Buta și Octavian Udrea tocmai discutau felul cum au fost folosite culorile la desenul din fața lor pentru un nou model de covor „Dublu plus" (fotografia nr. 2). Apoi, s-au uitat unul la altul zîmbind: „Frumos, chiar foarte frumos!"... Dar pînă să ajungă un desenator ca lucrarea sa să primească o asemenea apreciere din partea colectivului, e nevoie de multă muncă, stăruitoare, migăloasă. E suficient să amintim doar cîteva faze de lucru, şi anume schiţatul artistic, aplicarea lui pe mii de pătrăţele, ca abia după aceea să înceapă conturarea diferitelor motive olteneşti, moldoveneşti sau bănăţene. Totul se face cu răbdare, cu pasiunea omului care îşi iubeşte meseria... Dar pentru că ne ocupăm de lina pentru covorul pluşat, se cuvine să vorbim în continuare şi despre ea. Aşadar, lîna brută intră mai întîi la sortat, apoi se vopseşte în cel puțin 60 de culori de bază, după care îşi continuă drumul la cardat şi filat. Mai mult însă zăboveşte în sectorul preparat de ţesătorie. Aici, trece printr-un proces complex, parcurgînd fazele : dublat, răsucit, bobinat. Toate aceste operații se efectuează cu ajutorul mașinilor, pe care oamenii le mînuiesc cu pricepere... Firul de lină merge mai departe. Noi îl însoțim. lată-ne în secţia fesătorie Senilă. Aici ne întîmpină zgomotul sacadat al maşinilor, incit face imposibilă orice explicaţie a interlocutorului nostru, Elena Suster, preşedinta comitetului sindicatului. Ne mulţumim numai să privim. La fiecare război lucrează cîte două femei. Ele urmăresc cu atenţie cum suveica trece sprintenă printre roşt, pe lingă spată, aşezînd unul lingă altul nesfîrşitul fir de lînă, într-un curcubeu de culori. Astfel, se iese un fel de covor îngust cu litere rare de lînă, după care, cu ajutorul unui cuţit automat se dă forma unor şuviţe de grosimea unei periuţe de dinți, numite benzi de senilă. Ne-am apropiat de un război care tocmai se oprise. Suzana Miles, o femeie uscățivă, între două vîrste, dădea îndrumări ajutoarei sale, o fată mai tînără, cum trebuie să introducă țeava cu lină în suveică într-un timp cît mai scurt. Fata a dat din cap, semn că a înțeles, continuîndu-și lucrul. Țesătoarea mai în vîrstă o urmărea atentă. „Așa, bine!" — spuse ea mulțumită. De la începutul anului și pînă în prezent, Suzana Milos (fotografia nr. 3) a dat sute de metri de țesături peste pian, fapt pentru care a fost evidențiată lună de lună în întrecerea socialistă. Va reuşi ea oare să obţină şi în continuare asemenea realizări ? Răspunsul l-am primit imediat : „Ceva mai mult decît pînă acum !"... l-am urat succes în muncă... După cum am văzut, firul de lînă s-a transformat în benzi de senilă, înfăşurate pe nişte stocuri, asemenea unor suveici mai mari, aceste benzi iau drumul spre secfia fesătorie covoare pluşate. Aici, ca de altfel şi în celelalte secţii ale sectorului covoare, e o adevărată întrecere pentru frumos. Fiecare fesătoare este o artistă. Da, o artistă pentru că munca ei se aseamănă cu a unui creator de frumuseţi. Două din aceste creatoare le-am cunoscut în procesul muncii. Se numesc Maria Petrişor şi Maria Serghea. (fotografia nr. 4). Amîndouă au ceva comun, atît ca fizionomie, cit şi in îndemînarea cu care lucrează. După patru bătăi opresc războiul pentru a introduce stocul cu senilă. Apoi iar dau drumul la maşină. Execută aceste lucrări cu iuţeală şi precizie, respectînd întocmai modelul. O mică neatenţie duce la rebut. Lor însă nu li se poate intîmpla aşa ceva, deoarece fiecare a memorat bine modelul covorului înainte ca acesta să intre în producţia de serie, lată de ce cele două muncitoare ies zilnic, fără defecte, mai mult cu aproape doi metri de covor. Şi asemenea realizări puţin de ani de zile. Pe anul 1963 au fost declarate fruntaşe în întrecerea socialistă, iar în acest an evidenţiate lună de lună. Aşadar, lîna a devenit covor pluşat. Dar pînă să primească acest „certificat" trebuie să treacă prin procese de finisaj, apoi prin faţa unei „comisii" şi anume : controlul de calitate. Aplecate asupra lui, Ecaterina Didic şi Silvia Vera verifică parcă fiecare fir de lună ca nu cumva să scape un cît de mic defect. (fotografia nr. 5). E vorba de prestigiul „mărcii fabricii” cunoscută atît în fără cît şi peste hotare. Dar nu au găsit nimic. Totul e foarte bun şi frumos... Şi covorul pluşat de lînă iese pe poarta Uzinelor textile din Cisnădie, pornind spre magazinele orașelor pentru a înfrumuseța casele oamenilor ca niște adevărate podoabe. * M. NOVAC Foto : ST. ALBESCU Asistenţa mediali h kmlde • 75 de medici şi cadre medii sanitare • O puternică bază materială • Zeci de mii de vaccinări şi controale periodice • Asistenţa medicală în fabrică un lucru obişnuit Cu o grabă lesne de înţeles un om este adus la serviciul medicosanitar al fabricii. Viaţa lui este în pericol şi nu se poate pierde nici un minut. Pacientul este lăsat în grija medicilor. De aici în colo calmul, stăpînirea de sine şi priceperea îşi vor spune cuvîntul. Doctorul Vasile Bratu pune diagnosticul: hemoragie digestivă, începe lupta pentru viaţă, pentru viaţa tînărului muncitor Dumitru Drumea. I se administrează medicamente, i se face transfuzie. Picătură cu picătură a pătruns în corpul celui bolnav sîngele salvator. Douăzeci de ore medicul şi surorile au vegheat neîntrerupt la patul tînărului muncitor. Viaţa a învins. Omul a fost salvat. Faptul nu s-a petrecut într-o mare clinică ci în spitalul de întreprindere al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Cea mai importantă activitate a serviciului medico-sanitar, a celor 75 de medici şi cadre medii o constituie însă nu înfruntarea directă cu boala, ci munca neobosită de zi cu zi pentru apărarea sănătăţii oamenilor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Şi pentru aceasta, personalul medico-sanitar are la dispoziţie toate cele necesare. Policlinica cuprinde, în afara celor 7 circumscripţii uzinale, cabinete pe specialităţi pentru acordarea de consultaţii. Nu lipseşte nimic : nici sala de operaţii pentru intervenţii de primă urgenţă, nici cabinetul dentar sau cel O.R.L., nici cele de ginecologie, oftalmologie etc. Serviciul de radiologie, utilat cu aparatură modernă şi încadrat cu personal calificat, precum şi cele două laboratoare permit o diagnosticare rapidă şi corectă. Aici, în cabinetele luminoase sau în spitalul întreprinderii, salariaţii fabricii primesc o îngrijire medicală competentă şi operativă. Marea majoritate a cazurilor se rezolvă în policlinică sau în spital, tratamente dintre cele mai diferite, examene radiologice şi de laborator, amigdalectomii, mici operaţii etc. Pentru înlesnirea asistenţei medicale s-au amenajat şi două puncte sanitare. O serie de tratamente se fac aici, muncitorii nemaitrebuind să se deplaseze la policlinică, iar cabinetele sunt descongestionate. La comitetul sindicatului s-a făcut nu de mult o situaţie din care a reieşit că prin folosirea punctelor sanitare şi a posturilor de prim ajutor s-au economisit în anul trecut circa 25 000 de ore din producţie, în atenţia medicilor stă sănătatea tuturor salariaţilor fabricii. O dată sau de două ori pe an fiecare dintre ei trebue să treacă pe la medic. Bolnavilor cronici li se acordă o atenţie deosebită. Medicii de circumscripţie uzinală sau specialiştii au o evidenţă strictă a lor. Cazurile mai deosebite sunt urmărite în mod special. Periodic, cei dispensarizaţi sunt chemaţi de medic la control, fac diferite analize, li se recomandă tratamentul adecvat. Această urmărire activă, pe lingă faptul că dovedeşte grija medicului faţă de sănătatea pacienţilor, permite şi ţinerea unei evidenţe clare a celor ce au nevoie de tratament balnear. La repartizarea biletelor pentru cură balneară, comitetul sindicatului se sfătuieşte întotdeauna cu medicii. Măsurile curativo-profilactice, acţiunile de combatere a îmbolnăvirilor stau în permanenţă în atenţia personalului medical. Şi în acest domeniu colaborarea cu comitetul sindicatului este foarte strînsă. La şedinţele trimestriale de analiză a morbidităţii se determină cauzele ce favorizează îmbolnăvirile şi de comun acord cu conducerea fabricii se stabilesc şi măsurile pentru înlăturarea lor. Un loc important pentru prevenirea îmbolnăvirilor îl ocupă controalele periodice şi vaccinările în masă. Vaccinările antipolio, T.A.B., I.D.R. sau microradiofotografiile au fost făcute anul acesta unui foarte mare număr de oameni Dat fiind faptul că majoritatea salariaţilor din această fabrică o constituie femeile, o atenţie deosebită se acordă combaterii afecţiunilor ginecologice. Controlul periodic combinat cu controlul oncologic permite descoperirea şi tratarea precoce a unor afecţiuni care astfel se vindecă mai uşor. De obicei acţiunile profilactice sunt însoţite de o susţinută muncă de educaţie sanitară. Doctoriţa Viorica Creţu ne-a vorbit despre un adevărat curs iniţiat de cabinetul ginecologic pentru tinerele fete. La staţia de radioamplificare, în secţii şi sectoare, medicii fac expuneri despre anumite maladii, despre prevenirea şi tratarea lor. Publicarea „Sfatului medicului“ în gazeta de uzină „Confecţia“, convorbirile profilactice pe grupe de boli, difuzarea broşurilor sunt tot atîtea mijloace de influenţare a oamenilor, de ridicare a nivelului lor de cunoştinţe cultural-sanitare. Medici, surori şi asistente medicale se află într-o permanentă acţiune pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi întărirea sănătăţii. Fie că este vorba de medicii Sorina Mutică, Dumitru Teveanu, Viorica Creţu, Şerban Popescu sau de surorile Aurelia Dumitrescu, Ecaterina Badiu, Ana Horia sau de mulţi alţii, toţi se străduiesc să asigure o asistenţă medicală din ce în ce mai bună. Aplicarea tratamentului complex într-o serie de afecţiuni dă tot mai multe satisfacţii celor ce le folo-SESC. STELA FOMINO Mr. 5 257 CINEMATOGRAFE Ghepardul — cinemascop (ambele serii) , Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Viaţa particulară : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14 — rulează şi la grădină — Pasajul Eforie), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1), Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare). Drama ciocîrliei : Luceafărul (Bd. 1348 nr. 6), Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16 — rulează şi la grădină), Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21 — rulează şi la grădină), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu). Hotari : Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6). Al nouălea nume: Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab). Dragoste la zero grade: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Grădina ,,Doina" (Str. Doamnei nr. 9). Cei şapte magnifici — cinemascop : Central (Bd. 6 Martie nr. 2), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi), Floarea Maneo : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2). Asasinul din cartea de telefon: Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7). Program pentru copii : Doina (dimineaţa). Braţul nedrept al legii : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127), Rahova (Calea Rahovei nr. 118 — rulează şi la grădină), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196 — rulează şi la grădină). Vizitaţi Zakopane — medicii din Sierra — mişcările Pămîntului — cuvînt cu cuvînt — greva — Balada primăverii : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Ciociata : Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Banda de Iaşi : Feroviar (Calea Griviţei nr. 80), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30). Ocolul pămîntului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Dacia (Calea Griviţei nr. 137). Aventura de la miezul nopţii : Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11 — rulează şi la grădină). Vara în nordul sălbatic : Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Pagini de istorie — Romînia, orizont 64: Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Comisarul : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143 — rulează şi la grădină). îndrăgostitul : Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). La strada : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97 — rulează şi la grădină). Bărbaţii : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Arta (Calea Călăraşi nr. 153 — rulează şi la grădină). Falsificatorul: Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Sechestratul din Aitohia : Moşilor (Calea Moşilor nr. 221 — rulează şi la grădină). Moral 63 : Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118 — rulează și la grădină), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Galapagos : Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89). M-am îndrăgostit de Copenhaga : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127), Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Colentina (Şos. Colentina nr. 84), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). Doi colonei : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Singurătatea alergătorului de cursă lungă : Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Păşesc prin Moscova : Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). In faţa micului ecran JOI 1 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Aventurile echipajului Val-Vîrtej , în Matto Grosso. 19,50 Sfatul medicului : Sănătatea şcolarului. 20,00 Filmul „Luna de miere fără bărbat“. 21,25 Recital vocal instrumental. In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic.