Munca, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5336-5360)

1965-01-03 / nr. 5336

Pag. 2-a Gînduri de recunoştinţă partidului drag Pentru o clipă parcă, acele ceasornicului au încremenit pe cadran. Sînt ultimele clipe din vechiul an 1964 atît de bogat în fapte şi bucurii, şi, poate mai mult ca oricînd, fiecare îşi face un sumar bilanţ al împlinirilor sale de pînă acum, îşi făureşte planuri de viitor. Şi la cîte lucruri nu se gîndeau în acele momente sutele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la „Griviţa Roşie“ care alături de cei dragi întîmpinau noul an în somptuoasa cantină-restaurant a marii uzine bucureştene. Unii poate se gîndeau la minunatele concedii pe care le-au petrecut în orăşelele de la poalele munţilor sau pe însoritul litoral al mării, la noile apartamente în care s-au mutat, la tot ce se înalţă în grădina înfloritoare a patriei noastre. Bucuria mesenilor capătă însă şi mai multă strălucire pentru că uzina a încheiat anul cu noi şi frumoase Realizări în producţie. La capitolul economii peste plan au fost înregistraţi peste 1 500 000 lei. ...Falnicul brad încărcat cu jucării domină sala Împodobită sărbătoreşte cu ghirlande de cetină. Jocul sutelor de lumini multicolore dau sălii o notă în plus de frumuseţe. Domnesc veselia şi buna dispoziţie. In sunete de buhai, bice şi clopoţei îşi anunţă apariţia tradiţionalul pluguşor. Versurile pe care generaţii după generaţii ni le-au transmis din cele mai îndepărtate timpuri capătă un farmec deosebit prin oglindirea realităţii timpurilor noastre care leagă tradiţia de veselia şi optimismul poporului nostru, de viaţa liberă şi fericită pe care o trăim. în cuvinte cu măiestrie alese, pluguşorul aduce un crîmpei din viaţa plină de bucu- rie a griviţenilor, a viselor care se prefac în fapte, le urează tuturor ani mulţi şi îmbelşugaţi. Peste cîteva clipe vechiul an se va retrage din albia timpului cedînd locul celui nou — 1965. Este miezul nopţii. Cu emoţie şi mîndrie toţi ascultă cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din sutele de becuri ţîşneşte parcă o lumină mai puternică. Mesenii întîmpină noul an aşa cum se cuvine, cu paharele pline. Ei toastează pentru anii minunaţi pe care îi trăim, pentru viitorul şi mai luminos, îşi îndreaptă cele mai curate gînduri de recunoştinţă către Partidul Muncitoresc Român căruia îi datorăm viaţa fericită de azi. Printre invitaţi zărim pe cazangiul Constantin Ion, mentorul Vasile Timea, pe inginerul Leonid Năilescu, cîţiva din fruntaşii în întrecerea socialistă care împreună cu ceilalţi au îmbogăţit „zestrea" uzinei care în anii noştri s-a transformat într-o puternică întreprindere de utilaj chimic. Oamenii se îmbrăţişează, se sărută. Ochii tuturor strălucesc de bucurie. In sală s-a încins periniţa noastră devenită internaţională. Pe mesele încărcate cu bunătăţi, paharele se umplu mereu cu chihlimbar... Cînd zorii primei zile din acest an îşi anunţă sosirea, invitaţii în grupuri încep să părăsească locul petrecerii. în cartierul muncitoresc „Griviţa Roşie“, lanţuri de blocuri noi îşi dezvăluie siluetele. Din multe case zîmbeşte pomul de iarnă. In această noapte, în jurul lui, oamenii s-au îmbrăţişat, au ridicat paharele pline în cinstea noului an care a sosit. ADRIANA LUSCALOV ION BICA Un instantaneu de la revelionul organizat pentru muncitorii şi tehnicienii uzinelor „Griviţa Roşie" din Capitală. De 14 ani împreună, la aceeaşi masă- De la intrare clubul sindicatului uzinelor „Republica" din Capitală te întîmpină cu tradiţionalul „La mulţi ani !". In holul din stînga melodii îndrăgite au prins în mrejele lor mulţime de perechi de „dansatori". De pe scările din dreapta se desfăşoară parcă, pe o parte, un nesfirşit şir de ospătari cu braţele încărcate cu mult aşteptatele sărmăluţe cu mămăliguţă, iar pe cealaltă se întorc, pentru ca peste cîteva clipe să reapară in dansul farfuriilor încărcate. In sala mare, sub serpentine multicolore unduite artistic, mesele îmbelşugate îmbie. Paharele pline se întîlnesc într-un clinchet cristalin, se înalţă : Pentru sănătate ! Pentru noi succese ! Pentru fericire !... Recunosc o mulţime de muncitori, ingineri tehnicieni, veniţi aici cu soţiile, prietenii... Iată-i pe laminoriştii Dumitru Broască şi Gheorghe Chiciu, pe lăcătuşul Petre Vasile, pe preşedintele comitetului sindicatului Costache Cristea, pe Vasile Omocea de la laminarul de 6 toli... Peste tot se toastează, se savurează vinul sau se încearcă „arta culinară", se deapănă amintiri, se fac proiecte... De pe podiumul ei orchestra caută să ofere cele mai frumoase melodii, pe gusturile tuturor mesenilor. Ceva îmi atrage privirea spre o masa ştiută de ani de zile. Aici jovialul şi vrednicul şef de brigadă din secţia tras la rece, Nicolae Ghinea, pare să prezideze masa. Alături de el stă controlorul tehnic de calitate, Aneta Ghinea, sefia acestuia, care în decursul anului a verificat cu multă exigenţă mii de kilometri de ţeava, de calitatea cea mai bună. La aceeaşi masă, fireşte, stau prietenii şi rudele lor. probatorul Marin Medeş, tehnologul Ene Ioana, Ion Manea etc. — De 14 ani petrecem revelionul împreună — ne spune tovarășul Ghinea — cu prietenii din uzină, cu rudele... Unde ne-am simfi mai bine ca aici ?... Intre timp, dansatorii au revenit la mese. S-au umplut paharele ! Sutele de oameni s-au ridicat în picioare. Președintele comitetului sindicatului ii felicită pentru succesele obţinute. Uzina şi-a realizat planul de producţie cu 12 zile mai devreme, a dat peste plan mii de kilometri de ţeava de cea mai bună calitate şi, in 11 luni, a realizat peste 5 400 000 lei beneficii. Le urează sănătate, fericire și nd succese. La mulţi ani I ANA LUCA Pluguşor pentru cei de la laminor Timpul şi-a cernut orele, minutele, clipele apropiindu-se inevitabil de hotarul care delimita pasul spre un nou an. Luminile de la hala laminoarelor s-au stins de mult. In schimb s-au aprins cele de la sala modernei cantine, care este bogat împodobită. Nu mai puţin de 200 de laminorişti gălăţeni, împreună cu familiile lor, şi-au petrecut aci revelionul. Mulţi dintre cei prezenţi îmi erau cunoscuţi. Fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă ca laminoristul şef Gh. Talmaciu, cuptorarul Gh. Brăilescu şi ing. Gh. Maimond de la laminorul 1, lăcătuşul Octavian Coman, maistrul Ştefan Maghiar şi alţi laminorişti din laminorul 2, şeful de echipă, Gh. Tudor şi dublătorul Nicolae Şulschi de la laminorul 3 etc. In apropierea hotarului dintre 1964 şi 1965 in sală s-a lăsat liniştea profundă. Toţi ascultă cu emoţie, urările adresate întregului popor român de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Apoi, ca şi în întregul oraş şi aci s-au stins luminile. Sirenele vaselor din portul Galaţi marchează miezul nopţii. Oamenii se îmbrăţişează şi-şi urează „La mulţi ani De undeva din sală a prins a răzbate Pluguşorul. „Un pluguşor pentru cei din... Laminor", un pluguşor despre oamenii de aici, despre viaţa nouă a uzinei, despre munca lor avîntată. Ambianţa de veselie, tinereţe şi entuziasm au dăinuit pînă către ziuă. M. CIŞMAN Pitul spre zori Metalurgiştii de la Uzina de construcţii metalice şi maşini agricole, muncitorii de la întreprinderea minieră, cadrele didactice şi mulţi alţi oameni ai muncii din oraşul Bocşa şi-au petrecut în mod plăcut revelionul in anturajul familiilor lor, la restaurantele „Minerul" şi „Pescăruş", la cantina minerilor, la casa de cultură, la clubul uzinelor de construcţii metalice şi maşini agricole etc. Iată-ne la clubul Uzinelor de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa. Peste tot domneşte voia bună. Toţi se distrează de minune. Aici şi-au petrecut revelionul, printre alţii, electricianul Constantin Iorga, controlorul de calitate Ion Tudoran, frezorul Marcu Marcu, sudorul Gh. Popescu, tehnicianul Cornel Măria şi alţii. Sărbătorirea revelionului a durat pînă în zorii zilei, cei prezenţi închinînd paharele pentru fericire, pentru noi succese în anul 1965. ION ROTARESCU lăcătuș ---------------------- „Noroc bun“ La început, bucătarii au pus sărmăluţele la încălzit, au încins jarul pentru friptura la grătar şi alte bunătăţi. Apoi, ospătarii au pus bileţele cu nume la fiecare masă: Petre Bobeanu cu familia, Vasile Mureşan III cu brigada, Aurel Haiduc, Porfirie Popa, Nicolae Cînţa... Nume de mineri cunoscute la exploatarea Săsar şi în întregul oraş Baia Mare. Ei au venit să intîmpine noul an cu muzică şi veselie, cu paharele pline, cu urări de bine şi de sănătate şi spor la muncă. Pe scenă, orchestra exploatării, Lucian Mirişan, cu chitara lui fermecată, cîntă pentru cei care în 1964 au fost în fruntea întrecerii şi pentru cei ce vor fi în 1965. La fel şi Doina Rusu. Se ridică paharele, se fac urări, se cîntă împreună cu orchestra şi soliştii. Intr-o parte se dansează. Cei de la mesele vecine nu aşteaptă multe invitaţii şi se prind şi ei în iureşul dansului. Veselia nu a contenit nici o clipă. ION MAŞTEI MUNKA Cu voie bună Casa de cultură a sindicatelor din Reşiţa, frumos şi bogat împodobită cu serpentine, ghirlande, flori şi lumini multicolore, a găzduit în noaptea de revelion numeroşi oaspeţi. Laminoristul Cosmiuc Aristide este felicitat de jurnalişti pentru rezultatele obţinute în muncă, în 1964. Sudorii Rîncan Dumitru şi Mitrică Filie pun la cale, prin urări, noi succese în 1965. Maistrul strungar Takacs Wiliam ii felicită pe artiştii amatori pentru succesele înregistrate la cel de-al Vll-lea concurs. Strungarul Vasile Tismănaru, lăcătuşul Oprea Gheorghe şi forjorul Iancu Vasile se grăbesc, să ocupe un loc mai bun în faţa televizorului. ...Ora 24 i-a găsit pe toţi cu paharele pline, ascultînd la radio sau în faţa televizoarelor cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu toţii se felicită pentru succesele ce au fost dobîndite și pentru cele ce au să vină. CONSTANTIN IORDACHE corespondent voluntar Suh tnarplp foavnaz. Sala mare a gării maritime din portul Constanţa, în mijlocul căreia se înălţa semeţ tradiţionalul pom de iarnă împodobit sărbătoreşte, a fost în noaptea de Anul Nou gazda marinarilor, docherilor, muncitorilor şi salariaţilor întreprinderilor portuare şi a familiilor acestora care şi-au petrecut aici revelionul. Ciocnind paharul cu soţia sa — fericit că se află în acest prag de nou an alături de familie şi prieteni — Stoica Alexandru, comandantul navei „Arad“, l-a înălţat apoi către marinari şi vecinii săi de masă răspunzînd urărilor sincere de sănătate şi fericire. Cu Nicolae Mirea şi Octavian Pleşoianu, alţi încercaţi comandanţi de navă cu care se află azi la masa de revelion, se întîlneşte deseori întretăindu-şi drumurile pe ape şi salutîndu-se din mers cu semnale scurte de sirenă. „Se aud şi acum sunete de sirenă. Dar nu repezi şi scurte ca pentru un salut din trecere. Sînt sunete prelungi, îngemănate cu ale tuturor navelor de sub toate pavilioanele aflate în rada poetului cinstind cu glasul lor — care pătrunde adine în inimile marinarilor — noaptea minunată a trecerii către un nou an. „La mulţi ani prieteni Sub îndemnul urării, marinarii îmbrăţişează soţiile şi prietenii, paharele se înalţă din nou. Izbucnesc urări de sănătate şi viaţă tot mai luminoasă. Voia bună, jocul, dansul au pus stăpînire pe sala în care ghirlandele multicolore şi uriaşul pom de iarnă dau strălucire acestei seri. Prin ferestrele largi răzbat scînteieri de lumini, pînă departe în larg. Se zăresc ancorate la chei nave în jurul cărora apele clipocesc molcom. In rada portului gazdă se rostesc in toate limbile urări de viaţă lungă şi sănătate, de frăţietate marinărească. ...Aici, în sala gării maritime, sub marele pavoaz, marinarii şi portuarii constănţeni petrec. Multe din paharele înălţate sunt închinate insă celor care în această noapte se află departe de ţară, în mijlocul mărilor şi oceanelor. Dar nici cei aflaţi departe nu i-au uitat pe prietenii lor din ţară. Din maldărul de radiograme sosite la radio-coastă, cineva a descifrat mesajul echipajului de pe nava petrolieră Ploieşti. „Navigăm în apele Mării Mediterane — se spune în radiogramă. Pe cel mai înalt catarg am înălţat pavilionul patriei. La bord domneşte o atmosferă sărbătorească. Toţi marinarii din cortul liber vor întîmpină noul an în jurul bradului instalat în careul marinarilor. Astăseară, cînd vom ciocni paharele, gîndurile noastre se vor îndrepta ca întotdeauna cu dragoste către scumpa noastră patrie socialistă, către întregul popor. Transmitem tovarăşilor noştri de muncă şi celor dragi de acasă sănătate şi tradiţionala urare : „La mulţi ani!". După ce a consultat ca de obicei buletinul „Romtrans"‘-ului, Gh. Prisăceanu, şeful de tură, şi-a împărţit oamenii pe nave. „Veteranii“ Oh. Leca şi Dumitru Mironescu ca şi „bobocii“ Nicolae Culică şi Dumitru Iliescu s-au îmbrăţişat şi şi-au urat din inimă „La mulţi ani!“ Apoi s-au îndreptat către pilotinele şi remorcherele ce-i aşteptau. Aveau să se revadă abia în zorii primei zile de muncă a noului an. ...Revelionul i-a găsit la post şi pe mecanicul Ion Berbecaru şi pe ofiţerii Dumitrache Mihăilescu şi Tudor Rusu, pe toţi membrii echipajului navei „Arad“, sosită în port în ajun. Activitatea marinarilor şi docherilor din portul Constanţa n-a cunoscut întrerupere în noaptea de Anul Nou. Operaţiile de încărcaredescărcare efectuate de echipele de docheri s-au desfăşurat normal. Marinarii de cart de pe puntele navelor au supravegheat cu aceeaşi atenţie vinciurile şi instalaţiile de descărcare şi încărcare a mărfurilor. Munca nu a fost întreruptă decât la miezul nopţii, cînd şi-au unit cu toţii glasurile vestind sosirea unui nou an — 1985. Abia, din nou, în zori cînd o navă sub pavilion românesc avea să ancoreze la una din danele portului sosind din apele Greciei, echipa de docheri de serviciu şi-a întrerupt din nou cîteva clipe pregătirile pentru descărcare, urînd echipajului „Bun venit !“ şi răspunzînd urărilor de sănătate şi „La mulţi ani“ ale comandantului Daniel Nistorescu şi marinarilor de pe „Craiova“, primul vas romînesc sosit în port în cea de întîi zi a noului an. GH. DIMA La restaurantul „Mioriţa“ din Satu Mare. ÎN CASA NOUA». Petrecerea revelionului a început cu această urare plină de înţeles, rostită cu dragoste de oaspeţii noştri. Cu cîteva luni în urmă am primit un apartament în unul din blocurile ridicate de curînd in.cartierul ,,Dimitrie Cantemir“. Aşa că atunci cînd ne-a am aflat în preajma noului an, la întrebarea „Unde petreceţi revelionul ?“, răspunsul a fost dat pe loc : Acasă şi poftiţi la noi ! An nou, un casă nouă... Un minunat prilej de a avea invitaţi pe cei dragi familiei noastre : părinţii şi trei familii , cunoştinţe vechi din fabrică. Am petrecut minunat. Televizorul şi radioul ne-au oferit un program ca... de Anul Nou. A fost frumos şi voia bună, veselia au stat tot timpul cu noi la masă. Urările părinţilor, ale prietenilor ne-au încălzit inimile. Sîntem fericiţi că trăim o viaţă nouă, plină de bucurii. MARCELA DOBRE ţesătoare, fabrica „Ţesătura“-Iaşi Toast pentru noul an... De pe ghemul ireversibil al timpului, firul anului 1964 îşi desfăşoară ultimele lungimi, in orăşelul „Petroliştilor din schela de extracţie “„Poiană Lacului“ domneşte veselia. ...In locuinţa operatorului principal , Gheorghe Croitoru au sosit numeroşi invitaţi — părinţi, fraţi, cumnaţi — pentru a petrece împreună seara de revelion. întîlnirea a avut şi o altă semnificaţie : aniversarea a două luni de la căsătoria fratelui său Constantin, cunoscut în schelă ca unul dintre cei mai buni sondori şefi. ...Minutele se scurg însoţite de veselie şi urări de fericire. Pe masa încărcată din belşug, gazda aduce alte şi alte bunătăţi. Oaspeţii îi adresează laude pentru arta cu care au fost pregătite. Bat ultimele secunde ale anului 1964. Privirile tuturor sînt aţintite spre micul ecran. In liniştea care s-a lăsat ei ascultă cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dep izbucnesc urări de sănătate şi viaţă lungă. Cei prezenţi se felicită reciproc, se îmbrăţişează, ciocnesc fericiţi paharele. — La mulţi ani, mamă ! — La mulţi ani, tată ! La mulţi ani, copii ! — îşi urează membrii acestei mari familii de petrolişti. Să închinăm cu toţii cîte un pahar de vin şi pentru sănătatea şi fericirea tovarăşilor noştri, care în această noapte se află la datorie. Şi cel de al optulea revelion pe care familia operatorului principal Gheorghe Croitoru l-a sărbătorit de cînd lucrează în această schelă a fost vesel şi îmbelşugat. în tot cursul nopţii şi pînă a doua zi tîrziu s-au închinat multe pahare cu vin pentru sănătatea celor bătrîni, pentru fericirea celor tineri, prezenţi, care, asemenea miilor de tineri din ţara noastră, partidul le-a creat un drum luminos, lipsit de grija zilei de mîine. D. BURCEA Nr. 5336 Tinereţe,, veselie, optimism La Casa de cultură a studenţilor din Cluj am întîlnit aproape 2 000 dintre viitorii medici şi ingineri agronomi, dansînd, cîntînd şi veselindu-se împreună. O coincidenţă ? Nu ! Drumurile lor, şi-n viaţa de după absolvirea institutelor şi facultăţilor vor fi aceleaşi. Aşa sublinia şi unul dintre versurile pluguşorului lor: „Ingineri, medici sau profesori cînd vor fi,/ Deopotrivă ei patriei se vor dărui". La Casa universitarilor toastau studenţi de la Facultatea de biologie şi geografie, la complexul studenţesc, viitori ingineri din uzine şi de pe şantiere, filologi şi jurişti, iar în alte locuri economişti şi matematicieni, chimişti şi fizicieni. Ei au sărbătorit revelionul în locuri diferite ; comune au fost bucuria şi veselia, gîndurile şi năzuinţele lor. Din urările pe care le-au făcut studenţilor cu acest prilej, cadrele didactice, profesorii universitari Ştefan Pascu şi Tiberiu Moraru, membrii corespondenţi ai Academiei R.P.R., Emil Negruţiu, Popescu Daniel, Kekedy Ladislau şi alte personalităţi de seamă din rîndul corpului profesoral s-a desprins încrederea şi hotărîrea cu care studenţii şi cadrele didactice încep noul an, răspunderea cu care muncesc pentru a-şi aduce prinosul lor la desăvîrşirea construirii socialismului în patria noastră. Anul care a început va aduce studenţilor clujeni condiţii şi mai joune de viaţă şi învăţătură, pe măsura marşului nostru înainte pe drumul socialismului. M. OPREA Tineri muncitori din întreprinderile şi instituţiile raionului 16 Februarie din Capitală au participat la revelionul şi carnavalul organizat pentru ei la Casa de cultură a tineretului din raionul respectiv Petrecerea e în toi. Cu paharele pline, studenţii îţi urează fericire, bucurii şi multe succese la învăţătură în noul an Noapte hunedoreană (Urmare din pag. X) în noul an şi la restaurantele „Corvinul", „Metalul" şi la şcoala profesională ca şi în sutele şi sutele de apartamente, feeric luminate pînă în zori. La agregatele cu foc continuu de la marele combinat munca n-a încetat nici o clipă. Ora 1,55. Secţia oţelărie Martin 2. Mii de stele jucăuşe inundează hala. La cuptorul nr. 3 se elaborează prima şarjă. — E urarea noastră de bun sosit noului an — ne spune primul oţelar Augustin Maier. De la laborator soseşte viza de însoţire a şarjei cu nr. 85 436 — prima din acest an. Şeful de echipă este mulţumit. Analizele arată că indicele de calitate este cel prescris. Dar iată, se luminează din nou. O altă şarjă salută prin jerbe de oţel venirea lui 1965. De astă dată la cuptorul nr. 1. Intr-o clipă de răgaz, legăm vorbă cu primul topitor de la acest cuptor, tovarăşul Ion Prodan. Iată ce ne-a declarat: — Am început, plini de încredere noul an. Sarcinile colectivului nostru sunt deosebit de mobilizatoare. Analizînd posibilităţile ne-am angajat să producem peste planul anual 450 tone de oţel. Pentru îndeplinirea angajamentelor vom reduce timpii de reparaţie la cald şi la rece a cuptoarelor, ceea ce ne va permite creşterea indicelui de utilizare. Sîntem hotărîţi să ridicăm pe o treaptă mai înaltă calitatea, oţelurilor noastre. ...La sfîrşitul schimbului, pe graficul întrecerii oţelurilor, s-au înscris primele rezultate, primele depășiri de plan din acest an cuptorul 3 — 0 tonă, cuptorul 1 — o tonă și jumătate, cuptorul 7 — două tone.