Munca, noiembrie 1964 (Anul 20, nr. 5284-5308)

1964-11-01 / nr. 5284

Pag. 2.4 M ©­N­G­A Pe temele protecției muncii obligații profesionale, dar nu numai atît... In hale imense, luminoase și mo­derne procesul de producție se des­fășoară în condiții de înaltă tehnici­tate la Combinatul de cauciuc Ji­lava. Nu trebuie să-ți spună nimeni în ce condiții se lucrează aici. Le vezi și singur. E suficient numai să treci pe la secția amestec — acolo unde materiile prime se combină după rețete dinainte stabilite intrînd apoi în valțuri și calandre care dau cauciucului forma și dimensiunile necesare, la secțiile de articole pre­sate și furtune-curele sau la tăbă­­cărie — și au în față imaginea con­cretă a grijii deosebite față de o­­crotirea și apărarea sănătății oa­menilor. Mașini moderne fac mun­ca mai spornică dar și mai ușoară. Ventilatoare și alte instalații puri­fică atmosfera. Electrocare și elec­­trostivuitoare permit manipulări fără efort fizic. Dispozitive de pro­tecție asigură securitatea muncii. Numai un exemplu. Utilajele de la tăbăcărie prezintă un asemenea grad de perfecționare încît la cea mai mică neatenție a muncitorului, ele se opresc automat, astfel că aici, un accident de muncă este practic imposibil. Modernizarea combinatului este însă în plină desfășurare. In con­formitate cu răspunderile și obli­gațiile care le revin pe linie de pro­tecția muncii conducătorilor pro­cesului de producție, aproape fie­care nouă măsură care se aplică este astfel concepută încît să slu­jească nu numai creșterii producti­vității, dar și îmbunătățirii condiții­lor­­ de lucru ale muncitorilor, pre­venirii accidentelor și îmbolnăviri­lor profesionale. Asemenea exemple am găsit atît în contractul colectiv cît și în planul M.T.O.: mecaniza­rea aplicării șiretului la sandale, mecanizarea croitului pieselor pro­filate și manipulării anvelopelor la foarfecele mecanic, a transportului semifabricatelor în cadrul secției a I-a, construirea unui dispozitiv de lipire a pieilor pe sticlă etc. Ca o consecință a măsurilor tehnice și organizatorice aplicate continuu de către conducerea întreprinderii, în virtutea obligațiilor care-i revin pe linie de protecția muncii, a crește­rii rolului sindicatului în organiza­rea participării activului sindical cu protecția muncii din comitetele de secție și din grupele sindicale, a muncitorilor la exercitarea contro­lului obștesc permanent și exigent asupra respectării și aplicării tutu­ror normelor de tehnica securității, la Combinatul de cauciuc Jilava, au scăzut corespunzător accidentele de muncă. Maistrul Constantin Toma, vice­președintele comitetului sindicatu­lui, mi-a relatat în acest sens urmă­toarele : accidentele au scăzut (comparativ cu anul trecut) cu 26 la sută. Indicii de frecvență, gravi­tate și durată medie sunt cu mult mai mici. Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale = zero. Și a mai ținut să completeze că din anul acesta, în numai în 8 luni combinat s-au cheltuit pentru echipament, mate­riale și alimentație de protecție peste un milion de lei. Deși sînt pline de în cazul de față însă semnificație, cifrele nu spun totul. Interesîndu-mă mai îndeaproape și urmărind și alte as­pecte ale preocupării conducători­lor producției, pentru asigurarea protecției muncii, pentru preveni­rea accidentelor și a îmbolnăvirilor, ale preocupării comitetului sindica­tului și a activiștilor din comitetele de secție și din birourile grupelor sindicale pentru îndeplinirea sarci­nilor ce le revin, am aflat și alte fapte care spun mult mai mult. Ele atestă grija deosebită față de om. Măsurile care se înfăptuiesc, propunerile care se fac răsc nu numai din conștiința izvo­în­deplinirii obligației profesionale, dar și dintr-o tot mai profundă răspun­dere morală, dintr-o grijă apropia­tă, pentru tovarășul de muncă. U­­neo­ri de aici pornesc adevărate acțiuni de masă. Iată un caz: Intr-o zi, Tudor Tro­­can a vrut să-și „distreze“ cîțiva prieteni din secție, invitîndu-i la o plimbare cu... electrocarul. La o manevră stîngace, muncitorul Ion Mocanu a fost accidentat. Treaba asta, firește, a avut o serie de con­secințe. Cercetări, discuții în ședin­țe, sancțiuni urmate de transfera­rea electrocaristului Tudor Trocan într-un alt loc de muncă. Dar s-a mers pe fir și mai departe. Oame­nii și-au pus întrebarea dacă Tudor Trocan știa că nu are voie să-și permită plimbări cu electrocarul. Astfel lucrurile s-au clarificat: nici maistrul de la mecanic-șef și nici cel de la secția încălțăminte nu-i făcuseră lui Tudor Trocan instruc­tajul asupra N.T.S. Conștient de consecințele unei asemenea negli­jențe și plin de răspundere față de apărarea sănătății oamenilor, comi­tetul sindical de secție, îndrumat de biroul organizației de partid, a in­tensificat controlul asupra modului cum conducătorii procesului de pro­ducție fac instructajele periodice. S-au găsit și alte asemenea defi­ciențe. Acestea au fost aduse la cunoștința comitetului sindicatului care a cerut conducerii să ia mă­suri. Cele întîmplate cu Trocan au avut ecou și în alte secții. Cu mai multă exigență a început să se facă controlul și la tăbăcărie și chiar și în alte locuri de muncă, deși în unele nu se înregistraseră nici un fel de abateri de la N.T.L. La propunerea unor muncitori de la secția tăbăcărie s-a asigurat mai buna funcționare a electrostivuitoa­­relor și înlocuirea geamurilor de la ușile metalice, care se spărgeau și produceau accidente. De asemenea, s-au construit dispozitive de oprire automată a valțurilor cu șorț și s-au pus grătare de protecție la mașina de egalizat piei. La intervenția comi­tetului sindicatului, multe alte pro­puneri făcute de muncitori, de acti­viști de protecția muncii au fost înscrise în planul M.T.O. și au de­venit obligații pentru conducătorii procesului de producție. Astfel la secțiile I și IV s-a introdus instruc­tajul săptămînal asupra N.T.S., iar la atelierele calandre și pregătire, instructajul zilnic (măsuri cerute de specificul deosebit al procesului de producție, de necesitatea pre­venirii accidentelor). După cum se poate constata, la Combinatul de cauciuc Jilava se caută și se găsesc noi posibilități și mijloace de îmbunătățire a con­dițiilor de muncă, de prevenire a accidentelor și îmbolnăvirilor pro­fesionale. Fiecare conducător al pro­cesului de producție trebuie să-și aducă aportul la aceasta. Este o în­datorire, o obligație, de la care nimeni nu se poate sustrage. Discutînd cu tovarășii din comi­tetul sindicatului, cu membrii comi­tetelor de secție și ai birourilor gru­pelor sindicale, se vede, din cele ce afirmă, cristalizată hotărîrea aces­tora de a intensifica și mai mult controlul asupra felului cum sînt în­deplinite aceste obligații, de a-și spori exigența combătînd acele ne­reguli și manifestări de superficiali­tate care mai pot aduce prejudicii. MARIANA CHIȚU ÎN DEZBATEREA CONSFĂTUIRILOR DE PRODUCȚIE Productivitate sporită, oțel peste plan (Urmare din pag. 1) de secție a antrenat pe cei mai bine pregătiți ingineri, maiștri și oțelari sa vorbească despre posibilitățile existen­te pentru scurtarea duratei diferitelor operații de elaborare a­ oțelului, des­pre conducerea corectă a procesului tehnologic. Spiritul gospodăresc al co­lectivului a fost stimulat în vederea valorificării de noi rezerve, pentru fo­losirea cît mai deplină a timpului de lucru, a capacităților de producție. Prin aplicarea și generalizarea noii tehnologii de reparare la cald a ve­­trelor, de exemplu, pe lîngă siguranța totală în exploatare, timpul de stațio­nare a cuptoarelor a fost redus de la 3 la sută planificat la 1,78 la sută. Timpi prețioși s-au cîștigat și prin in­troducerea unui procedeu de înaltă productivitate la sudarea vetrelor cup­toarelor noi. Antrenînd la rezolvarea sa muncitori fruntași și evidențiați în întrecerea socialistă cu îndelungată experiență profesională și cadre teh­­nico-inginerești, această operațiune, care înainte necesita cca. 100 de ore, se execută în prezent în numai 12—14 ore. Dobîndirea unor succese superioare celor din trimestrul anterior (oțela­­rii au elaborat în medie pe fiecare metru pătrat vatră cuptor și zi calen­daristică cu 240 kg oțel mai mult de­cit era planificat) s-a datorat, așa cum s-a subliniat în consfătuire, preo­cupării muncitorilor, inginerilor, teh­nicienilor și maiștrilor pentru ca la fiecare loc de muncă să se lucreze cu o productivitate înaltă In această di­recție a acționat și comitetul sindical de secție care, în urma studiilor în­treprinse a făcut propuneri prețioase conducerii administrative, pentru mai buna organizare a muncii, înfăptuirea planului mr.t.o. continuu îmbogățit cu propuneri făcute în adunările sindica­le lunare ale grupelor, precum și dez­voltarea activității inovatorilor, au fost alte obiective care au stat tot timpul în atenția conducerii tehnico-adminis­­trative și a comitetului sindical. Conducerea secției, sprijinită activ de comitetul sindical, a aplicat și alte prevederi prin care s-a urmărit în­deosebi eliminarea așa-ziselor „locuri înguste“ în vederea unei activități rit­mice nu numai la cuptoare ci și în ha­lele de pregătire și turnare. îmbună­tățirile aduse procesului tehnologic, cunoștințele profesionale noi dobîndi­­te au dat putință oțelurilor hunedo­­reni să realizeze în trimestrul III in­dici de utilizare la cuptoare cu 4,95 la sută mai mari decît cei planificați. Participanții la consfătuire, printre care maistrul Nicolae Dogaru, topito­­rul Constantin Enache, au analizat cu simț de răspundere nu numai realiză­rile din trimestrul III ci și posibilitățile existente care nu au fost folosite în­deajuns. Așa cum s-a arătat în consfă­tuire, în halele de pregatire-turnare și stripaj, e necesar sa se urmărească mai operativ și mai atent pregătirea terenurilor de turnare, folosirea la în­treaga capacitate a fiecărei liigotiere, a fiecărui pod și agregat. Totodată, trebuie căutate cu mai multă perseve­rență noi căi de creștere a durabilită­ții lingotierelor, de economisire a ma­terialului refractar prin prelungirea vieții bolților, vetrelor regeneratoare și de zgură ale cuptoarelor. Multe din aceste propuneri, printre care: expe­rimentarea podului cu secțiune con­stantă în hala de pregătire, confec­ționarea unui buncăr pentru transpor­tul dolomitei pe platformă, trecerea la turnarea oțelului calmat pe pod de 6 canale, au fost incluse în hotărîrea a­­doptată la consfătuire. Harnicii oțelari, din rîndul cărora 289 se mențin evidențiați lună de lună în întrecerea socialistă, s-au angajat sa muncească cu mai mult spor pentru ca titlul de secție evidențiată pe ca­­re-l dețin de la începutul anului sa fie păstrat. Cu toții sunt ferm hotărîți ca, încă din acest trimestru, prin folosirea mai deplină a capacității cuptoarelor, prin scurtarea duratei de elaborare a șarjelor, prin reducerea timpilor auxi­liari, ca și prin măsurile tehnico-orga­­nizatorice luate, sa atingă prevederile de plan pentru prima lună a anului 1965. Muncitor cu o înaltă calificare, tînărul Constantin Roșioru de la centrala termică a Schelei de extracție Ciurești, raionul Slatina, se numără lună de lună — datorită succeselor repurtate în producție — printre evidențiații în între­cerea socialistă. Iată-1 în clișeu verificînd la tabloul de comandă temperatura gazelor arse. Foto : C. PETRE Calitatea construcțiilor (Urmare din pag. 1) mit bunăoară calificativul „sufi­cient“. Mulți dintre vorbitori, analizînd cu spirit de răspundere rezultatele muncii desfășurate în acest trimes­tru, s-au ocupat pe larg de această latură a activității șantierului și au făcut propuneri valoroase de înlă­turare a lipsurilor ce s-au manifes­tat. Ei au adus, de pildă, critici se­vere serviciului de aprovizionare, care uneori achiziționează materiale, ca vopsele, oxizi, fîșii de prefabri­cate, nisip, de calitate inferioară, lucru ce se răsfrînge asupra finisa­jului. Cei care au luat cuvîntul au propus ca asemenea materiale nu mai fie admise la locul de mun­că că: Tehnicianul Ion Vasile­ a ară­tat că stația de betoane și mortare a întreprinderii de utilaje și trans­port din cadrul T.B.C. Iași nu res­pectă rețetele de dozare și graficul de livrare a comenzilor. Din aceas­tă cauză constructorii sunt nevoiți adesea să lucreze cu mortare care cer manoperă suplimentară și con­duc în același timp la obținerea unor lucrări de calitate necorespun­zătoare. In consfătuire s-a cerut ca laboratorul să urmărească sistema­tic dozarea mortarelor și betoanelor și să se preocupe direct de îmbu­nătățirea acestora. S-a propus, de asemenea, ca conducerea șantieru­lui să întărească colaborarea cu co­lectivul stației și să-i ceară acestuia să respecte cu strictețe graficul de lucrări. In consfătuire s-a vorbit pe larg despre felul în care conducerea șan­tierului înfăptuiește măsurile de protecție a muncii, despre preocu­pările continue față de asigurarea unor condiții cît mai bune de mun­că. Hotărîrea adoptată de consfătuire a stabilit o seamă de măsuri care se referă la respectarea tehnologiei de producție, la organizarea unei largi acțiuni de calificare și ridica­re a nivelului de pregătire al cons­tructorilor. S-a accentuat asupra colaborării între brigăzile de zidari și instalatori, gospodăririi temeinice a punctelor de lucru și a materialelor, întăririi controlului asupra calității pe faze de lucrări etc. sindical de pe șantier și­ a Comitetul propus ca în următoarele adunări sindicale ale grupelor să se dezbată pe larg calitatea execuției lucrărilor, să popularizeze și să extindă experien­ța brigăzilor evidențiate în între­cere, îndrumate de organizația de partid și ajutate de comitetul sin­dicatului, organele sindicale de pe acest șantier trebuie să mobilizeze întregul colectiv la combaterea lip­surilor ce se mai manifestă, la în­făptuirea încît toate exemplară a lucrărilor construcțiile să capete numai calificative bune. Pînă cînd toamna arămie își va des­­brăca podoabele, frumoasele parcuri continuă să rămînă un punct de atrac­ție pentru bucu­­reșteni. Instanta­neul fotografic luat din Parcul Liber­tății confirmă a­ceasta... Foto . N. ALEXANDRU Notă: „Autosugestie" Intîmplarea a stîrnit mare vîlvă la Florești. Intr-o după amiază, localitatea a fost săgetată de un vaier, care por­nea în evantai pe toate undele her­­țiene de la fostul teren de sport, ce de mult își dăduse obștescul sfîrșit. — Ah, fotbal! — au exclamat unii, pornind, cu viteza de 11 secun­de pe suta de metri, intr-acolo. Un asemenea eveniment rar, nu trebuia scăpat. Dar cum ajungeau la teren, amatorii de fotbal rămîneau dreptul consternați. „Ce poate de-a să însemne asta ? !“ Pe marginea tere­nului, un grup de salariați de uzina electrică din localitate, stic­la gau cît îi ținea gura : — Hai, „Electrica" ! Pe ei, băieți! Noii veniți se frecau la ochi și se ciupeau pe ascuns. Pe terenul de fotbal nu se afla nici­un jucător. Doar cîteva gîște sîsîrau impacien­tate printre ciulinii și boziile cres­cute alan­dala. — Ce, își bat joc de noi ? Doar n-am mîncat ciuperci Unde văd ei jucători de otrăvire , fotbal ? ! Hei, tin­ere, tinere! Ce se întîmplă aici ? — Se joacă fotbal, nu vedeți echi­pa noastră ? — Care echipă ? Ce, ne luați drept altcineva ? Credeți că avem orbul găinii... — Carevasăzică, n-o vedeți ? ! Păi nici noi n-o vedem. Ne autosu­gestionăm însă. Strigăm ca să nu ne pară rău după bani. Știți, la fie­care salariu ni se oprește din plic cotizația pentru sport. Ori la noi în uzină nu există nici­ o echipă care să facă vre-un sport. Ah, uitați ce fază extraordinară de gol ! Hai, băieții! — Hai să strigăm și noi, că n-o să fie foc! Barem să nu zicem că am venit degeaba pînă aici. — Hai, „Electrica“ !... Cum vă spuneam mai la început, intîmplarea aceasta a stîrnit mare vîlvă la Florești. Auzind de ea, cei din conducerea asociației sportive a uzinei, au ținut să facă unele pre­cizări. Cică, cu fondurile strînse din cotizațiile sportive vor să închirie­ze un lac, parese Potelu sau Greaca, pe care o să-l transporte la reșu­. Vor ca la primăvară să­­ie­în­jghebeze o echipă de canotori. Dar nu vor face orice fel de canotaj. Ci numai canotaj academic. Ca să vezi! ...De la fostul teren de sport se aud voci care cer cu insistență : — Lovitură de pedeapsă ! GH. PANTAZI (după sesizarea tov. Dobre Petre, de la Uzina electrică Florești, raionul Cîmpina) Prin procedee moderne i­­ntroducerea tehnicii noi și ridica­rea nivelului tehnic al produselor sînt preocupări cărora colectivul de­­ muncitori, ingineri și tehnicieni de­­ la Uzina de utilaj greu „Progresul“ Brăila le acordă o mare importanță. De la începutul anului și pînă prezent s-au aplicat în uzină 12 pro­dn­cedee moderne. Dintre acestea, folo­sirea curenților de inducție la tra­tamentul termic și încălzirea meta­lelor au permis colectivului de la secția tratamente să-și depășească sarcinile de plan cu 40 tone piese ; turnarea în forme și miezuri întărite cu bioxid de carbon a permis depă­șirea sarcinii de turnare cu 3 210 tone, iar forjarea în matrițe a dus la depășirea sarcinii de plan cu peste 300 tone de piese forjate. (Coresp. „Munca“) Festivalul filmului sovietic 44DOI ÎN STEPĂ" Doi oameni străbat stepa căutînd statul major al unei divizii în re­tragere. Două umbre se profilează pe pămîntul ars de soarele verii lui 1941". Una mai lungă — cea a fostului ofițer Serghei Ogarkov, un tînăr înalt și slab, cu chip de ado­lescent răvășit de frămîntări prea grave pentru vîrsta lui. Cealaltă, mai scurtă, e a unui soldat mai în vîrstă, cazahul Djurabaiev, un băr­bat mic de statură, cu trupul vîn­­jos, ușor încovoiat de ani. Umbra cea lungă se deplasează invariabil urmată de cea mai scur­tă. Firesc, fiindcă tînărul este un condamnat la moarte, pe care ce­lălalt, ca soldat de escortă, este în­sărcinat să-l conducă la locul unde sentința va fi confirmată și apoi executată. Aceștia sunt eroii filmului sovie­tic „Doi în stepă“, realizat în stu­diourile „Mosfilm“ de regizorul A­­natoli Efros, după nuvela cu ace­lași nume a scriitorului Emanoil Kazakievici. Există izbitoare asemănări între acest film și „Vii și morți“ care ru­lează, de asemenea, pe ecranele noa­stre, în cadrul Festivalului filmu­lui sovietic. Evident că nu în ce privește acțiunea sau caracterele personajelor, ci atmosfera caracte­ristică primelor zile și luni ale Ma­relui Război de Apărare­ a Patriei și problematica principală : aceea a încrederii în oameni, în capaci­­tatea lor de a rămîne credincioși patriei și idealului comunist, în ciu­da asprelor încercări generate de izbucnirea războiului. Nepregătit pentru luptă, cu toate că avea grad de ofițer, derutat de împrejurări complet pentru un tînăr abia necunoscut, ieșit de pe băncile școlii, Ogarkov nu reușește să îndeplinească un ordin al supe­riorilor săi și ca atare este judecat și condamnat de curtea marțială. Nu poate aduce nici o dovadă sprijinul nevinovăției sale. Tinere­­n­țea și nepriceperea nu erau argu­mente convingătoare, într-un mo­ment cînd o greșeală ca a lui putea fi urmată de pieirea a mii de oa­meni. Dar chiar fără însemnele de ofițer, chiar dacă purta în buzuna­rul tunicii ordinul prin care era condamnat la împușcare, Ogarkov rămîne un om sovietic și un ostaș curajos. Dovedind-o, își va răscum­păra vina. Filmul realizat de Anatoli Efros analizează modul în care Ogarkov reușește să-și ispășească greșeala. Autorul nuvelei, după care a fost creat scenariul filmului, pornește de la o întîmplare cu caracter sin­gular, una din acele întîmplări ne­prevăzute, frecvente în vălmășagul zilelor de război. Hi­ileriștii înain­tau, și trupele sovietice atacate prin surprindere se retrăgeau pentru a-și regrupa forțele. Condamnarea lui Ogarkov trebuia confirmată de statul major, iar acesta își schim­ba necontenit locul. Ostașul de es­cortă Djurabaiev primește ordinul să-l conducă pe condamnat la sta­tul major și... iată deci acea situa­ție specială, singulară, care oferă lui Ogarkov răgazul de a dovedi că nu este nici laș și nici dezertor. Cei doi treceau pe un teritoriu unde se dădeau lupte crîncene și firesc tre­buiau să lupte alături de unitățile care se străduiau să opună o re­zistență îndîrjită cotropitorilor. Intervine însă în desfășurarea ac­țiunii un element care, deși are a­­parent tot un caracter întîmplător, reflectă în fond umanismul, forța morală, dîrzenia poporului sovietic. Djurabaiev, soldat curajos și disci­plinat, bărbat cu o bogată expe­riență de viață, intuiește prin acel bun simț al omului simplu cauzele care l-au pus pe Ogarkov în situa­ția de a nu-și îndeplini ordinul și de a fi condamnat. Ca ostaș de escortă nu-l slăbește nici o clipă din ochi pe Ogarkov. Sunt mo­mente profund emoționante în film care-l înfățișează pe bătrînul ca­­zah, zdrobit de oboseală, neîngă­­duindu-și să adoarmă pentru a-l putea păzi pe cel ce i-a fost încre­dințat. Ca om însă, Djurabaiev îl lasă pe tînăr să primească o armă, să lupte, să-și dovedească dra­gostea de patrie și curajul. Exem­plul bătrînului ostaș impune tînă­­rului, îl educă, îi întărește voința, îi călește caracterul, mai mult de­cît orice alte metode pedagogice. Cazahul piere într-o luptă. Ogarkov nu mai este escortat și nu mai există nici un martor al vinovă­ției lui. Conflictul atinge aici momentul de încordare maximă. Deznodă­­mîntul apare însă ca o consecință firească : Ogarkov preia arma carnetul de partid ale celui dispă­și­­at, străbate pînă la statul major și se prezintă singur, împreună cu sentința curții marțiale. Dovada ne­vinovăției sale apare astfel supe­riorilor săi mai elocventă decît ori­ce pledoarie meșteșugit argumen­tată. Ecranizînd nuvela lui Kazakievici, Anatoli Efros păstrează sobrietatea expunerii faptelor și profunzimea analizei psihologice. Filmul este a­­proape lipsit de dialog și aceasta a impus celor doi interpreți princi­pali, actorul debutant Valeri Ba­­biatinski (Ogarkov) și pompierului echipei de filmare Assa Nur­kenov, ales de regizor pentru a interpreta rolul soldatului Djurabaiev, sarcina de a reda complexul univers sufle­tesc al personajelor doar prin gesturi și atitudini, prin expresivi­tatea chipului și a privirii. „Doi în stepă“ este un film in­teresant, care vorbește prin mij­loace de o simplitate emoționantă despre patriotism, despre umanis­mul poporului sovietic, despre for­ța adînc transformatoare a încre­derii în om. LUCIA BOGDAN (Cadru din film Nr. 5 284 CINEMATOGRAFE Umbrelele flin Cherbourg : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14). Festivalul filmului so­vietic : Republica (Bd. Magheru nr. 2). Vii și morți (ambele serii) : București (Bd. 6 Martie nr. 6). Poveste de pe Don : Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16). Carl von Ossietzky: Melodia (Șos. Ștefan cel Mare colț cu str. Uzeanu), Flamura (Șos. Giurgiului nr. 155), Străinul - cinema­scop (ambele serii) : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6). Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Modern (Piața G. Coșbuc nr. 1). Hozari (ambele serii): Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), Miorița (Calea Moșilor nr. 127). Comisarul Maigret se înfurie : Grivița (Calea Grivi­­ței — podul Basarab), Flacăra (Calea Du­­dești nr. 22), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118). Legenda din tren: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Rezervat pentru moarte: Central (Bd.6 Martie nr. 2), Ordinul Ana, Lumina (Bd.6 Martie nr 12). Brațul nedrept al le­gii: Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7), Fe­rentari (Calea Ferentari nr. 86). Program pentru copii (dimineața) : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Accattone­i Doina (Str. Doamnei nr. 9), Arta (Calea Călărași nr. 153). Pagini de istorie: Rominia, orizont ’64 . Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Rebelul magniflo : Giulești (Calea Giu­­lești nr. 56). Ghepardul — cinemascop (ambele serii) , înfrățirea între popoare (Bd. Bucureștii-Noi), Tomis (Calea Vă­cărești nr. 21), Volga (Șos. 1. Pintilie nr. 61). Ciociara : Cultural (Piața 1. Pintilie nr. 2). Au nouălea nume : Feroviar (Ca­lea Gri­­iței nr. 80). Șoferii iadului : Da­cia (Calea Griviței nr. 137), falsificato­rul : Buzești (Str. Buzești nr. 9—11), Vînătoarea : Crîngași (Șos. Crîngași nr. 42), Dragoste la zero grade : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143). Moral ’63: Vican (Ca­lea Dudești nr. 97). Colaboratorul Celia : Munca (Șos. Mihai Bravu nr. 221). Dru­mul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30). La strada : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Banda de Iași : Moșilor (C­alea Moșilor nr. 221). Ocolul pămîntului in 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Cosmos (Șos. Pantelimon nr. 89). Dragoste ne­împlinită : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127), Cei trei mușchetari — cinema­scop (ambele serii) : Colentina (Șos. Co­­lentina nr. 84). Viață particulară : Flo­­reasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Bărbații : Rahova (Calea Rahovei nr. 118). Cei șapte magnifici — cinemascop : Progresul (Șos. Giurgiului nr. 3). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Drama ciocirliei : Cotroceni (Șos. Cotroceni nr. 9). Aripi negre — cinemascop : Pacea (Bd. Liber­tății nr. 70—72). m FAȚA MICULUI ECRAN DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 8,50 Gimnastica de înviorare la do­miciliu: 9,00 Emisiune pentru copii și tineretul școlar: 10,30 Rețeta gospo­dinei; 11,00 Emisiunea pentru In jurul orei 14,15 — Transmisie sate­ de pe stadionul „23 August a reprizei a II-a a meciului de fotbal dintre echi­pele „Progresul“ și U.T.A. și întîlni­­rea dintre echipele „Steaua" și „Pe­trolul"; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Filmul­­ Vînătoare în Junglă ; 19,35 Totul pentru viață ; 20,00 Ope­­rete-Portret; 20,40 Protecție de Wlad­­zimierz Perzynski ; 21,00 Festival de muzică ușoară ; In încheiere ; Bu­letin de știri ; Sport ; Buletin meteo­rologic. LUNI 2 NOIEMBRIE 1964 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Pentru copii și tineret ; Foc și apă (II); 19,40 Filmul; Mizerabilii (partea 1); 21,10 Ecouri de madrigal; 21,50 Telesport. In încheiere: Buletin de știri. Buletin meteorologic. Cooperativa „Avîntul“ Galați Executa prin centrele sale de deservirea populației în condiții ireproșabile și în mod conștiincios: Mobilă după comandă, tîmplă­­rie, tapițerie cu plata în rate. Reparații auto-moto. Reparații televizoare, radio. Reparații ceasornicărie, bijuterie. Reparații mașini spălat rufe, fri­gidere, aragaze, Reparații mașini de cusut și alte obiecte de uz casnic. Lucrări de artizanat și legătorie de cărți etc.

Next