Munca, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 5257-5283)

1964-10-01 / nr. 5257

Pag. 2 a MbRMATii ■ 111 Oil jf If «■ ■■ B­acău Pentru a generaliza experienţa bună dobîndită în sprijinirea ac­ţiunii de promovare şi răspîndire a progresului tehnic de către unele organe sindicale, biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Bacău a organizat o interesantă consfătuire la nive­lul regiunii. Cele 6 referate prezentate cu acest prilej, precum şi discuţiile purtate de participanţii la con­sfătuire, au subliniat diferitele la­turi ale activităţii comisiilor ingi­nerilor şi tehnicienilor de pe lingă comitetele sindicatelor, şi consiliile locale, ca de pildă : spri­jinirea acţiunii de ridicare a ca­lificării şi de îmbogăţire a cunoş­tinţelor tehnico-profesionale ale muncitorilor, studierea posibili­tăţilor de îmbunătăţire a proce­selor tehnologice de fabricaţie, sprijinirea activităţii inovatorilor etc. A fost evidenţiată experienţa bună pe care au dobîndit-o în or­ganizarea sesiunilor tehnico-ştiin­­ţifice organele sindicale de la fa­brica de hîrtie „Steaua Roşie“­­Bacău, fabrica de celuloză „Re­construcţia“, Piatra Neamţ, Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti etc., precum şi Consiliile locale ale sindicatelor Moineşti, Bacău şi Piatra Neamţ. De asemenea, s-au subliniat rezultatele bune obţinute în sprijinirea inovatori­lor de comitetele sindicatelor de la Uzina de ţevi şi întreprinde­­rea mecanică din Roman, trustul de extracţie Moineşti, Combina­tul de îngrăşăminte cu azot Pia­tra Neamţ etc. I. L­UPU Galaţi Biroul executiv al Consiliului regional al sindicatelor Galaţi a analizat recent stadiul realizării angajamentelor reciproce din contractele colective. Cu acest prilej s-a desprins că activitatea desfăşurată în cele 8 luni care au trecut din acest an a fost rodni­că , în marea majoritate a celor 194 întreprinderi în care au fost încheiate contracte colective, ca şi in cele 45 subunităţi în care au fost încheiate convenţii, angaja­mentele asumate au fost îndepli­nite. In perioada amintită, biroul e­­xecutiv al­ Consiliului regional al sindicatelor a sprijinit mai con­cret comitetele sindicatelor și conducerile întreprinderilor prin analizele periodice și studiile e­­fectuate în 15 întreprinderi, G.A.S. și S.M.T. din raionul Fău­­rei, 22 din raionul Tecuci etc. Prin îndeplinirea măsurilor a­­doptate cu prilejul recentei ana­lize, biroul executiv va acorda un sprijin sporit tuturor întreprinde­rilor, astfel ca prevederile din contractele colective şi convenţii să fie înfăptuite integral şi la termenele stabilite. M. CISMAN DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE Suceava După cum a reieşit din recenta analiză făcută de Consiliul local al sindicatelor Fălticeni privind sprijinul dat de organele sindi­cale pentru îndeplinirea pla­nurilor de investiţii, sarcinile prevăzute de acestea pe 8 luni au fost realizate, în proporţie de 105 la sută. * Urmărind permanent mersul lu­crărilor de investiţii, studiind prin comisiile pe probleme aplicarea unor soluţii cit mai economicoase, comitetele sindicatelor de la Fila­tura de in şi cînepă şi întreprin­derea forestieră au reuşit să dea un sprijin concret conducerilor tehnico-administrative în realiza­rea planului de investiţii. Prin­­tr-un studiu amănunţit făcut pe şantierul filaturii s-au găsit solu­ţii pentru reducerea unui impor­tant volum de lucrări, pe baza unor raţionalizări, ceea ce impli­cit a dus la scăderea costului lu­crărilor. Ca rezultat al economii­lor realizate, beneficiarul a pre­zentat o documentaţie suplimen­tară de circa 400 000 lei. Pentru recuperarea unor ră­­mîneri în urmă şi realizarea tu­turor obiectivelor prevăzute anul acesta a fost adoptat un plan în care sunt stabilite măsurile ce urmează a fi întreprinse de orga­nele sindicale în sprijinul colec­tivelor respective. M. ȚINTAR POSIBILITĂŢILE POT FI ŞI MAI BINE VALORIFICATE (Urmare din pag. 1­ a) intrare şi ieşire din garaj, organiza­rea şcolii personalului unde se dez­bat numeroase probleme din do­meniul exploatării raţionale a auto­vehiculelor, au fost extinse şi la celelalte autobaze. Au fost efectua­te, sau sunt în curs, unele amena­jări care vor asigura o bună ex­ploatare a parcului. Este tot mai accentuată preocuparea pentru procurarea pieselor necesare și asi­gurarea S.D.V.-urilor. Prin reorga­nizarea coloanelor şi redistribuirea parcului de maşini se vor folosi mai judicios aceste mijloace de transport, evitîndu-se parcurgerea a mii de km fără încărcătură. în pre­zent activitatea remorcilor a fost intensificată, realizîndu-se astfel coeficientul de utilizare a parcului în proporţie de 70 la sută, ceea ce înseamnă un coeficient mult mai mare faţă de cel înregistrat în pri­mul trimestru al acestui an. In urma măsurilor luate, multe­­din autobuze au obţinut în lunile iulie şi august a. c. rezultate bune în activitatea de prestaţii. Acest lucru a făcut să se recupereze din cheltuielile peste prevederi aproape un milion lei. Numai prin urmări­rea şi folosirea chibzuită a carbu­ranţilor, pe ultimele două luni s-a realizat o economie de cca. 200 000 lei la benzină. îmbunătăţirea care s-a produs în activitatea autobuzelor este rezul­tatul efortului susţinut al colective­lor pentru recuperarea cit mai grabnică a rămînerii în urmă. în acelaşi timp, s-au luat unele măsuri pentru buna desfăşurare a activită­ţii şi pe timp friguros. In autobuze au loc intense pregătiri de iarnă şi se creează condiţii bune pentru producţia anului viitor. Parcul de maşini va fi sporit, pentru a co­respunde cerinţelor dezvoltării con­tinue a economiei regiunii. Prin buna întreţinere a maşinilor va putea fi mărit parcursul mediu zilnic al acestora, lucru ce va crea rezerve pentru realizarea în plus a cca. 2 000 000 tone/km. Vor fi efectuate, de asemenea, lucrări de construcţii şi amenajări şi se va procura o sea­mă de scule moderne pentru asigu­rarea bunei întreţineri a parcului de maşini. Sprijinirea conducerilor tehnico­­administrative pentru înfăptuirea operativă a măsurilor din planul m. t. o., organizarea temeinică a întrecerii socialiste, întărirea sim­ţului de răspundere faţă de muncă, folosirea celor mai bune metode de lucru trebuie să stea în centrul preocupărilor organelor sindicale din autobuze. în felul acesta se va recupera în întregime rămânerea în urmă şi se vor putea pune în valoare noi rezerve interne care să creeze condiţii optime desfăşurării ritmice a producţiei, îndeplinirii angajamen­telor pe acest an, şi a planului pe anul 1965. A fost realizat un nou produs refractar Produsele refractare utilizate pină acum la subzidirea cuptoarelor ro­tative nu aveau o „comportare" la nivelul cerinţelor de exploatare in­tensivă a acestor agregate moderne şi de mare capacitate. Colectivul fabricii „Proletarul“ din Turda a rezolvat pe plan tehnic această problemă de deosebită im­portanţă. După cercetări de laborator şi ex­perimentări semiindustriale făcute în colaborare cu Institutul de cerce­tări al Ministerului Industriei Con­strucţiilor, s-a pus la punct tehno­logia de fabricaţie, realizîndu-se în cursul lunii septembrie 1964, primul lot de 15 tone din noul sortiment care a fost expediat către obiectivul industrial din Bîrseşti. Noul sortiment poartă denumirea de „cărămizi refractare izolatoare diatomitice“, se realizează integral din materii prime indigene şi la un preţ de cost redus. Produsul are o densitate mică, caracteristica lui principală fiind micşorarea radia­ţiilor corpului de cuptor şi pierde­rilor de căldură. ILIE BELCIN tehnician fabrica „Protetaru”-Turda c­ent­u­­i muzical. La început au fost 5 tineri entu­ziaşti care cu ajutorul comitetului sindicatului lucrătorilor din Poşta Centrală au pus „bazele“ unei for­maţii orchestrale. Au început o muncă susţinută, metodică şi, chiar în anul constituirii, au dat primele spectacole. Deşi primul concert „n-a prea avut succes de public“ cum ne spune unul din membrii formaţiei, orchestranţii nu s-au descurajat. Au repetat cu mai mult zel repertoriul Stabilit, l-au îmbogăţit şi au atras noi membri. Drept rezultat, la con­cursul al VII-lea pe ţară al forma­ţiilor artistice de amatori, Poşta Centrală a fost reprezentată cu o puternică formaţie de mandoline compusă din 50 de tovarăşi. Cine vizitează clubul salariaţilor din Poşta Centrală află că membrii orchestrei de mandoline a clubului sunt posesorii unor valoroase trofee , că au participat ca finalişti la toate concursurile organizate în anii 1951, 1953, 1956, 1959, 1961 şi, bine­înţeles în acest an , că formaţia deţine pentru a treia oară premiul I pe ţară şi tit­lul de laureată. Răsfoind „jurnalul“ formaţiei a­­fflăm că multe colective din Bucu­reşti au apreciat de nenumărate ori arta interpretativă a acestor artişti amatori de la Poşta Centrală. De asemenea, turneele de la Giur­giu, Pucioasa, Călăraşi, Braşov, Predeal, Buşteni, Slănic Moldova, Suceava au fost răsplătite cu calde mulţumiri şi amintiri re­ciproc plăcute, atât pentru specta­tori cit şi pentru artişti... Salariaţii poştei se mîndresc pe bună dreptate de succesele orches­trei lor. Lucrători fruntaşi ca ofi­cianta Niculina Buligan, de la ofi­ciul P.T.T.R. 17, Gheorghe Ciurea, instalator, Toma Mihalache, elec­trician, Niculina Andrei de la ofi­ciul P.T.T.R. 29 şi mulţi alţii se bu­cură de multă stimă şi respect din partea tovarăşilor lor de muncă, fiind la fel de sîrguincioşi şi în for­maţia orchestrală. Pentru prezenta­rea unui concert se cere multă mun­că, strădanie, atenţie, multe ore din timpul de după serviciu. Dirijorul Ştefan Pagu ne prezintă repertoriul deosebit de bogat şi variat. Pe lingă numeroase cîntece revoluţionare, pa­triotice, de muncă şi prelucrări din tezaurul folclorului nostru, mai reţi­nem : selecţiuni din oratoriul „Tu­dor Vladimirescu“ ; fragmente din opera „Fata cu garoafe“ ; „întoarce­rea armelor“, marş din oratoriul „Zorile de aur“ de Gh. Dumitrescu; fantezie din opera „Maeştrii cîntăreţi din Nürenberg“ de Wagner ; uvertura la opera „Răpirea din Serai“ de Mozart... Bucurîndu-se din plin de atenţia şi grija comitetului sindicatului lu­crătorilor din Poşta Centrală, for­maţia orchestrală de amatori per­­fecţionîndu-şi tehnica interpretativă, va satisface gusturile muzicale şi altor sute de îndrăgostiţi de muzică prezenţi la concertele vii­toare. Pentru aceasta instrumentiştii amatori, pătrunşi de o puternică dis­ciplină de echipă, ajutaţi şi de com­pozitori ca Gheorghe Dumitrescu, Gheorghe Bazavan, Hilda Jerea, Dinu Stelian, se pregătesc cu multă seriozitate, îmbinînd armonios acti­vitatea profesională cu cea artistică. Salariaţii P.T.T.R. şi alţi oameni ai muncii din Capitală şi din ţară, prezenţi în sălile de club sau lingă aparatele de radio şi televiziune, cu siguranţă vor aplauda şi în viitor noile succese ale artiştilor amatori ai Poştei Centrale, ca răsplată a muncii asidue şi permanente desfă­şurată de această formaţie talentată. A. MIHAI MUNKA Măiestria covorurilor De la deschiderea „Expoziţiei rea­lizărilor economiei naţionale a R. P. Române" şi pină astăzi, oare elfi vizi­tatori au adăstat în faţa exponate­lor ? Precis nu se ştie. Totuşi se pre­supune că numărul lor se apropie de două milioane. Din această cifră im­punătoare nu cred că este vreunul să nu fi rămas impresionat şi de frumu­seţea covoarelor pluşate, ca in fața unor opere de artă. (clişeul nr. 1). Pe bună dreptate ei se întreabă : Cine sunt acești creatori din miinile cărora ies adevărate picturi în țesă­­tură de lînă, reprezentînd minunatele desene ale portului nostru naţional ? Iată de ce zilele trecute, vizitînd Uzinele textile din Cisnădie, am cău­tat să cunoaştem măcar cîţiva din a­­ceşti creatori. După ore întregi de ur­cat şi ca borit sute de trepte prin sec­ţiile numai ale unui sector de pro­ducţie, ne-am dat seama că pină se iscăleşte „...certificatul de naştere" al unui covor se depune multă muncă, o muncă creatoare, plină de pasiune. Dar s-o luăm de la capăt şi să ur­mărim împreună drumul pe care-l par­curge lina pină să devină covor plu­şat. Ne-am oprit mai întîi în secfia de­­senatură, pentru că de aici începe a­­devărata muncă de creație. E o încă­pere nu prea mare, dar cu multe mese. La una din acestea, desenatorii Pavel Marton, Mariana Buta și Octa­­vian Udrea tocmai discutau felul cum au fost folosite culorile la dese­nul din fața lor pentru un nou model de covor „Dublu plus" (fotografia nr. 2). Apoi, s-au uitat unul la altul zîm­­bind: „Frumos, chiar foarte frumos!"... Dar pînă să ajungă un desenator ca lucrarea sa să primească o ase­menea apreciere din partea colecti­vului, e nevoie de multă muncă, stă­ruitoare, migăloasă. E suficient să a­­mintim doar cîteva faze de lucru, şi anume schiţatul artistic, aplicarea lui pe mii de pătrăţele, ca abia după a­­ceea să înceapă conturarea diferite­lor motive olteneşti, moldoveneşti sau bănăţene. Totul se face cu răbdare, cu pasiunea omului care îşi iubeşte meseria... Dar pentru că ne ocupăm de lina pentru covorul pluşat, se cuvine să vorbim în continuare şi despre ea. Aşadar, lîna brută intră mai întîi la sortat, apoi se vopseşte în cel puțin 60 de culori de bază, după care îşi continuă drumul la cardat şi filat. Mai mult însă zăboveşte în sectorul preparat de ţesătorie. Aici, trece prin­­tr-un proces complex, parcurgînd fa­zele : dublat, răsucit, bobinat. Toate aceste operații se efectuează cu aju­torul mașinilor, pe care oamenii le mînuiesc cu pricepere... Firul de lină merge mai departe. Noi îl însoțim. lată-ne în secţia fesă­torie Senilă. Aici ne întîmpină zgo­motul sacadat al maşinilor, incit face imposibilă orice explicaţie a interlo­cutorului nostru, Elena Suster, preşe­dinta comitetului sindicatului. Ne mul­ţumim numai să privim. La fiecare război lucrează cîte două femei. Ele urmăresc cu atenţie cum suveica trece sprintenă printre roşt, pe lingă spată, aşezînd unul lingă altul nesfîrşitul fir de lînă, într-un curcubeu de culori. Astfel, se iese un fel de covor îngust cu litere rare de lînă, după care, cu ajutorul unui cuţit automat se dă for­ma unor şuviţe de grosimea unei pe­riuţe de dinți, numite benzi de senilă. Ne-am apropiat de un război care tocmai se oprise. Suzana Miles, o femeie uscățivă, între două vîrste, dădea îndrumări ajutoarei sale, o fată mai tînără, cum trebuie să introducă țeava cu lină în suveică într-un timp cît mai scurt. Fata a dat din cap, semn că a înțeles, continuîndu-și lu­crul. Țesătoarea mai în vîrstă o ur­mărea atentă. „Așa, bine!" — spuse ea mulțumită. De la începutul anului și pînă în prezent, Suzana Milos (fotografia nr. 3) a dat sute de metri de țesături peste pian, fapt pentru care a fost evidențiată lună de lună în întrecerea socialistă. Va reuşi ea oare să ob­ţină şi în continuare asemenea rea­lizări ? Răspunsul l-am primit ime­diat : „Ceva mai mult decît pînă a­­cum !"... l-am urat succes în muncă... După cum am văzut, firul de lînă s-a transformat în benzi de senilă, înfăşurate pe nişte stocuri, asemenea unor suveici mai mari, aceste benzi iau drumul spre secfia fesătorie co­voare pluşate. Aici, ca de altfel şi în celelalte secţii ale sectorului covoare, e o adevărată întrecere pentru fru­mos. Fiecare fesătoare este o artistă. Da, o artistă pentru că munca ei se aseamănă cu a unui creator de fru­museţi. Două din aceste creatoare le-am cunoscut în procesul muncii. Se nu­mesc Maria Petrişor şi Maria Ser­­ghea. (fotografia nr. 4). Amîndouă au ceva comun, atît ca fizionomie, cit şi in îndemînarea cu care lucrează. După patru bătăi opresc războiul pen­tru a introduce stocul cu senilă. Apoi iar dau drumul la maşină. Execută a­ceste lucrări cu iuţeală şi precizie, respectînd întocmai modelul. O mică neatenţie duce la rebut. Lor însă nu li se poate intîmpla aşa ceva, deoa­rece fiecare a memorat bine modelul covorului înainte ca acesta să intre în producţia de serie, lată de ce cele două muncitoare ies zilnic, fără de­fecte, mai mult cu aproape doi me­tri de covor. Şi asemenea realizări puţin de ani de zile. Pe anul 1963 au fost declarate fruntaşe în întrecerea socialistă, iar în acest an evidenţia­te lună de lună. Aşadar, lîna a devenit covor plu­şat. Dar pînă să primească acest „certificat" trebuie să treacă prin procese de finisaj, apoi prin faţa unei „comisii" şi anume : contro­lul de calitate. Aplecate asupra lui, Ecaterina Didic şi Silvia Vera ve­rifică parcă fiecare fir de lună ca nu cumva să scape un cît de mic de­fect. (fotografia nr. 5). E vorba de prestigiul „mărcii fabricii” cunoscută atît în fără cît şi peste h­otare. Dar nu au găsit nimic. Totul e foarte bun şi frumos... Şi covorul pluşat de lînă iese pe poarta Uzinelor textile din Cisnădie, pornind spre magazinele orașelor pentru a înfrumuseța casele oameni­lor ca niște adevărate podoabe. * M. NOVAC Foto : ST. ALBESCU Asistenţa mediali h kml­de • 75 de medici şi cadre medii sanitare • O puternică bază materială • Zeci de mii de vaccinări şi controale periodice • Asistenţa medicală în fabrică un lucru obişnuit Cu o grabă lesne de înţeles un om este adus la serviciul medico­­sanitar al fabricii. Viaţa lui este în pericol şi nu se poate pierde nici un minut. Pacientul este lăsat în grija medicilor. De aici în colo calmul, stăpî­nirea de sine şi priceperea îşi vor spune cuvîntul. Doctorul Vasile Bratu pune diagnosticul: hemoragie digestivă, începe lupta pentru viaţă, pentru viaţa tînărului muncitor Du­mitru Drumea. I se administrează medicamente, i se face transfuzie. Picătură cu picătură a pătruns în corpul celui bolnav sîngele salvator. Douăzeci de ore medicul şi surorile au vegheat neîntrerupt la patul tî­nărului muncitor. Viaţa a învins. O­­mul a fost salvat. Faptul nu s-a petrecut într-o mare clinică ci în spitalul de între­prindere al Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Cea mai importantă activitate a serviciului medico-sanitar, a celor 75 de medici şi cadre medii o cons­tituie însă nu înfruntarea di­rectă cu boala, ci munca neobosită de zi cu zi pentru apărarea sănătă­ţii oamenilor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Şi pentru aceasta, personalul medico-sanitar are la dispoziţie toate cele necesare. Poli­clinica cuprinde, în afara celor 7 circumscripţii uzinale, cabinete pe specialităţi pentru acordarea de consultaţii. Nu lipseşte nimic : nici sala de operaţii pentru intervenţii de primă urgenţă, nici cabinetul dentar sau cel O.R.L., nici cele de ginecologie, oftalmologie etc. Servi­ciul de radiologie, utilat cu aparatu­ră modernă şi încadrat cu personal calificat, precum şi cele două labo­ratoare permit o diagnosticare rapi­dă şi corectă. Aici, în cabinetele lu­minoase sau în spitalul întreprin­derii, salariaţii fabricii primesc o în­grijire medicală competentă şi ope­rativă. Marea majoritate a cazurilor se rezolvă în policlinică sau în spital, tratamente dintre cele mai diferite, examene radiologice şi de laborator, amigdalectomii, mici operaţii etc. Pentru înlesnirea asistenţei me­dicale s-au amenajat şi două puncte sanitare. O serie de trata­mente se fac aici, muncitorii nemai­­trebuind să se deplaseze la policli­nică, iar cabinetele sunt descon­gestionate. La comitetul sindi­catului s-a făcut nu de mult o si­tuaţie din care a reieşit că prin fo­losirea punctelor sanitare şi a postu­rilor de prim ajutor s-au economisit în anul trecut circa 25 000 de ore din producţie, în atenţia medicilor stă sănătatea tuturor salariaţilor fabricii. O dată sau de două ori pe an fiecare dintre ei trebue să treacă pe la medic. Bol­navilor cronici li se acordă o aten­ţie deosebită. Medicii de circums­cripţie uzinală sau specialiştii au o evidenţă strictă a lor. Cazurile mai deosebite sunt urmărite în mod spe­cial. Periodic, cei dispensarizaţi sunt chemaţi de medic la control, fac di­ferite analize, li se recomandă tra­tamentul adecvat. Această urmă­rire activă, pe lingă faptul că do­vedeşte grija medicului faţă de să­nătatea pacienţilor, permite şi ţi­­­nerea unei evidenţe clare a celor ce au nevoie de tratament balnear. La repartizarea biletelor pentru cură balneară, comitetul sindicatului se sfătuieşte întotdeauna cu medicii. Măsurile curativo-profilactice, ac­ţiunile de combatere a îmbolnăviri­lor stau în permanenţă în atenţia personalului medical. Şi în acest do­­meniu colaborarea cu comitetul sin­dicatului este foarte strînsă. La şe­dinţele trimestriale de analiză a morbidităţii se determină cauzele ce favorizează îmbolnăvirile şi de comun acord cu conducerea fabricii se stabilesc şi măsurile pentru înlă­turarea lor. Un loc important pentru prevenirea îmbolnăvirilor îl ocupă controalele periodice şi vaccinările în masă. Vaccinările antipolio, T.A.B., I.D.R. sau microradiofotografiile au fost făcute anul acesta unui foarte mare număr de oameni Dat fiind faptul că majoritatea sa­lariaţilor din această fabrică o cons­tituie femeile, o atenţie deosebită se acordă combaterii afecţiunilor gine­cologice. Controlul periodic combi­nat cu controlul oncologic permite descoperirea şi tratarea precoce a unor afecţiuni care astfel se vinde­că mai uşor. De obicei acţiunile profilactice sunt însoţite de o susţinută muncă de educaţie sanitară. Doctoriţa Vio­rica Creţu ne-a vorbit despre un adevărat curs iniţiat de cabinetul ginecologic pentru tinerele fete. La staţia de radioamplificare, în secţii şi sectoare, medicii fac expuneri des­pre anumite maladii, despre preve­nirea şi tratarea lor. Publicarea „Sfatului medicului“ în gazeta de uzină „Confecţia“, convorbirile pro­filactice pe grupe de boli, difuzarea broşurilor sunt tot atîtea mijloace de influenţare a oamenilor, de ri­dicare a nivelului lor de cunoştinţe cultural-sanitare. Medici, surori şi asistente medi­cale se află într-o permanentă acţi­une pentru prevenirea îmbolnăviri­lor şi întărirea sănătăţii. Fie că este vorba de medicii Sorina Mutică, Du­mitru Teveanu, Viorica Creţu, Şer­­ban Popescu sau de surorile Aurelia Dumitrescu, Ecaterina Badiu, Ana Horia sau de mulţi alţii, toţi se străduiesc să asigure o asistenţă medicală din ce în ce mai bună. Aplicarea tratamentului complex într-o serie de afecţiuni dă tot mai multe satisfacţii celor ce le folo-SESC. STELA FOMINO Mr. 5 257 CINEMATOGRAFE Ghepardul — cinemascop (ambele se­rii) , Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Viaţa particulară : Republica (Bd. Ma­gheru nr. 2), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14 — rulează şi la grădină — Pasajul Eforie), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1), Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare). Drama ciocîrliei : Luceafărul (Bd. 1348 nr. 6), Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16 — rulează şi la grădină), Tomis (Calea Vă­căreşti nr. 21 — rulează şi la grădină), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu). Hotari : Bucureşti (Bd. 6 Mar­tie nr. 6). Al nouălea nume: Griviţa (Ca­lea Griviţei — podul Basarab). Dragoste la zero grade: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Grădina ,,Doi­na" (Str. Doamnei nr. 9). Cei şapte mag­nifici — cinemascop : Central (Bd. 6 Martie nr. 2), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi), Floarea Maneo : Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2). Asasinul din cartea de telefon: Union (Str. 13 Decem­brie nr. 5—7). Program pentru copii : Doina (dimineaţa). Braţul nedrept al legii : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Mio­riţa (Calea Moşilor nr. 127), Rahova (Ca­lea Rahovei nr. 118 — rulează şi la gră­dină), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196 — rulează şi la grădină). Vizitaţi Zako­pane — medicii din Sierra — mişcările Pămîntului — cuvînt cu cuvînt — greva — Balada primăverii : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Ciociata : Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Banda de Iaşi : Fero­viar (Calea Griviţei nr. 80), Drumul Să­rii (Str. Drumul Sării nr. 30). Ocolul pă­­mîntului în 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Dacia (Calea Griviţei nr. 137). Aventura de la miezul nopţii : Bu­­zeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11 — rulează şi la grădină). Vara în nordul sălbatic : Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Pagini de istorie — Romînia, orizont 64: Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Comisarul : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143 — rulează şi la gră­dină). îndrăgostitul : Flacăra (Calea Du­­deşti nr. 22). La strada : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97 — rulează şi la grădină). Bărbaţii : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Arta (Calea Călăraşi nr. 153 — ru­lează şi la grădină). Falsificatorul: Popu­lar (Str. Mătăsari nr. 31). Sechestratul din Aitohia : Moşilor (Calea Moşilor nr. 221 — rulează şi la grădină). Moral 63 : Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118 — rulează și la grădină), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Galapagos : Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89). M-am îndrăgostit de Copenhaga : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127), Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61). Comoara din lacul de argint — cinema­scop : Colentina (Şos. Colentina nr. 84), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). Doi colonei : Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Singurătatea alergătorului de cursă lungă : Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Păşesc prin Moscova : Pacea (Bd. Liber­tăţii nr. 70—72). In faţa micului ecran JOI 1 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii. 19,10 Aventurile echipajului Val-Vîrtej , în Matto Grosso. 19,50 Sfatul medicu­lui : Sănătatea şcolarului. 20,00 Fil­mul „Luna de miere fără bărbat“. 21,25 Recital vocal instrumental. In încheiere : Buletin de ştiri. Buletin meteorologic.

Next