Munca, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5309-5334)
1964-12-01 / nr. 5309
Nr. 5309 Pe marginea meciului de rugbi R. P. Romină-Franţa 6-9- unele învăţăminte Importantul eveniment rugbistic din fiecare an, întrlnirea dintre echipele R. P. Romíne şi Franţei, a avut loc. A fost un meci pe măsura prestigiului de care se bucură rugbiul din cele două ţări, o luptă acerbă, dramatică, interesantă de la început şi pina la fluierul final al arbitrului. Oaspeţii au învins cu scorul de 9—6 (din 1960 tot aşteaptă să-şi ia revanşa), dar pină în minutul 75 tabela de marcaj arăta 6—6. Cu toate că este o înfrîngere, după o mare luptă, in faţa redutabilului cincisprezece al Franţei, totuşi... Jean Prat, antrenorul echipei Franţei, în preajma meciului declara : „Nu mai vrem să pierdem lupta pe înaintare, cu toate că jucăm in deplasare“... Duminică, echipa Franţei a căutat să realizeze aceasta. Şi a reuşit. Cu o înaintare rezistentă, tenace, omogenă şi mobilă, am cîştigat multe din duelurile cu înaintarea romînă. Dacă la grămadă ne aşteptam la o dominare din partea oaspeţilor, datorită lipsei unui specialist pe postul de taloneur, la tuşă în schimb avem pretenţii prin cunoscutul prinzător Demian. Pachetul nostru de înaintaşi, e drept că s-a „bătut" mult. Dar una este să lupţi cînd ai balonul, şi alta să lupţi ca să-l cîştigi de la adversar. E normal că în acest caz ritmul nu este susţinut, nici nu poţi să-l accelerezi, că echipa pare uneori vlăguită. Un rol important aveau şi antrenorii în coordonarea luptei epuizante a înaintării. Echipa a început meciul mai slab. Au trecut 10, 15, 20 de minute. Francezii aplicau la tușă aceeași tactică. Lingă Dauga era un coechipier care imediat prelua balonul și-i trimitea lui Lilian Camberabero. Urma o pasă lungă de circa 15—20 de metri. Cind repuneam noi mingea la tuşă, chiar dacă Demian prindea, era şi placat. Unde era protejul care trebuia asigurat ? Nu trebuiau să intervină antrenorii ? Dacă la începutul meciului, Viorel Moraru a reuşit să fie în apropiere de Guy Camberabero şi să-l stînjenească în acţiuni, sprinturile şi jocul in grămadă l-au obosit, iar potenţialul liniei a treia a scăzut. (Ce elogii a primit altă dată această linie a treia !). Şi chiar după înscrierea primei încercări de către francezi. Mă rog, Ciobănel a greşit că s-a hazardat intr-un placaj la 20 de metri de centru. Dar adversarul său direct avea o viteză mai mare. Nu era normal ca să fie schimbat cu Irimescu sau Dragomirescu, mai ales că aceştia sunt jucători de viteză şi nici nu prea au avut de „lucru" in acest meci ? Tot pe partea lui Ciobănel s-a înscris şi a doua încercare. Şi în privinţa transformării loviturilor de pedeapsă, antrenorii aveau un cuvint de spus. Am beneficiat de cîteva lovituri de pedeapsă, care ne puteau face rezultatul favorabil. Specialistul nostru, Penciu, a ratat una, două... Nu era „un picior“. Să fi fost lăsat și Irimescu să încerce. Poate că ar fi avut mai mult succes. In întrecerea dîrză dintre cele două echipe o impresie deosebită au lăsat fraţii Camberabero, jucători subtili şi buni tehnicieni, al căror aport a fost deosebit in obţinerea victoriei. Din echipa noastră Preda, Wusek, T. Rădulescu şi Penciu au dat dovadă de multă putere deluptă. Bine era dacă şi ceilalţi le-ar fi urmat exemplul. Din meciul R. P. Romînă—Franţa se desprind şi unele învăţăminte. Pregătirea echipei trebuie făcută mai judicios, să nu se mai meargă cu schimbările pină in ultimul moment. De asemenea se impune întinerirea echipei şi orientarea către jocul deschis. Din echipa Franţei din 1959 a mai rămas doar Crauste. La noi lotul cuprinde aceeaşi jucători. Mulţi dintre ei nu mai sunt tineri. Lipsa unor importante întîlniri internaţionale s-a făcut resimţită şi cu acest prilej. Ar fi necesar ca echipele noastre fruntaşe să întreprindă turnee, sau să fie invitate echipe din străinătate, bine cotate in ierarhia rugbiului. Ar fi un preţios schimb de experienţă, care ar contribui la creşterea rugbiului din patria noastră. N. ALEXANDRU Luptă dîrză pe înaintare Comentariile presei franceze PARIS 30. Corespondentul Agerpres, Tudor Vornicu, transmite: Ziarele pariziene de luni dimineaţă publică ample relatări de la meciul de rugbi disputat la Bucureşti, între echipele Romîniei şi Franţei. In ziarul sportiv „L'Equipe", comentatorul Denise Lalanne scrie: Victoria 15-lui Franţei la Bucureşti s-a conturat mai greu decit cea asupra echipei Springboks. Nu mai poate să planeze nici un fel de mister de acum înainte asupra valorii 15-lui României. Cum spunea Allaladejo: „Ar trebui o formaţie foarte mare din cealaltă emisferă pentru a învinge realmente pe romîni şi de altfel la ora actuală nu poţi să dai nici o şansă Irlandei că ar putea să cîştige la Bucureşti". Ca de obicei Crauste şi coechipierii săi s-au arătat foarte modeşti după această victorie. Ei mărturiseau cît au suferit, şi cit de mult i-a surprins jocul românilor. Este vorba în special de progrese în organizarea jocului de înaintași, de apărare, lucruri care trebuie intr-adevăr apreciate. Jean Denis,, trimisul special al ziarului „Le Figaro“ subliniază în încheierea articolului său: „Rezultatul nul, care ne-ar fi satisfăcut fără îndoială, s-a transformat în ultimele minute în succes. Cite emoţii şi pentru unii şi pentru alţii!". In „Parisien Libere" Georges Duthen scrie: „Pe scurt, acest meci semăna cu un îneci între doi boxeri cu lovituri puternice şi care căutau knockautul închizind garda repriză după repriză. Echipa Franţei ar fi putut să fie învinsă de această manieră, dacă fundaşul romin Pencin ar fi fost mai inspirat in rezolvarea numeroaselor lovituri de picior, intre care cîteva erau destul de uşoare". în acelaşi ziar, alt trimis la Bucureşti scrie: „A trecut de mult epoca în care meciurile Romînia—Franţa nu erau considerate decit o întâlnire de sfîrşit de sezon sau o şedinţă de pregătire plăcută înaintea turneului celor 5 naţiuni". Ziarul „L Aurore" scrie în cronica sa: „Nu a fost de loc uşor. Diferenţa mică a victoriei echipei franceze demonstrează că este foarte adevărat că formația de rugbi a României posedă toate atu-urite pentru a da o replică puternică celor mai buni". Restanţe la fotbal Rapid a realizat performanţa zilei, iar Steaua a rămas încă neînvinsă Dintre meciurile restanţă jucate duminică pe prim plan se situa partida dintre Petrolul şi Rapid, de la Ploieşti. După cum se ştie, cu o săptămînâ înainte, pe acelaşi teren, Petrolul întrecuse la scor echipa campioană Dinamo-Bucureşti. De astă dată, întîlnea echipa Rapid, şi ea învingătoare duminica trecută, dar la limită. Pretenţii la victorie avea fiecare echipă, însă datorită comportării imediat anterioare, şanse mai multe aveau petroliştii. Numai că „Rapid“ n-a fost de aceeaşi părere, şi a trecut fără să „deraieze“ şi prin această principală „gară“. Prin această victorie muncită, Rapid a revenit în plutonul fruntaş. Şi în această restanţă destul de grea, Steaua a rămas cu faţa curăţă, fiind până acum singura echipă care n-a fost infruntă în această primă parte a campionatului. Jucînd la Constanţa, a terminat la egalitate cu Farul, după ce a fost condusă 85 de minute, iar acest rezultat o aduce în fruntea clasamentului, la egalitate de puncte (14) cu C.S.M.S. Iași. Echipa care a scăpat victoria printre degete , poate fi considerată Farul a cărei bună comportare pune grele semne de întrebare Rapidului cu care joacă duminică la Bucureşti. In Capitală am asistat la un fotbal de nivel scăzut între echipele Dinamo — Bucureşti şi Dinamo — Piteşti. Dacă au fost unele faze plăcute de fotbal, acelea au fost create nu de campioni, ci de Dinamo Piteşti, echipă care, deşi mult întinerită, a arătat fantezie, voinţă de joc, dar că este lipsită de maturitate. Dinamo Bucureşti a întrecut cu 2-0 pe tinerii piteşteni care meritau după desfăşurarea jocului, un meci nul. Este posibil ca Dinamo sa-şi fi rezervat forţele pentru 3 decembrie, cînd arede susţinut returul cu Internazionale , în cadrul C.C.E. Oricum însă, nu a dovedit o formă bună. In această săptămînă Rapid va juca două, din cele 4 restante: miercuri cu U.T.A. la Arad, şi duminică cu Farul, la Bucureşti. Dinamo Bucureşti va juca duminică la Bucureşti cu G.S.M.S. Iaşi unul din cele 5 meciuri restante. FL. BRATAN Niculescu, portarul echipei Dinamo Piteşti, a fost mai rapid decât Petru Emil (Dinamo Bucureşti) MUNKA SEDINŢA COMISIEI MENTE C. A.R. PENTRU INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE Intre 26 şi 28 noiembrie a.c. a avut loc la Bucureşti şedinţa ordinară a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La lucrările şedinţei au luat parte delegaţii din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară şi U.R.S.S. In calitate de observatori au participat reprezentanţi ai R.P. Chineze, R.P.D. Coreene, Republicii Cuba şi R.D. Vietnam. Şedinţa a ascultat comunicarea preşedintelui privind sarcinile care revin Comisiei permanente pentru industria de petrol şi gaze, stabilite de către Comitetul Executiv al Consiliului. La şedinţa Comisiei au fost discutate o serie de probleme ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice privind perioada 1966—1970, precum şi unele materiale ale grupelor de lucru ale Comisiei. Şedinţa a aprobat planul de lucru al Comisiei pe anul 1965. Lucrările şedinţei au decurs într-o atmosferă de colaborare şi înţelegere reciprocă. Festivitate consacrată sărbătorii naţionale a R. S. F. Iugoslavia BACĂU. Luni a avut loc la Uzinele de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti o festivitate consacrată sărbătorii naţionale a R.S.F. Iugoslavia. Cu această ocazie au luat cuvintul Mihail Beri, inginer şef al uzinelor, şi Ante Ciudina, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Participanţii la festivitate au vizionat apoi filmele documentare iugoslave „Adevărul născut în oţel“ şi „Concert pe patru continente“. (Agerpres) Noi soiuri de cartofi Specialiştii de la staţiunea experimentală regională Braşov au creat trei noi soiuri de cartofi. Soiul „Poiana“ este mai timpuriu, mai rezistent la boli şi cu 37 la sută mai productiv decit soiul „Viola“. In zona de cîmpie a dat recolte de circa 25 000 kg la hectar. Celelalte două soiuri „Padina“ — semitimpuriu şi „Ghimbăşan“— tîrziu au dat, de asemenea, recolte mai mari decît soiurile existente în cultură, au însuşiri culinare bune şi sînt rezistente la boli. La soiul „Ghimbăşan“, producţia medie in anii de experimentare a fost cu 13 la sută mai mare decît la soiul „Mercur“. Anul acesta au fost înmulţite în staţiuni experimentale şi gospodării de stat specializate din zonele cele mai favorabile pentru cultura cartofului cinci soiuri autohtone care începînd din primăvara viitoare vor fi folosite în cultură. (Agerpres) informaţii Acad. Emil Condurachi, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii sud-est europene, a oferit luni seara, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală, un cocteil în cinstea celor peste 30 de savanţi din 18 ţări care participă la Reuniunea de lucru a Asociaţiei ce se deschide marţi dimineaţă la Bucureşti. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Academiei R. P. Române, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, oameni de ştiinţă şi cultură. ★ GALAŢI. — In cadrul turneului pe care îl întreprind în ţara noastră, membrii Ansamblului artistic naţional al R. P. Chineze au fost luni oaspeţii oraşului Brăila. Spectacolul a fost prezentat în sala Teatrului de Stat în faţa a peste 500 de spectatori. ★ Academia naţională de medicină din Paris a acordat doctorului M. Popescu-Buzău, secretar general al Uniunii medicale balcanice, o medalie pentru merite deosebite în domeniul educaţiei sanitare. (Agerpres) ★ A apărut nr. 11/1964 al revistei „PROBLEME ECONOMICE" Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 30 noiembrie 1964, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) L.A.R. ; 2) I.Z.S ; 3) J.B.J. ; 4) X.O . ; 5) B.R.U. ; 8) Y.G.O. ; 7) F.C.O. ; 8) C.FL. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central comunică timpul probabil pentru următoarele 24 de ore în București . Vremea rămîne călduroasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit din sud. Temperatura ușor variabilă Minimele vor fi cuprinse între 1—3 grade, iar maximele între 13 și 15 grade. (Urmare din pag. 1) înveţe mai departe. Le devenise învăţătura, organizată, un lucru indispensabil. Au dat examen la secţia serală a Facultăţii de construcţii mecanice din Bucureşti. La lucrarea de fizică le-a „căzut“ o problemă de calorimetrie. Li s-a părut uşoară — era de fapt reversul teoretic, de bună seamă lărgit, al unei operaţii care se executa curent in secţia lor — punerea pe roată a bandajului. Experienţa producţiei le venea, de astă dată, în ajutor la explicarea teoretică a unui fenomen fizic. Această continuă întrepătrundere dintre teorie şi practică capătă acum, pe măsură ce cunoştinţele se lărgesc, o greutate tot mai mare, înţeleg asta tot mai precis. Fie şi numai atunci cînd aplică cele învăţate, la cursurile serale ale institutului, nu citirea competentă, cifrică s-ar zice, a desenelor pentru piesele sau subansamblele produse în secţia lor — rotărie-vagoane. ...Seara, tîrziu, ies de la cursuri. Pe Nicolae îl aşteaptă soţia (de, deşi la fel de apropiaţi şi prieteni, sînt acestea orele cînd, fiecare îşi urmează drumul, strict personal, al vieţii sale...) — Cum a fost ? — Bine... — Apleo, uitam, Nicule, bine că e şi Mariana de faţă — mergem sîmbătă la bal ? N-am dansat de-o lună. Ce zici, Mariana, mergem ? Se vor duce. Au fost invitaţi doar personal de comitetul sindicatului la reuniunea pe care o organizează pentru fruntaşii şi evidenţiaţii in întrecerea socialistă. ...Rîndurile de mai sus sînt despre fapte obişnuite. Biografia celor doi tineri de la „Griviţa Roşie" nu are nimic spectaculos. Muncesc — şi muncesc bine — învaţă — şi învaţă bine. Sunt doi muncitori care vor deveni ingineri. Nimic neobişnuit. Colegi cu ei sunt şi Gheorghe Ghiţă de la întreprinderea „Ascensorul", şi Constantin Ciuprngă, şi strungarul Gheorghe Filipescu de la întreprinderea de mase plastice, şi atiţia alţii din întreaga ţară. Dar tocmai acest obişnuit constituie frumuseţea timpului nostru, iar asemănarea biografiilor conţine intr-insa o părticică din forța cu care socialismul construiește viitorul. Extind tehnologiile avansate (Urmare din pag. I) derne. Turnătorii de la uzinele „Unirea“ şi „Tehnofrig“, de exemplu, au fost în schimb de experienţă la turnătoriile de la uzinele de tractoare şi de autocamioane din Braşov, unde au studiat procedeele de turnare în modele fuzibile, în forme coji, în, cochilii şi altele. In urma, acestor schimburi de experienţă, a întăririi colaborării dintre proiectanţi şi tehnologi privind proiectarea sau reproiectarea unor maşini, ansamble sau subansamble, la uzinele „Unirea“, turnarea în forme coji cu liant de bachelită şi în modele fuzibile s-a extins în acest an la 65 repere noi. Astfel, numai în urma extinderii metodei de turnare în forme coji, turnătorii au economisit peste 20 tone metal, au scurtat drumul multor piese spre montaj, prin eliminarea operaţiilor de prelucrare mecanică, care ar fi trebuit să se execute în cazul cînd piesele respective s-ar fi confecţionat din oţel forjat sau laminat. Metode avansate de turnare au fost extinse şi în celelalte turnătorii. La Atelierele de reparat material rulant „16 Februarie“, turnătorii au studiat şi au introdus în producţie metoda de turnare în cochilii a unor piese în forme de bare (de mare serie) pentru locomotive. In acest caz a rezultat o creştere a productivităţii muncii de peste 4 ori, iar calitatea pieselor s-a îmbunătăţit simţitor. Acum, la sfîrşitul celor 11 luni, turnătoriile din oraşul Cluj se prezintă cu un bilanţ bogat în întrecerea socialistă. Sarcinile de producţie au fost cu mult depăşite. Rezultate bune s-au înregistrat şi în ce priveşte reducerea consumului de fontă şi de cocs mai ales la turnătoriile de la „Unirea“. Turnătorii, prin rezultatele lor, au adus o contribuţie valoroasă la îndeplinirea de către întreprinderile din care fac parte a planului, pe 11 luni, înainte de termen. Cu toate progresele evidente înregistrate în extinderea mecanizării şi metodelor şi procedeelor avansate de lucru, în turnătoriile din Cluj mai sunt multe rezerve încă nevalorificate. Este un fapt pozitiv preocuparea atentă pe care o manifestă comitetele sindicatelor şi conducerile tehnico-administrative din cele şapte întreprinderi metalurgice clujene de a studia şi pune în valoare aceste rezerve care stau nefolosite. De apreciat este studiul făcut la uzinele „Tehnofrig“, la indicaţiile comitetului de partid, privind îmbunătăţirea muncii în turnătorie în vederea stabilirii celor mai bune măsuri care să asigure realizarea sarcinilor de plan pe anul 1065. Cele mai bune cadre tehnice şi economice au urmărit pe baza unei tematice, cîteva zile la rînd, cum se desfăşoară procesul de producţie în această secţie, ce este valoros in activitatea turnătorilor, ce lipsuri frînează uneori realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. Constatările făcute de inginerii, tehnicienii şi economiştii care au primit sarcina de a întreprinde acest studiu au dovedit că în secţia turnătorie, prin folosirea mai judicioasă a capacităţii de producţie, a extinderii mecanizării şi a metodelor înaintate se poate asigura turnarea întregii cantităţi de piese planificate pentru producţia anului 1965. Măsurile stabilite în urma acestui studiu au început imediat să fie aplicate. De exemplu, din fonduri de mică mecanizare se construieşte un preîncălzitor de aer la cabilourile nr. 1 şi 2 pentru reducerea consumului de cocs şi reducerea timpului de elaborare a şarjelor. După mai multe experimentări s-a trecut la elaborarea de arbori cotiţi pentru agregatele frigorifice din fontă cu grafit nodular, procedeu care în anul 1965 urmează să fie extins pe o scară mai mare. A fost reorganizată secţia şi munca în cadrul celor trei schimburi urmărindu-se ca în fiecare schimb şi în fiecare echipă, să lucreze turnători cu calificare superioară alături de cei cu mai puţină experienţă profesională. Tot atît de valoroase sunt şi studiile întreprinse de comisia inginerilor şi tehnicienilor de la „Metalul Roşu“ pentru extinderea mecanizării în turnătorie. Avîndu-se în vedere faptul că recent a fost pusă în funcţiune o centrală de aer comprimat, comisia inginerilor şi tehnicienilor a propus conducerii tehnicoadministrative să ia măsuri pentru mecanizarea muncii de executare a formelor prin utilizarea de bătătoare cu aer comprimat şi la curăţirea pieselor prin folosirea de polizoare şi dălţi mecanice acţionate cu aer comprimat. Măsurile au fost judicios analizate şi pe baza lor au şi fost comandate o parte din aceste utilaje. Experienţa dobîndită pînă acum a dovedit că măsurile bune luate din timp în turnătorii, asigură fără îndoială, buna desfăşurare a procesului de producţie, obţinerea de succese însemnate în întrecere. Această experienţă nu trebuie să fie ignorată în niciun moment de comitetele sindicatelor şi conducerile tehnicoadministrative, ci judicios valorificate mai ales acum, cind nu ne mai desparte, mult timp pînă la începerea noului an de producţie. Pag. 3*a ~ Tovarăşul Gheorghe Gaston Marin a primit delegaţia de energeticieni americani Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Gaston Marin, a primit luni dupăamiază, la Consiliul de Miniştri, delegaţia de energeticieni americani, condusă de Walker Cisler, preşedintele Consiliului Companiei de electricitate Detroit Edison şi preşedinte al Institutului electric Edison, care se află în vizită în ţara noastră. La primire a fost de faţă Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice. *'■£ * La 30 noiembrie 1964, grupul de specialiști americani în domeniul energiei electrice, a fost primit de către Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) 100 de ani de la înfiinţarea şcolii medii I. L. Caragiale“ din Ploieşti PLOIEŞTI. La Ploieşti a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea şcolii medii „I. L. Caragiale“, la care au participat aproape o mie de cadre didactice, foşti elevi şi profesori, invitaţi din partea organizaţiilor de partid şi de stat din localitate, părinţi şi elevi. Directorul şcolii, prof. Aspasia Vasiliu, a prezentat un istoric al instituţiei în cei o sută de ani de activitate. Acest prim gimnaziu ploieştean a funcţionat într-un vechi local de şcoală medie — Şcoala Domnească — cum i se spunea în amintirea vizitării ei de către domnitorul Cuza. In matricola clasei a doua din anul înfiinţării gimnaziului se află înscris şi numele lui I. L. Caragiale, pe atunci elev al acestui gimnaziu. Mai tîrziu, cu sprijinul locuitorilor s-a construit un local nou, monumental pentru acea vreme şi care a reprezentat ani de-a rîndul cea mai mare şcoală a oraşului Ploieşti. Sărbătorirea de astăzi găseşte şcoala ploieşteană în plină înflorire. Pe băncile ei învaţă acum aproape 3 000 de elevi. In aceeaşi adunare festivă, Constantin Nica Nicolescu, secretar general în Ministerul învăţămîntului, a înmînat titlu de „învăţător frunt„,„„ Iaş“ şi „Profesor fruntaş“, conferit..... printr-un ordin al Ministerului In .'. văţămîntului, unor cadre didactice,, ..., de la această şcoală. . T51., Tot cu acest prilej a fost dezvelită o placă comemorativă şi s-a deschis’““': o expoziţie retrospectivă. (Agerpres) „,, SANDA DEMACHIANT PENTRU OCHI îndepărtează fardul de pe gene şi pleoape, fără să-l Întindă şi fără să lase urme In acelaşi timp filmul de ulei ce rămîne după demachiere hrăneşte şi conservă supleţea epidermei. Flaconul lei 8,75 pe bază de repartiţie izolatori de Înaltă şi joasă tensiune şi produse electrice din porţelan Studenţi din Capitală protesteazăîmpotriva amestecului străin In Congo La Casa de cultură a studenţilor . .. din Capitală a avut loc, luni dupăamiază, un miting de protest al stu -■ denţilor romîni şi străini, care stu- ■ diază în institutele de învăţămînt , superior din Bucureşti, împotriva ■ intervenţiei militare străine în~ Congo. Cu acest prilej, numeroşi studenţi'' romîni şi străini şi-au exprimat ne-; ;; liniştea şi indignarea în legătură cu iţii situaţia care s-a creat în Congo, «’ai * urmare a debarcării paraşutiştilor belgieni la Stanleyville, cu ajutorul “ avioanelor americane. Vorbitorii au “ subliniat că intervenţia străină în Congo reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei O.N.U., a Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale, adoptată la cea de-a 15-a sesiune a ' ' Adunării Generale a O.N.U. Ei au arătat că intervenţia imperialistă în ' '■ Congo constituie o sfidare a voinţei.... statelor africane care au cerut, prin'' intermediul Organizaţiei Unităţii Africane, încetarea amestecului străin în treburile interne ale Republicii .' • Congo. Alături de opinia publică din ' întreaga lume, ei au cerut să fie apărată viaţa lui Antoine Gizenga. ’'•* In încheiere, a fost adoptată o moţiune către secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, prin care sunt condamnate aceste acţiuni agresive care constituie o provocare serioasă la adresa poporului congolez, a cauzei păcii şi libertăţii popoarelor. De asemenea, se cere evacuarea din Congo a tuturor mercenarilor străini care sunt folosiţi de reacţiunea internă ca unelte în reprimarea luptei poporului congolez pentru libertate și o viață mai bună. ’s'vic. iz. 'R'SMp.