Munca, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 5309-5334)

1964-12-01 / nr. 5309

Nr. 5­309 Pe marginea meciului de rugbi R. P. Romină-Franţa 6-9- unele învăţăminte Importantul eveniment rugbistic din fiecare an, întrlnirea dintre e­­chipele R. P. Romíne şi Franţei, a avut loc. A fost un meci pe măsura prestigiului de care se bucură rug­­biul din cele două ţări, o luptă acerbă, dramatică, interesantă de la început şi pina la fluierul final al arbitrului. Oaspeţii au învins cu sco­rul de 9—6 (din 1960 tot aşteaptă să-şi ia revanşa), dar pină în minu­tul 75 tabela de marcaj arăta 6—6. Cu toate că este o înfrîngere, după o m­are luptă, in faţa redutabilului cincisprezece al Franţei, totuşi... Jean Prat, antrenorul echipei Franţei, în preajma meciului decla­ra : „Nu mai vrem să pierdem lupta pe înaintare, cu toate că jucăm in deplasare“... Duminică, echipa Fran­ţei a căutat să realizeze aceasta. Şi a reuşit. Cu o înaintare rezistentă, tenace, omogenă şi mobilă, am cîşti­­gat multe din duelurile cu înainta­rea romînă. Dacă la grămadă ne aş­teptam la o dominare din partea oaspeţilor, datorită lipsei unui spe­cialist pe postul de taloneur, la tuşă în schimb avem pretenţii prin cu­noscutul prinzător Demian. Pache­tul nostru de înaintaşi, e drept că s-a „bătut" mult. Dar una este să lupţi cînd ai balonul, şi alta să lupţi ca să-l cîştigi de la adversar. E nor­mal că în acest caz ritmul nu este susţinut, nici nu poţi să-l accele­rezi, că echipa pare uneori vlăguită. Un rol important aveau şi antre­norii în coordonarea luptei epuizan­te a înaintării. Echipa a început meciul mai slab. Au trecut 10, 15, 20 de minute. Francezii aplicau la tușă aceeași tactică. Lingă Dauga era un coechipier care imediat prelua ba­lonul și-i trimitea lui Lilian Cam­­berabero. Urma o pasă lungă de cir­ca 15—20 de metri. Cind repuneam noi mingea la tuşă, chiar dacă De­mian prindea, era şi placat. Unde era protejul care trebuia asigurat ? Nu trebuiau să intervină antreno­rii ? Dacă la începutul meciului, Viorel Moraru a reuşit să fie în a­­propiere de Guy Camberabero şi să-l stînjenească în acţiuni, sprin­turile şi jocul in grămadă l-au obo­sit, iar potenţialul liniei a treia a scăzut. (Ce elogii a primit altă dată această linie a treia !). Şi chiar după înscrierea primei încercări de către francezi. Mă rog, Ciobănel a greşit că s-a hazardat intr-un placaj la 20 de metri de centru. Dar adversarul său direct avea o viteză mai mare. Nu era normal ca să fie schimbat cu Irimescu sau Dragomirescu, mai ales că aceştia sunt jucători de vi­teză şi nici nu prea au avut de „lucru" in acest meci ? Tot pe par­tea lui Ciobănel s-a înscris şi a doua încercare. Şi în privinţa transformării lovi­turilor de pedeapsă, antrenorii a­­veau un cuvint de spus. Am benefi­ciat de cîteva lovituri de pedeapsă, care ne puteau face rezultatul favo­rabil. Specialistul nostru, Penciu, a ratat una, două... Nu era „un picior“. Să fi fost lăsat și Irimescu să în­cerce. Poate că ar fi avut mai mult succes. In întrecerea dîrză dintre cele două echipe o impresie deosebită au lăsat fraţii Camberabero, jucă­tori subtili şi buni tehnicieni, al că­ror aport a fost deosebit in obţine­rea victoriei. Din echipa noastră Preda, Wusek, T. Rădulescu şi Pen­ciu au dat dovadă de multă putere de­­luptă. Bine era dacă şi ceilalţi le-ar fi urmat exemplul. Din meciul R. P. Romînă—Fran­ţa se desprind şi unele învăţămin­te. Pregătirea echipei trebuie făcută mai judicios, să nu se mai meargă cu schimbările pină in ultimul mo­ment. De asemenea se impune în­tinerirea echipei şi orientarea către jocul deschis. Din echipa Franţei din 1959 a mai rămas doar Crauste. La noi lotul cuprinde aceeaşi jucă­tori. Mulţi dintre ei nu mai sunt tineri. Lipsa unor importante întîl­­niri internaţionale s-a făcut resim­ţită şi cu acest prilej. Ar fi necesar ca echipele noastre fruntaşe să în­treprindă turnee, sau să fie invitate echipe din străinătate, bine cotate in ierarhia rugbiului. Ar fi un pre­ţios schimb de experienţă, care ar contribui la creşterea rugbiului din patria noastră. N. ALEXANDRU Luptă dîrză pe înaintare Comentariile presei franceze PARIS 30. Corespondentul Ager­pres, Tudor Vornicu, transmite: Ziarele pariziene de luni dimineaţă publică ample relatări de la meciul de rugbi disputat la Bucureşti, în­tre echipele Romîniei şi Franţei. In ziarul sportiv „L'Equipe", comenta­torul Denise Lalanne scrie: Victo­ria 15-lui Franţei la Bucureşti s-a conturat mai greu decit cea asupra echipei Springboks. Nu mai poate să planeze nici un fel de mister de acum înainte asupra valorii 15-lui României. Cum spunea Allaladejo: „Ar trebui o formaţie foarte mare din cealaltă emisferă pentru a în­vinge realmente pe romîni şi de alt­fel la ora actuală nu poţi să dai nici o şansă Irlandei că ar putea să cîş­­tige la Bucureşti". Ca de obicei Crauste şi coechipierii săi s-au ară­tat foarte modeşti după această vic­torie. Ei mărturiseau cît au suferit, şi cit de mult i-a surprins jocul ro­mânilor. Este vorba în special de progrese în organizarea jocului de înaintași, de apărare, lucruri care trebuie intr-adevăr apreciate. Jean Denis,, trimisul special al ziarului „Le Figaro“ subliniază în încheierea articolului său: „Rezul­tatul nul, care ne-ar fi satisfăcut fără îndoială, s-a transformat în ul­timele minute în succes. Cite emo­ţii şi pentru unii şi pentru alţii!". In „Parisien Libere" Georges Duthen scrie: „Pe scurt, acest meci semăna cu un îneci între doi boxeri cu lovituri puternice şi care căutau knockautul închizind garda repriză după repriză. Echipa Franţei ar fi putut să fie învinsă de această ma­nieră, dacă fundaşul romin Pencin ar fi fost mai inspirat in rezolva­rea numeroaselor lovituri de picior, intre care cîteva erau destul de uşoare". în acelaşi ziar, alt trimis la Bucu­reşti scrie: „A trecut de mult epoca în care meciurile Romînia—Franţa nu erau considerate decit o întâlnire de sfîrşit de sezon sau o şedinţă de pregătire plăcută înaintea turneului celor 5 naţiuni". Ziarul „L Aurore" scrie în­ croni­ca sa: „Nu a fost de loc uşor. Di­ferenţa mică a victoriei echipei franceze demonstrează că este foar­te adevărat că formația de rugbi a României posedă toate atu-urite pentru a da o replică puternică ce­lor mai buni". Restanţe la fotbal Rapid a realizat performanţa zilei, iar Steaua a rămas încă neînvinsă Dintre meciurile restanţă jucate duminică pe prim plan se situa par­tida dintre Petrolul şi Rapid, de la Ploieşti. După cum se ştie, cu o săp­­tămînâ înainte, pe acelaşi teren, Petrolul întrecuse la scor echipa campioană Dinamo-Bucureşti. De astă dată, întîlnea echipa Rapid, şi ea învingătoare duminica trecută, dar la limită. Pretenţii la victorie avea fiecare echipă, însă datorită comportării imediat anterioare, şan­se mai multe aveau petroliştii. Nu­mai că „Rapid“ n-a fost de aceeaşi părere, şi a trecut fără să „deraie­ze“ şi prin această principală „gară“. Prin această victorie muncită, Ra­pid a revenit în plutonul fruntaş. Şi în această restanţă destul de grea, Steaua a rămas cu faţa curăţă, fiind până acum singura echipă care n-a fost infruntă în această primă parte a campionatului. Jucînd la Constanţa, a terminat la egalitate cu Farul, după ce a fost condusă 85 de minute, iar acest rezultat o adu­ce în fruntea clasamentului, la ega­litate de puncte (14) cu C.S.M.S. Iași. Echipa care a scăpat victoria printre degete , poate fi considerată Farul a cărei bună comportare pune grele semne de întrebare Rapidului cu care joacă duminică la Bucu­reşti. In Capitală am asistat la un fot­bal de nivel scăzut între echipele Dinamo — Bucureşti şi Dinamo — Piteşti. Dacă au fost unele faze plă­cute de fotbal, acelea au fost crea­te nu de campioni, ci de Dinamo­ Piteşti, echipă care, deşi mult în­tinerită, a arătat fantezie, vo­inţă de joc, dar că este lipsită de maturitate. Dinamo Bucureşti a în­trecut cu 2-0 pe tinerii piteşteni care meritau după desfăşurarea jo­cului, un meci nul. Este posibil ca Dinamo sa-şi fi rezervat forţele pentru 3 decembrie, cînd are­­de­ susţinut returul cu Internazionale , în cadrul C.C.E. Oricum însă, nu­­ a dovedit o formă bună. In această săptămînă Rapid va juca două, din cele 4 restante: miercuri cu U.T.A. la­ Arad, şi du­minică cu Farul, la Bucureşti. Di­namo Bucureşti va juca duminică la Bucureşti cu G.S.M.S. Iaşi unul din cele 5 meciuri restante. FL. BRATAN Niculescu, portarul echipei Di­namo Piteşti, a fost mai rapid decât Petru Emil (Dinamo Bucu­reşti) MUNKA SEDINŢA COMISIEI MENTE C. A.­R. PENTRU INDUSTRIA DE PETROL SI GAZE Intre 26 şi 28 noiembrie a.c. a avut loc la Bucureşti şedinţa or­dinară a Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La lucrările şedinţei au luat parte delegaţii din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară şi U.R.S.S. In calitate de observatori au parti­cipat reprezentanţi ai R.P. Chineze, R.P.D. Coreene, Republicii Cuba şi R.D. Vietnam. Şedinţa a ascultat comunicarea preşedintelui privind sarcinile care revin Comisiei permanente pentru industria de petrol şi gaze, stabilite de către Comitetul Executiv al Con­siliului. La şedinţa Comisiei au fost dis­cutate o serie de probleme ale cola­borării economice şi tehnico-ştiinţi­­fice privind perioada 1966—1970, precum şi unele materiale ale gru­pelor de lucru ale Comisiei. Şedinţa a aprobat planul de lucru al Comisiei pe anul 1965. Lucrările şedinţei au decurs în­­tr-o atmosferă de colaborare şi în­ţelegere reciprocă. Festivitate consacrată sărbătorii naţionale a R. S. F. Iugoslavia BACĂU.­­ Luni a avut loc la U­­zinele de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti o festivitate consacrată sărbătorii naţionale a R.S.F. Iugo­slavia. Cu această ocazie au luat cu­­vintul Mihail Beri, inginer şef al u­­zinelor, şi Ante Ciudina, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Participanţii la festivitate au vi­zionat apoi filmele documentare iugoslave „Adevărul născut în oţel“ şi „Concert pe patru continente“. (Agerpres) Noi soiuri de cartofi Specialiştii de la staţiunea expe­rimentală regională Braşov au creat trei noi soiuri de cartofi. Soiul „Po­iana“ este mai timpuriu, mai rezis­tent la boli şi cu 37 la sută mai pro­ductiv decit soiul „Viola“. In zona de cîmpie a dat recolte de circa 25 000 kg la hectar. Celelalte două soiuri „Padina“ — semitimpuriu şi „Ghimbăşan“— tîrziu au dat, de a­­semenea, recolte mai mari decît soiurile existente în cultură, au în­suşiri culinare bune şi sînt rezisten­te la boli. La soiul „Ghimbăşan“, producţia medie in anii de experi­mentare a fost cu 13 la sută mai mare decît la soiul „Mercur“. Anul acesta au fost înmulţite în staţiuni experimentale şi gospodării de stat specializate din zonele cele mai favorabile pentru cultura carto­­­fului cinci soiuri autohtone care în­­cepînd din primăvara viitoare vor fi folosite în cultură. (Agerpres) informaţii Acad. Emil Condurachi, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii sud-est europene, a oferit luni seara, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală, un cocteil în cinstea celor peste 30 de savanţi din 18 ţări care participă la Reuniunea de lucru a Asociaţiei ce se deschide marţi dimineaţă la Bucureşti. Au luat parte reprezentanţi ai conducerii Academiei R. P. Române, ai Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, oameni de ştiinţă şi cul­tură. ★ GALAŢI. — In cadrul turneului pe care îl întreprind în ţara noas­tră, membrii Ansamblului artistic naţional al R. P. Chineze au fost luni oaspeţii oraşului Brăila. Spectacolul a fost prezentat în sala Teatrului de Stat în faţa a peste 500 de spectatori. ★ Academia naţională de medicină din Paris a acordat doctorului M. Popescu-Buzău, secretar general al Uniunii medicale balcanice, o me­dalie pentru merite deosebite în domeniul educaţiei sanitare. (Agerpres) ★ A apărut nr. 11/1964 al revistei „PROBLEME ECONOMICE" Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 30 noiembrie 1964, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) L.A.R. ; 2) I.Z.S ; 3) J.B.J. ; 4) X.O . ; 5) B.R.U. ; 8) Y.G.O. ; 7) F.C.O. ; 8) C.F­L. Timpul probabil Institutul Meteorologic Central co­munică timpul probabil pentru urmă­toarele 24 de ore în București . Vre­mea rămîne călduroasă cu cerul va­riabil. Vînt slab pînă la potrivit din sud. Temperatura ușor variabilă Mi­nimele vor fi cuprinse între 1—3 gra­de, iar maximele între 13 și 15 grade. (Urmare din pag. 1) înveţe mai departe. Le devenise învăţătura, organizată, un lucru indispensabil. Au dat examen la secţia serală a Facultăţii de con­strucţii mecanice din Bucureşti. La lucrarea de fizică le-a „căzut“ o problemă de calorimetrie. Li s-a părut uşoară — era de fapt reversul teoretic, de bună seamă lărgit, al unei operaţii care se executa curent in secţia lor — punerea pe roată a bandajului. Experienţa producţiei le venea, de astă dată, în ajutor la explicarea teoretică a unui fenomen fizic. Această continuă întrepătrun­dere dintre teorie şi practică ca­pătă acum, pe măsură ce cunoş­tinţele se lărgesc, o greutate tot mai mare, înţeleg asta tot mai precis. Fie şi numai atunci cînd aplică cele învăţate, la cursurile serale ale institutului, nu citirea competentă, cifrică s-ar zice, a desenelor pentru piesele sau subansamblele produse în secţia lor — rotărie-vagoane. ...Seara, tîrziu, ies de la cursuri. Pe Nicolae îl aşteaptă soţia (de, deşi la fel de apropiaţi şi prieteni, sînt acestea orele cînd, fiecare îşi urmează drumul, strict personal, al vieţii sale...) — Cum a fost ? — Bine... — Apleo, uitam, Nicule, bine că e şi Mariana de faţă — mer­gem sîmbătă la bal ? N-am dan­sat de-o lună. Ce zici, Mariana, mergem ? Se vor duce. Au fost invitaţi doar personal de comitetul sin­dicatului la reuniunea pe care o organizează pentru fruntaşii şi evidenţiaţii in întrecerea socia­listă. ...Rîndurile de mai sus sînt despre fapte obişnuite. Biogra­fia celor doi tineri de la „Griviţa Roşie" nu are nimic spectaculos. Muncesc — şi muncesc bine — învaţă — şi învaţă bine. Sunt doi muncitori care vor deveni ingi­neri. Nimic neobişnuit. Colegi cu ei sunt şi Gheorghe Ghiţă de la întreprinderea „Ascensorul", şi Constantin Ciuprngă, şi strunga­rul Gheorghe Filipescu de la în­treprinderea de mase plastice, şi atiţia alţii din întreaga ţară. Dar tocmai acest obişnuit constituie fru­museţea timpului nostru, iar asemănarea biografiilor conţine intr-insa o părticică din forța cu care socialismul construiește vii­torul. Extind tehnologiile avansate (Urmare din pag. I) derne. Turnătorii de la uzinele „Uni­rea“ şi „Tehnofrig“, de exemplu, au fost în schimb de experienţă la tur­nătoriile de la uzinele de tractoare şi de autocamioane din Braşov, unde au studiat procedeele de turnare în modele fuzibile, în forme coji, în, cochilii şi altele. In urma, acestor schimburi de experienţă, a întăririi colaborării dintre proiectanţi şi teh­nologi privind proiectarea sau re­­proiectarea unor maşini, ansamble sau subansamble, la uzinele „Uni­rea“, turnarea în forme coji cu liant de bachelită şi în modele fuzibile s-a extins în acest an la 65 repere noi. Astfel, numai în urma extinderii metodei de turnare în forme coji, turnătorii au economisit peste 20 tone metal, au scurtat drumul mul­tor piese spre montaj, prin elimina­rea operaţiilor de prelucrare meca­nică, care ar fi trebuit să se execute în cazul cînd piesele respective s-ar fi confecţionat din oţel forjat sau la­minat. Metode avansate de turnare au fost extinse şi în celelalte turnătorii. La Atelierele de reparat material ru­lant „16 Februarie“, turnătorii au studiat şi au introdus în producţie metoda de turnare în cochilii a unor piese în forme de bare (de mare se­rie) pentru locomotive. In acest caz a rezultat o creştere a productivi­tăţii muncii de peste 4 ori, iar cali­tatea pieselor s-a îmbunătăţit sim­ţitor. Acum, la sfîrşitul celor 11 luni, turnătoriile din oraşul Cluj se pre­zintă cu un bilanţ bogat în întrece­rea socialistă. Sarcinile de producţie au fost cu mult depăşite. Rezultate bune s-au înregistrat şi în ce pri­veşte reducerea consumului de fontă şi de cocs mai ales la turnătoriile de la „Unirea“. Turnătorii, prin rezul­tatele lor, au adus o contribuţie va­loroasă­ la îndeplinirea de către în­treprinderile din care fac parte a planului, pe 11 luni, înainte de termen. Cu toate progresele evidente înre­gistrate în extinderea mecanizării şi­ metodelor şi procedeelor avansate de lucru, în turnătoriile din Cluj mai sunt multe rezerve încă nevalorifi­cate. Este un fapt pozitiv preocupa­rea atentă pe care o manifestă co­mitetele sindicatelor şi conducerile tehnico-administrative din cele şapte întreprinderi metalurgice clujene de a studia şi pune în valoare aceste re­zerve care stau nefolosite. De apre­ciat este studiul făcut la uzinele „Tehnofrig“, la indicaţiile comitetu­lui de partid, privind îmbunătăţirea muncii în turnătorie în vederea sta­bilirii celor mai bune măsuri care să asigure realizarea sarcinilor de plan pe anul 1065. Cele mai bune cadre tehnice şi economice au urmărit pe baza unei tematice, cîteva zile la rînd, cum se desfăşoară procesul de producţie în această secţie, ce este valoros in activitatea turnătorilor, ce lipsuri frînează uneori realizarea sarcinilor de plan şi a angajamente­lor. Constatările făcute de inginerii, tehnicienii şi economiştii care au primit sarcina de a întreprinde a­­cest studiu au dovedit că în secţia turnătorie, prin folosirea mai judi­cioasă a capacităţii de producţie, a extinderii mecanizării şi a metode­lor înaintate se poate asigura turna­rea întregii cantităţi de piese plani­ficate pentru producţia anului 1965. Măsurile stabilite în urma acestui studiu au început imediat să fie a­­plicate. De exemplu, din fonduri de mică mecanizare se construieşte un preîncălzitor de aer la cabilourile nr. 1 şi 2 pentru reducerea consumului de cocs şi reducerea timpului de ela­borare a şarjelor. După mai multe experimentări s-a trecut la elabo­rarea de arbori cotiţi pentru agre­gatele frigorifice din fontă cu grafit nodular, procedeu care în anul 1965 urmează să fie extins pe o scară mai mare. A fost reorganizată secţia şi munca în cadrul celor trei schimburi urmărindu-se ca în fiecare schimb şi în fiecare echipă, să lucreze turnă­tori cu calificare superioară alături de cei cu mai puţină experienţă profesională. Tot atît de valoroase sunt şi stu­diile întreprinse de comisia ingine­rilor şi tehnicienilor de la „Metalul Roşu“ pentru extinderea mecani­zării în turnătorie. Avîndu-se în ve­dere faptul că recent a fost pusă în funcţiune o centrală de aer compri­mat, comisia inginerilor şi tehnicie­nilor a propus conducerii tehnico­­administrative să ia măsuri pentru mecanizarea muncii de executare a formelor prin utilizarea de bătătoa­re cu aer comprimat şi la curăţirea pieselor prin folosirea de polizoare şi dălţi mecanice acţionate cu aer comprimat. Măsurile au fost judicios analizate şi pe baza lor au şi fost comandate o parte din aceste utilaje. Experienţa dobîndită pînă acum a dovedit că măsurile bune luate din timp în turnătorii, asigură fără în­doială, buna desfăşurare a procesu­lui de producţie, obţinerea de succe­se însemnate în întrecere. Această experienţă nu trebuie să fie ignora­tă în niciun moment de comitetele sindicatelor şi conducerile tehnico­­administrative, ci judicios valorifi­cate mai ales acum, cind nu ne mai desparte, mult timp pînă la începe­rea noului an de producţie. Pag. 3*a ~ Tovarăşul Gh­eorgh­e Gaston Marin a primit delegaţia de energeticieni americani Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Gaston Marin, a primit luni după­­amiază, la Consiliul de Miniştri, delegaţia de energeticieni americani, condusă de Walker Cisler, preşedin­tele Consiliului Companiei de elec­tricitate Detroit Edison şi preşedinte al Institutului electric Edison, care se află în vizită în ţara noastră. La primire a fost de faţă Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice. *'■£ * La 30 noiembrie 1964, grupul de specialiști americani în domeniul energiei electrice, a fost primit de către Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) 100 de ani de la înfiinţarea şcolii medii I. L. Caragiale“ din Ploieşti PLOIEŞTI. La Ploieşti a avut loc o adunare festivă consacrată împli­nirii a 100 de ani de la înfiinţarea şcolii medii „I. L. Caragiale“, la care au participat aproape o mie de cadre didactice, foşti elevi şi profesori, invitaţi din partea organi­zaţiilor de partid şi de stat din lo­calitate, părinţi şi elevi. Directorul şcolii, prof. Aspasia Va­­siliu, a prezentat un istoric al insti­tuţiei în cei o sută de ani de acti­vitate. Acest prim gimnaziu ploieştean a funcţionat într-un vechi local de şcoală medie — Şcoala Domnească — cum i se spunea în amintirea vi­zitării ei de către domnitorul Cuza. In matricola clasei a doua din anul înfiinţării gimnaziului se află în­scris şi numele lui I. L. Caragiale, pe atunci elev al acestui gimnaziu. Mai tîrziu, cu sprijinul locuitorilor s-a construit un local nou, monumental pentru acea vreme şi care a repre­zentat ani de-a rîndul cea mai mare şcoală a oraşului Ploieşti. Sărbăto­rirea de astăzi găseşte şcoala ploieş­­teană în plină înflorire. Pe băncile ei învaţă acum aproape 3 000 de elevi. In aceeaşi adunare festivă, Con­stantin Nica Nicolescu, secretar ge­neral în Ministerul învăţămîntului, a înmînat titlu­ de „învăţător frunt„,„„ Iaş“ şi „Profesor fruntaş“, conferit..... printr-un ordin al Ministerului In­ .'. văţămîntului, unor cadre didactice,, ..., de la această şcoală. . T51., Tot cu acest prilej a fost dezvelită o placă comemorativă şi s-a deschis’““'­: o expoziţie retrospectivă. (Agerpres) „,, S­ANDA DEMACHIANT PENTRU OCHI îndepărtează far­dul de pe gene şi pleoape, fără să-l Întindă şi fără să lase urme In acelaşi timp filmul de ulei ce rămîne după de­­machiere hrăneşte şi conservă su­pleţea epidermei. Flaconul lei 8,75 pe bază de repartiţie izolatori de Înaltă şi joasă tensiune şi produse electrice din porţelan Studenţi din Capitală protestează­­împotriva amestecului străin In Congo La Casa de cultură a studenţilor . .. din Capitală a avut loc, luni după­­amiază, un miting de protest al stu­ -■ denţilor romîni şi străini, care stu- ■ diază în institutele de învăţămînt , superior din Bucureşti, împotriva ■ intervenţiei militare străine în~ Congo. Cu acest prilej, numeroşi studenţi'' romîni şi străini şi-au exprimat ne-; ;; liniştea şi indignarea în legătură cu iţii situaţia care s-a creat în Congo, «’ai * urmare a debarcării paraşutiştilor belgieni la Stanleyville, cu ajutorul “­­ avioanelor americane. Vorbitorii au­ “ subliniat că intervenţia străină în Congo reprezintă o încălcare fla­­­grantă a Cartei O.N.U., a Declaraţiei cu privire la acordarea independen­ţei ţărilor şi popoarelor coloniale, a­­doptată la cea de-a 15-a sesiune a ' ' Adunării Generale a O.N.U. Ei au arătat că intervenţia imperialistă în­ ' '■ Congo constituie o sfidare a voinţei.... statelor africane care au cerut, prin'' intermediul Organizaţiei Unităţii A­­fricane, încetarea amestecului străin în treburile interne ale Republicii .' • Congo. Alături de opinia publică din '­­ întreaga lume, ei au cerut să fie a­­părată viaţa lui Antoine Gizenga.­­ ’'•* In încheiere, a fost adoptată o moţiune către secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, prin care sunt condamnate aceste acţiuni agresive care consti­tuie o provocare serioasă la adresa poporului congolez, a cauzei păcii şi libertăţii popoarelor. De aseme­nea, se cere evacuarea din Congo a tuturor mercenarilor străini care sunt folosiţi de reacţiunea internă ca unelte în reprimarea luptei poporu­lui congolez pentru libertate și o viață mai bună. ’s'v­­ic. iz. 'R'­SMp.

Next