Munca, noiembrie 1964 (Anul 20, nr. 5284-5308)
1964-11-01 / nr. 5284
Pag. 2.4 M ©NGA Pe temele protecției muncii obligații profesionale, dar nu numai atît... In hale imense, luminoase și moderne procesul de producție se desfășoară în condiții de înaltă tehnicitate la Combinatul de cauciuc Jilava. Nu trebuie să-ți spună nimeni în ce condiții se lucrează aici. Le vezi și singur. E suficient numai să treci pe la secția amestec — acolo unde materiile prime se combină după rețete dinainte stabilite intrînd apoi în valțuri și calandre care dau cauciucului forma și dimensiunile necesare, la secțiile de articole presate și furtune-curele sau la tăbăcărie — și au în față imaginea concretă a grijii deosebite față de ocrotirea și apărarea sănătății oamenilor. Mașini moderne fac munca mai spornică dar și mai ușoară. Ventilatoare și alte instalații purifică atmosfera. Electrocare și electrostivuitoare permit manipulări fără efort fizic. Dispozitive de protecție asigură securitatea muncii. Numai un exemplu. Utilajele de la tăbăcărie prezintă un asemenea grad de perfecționare încît la cea mai mică neatenție a muncitorului, ele se opresc automat, astfel că aici, un accident de muncă este practic imposibil. Modernizarea combinatului este însă în plină desfășurare. In conformitate cu răspunderile și obligațiile care le revin pe linie de protecția muncii conducătorilor procesului de producție, aproape fiecare nouă măsură care se aplică este astfel concepută încît să slujească nu numai creșterii productivității, dar și îmbunătățirii condițiilor de lucru ale muncitorilor, prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale. Asemenea exemple am găsit atît în contractul colectiv cît și în planul M.T.O.: mecanizarea aplicării șiretului la sandale, mecanizarea croitului pieselor profilate și manipulării anvelopelor la foarfecele mecanic, a transportului semifabricatelor în cadrul secției a I-a, construirea unui dispozitiv de lipire a pieilor pe sticlă etc. Ca o consecință a măsurilor tehnice și organizatorice aplicate continuu de către conducerea întreprinderii, în virtutea obligațiilor care-i revin pe linie de protecția muncii, a creșterii rolului sindicatului în organizarea participării activului sindical cu protecția muncii din comitetele de secție și din grupele sindicale, a muncitorilor la exercitarea controlului obștesc permanent și exigent asupra respectării și aplicării tuturor normelor de tehnica securității, la Combinatul de cauciuc Jilava, au scăzut corespunzător accidentele de muncă. Maistrul Constantin Toma, vicepreședintele comitetului sindicatului, mi-a relatat în acest sens următoarele : accidentele au scăzut (comparativ cu anul trecut) cu 26 la sută. Indicii de frecvență, gravitate și durată medie sunt cu mult mai mici. Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale = zero. Și a mai ținut să completeze că din anul acesta, în numai în 8 luni combinat s-au cheltuit pentru echipament, materiale și alimentație de protecție peste un milion de lei. Deși sînt pline de în cazul de față însă semnificație, cifrele nu spun totul. Interesîndu-mă mai îndeaproape și urmărind și alte aspecte ale preocupării conducătorilor producției, pentru asigurarea protecției muncii, pentru prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor, ale preocupării comitetului sindicatului și a activiștilor din comitetele de secție și din birourile grupelor sindicale pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, am aflat și alte fapte care spun mult mai mult. Ele atestă grija deosebită față de om. Măsurile care se înfăptuiesc, propunerile care se fac răsc nu numai din conștiința izvoîndeplinirii obligației profesionale, dar și dintr-o tot mai profundă răspundere morală, dintr-o grijă apropiată, pentru tovarășul de muncă. Uneori de aici pornesc adevărate acțiuni de masă. Iată un caz: Intr-o zi, Tudor Trocan a vrut să-și „distreze“ cîțiva prieteni din secție, invitîndu-i la o plimbare cu... electrocarul. La o manevră stîngace, muncitorul Ion Mocanu a fost accidentat. Treaba asta, firește, a avut o serie de consecințe. Cercetări, discuții în ședințe, sancțiuni urmate de transferarea electrocaristului Tudor Trocan într-un alt loc de muncă. Dar s-a mers pe fir și mai departe. Oamenii și-au pus întrebarea dacă Tudor Trocan știa că nu are voie să-și permită plimbări cu electrocarul. Astfel lucrurile s-au clarificat: nici maistrul de la mecanic-șef și nici cel de la secția încălțăminte nu-i făcuseră lui Tudor Trocan instructajul asupra N.T.S. Conștient de consecințele unei asemenea neglijențe și plin de răspundere față de apărarea sănătății oamenilor, comitetul sindical de secție, îndrumat de biroul organizației de partid, a intensificat controlul asupra modului cum conducătorii procesului de producție fac instructajele periodice. S-au găsit și alte asemenea deficiențe. Acestea au fost aduse la cunoștința comitetului sindicatului care a cerut conducerii să ia măsuri. Cele întîmplate cu Trocan au avut ecou și în alte secții. Cu mai multă exigență a început să se facă controlul și la tăbăcărie și chiar și în alte locuri de muncă, deși în unele nu se înregistraseră nici un fel de abateri de la N.T.L. La propunerea unor muncitori de la secția tăbăcărie s-a asigurat mai buna funcționare a electrostivuitoarelor și înlocuirea geamurilor de la ușile metalice, care se spărgeau și produceau accidente. De asemenea, s-au construit dispozitive de oprire automată a valțurilor cu șorț și s-au pus grătare de protecție la mașina de egalizat piei. La intervenția comitetului sindicatului, multe alte propuneri făcute de muncitori, de activiști de protecția muncii au fost înscrise în planul M.T.O. și au devenit obligații pentru conducătorii procesului de producție. Astfel la secțiile I și IV s-a introdus instructajul săptămînal asupra N.T.S., iar la atelierele calandre și pregătire, instructajul zilnic (măsuri cerute de specificul deosebit al procesului de producție, de necesitatea prevenirii accidentelor). După cum se poate constata, la Combinatul de cauciuc Jilava se caută și se găsesc noi posibilități și mijloace de îmbunătățire a condițiilor de muncă, de prevenire a accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale. Fiecare conducător al procesului de producție trebuie să-și aducă aportul la aceasta. Este o îndatorire, o obligație, de la care nimeni nu se poate sustrage. Discutînd cu tovarășii din comitetul sindicatului, cu membrii comitetelor de secție și ai birourilor grupelor sindicale, se vede, din cele ce afirmă, cristalizată hotărîrea acestora de a intensifica și mai mult controlul asupra felului cum sînt îndeplinite aceste obligații, de a-și spori exigența combătînd acele nereguli și manifestări de superficialitate care mai pot aduce prejudicii. MARIANA CHIȚU ÎN DEZBATEREA CONSFĂTUIRILOR DE PRODUCȚIE Productivitate sporită, oțel peste plan (Urmare din pag. 1) de secție a antrenat pe cei mai bine pregătiți ingineri, maiștri și oțelari sa vorbească despre posibilitățile existente pentru scurtarea duratei diferitelor operații de elaborare a oțelului, despre conducerea corectă a procesului tehnologic. Spiritul gospodăresc al colectivului a fost stimulat în vederea valorificării de noi rezerve, pentru folosirea cît mai deplină a timpului de lucru, a capacităților de producție. Prin aplicarea și generalizarea noii tehnologii de reparare la cald a vetrelor, de exemplu, pe lîngă siguranța totală în exploatare, timpul de staționare a cuptoarelor a fost redus de la 3 la sută planificat la 1,78 la sută. Timpi prețioși s-au cîștigat și prin introducerea unui procedeu de înaltă productivitate la sudarea vetrelor cuptoarelor noi. Antrenînd la rezolvarea sa muncitori fruntași și evidențiați în întrecerea socialistă cu îndelungată experiență profesională și cadre tehnico-inginerești, această operațiune, care înainte necesita cca. 100 de ore, se execută în prezent în numai 12—14 ore. Dobîndirea unor succese superioare celor din trimestrul anterior (oțelarii au elaborat în medie pe fiecare metru pătrat vatră cuptor și zi calendaristică cu 240 kg oțel mai mult decit era planificat) s-a datorat, așa cum s-a subliniat în consfătuire, preocupării muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și maiștrilor pentru ca la fiecare loc de muncă să se lucreze cu o productivitate înaltă In această direcție a acționat și comitetul sindical de secție care, în urma studiilor întreprinse a făcut propuneri prețioase conducerii administrative, pentru mai buna organizare a muncii, înfăptuirea planului mr.t.o. continuu îmbogățit cu propuneri făcute în adunările sindicale lunare ale grupelor, precum și dezvoltarea activității inovatorilor, au fost alte obiective care au stat tot timpul în atenția conducerii tehnico-administrative și a comitetului sindical. Conducerea secției, sprijinită activ de comitetul sindical, a aplicat și alte prevederi prin care s-a urmărit îndeosebi eliminarea așa-ziselor „locuri înguste“ în vederea unei activități ritmice nu numai la cuptoare ci și în halele de pregătire și turnare. îmbunătățirile aduse procesului tehnologic, cunoștințele profesionale noi dobîndite au dat putință oțelurilor hunedoreni să realizeze în trimestrul III indici de utilizare la cuptoare cu 4,95 la sută mai mari decît cei planificați. Participanții la consfătuire, printre care maistrul Nicolae Dogaru, topitorul Constantin Enache, au analizat cu simț de răspundere nu numai realizările din trimestrul III ci și posibilitățile existente care nu au fost folosite îndeajuns. Așa cum s-a arătat în consfătuire, în halele de pregatire-turnare și stripaj, e necesar sa se urmărească mai operativ și mai atent pregătirea terenurilor de turnare, folosirea la întreaga capacitate a fiecărei liigotiere, a fiecărui pod și agregat. Totodată, trebuie căutate cu mai multă perseverență noi căi de creștere a durabilității lingotierelor, de economisire a materialului refractar prin prelungirea vieții bolților, vetrelor regeneratoare și de zgură ale cuptoarelor. Multe din aceste propuneri, printre care: experimentarea podului cu secțiune constantă în hala de pregătire, confecționarea unui buncăr pentru transportul dolomitei pe platformă, trecerea la turnarea oțelului calmat pe pod de 6 canale, au fost incluse în hotărîrea adoptată la consfătuire. Harnicii oțelari, din rîndul cărora 289 se mențin evidențiați lună de lună în întrecerea socialistă, s-au angajat sa muncească cu mai mult spor pentru ca titlul de secție evidențiată pe care-l dețin de la începutul anului sa fie păstrat. Cu toții sunt ferm hotărîți ca, încă din acest trimestru, prin folosirea mai deplină a capacității cuptoarelor, prin scurtarea duratei de elaborare a șarjelor, prin reducerea timpilor auxiliari, ca și prin măsurile tehnico-organizatorice luate, sa atingă prevederile de plan pentru prima lună a anului 1965. Muncitor cu o înaltă calificare, tînărul Constantin Roșioru de la centrala termică a Schelei de extracție Ciurești, raionul Slatina, se numără lună de lună — datorită succeselor repurtate în producție — printre evidențiații în întrecerea socialistă. Iată-1 în clișeu verificînd la tabloul de comandă temperatura gazelor arse. Foto : C. PETRE Calitatea construcțiilor (Urmare din pag. 1) mit bunăoară calificativul „suficient“. Mulți dintre vorbitori, analizînd cu spirit de răspundere rezultatele muncii desfășurate în acest trimestru, s-au ocupat pe larg de această latură a activității șantierului și au făcut propuneri valoroase de înlăturare a lipsurilor ce s-au manifestat. Ei au adus, de pildă, critici severe serviciului de aprovizionare, care uneori achiziționează materiale, ca vopsele, oxizi, fîșii de prefabricate, nisip, de calitate inferioară, lucru ce se răsfrînge asupra finisajului. Cei care au luat cuvîntul au propus ca asemenea materiale nu mai fie admise la locul de muncă că: Tehnicianul Ion Vasile a arătat că stația de betoane și mortare a întreprinderii de utilaje și transport din cadrul T.B.C. Iași nu respectă rețetele de dozare și graficul de livrare a comenzilor. Din această cauză constructorii sunt nevoiți adesea să lucreze cu mortare care cer manoperă suplimentară și conduc în același timp la obținerea unor lucrări de calitate necorespunzătoare. In consfătuire s-a cerut ca laboratorul să urmărească sistematic dozarea mortarelor și betoanelor și să se preocupe direct de îmbunătățirea acestora. S-a propus, de asemenea, ca conducerea șantierului să întărească colaborarea cu colectivul stației și să-i ceară acestuia să respecte cu strictețe graficul de lucrări. In consfătuire s-a vorbit pe larg despre felul în care conducerea șantierului înfăptuiește măsurile de protecție a muncii, despre preocupările continue față de asigurarea unor condiții cît mai bune de muncă. Hotărîrea adoptată de consfătuire a stabilit o seamă de măsuri care se referă la respectarea tehnologiei de producție, la organizarea unei largi acțiuni de calificare și ridicare a nivelului de pregătire al constructorilor. S-a accentuat asupra colaborării între brigăzile de zidari și instalatori, gospodăririi temeinice a punctelor de lucru și a materialelor, întăririi controlului asupra calității pe faze de lucrări etc. sindical de pe șantier și a Comitetul propus ca în următoarele adunări sindicale ale grupelor să se dezbată pe larg calitatea execuției lucrărilor, să popularizeze și să extindă experiența brigăzilor evidențiate în întrecere, îndrumate de organizația de partid și ajutate de comitetul sindicatului, organele sindicale de pe acest șantier trebuie să mobilizeze întregul colectiv la combaterea lipsurilor ce se mai manifestă, la înfăptuirea încît toate exemplară a lucrărilor construcțiile să capete numai calificative bune. Pînă cînd toamna arămie își va desbrăca podoabele, frumoasele parcuri continuă să rămînă un punct de atracție pentru bucureșteni. Instantaneul fotografic luat din Parcul Libertății confirmă aceasta... Foto . N. ALEXANDRU Notă: „Autosugestie" Intîmplarea a stîrnit mare vîlvă la Florești. Intr-o după amiază, localitatea a fost săgetată de un vaier, care pornea în evantai pe toate undele herțiene de la fostul teren de sport, ce de mult își dăduse obștescul sfîrșit. — Ah, fotbal! — au exclamat unii, pornind, cu viteza de 11 secunde pe suta de metri, intr-acolo. Un asemenea eveniment rar, nu trebuia scăpat. Dar cum ajungeau la teren, amatorii de fotbal rămîneau dreptul consternați. „Ce poate de-a să însemne asta ? !“ Pe marginea terenului, un grup de salariați de uzina electrică din localitate, sticla gau cît îi ținea gura : — Hai, „Electrica" ! Pe ei, băieți! Noii veniți se frecau la ochi și se ciupeau pe ascuns. Pe terenul de fotbal nu se afla niciun jucător. Doar cîteva gîște sîsîrau impacientate printre ciulinii și boziile crescute alandala. — Ce, își bat joc de noi ? Doar n-am mîncat ciuperci Unde văd ei jucători de otrăvire , fotbal ? ! Hei, tinere, tinere! Ce se întîmplă aici ? — Se joacă fotbal, nu vedeți echipa noastră ? — Care echipă ? Ce, ne luați drept altcineva ? Credeți că avem orbul găinii... — Carevasăzică, n-o vedeți ? ! Păi nici noi n-o vedem. Ne autosugestionăm însă. Strigăm ca să nu ne pară rău după bani. Știți, la fiecare salariu ni se oprește din plic cotizația pentru sport. Ori la noi în uzină nu există nici o echipă care să facă vre-un sport. Ah, uitați ce fază extraordinară de gol ! Hai, băieții! — Hai să strigăm și noi, că n-o să fie foc! Barem să nu zicem că am venit degeaba pînă aici. — Hai, „Electrica“ !... Cum vă spuneam mai la început, intîmplarea aceasta a stîrnit mare vîlvă la Florești. Auzind de ea, cei din conducerea asociației sportive a uzinei, au ținut să facă unele precizări. Cică, cu fondurile strînse din cotizațiile sportive vor să închirieze un lac, parese Potelu sau Greaca, pe care o să-l transporte la reșu. Vor ca la primăvară săieînjghebeze o echipă de canotori. Dar nu vor face orice fel de canotaj. Ci numai canotaj academic. Ca să vezi! ...De la fostul teren de sport se aud voci care cer cu insistență : — Lovitură de pedeapsă ! GH. PANTAZI (după sesizarea tov. Dobre Petre, de la Uzina electrică Florești, raionul Cîmpina) Prin procedee moderne introducerea tehnicii noi și ridicarea nivelului tehnic al produselor sînt preocupări cărora colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Uzina de utilaj greu „Progresul“ Brăila le acordă o mare importanță. De la începutul anului și pînă prezent s-au aplicat în uzină 12 prodncedee moderne. Dintre acestea, folosirea curenților de inducție la tratamentul termic și încălzirea metalelor au permis colectivului de la secția tratamente să-și depășească sarcinile de plan cu 40 tone piese ; turnarea în forme și miezuri întărite cu bioxid de carbon a permis depășirea sarcinii de turnare cu 3 210 tone, iar forjarea în matrițe a dus la depășirea sarcinii de plan cu peste 300 tone de piese forjate. (Coresp. „Munca“) Festivalul filmului sovietic 44DOI ÎN STEPĂ" Doi oameni străbat stepa căutînd statul major al unei divizii în retragere. Două umbre se profilează pe pămîntul ars de soarele verii lui 1941". Una mai lungă — cea a fostului ofițer Serghei Ogarkov, un tînăr înalt și slab, cu chip de adolescent răvășit de frămîntări prea grave pentru vîrsta lui. Cealaltă, mai scurtă, e a unui soldat mai în vîrstă, cazahul Djurabaiev, un bărbat mic de statură, cu trupul vînjos, ușor încovoiat de ani. Umbra cea lungă se deplasează invariabil urmată de cea mai scurtă. Firesc, fiindcă tînărul este un condamnat la moarte, pe care celălalt, ca soldat de escortă, este însărcinat să-l conducă la locul unde sentința va fi confirmată și apoi executată. Aceștia sunt eroii filmului sovietic „Doi în stepă“, realizat în studiourile „Mosfilm“ de regizorul Anatoli Efros, după nuvela cu același nume a scriitorului Emanoil Kazakievici. Există izbitoare asemănări între acest film și „Vii și morți“ care rulează, de asemenea, pe ecranele noastre, în cadrul Festivalului filmului sovietic. Evident că nu în ce privește acțiunea sau caracterele personajelor, ci atmosfera caracteristică primelor zile și luni ale Marelui Război de Apărare a Patriei și problematica principală : aceea a încrederii în oameni, în capacitatea lor de a rămîne credincioși patriei și idealului comunist, în ciuda asprelor încercări generate de izbucnirea războiului. Nepregătit pentru luptă, cu toate că avea grad de ofițer, derutat de împrejurări complet pentru un tînăr abia necunoscut, ieșit de pe băncile școlii, Ogarkov nu reușește să îndeplinească un ordin al superiorilor săi și ca atare este judecat și condamnat de curtea marțială. Nu poate aduce nici o dovadă sprijinul nevinovăției sale. Tinerențea și nepriceperea nu erau argumente convingătoare, într-un moment cînd o greșeală ca a lui putea fi urmată de pieirea a mii de oameni. Dar chiar fără însemnele de ofițer, chiar dacă purta în buzunarul tunicii ordinul prin care era condamnat la împușcare, Ogarkov rămîne un om sovietic și un ostaș curajos. Dovedind-o, își va răscumpăra vina. Filmul realizat de Anatoli Efros analizează modul în care Ogarkov reușește să-și ispășească greșeala. Autorul nuvelei, după care a fost creat scenariul filmului, pornește de la o întîmplare cu caracter singular, una din acele întîmplări neprevăzute, frecvente în vălmășagul zilelor de război. Hiileriștii înaintau, și trupele sovietice atacate prin surprindere se retrăgeau pentru a-și regrupa forțele. Condamnarea lui Ogarkov trebuia confirmată de statul major, iar acesta își schimba necontenit locul. Ostașul de escortă Djurabaiev primește ordinul să-l conducă pe condamnat la statul major și... iată deci acea situație specială, singulară, care oferă lui Ogarkov răgazul de a dovedi că nu este nici laș și nici dezertor. Cei doi treceau pe un teritoriu unde se dădeau lupte crîncene și firesc trebuiau să lupte alături de unitățile care se străduiau să opună o rezistență îndîrjită cotropitorilor. Intervine însă în desfășurarea acțiunii un element care, deși are aparent tot un caracter întîmplător, reflectă în fond umanismul, forța morală, dîrzenia poporului sovietic. Djurabaiev, soldat curajos și disciplinat, bărbat cu o bogată experiență de viață, intuiește prin acel bun simț al omului simplu cauzele care l-au pus pe Ogarkov în situația de a nu-și îndeplini ordinul și de a fi condamnat. Ca ostaș de escortă nu-l slăbește nici o clipă din ochi pe Ogarkov. Sunt momente profund emoționante în film care-l înfățișează pe bătrînul cazah, zdrobit de oboseală, neîngăduindu-și să adoarmă pentru a-l putea păzi pe cel ce i-a fost încredințat. Ca om însă, Djurabaiev îl lasă pe tînăr să primească o armă, să lupte, să-și dovedească dragostea de patrie și curajul. Exemplul bătrînului ostaș impune tînărului, îl educă, îi întărește voința, îi călește caracterul, mai mult decît orice alte metode pedagogice. Cazahul piere într-o luptă. Ogarkov nu mai este escortat și nu mai există nici un martor al vinovăției lui. Conflictul atinge aici momentul de încordare maximă. Deznodămîntul apare însă ca o consecință firească : Ogarkov preia arma carnetul de partid ale celui dispășiat, străbate pînă la statul major și se prezintă singur, împreună cu sentința curții marțiale. Dovada nevinovăției sale apare astfel superiorilor săi mai elocventă decît orice pledoarie meșteșugit argumentată. Ecranizînd nuvela lui Kazakievici, Anatoli Efros păstrează sobrietatea expunerii faptelor și profunzimea analizei psihologice. Filmul este aproape lipsit de dialog și aceasta a impus celor doi interpreți principali, actorul debutant Valeri Babiatinski (Ogarkov) și pompierului echipei de filmare Assa Nurkenov, ales de regizor pentru a interpreta rolul soldatului Djurabaiev, sarcina de a reda complexul univers sufletesc al personajelor doar prin gesturi și atitudini, prin expresivitatea chipului și a privirii. „Doi în stepă“ este un film interesant, care vorbește prin mijloace de o simplitate emoționantă despre patriotism, despre umanismul poporului sovietic, despre forța adînc transformatoare a încrederii în om. LUCIA BOGDAN (Cadru din film Nr. 5 284 CINEMATOGRAFE Umbrelele flin Cherbourg : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14). Festivalul filmului sovietic : Republica (Bd. Magheru nr. 2). Vii și morți (ambele serii) : București (Bd. 6 Martie nr. 6). Poveste de pe Don : Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16). Carl von Ossietzky: Melodia (Șos. Ștefan cel Mare colț cu str. Uzeanu), Flamura (Șos. Giurgiului nr. 155), Străinul - cinemascop (ambele serii) : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6). Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Modern (Piața G. Coșbuc nr. 1). Hozari (ambele serii): Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), Miorița (Calea Moșilor nr. 127). Comisarul Maigret se înfurie : Grivița (Calea Griviței — podul Basarab), Flacăra (Calea Dudești nr. 22), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118). Legenda din tren: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Rezervat pentru moarte: Central (Bd.6 Martie nr. 2), Ordinul Ana, Lumina (Bd.6 Martie nr 12). Brațul nedrept al legii: Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). Program pentru copii (dimineața) : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Accattonei Doina (Str. Doamnei nr. 9), Arta (Calea Călărași nr. 153). Pagini de istorie: Rominia, orizont ’64 . Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Rebelul magniflo : Giulești (Calea Giulești nr. 56). Ghepardul — cinemascop (ambele serii) , înfrățirea între popoare (Bd. Bucureștii-Noi), Tomis (Calea Văcărești nr. 21), Volga (Șos. 1. Pintilie nr. 61). Ciociara : Cultural (Piața 1. Pintilie nr. 2). Au nouălea nume : Feroviar (Calea Griiței nr. 80). Șoferii iadului : Dacia (Calea Griviței nr. 137), falsificatorul : Buzești (Str. Buzești nr. 9—11), Vînătoarea : Crîngași (Șos. Crîngași nr. 42), Dragoste la zero grade : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143). Moral ’63: Vican (Calea Dudești nr. 97). Colaboratorul Celia : Munca (Șos. Mihai Bravu nr. 221). Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30). La strada : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Banda de Iași : Moșilor (Calea Moșilor nr. 221). Ocolul pămîntului in 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Cosmos (Șos. Pantelimon nr. 89). Dragoste neîmplinită : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127), Cei trei mușchetari — cinemascop (ambele serii) : Colentina (Șos. Colentina nr. 84). Viață particulară : Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Bărbații : Rahova (Calea Rahovei nr. 118). Cei șapte magnifici — cinemascop : Progresul (Șos. Giurgiului nr. 3). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). Drama ciocirliei : Cotroceni (Șos. Cotroceni nr. 9). Aripi negre — cinemascop : Pacea (Bd. Libertății nr. 70—72). m FAȚA MICULUI ECRAN DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 8,50 Gimnastica de înviorare la domiciliu: 9,00 Emisiune pentru copii și tineretul școlar: 10,30 Rețeta gospodinei; 11,00 Emisiunea pentru In jurul orei 14,15 — Transmisie sate de pe stadionul „23 August a reprizei a II-a a meciului de fotbal dintre echipele „Progresul“ și U.T.A. și întîlnirea dintre echipele „Steaua" și „Petrolul"; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Filmul Vînătoare în Junglă ; 19,35 Totul pentru viață ; 20,00 Operete-Portret; 20,40 Protecție de Wladzimierz Perzynski ; 21,00 Festival de muzică ușoară ; In încheiere ; Buletin de știri ; Sport ; Buletin meteorologic. LUNI 2 NOIEMBRIE 1964 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10 Pentru copii și tineret ; Foc și apă (II); 19,40 Filmul; Mizerabilii (partea 1); 21,10 Ecouri de madrigal; 21,50 Telesport. In încheiere: Buletin de știri. Buletin meteorologic. Cooperativa „Avîntul“ Galați Executa prin centrele sale de deservirea populației în condiții ireproșabile și în mod conștiincios: Mobilă după comandă, tîmplărie, tapițerie cu plata în rate. Reparații auto-moto. Reparații televizoare, radio. Reparații ceasornicărie, bijuterie. Reparații mașini spălat rufe, frigidere, aragaze, Reparații mașini de cusut și alte obiecte de uz casnic. Lucrări de artizanat și legătorie de cărți etc.