Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)

1965-02-02 / nr. 5361

Nr. 5361 Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1965 Alte colective îşi iau entuziaste angajamente in întrecerea socialistă Oţel şi laminate peste plan viteze sporite Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina „Oţelul Roşu“, dezbătînd sar­cinile de plan pe acest an, au pus un accent deosebit pe descoperirea de noi rezerve interne în vederea îmbunătă­ţirii calităţii produselor, creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost. Colectivul uzinei şi-a luat următoa­rele angajamente în întrecerea socia­listă pe 1965 :. SA ITEA PESTE PLAN: • • 3 000 000 lei la producţia globală ; • 4 500 000 Iei la producţia g marfă ; • 3 000 tone oţel; • 1 000 tone platine ; • 300 tone tablă lami­g­nată ; • 300 tone profile uşoare ; • 150 tone bandă de oţel laminată la g­rece ; • să sporească cu 0,5 procente productivitatea muncii ; • 300 000 g lei economii la preţul de cost; • 300 000 lei beneficii, DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI: • * 1000 000 lei la producţia globală ; • 1 500 000 lei la producţia g marfă ; • 1 000 tone oţel; • 400 tone platine ; • 100 tone tablă lami-8 nată; 9 109 tone profile uşoare ; 9 50 tone bandă de oţel laminată la 8 rece ; • 100 000 lei economii la preţul de cost; • 100 000 lei beneficii;­­ • să îmbunătăţească calitatea platinelor pentru tablă decapată şi butelii; 8 în acest scop se vor elimina imprimările de pe suprafaţa laminatelor, pro-I venite de la cilindri ; • să reducă cu 2 la sută declasatele la tablă faţă de fi indicele admis;­­ să reducă cu 5 la sută procentul de rebut la oţelul fi calmat, faţă de cifra admisă. Din materii prime şi auxiliare economisite Colectivul fabricii de încălţăminte „Crişul“ din Oradea s-a angajat să depăşească planul anual cu • 1 eoo 000 lei la producţia glo­bală • 700 000 lei la producţia marfă • 300 000 lei economii la preţul de cost. SÅ REALIZEZE PESTE PLAN DIN MATERII PRIME ŞI AUXILIARE ECONOMISITE : • 15 000 perechi încălţăminte pen­tru femei • 1 000 mp piei feţe • 2,5 tone talpă • să realizeze o depăşire de 0,2 la sută a planului de calitate la talpă şi la piei pentru feţe • să îmbunătăţească permanent calitatea produselor astfel încît să nu existe nici o reclamaţie atît din partea be­neficiarilor interni cit şi a celor externi. DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI: ® 330 000 lei la producţia globală ® 270 000 lei la producţia marfă. DIN MATERII PRIME ŞI AUXILIA­RE ECONOMISITE SA REALIZEZE: ® 4 500 perechi încălţăminte pen­tru femei * 330 mp piei feţe­i 0,8 tone talpă • 80 000 lei economii la preţul de cost, întreprinderile respective au adoptat măsuri tehnico-organizatorice eficiente, care vor asigura îndeplinirea exemplară a planului şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă --------— •*»-------­ Minereuri cu concentraţii sporite (Urmare din pag. 1) tras şi prelucrat­­ 800 tone con­centrat piritos, în echivalent 40 la sută sulf­­ 25 tone cupru în con­centrat cupros 9 250 000 lei econo­mii la preţul de cost 9 250 000 Iei beneficii, DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI : • 1 500 tone minereu extras şi prelucrat • 210 000 lei la produc­ţia globală • 196 000 lei la produc­ţia marfă • 66 000 lei economii la preţul de cost • 60 000 lei bene­ficii. Bilanţ îndemn spre noi succese (Urmare din pag. 1) cereale păioase şi alte numeroase maşini agricole. Şi cum poporul nostru nu clă­deşte fabrici şi uzine noi de dragul de a popula teritoriul ţării cu cita­dele industriale şi nu sporeşte pro­ducţia pentru a constitui prilejuri de comparaţii în statisticile inter­naţionale, ci pentru a da viaţă pro­gramului iniţiat de Partidul Mun­citoresc Român privind sporirea potenţialului economic al patriei, creşterea venitului naţional, con­ştient că pe această bază îşi ridică sistematic nivelul de trai material şi cultural. După calcule prelimi­nare, venitul naţional a sporit în 1964 cu circa 10 la sută faţă de anul anterior. Consecvenţa cu care sunt înfăp­tuite măsurile luate în vederea creşterii nivelului de trai reflectă în mod grăitor faptul că întreaga politică a partidului are ca scop fundamental asigurarea unei vieţi tot mai plină de bucurii pentru în­tregul popor, clădirea unui viitor fericit atît copiilor noştri, cît şi generaţiilor viitoare. Potrivit Hotă­­rîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Române din iu­nie 1964, pînă la sfîrşitul anului trecut majorarea salariilor s-a apli­cat la numeroase categorii de sa­lariaţi, urmînd ca în acest an să beneficieze de prevederile hotărîrii şi lucrătorii din celelalte ramuri ale economiei naţionale. Sporirea în 1964, faţă de 1963, cu 10 la sută a cumpărăturilor de mărfuri alimentare şi cu 6 la sută a celor nealimentare, darea în folo­sinţă, în anul trecut, a 51 500 apar­tamente, sumele mari alocate de la bugetul statului pentru dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, pentru ocrotirea sănătăţii şi finanţarea unor altor acţiuni social-culturale întruchipează grija cu care parti­dul şi guvernul nostru asigură ridi­carea neîncetată a bunăstării poporului. Realizările înfăţişate în Comuni­cat ne sporesc mîndria legitimă faţă de succesele dobîndite în de­­săvîrşirea construcţiei socialiste, ne îndeamnă să muncim cu şi mai mult avînt pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an, pentru creşterea producţiei, pro­ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. In faţa colective­lor de întreprinderi partidul a pus sarcini deosebit de importante pen­tru avîntul neîntrerupt al econo­miei noastre : îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, asigurarea punerii în funcţiune la termen a noilor obiective industriale şi realizarea în timp scurt a parametrilor pro­iectaţi, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export. La înfăptuirea acestora sindicatele sunt chemate să-şi aducă întreaga lor contribu­ţie. Mobilizarea tot mai activă a maselor la îndeplinirea şi depăşi­rea angajamentelor însufleţitoare luate în întrecerea socialistă pe întregul an şi în cinstea zilei de 1 Mai trebuie să stea în centrul activităţii sindicatelor. Sub condu­cerea organizaţiilor de partid, ele au datoria să folosească întreaga lor capacitate, iniţiativă şi energie pentru a sprijini îndeaproape mun­ca creatoare a participanţilor la întrecere. In acest scop sindicatele trebuie să dezvolte acţiunile con­sacrate extinderii experienţei frun­taşilor şi evidenţiaţilor în întrece­rea socialistă, generalizării meto­delor şi procedeelor tehnice avan­sate, a iniţiativelor şi inovaţiilor cu mare eficienţă tehnico-economică. Concomitent, sindicatele să urmă­rească aplicarea riguroasă de către conducerile tehnico-administrative a măsurilor de protecţie şi tehnica securităţii muncii, să intensifice educarea salariaţilor în spiritul res­pectării stricte a normelor de pro­tecţie şi igiena muncii. Succesele înregistrate în anul trecut, redate sintetic în Comunicat, succese la temelia cărora se află munca plină de entuziasm şi abne­gaţie a poporului care, încrezător în viitorul luminos pe care şi-l făureşte, urmează cu fermitate po­litica partidului şi guvernului, re­prezintă un puternic factor mobili­zator în îndeplinirea marilor sar­cini ce stau în faţa tuturor oame­nilor muncii în acest ultim an al sesenatului. Stă în puterea fiecărui colectiv să sporească realizările obţinute pînă acum. îndeplinind cu prompti­tudine angajamentele luate în în­trecerea socialistă, vom putea în­­tîmpina alegerile de la 7 martie şi ziua de 1 Mai cu noi succese de seamă care să înalţe şi mai sus luminosul edificiu al socialismului. de foraj Petroliştii de la întreprinderea de fo­raj Craiova şi-au luat următoarele an­gajamente în întrecerea socialistă pe acest an : • să depăşească viteza de foraj cu 3 la sută faţă de sarcina planificată • să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan • să obţină eco­nomii peste plan la prețul de cost în valoare de 1 000 000 lei din care pînă la 1 mai 300 000 lei. ---------------------­ Şantierelor mai mult ciment Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Fabricii de ciment Fieni au­ parti­cipat cu viu interes la dezbaterea sarcinilor de plan pentru anul a­­cesta făcînd numeroase propuneri de valorificare a rezervelor interne, care să ducă la îmbunătăţirea cali­tăţii sortimentelor­, la realizarea şi depăşirea tuturor indicatorilor de plan. Colectivul fabricii s-a angajat să realizeze peste prevederile planului anual • 800 000 lei la producţia globa­lă • 900 000 Iei la producţia mar­fă ® 4 000 tone ciment ® 300 tone var ® 400 000 lei economii la pre­ţul de cost • 400 000 lei beneficii • să sporească cu 0,5 la sută pro­ductivitatea muncii • să sporească cu 50 la sută producţia de ciment din sortimentele de calitate supe­rioară (RIM şi special pentru son­de) faţă de realizările anului 1964 • să reducă consumul specific de combustibil cu 0,32 la sută , să reducă consumul de energie electri­că cu 0,6 la sută, DIN CARE PINA LA 1 MAI : • 350 000 lei la producţia globa­lă 9 400 000 lei la producţia marfă ® 1 700 tone ciment 9 150 000 lei eco­nomii la preţul de cost. M­O­N­D­A îmbunătăţirea continuă a parametrilor funcţionali, ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii utilajului petrolier constituie o preocupare per­manentă a colectivului uzinei „1 Mai" din Ploieşti. în acest scop uzina a fost înzestrată cu numeroase maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate. Iată una din noile maşini de rectificat, cu care a fost dotată secţia sape de foraj. Foto : AGERPRES Lucrările prezentate la Expoziţia cărţii sovietice au fost dăruite Bibliotecii Centrale de Stat a R. P. Român. La 1 februarie, V. S. Sîlkin, con­silier al Ambasadei Uniunii Sovie­tice la Bucureşti, a remis Biblio­tecii Centrale de Stat cărţile care au fost prezentate la Expoziţia cărţii sovietică, organizată în ţara noastră cu ocazia celei de a 47-a aniversări a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. Mulţumind în numele colaborato­rilor şi cititorilor bibliotecii, An­gela Popescu-Brediceni, director al Bibliotecii Centrale de Stat, a a­­rătat că fondul de cărţi dăruit contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă a valorilor spirituale ale celor două ţări, la dezvoltarea co­laborării culturale romînio-sovie­­tice. (Agerpres) Filmul romînesc peste hotare Agenda cinematografică inter­naţională consemnează în această lună mai multe festivaluri la care va participa şi cinematogra­fia rormînească. La invitaţia Comitetului de orga­nizare a Festivalului etnografic şi sociologic de la Florenţa, studioul „Al. Sabia“ va prezentă poemul cinematografic „Marile emoţii mici“, care înfăţişează momente dinntr-o serbare susţinută de co­pii ; filmul a fost distins cu „Po­rumbelul de argint“ la ultima e­­diţie a Festivalului de la Leipzig. Tot în vederea acestei competiţii au mai fost selecţionate scurt­­metrajele „Meşteşug milenar“ şi „C-aşa-i jocu-n Făgăraş“. Pe ecranul unei alte cunoscute manifestări internaţionale, Fes­tivalul filmului ştiinţific de la Bruxelles, vor rula documentare­le „Sub aripa vulturului“ — o pre­zentare a păsărilor rare, declarate monumente ale naturii şi ocrotite prin lege, care trăiesc în Delta Dunării, şi „Lumea din beznă“, consacrat vieţuitoarelor din peş­terile româneşti. La Festivalul internaţional de la Oberhausen vor putea fi vi­zionate în prerrtieră mondială „Concerto grosso“ — un film expe­rimental, care dezbate, pe fondul muzicii lui Haendel, raportul din­tre pasiune şi raţiune, şi „Surî­­sul“ — film închinat vieţii şi bucuriei de a trăi, precum şi alte creaţii, cum ar fi „Temă cu va­­riaţiuni“ şi „Arta monumentală“. Cinematografia romînească va fi, de asemenea, prezentă la Festi­valul filmului comic de la Viena şi la Festivalul internaţional al filmului sportiv de la Cortină d'Ampezzo. (Agerpres) Cu bloc-notesul la sport... Duminică 31 ianuarie. Zi bogată în manifestări sportive în Capitală. Ne­lipsiţii iubitori ai sportului, în număr mare, au fost satisfăcuţi de unele partide şi decepţionaţi de altele. Dar s-o pornim la drum... IN PULOVER SAU IN... SLIP Gigel, Lucică, Lenuţa ţi mulţi ca ei — copii pînă la 11-12 ani — care des­cifrează din tainele patinajului artis­tic şi bat­­la porţile afirmării (să nu uităm că Elena Moiş ataca titlul de campioană republicană la aceeaşi pîr­­stă) şi-au dat din nou întîlnire pe lu­ciul gheţii patinoarului artificial de lingă impunătoarele blocuri ce stră­juiesc lacul Floreasca. Privindu-i, pă­rinţii, fraţii sau bunicii mai schimbă cîte o vorbă, apreciază evoluţiile Vii­torilor patinatori. Să nu-i tulburăm şi să ne deplasăm la cîteva sute de metri. Intilnim alţi copii, dar, spre deosebire de cei de la patinoar cărora nu le lip­seşte puloverul, aceştia sunt doar în... slip. Cu multă ambiţie poartă mingea pe apă, caută să o trimită în poarta plutitoare. După întrecerea echipelor de copii („Steaua“, „Dinamo“, „Ra­pid“ şi S.S.E.­­) a urmat jocul de campionat dintre „Steaua“ şi „Ştiin­ţă". Scorul 17—1 pentru „Steaua“ este concludent. „Ştiinţa", în afară de pre­zenţă, nu prea s-a văzut ca joc. Ur­mătorul meci, cel dintre „Dinamo“ şi „Rapid“, a fost mai echilibrat. Au în­vins dinamoviştii cu 7—2. NIVELUL TEHNIC, BATA-L VINA! E frumos la polo. Nimic de zis. Dar pînă la bazin se auzeau vocile celor care, în sala Floreasca, urmăreau evo­luţia sportivilor la alte discipline. Su­nau ca o invitaţie la cele două meciuri de volei şi unul de baschet care ur­mau să se desfăşoare în amintita sală. Nivelul tehnic, atît la meciul de volei feminin dintre echipele „Combinatul Poligrafic Bucureşti" şi „Progresul", cît şi cel de baschet masculin dintre „Rapid“ şi „Dinamo“ Oradea (meci deosebit de important pentru califica­rea în turneul final) a fost însă slab. De la voleibalistele de la „Progresul", tare deficitare din punct de vedere al pregătirii, nu ne aşteptam la mare lu­cru. Dar aveam pretenţie de la „Com­binatul Poligrafic Bucureşti", echipă care, în partidele anterioare, arătase o frumoasă perspectivă. Cîteva cuvinte despre baschetbillişti. „Rapid" a luat de la început conducerea şi a cîştigat partida, favorizat fiind de Slaba com­portare a dinamoviştilor, care au ju­cat în „darul lelii". Cu asemenea ten­dinţe nu vom marca un reviriment în jocul de baschet! Cuplajul a fost sal­vat, într-o oarecare măsură, de volei­baliştii de la „Prog­resul" şi cei de la „Constructorul" Brăila care au făcut o partidă spectaculoasă. Dar cu o floare... SEMNIFICAȚIA UNUI GEST Pe Gheorghe Costeă, tehnician la telefoane, îl cunosc mai de mult. L-am întâlnit pe „Podul Grant". Era tare grăbit. — încotro ? Că doar nu stai pe aici! — La meci! După vreo sută de minute . — Ce părere ai despre partidă ? — Mde ! Şi a dat din mină. Semnificaţia ges­tului era evidentă. Nu-i plăcuse me­ciul. Avea dreptate. Rezultatul tutil­­nirii dintre „Rapid" şi echipa de cate­gorie B, „Metalul“ Bucureşti nu inte­resa. Echipele trebuiau să arate insă stadiul pregătirii lor. Jucătorii de la „Rapid," mai au mult de lucru. Prea multe greşeli de plasament, înghesu­ială, execuţii tehnice defectuoase. An­trenorul principal, Valentin Stănescu, postat lingă poarta echipei „Metalul", era nemulţumit. Asta este bine. Cu cît se va munci mai mult la antrena­mente, cu atît randamentul echipei va fi mai mare. CARUSEL PE PATINE Ultimul popas în drumul nostru l-am făcut la patinoarul artificial „23 Au­gust" unde s-a desfăşurat întîlnirea internaţională amicală de hochei pe gheaţă dintre campioana ţării noastre, „Steaua", şi selecţionata oraşului So­fia. „Tăind" gheaţa, conducîhd cu în­­demînare pucul, hocheiştii au oferit în prima repriză un spectacol frumos. Tehnica avansată a bucureştenilor a permis acestora să-şi dovedească su­perioritatea înscriind de trei ori. Sco­rul va lua proporţii ? Iată o întrebare la care militarii n-au dat răspunsul cuvenit. Cu toate că au avut în perma­nenţă iniţiativa, au ratat multe ocazii favorabile. Doar în repriza a treia au mai fructificat o dată. Scor final 4—0. N. ALEXANDRU DAN PLUTAŞU Niculescu, portarul echipei „Metalul" a fost pe fază Foto : N. ALEXANDRU PRONOEXPRES Premiile concursului Pronoexpres nr. 4 din 27 I 1965 Categoria 1: 1 variantă a 70 127 lei; Categoria a Il-a : 7 variante a 10 852 lei ; Categoria alll-a : 68 va­riante a 1 203 lei ; Categoria a IV-a : 327 variante a 321 lei; Categoria V-a : 1 229 variante a 85 lei; Cate­goria Vl-a : 4 968 variante a 29 lei. SALA PALATULUI R.P.R. AL 8-LEA MAGNIFIC (Spectacol prezentat de Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“) — sâmbătă 6, dumini­că 7. TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R.P.R. (bd. 6 Martie nr. 70, tel. 16.48.20) AIDA — marţi 2, ora 19 ; GISELLE — miercuri 3, ora 19,30 ; LUCIA DI LAMMERMOOR — joi 4, ora 19,30 ; BOEMA — vineri 5, ora 19,30 ; CA­VALLERIA RUSTICANA şi PAIAŢE — sîmbătă 6, ora 19,30 ; MADAME BUTTERFLY — duminică 7, ora 11 ; ROMEO ŞI JULIETA — duminică 7, ora 19,30 TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ (Splaiul Independenţei nr. 1, tel. 14.80.11) PRINŢESA CIRCULUI — marţi 2, vineri 5, ora 19,30 ; VĂDUVA VESE­LA — miercuri 3, ora 19,30 ; SUFLET DE ARTIST — joi 4, ora 19,30, dumi­nică 7, ora 10,30 ; TIRGUL DE FETE — sîmbătă 6, ora 19,30 ; LYSISTRATA — duminică 7, ora 19,30. TEATRUL NATIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Comedia, calea Victoriei nr. 42, tel. 14.71.71) ÎNȘIR-TE MĂRGĂRITE — joi 4, ora 19,30, sîmbătă 6, ora 15, duminică 7, ora 10 ; EMINESCU — miercuri 3, ora 19,30, duminică 7, ora 15,30 ; CUZA VODĂ — duminică 7, ora 19,30 ; MA­RIA STUART — marţi 2, ora 19,30 ; REGELE LEAR — vineri 5, ora 19,30; DOMNIŞOARA NASTASIA — sîmbă­tă 6, ora 19,30. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Studio, Piaţa Amzei tel. 15.15.53) O FEMEIE CU BANI — marţi 2, ora 19,30, sîmbătă 6, ora 15,30, duminică 7, ora 10 ; PATIMA DE SUB ULMI — miercuri 3, vineri 5, ora 10,30 ; MA­ŞINA DE SCRIS — duminică 7, ora 15,30 ; SA NU TE JOCI CU DRAGOS­TEA — joi 4, sîmbătă 6, ora 19,30 ; MOARTEA UNUI ARTIST — dumini­că 7, ora 19,30; „LUCIA STURDZA BULANDRA“ (bd. Schitu Magureanu nr. 1, tel. 14.60.60) OPERA DE TREI PARALE - marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 19 30, du­minică 7, ora 10­­­CLIPE DE VIATA — joi 4, ora 19,30, duminică 7, ora 15 şi ora 19,30 ; SFÎNTA IOANA — sim­­bătă 8, ora 19,30. TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 76 A, tel. 12.74.50) FII CUMINTE, CRISTOFOR ! — marţi 2, joi 4, vineri 5, ora 19,30, du­minică 7, ora 15 şi ora 19,30 . DRAGĂ MINCINOSULE — miercuri 3, sîm­bătă 6, ora 19,30. TEATRUL DE COMEDIE (str. Măndineşti nr. 2 tel. 16.64.60) RINOCERII — marti 2, joi 4, vineri 5, ora 20 ; SEFUL SECTORULUI SU­FLETE — miercuri 3, ora 20­­, SOM­NOROASA AVENTURA — sîmbătă 6, ora 20 , CASA INIMILOR SFARI­MATE — duminică 7, ora 20, TEATRUL „C. A. NOTTARA“ (sala Magheru tel. 15.93.02) ACT VENETIAN — luni 1, ora 19,30 ; LUNA DEZMOŞTENIŢILOR — marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 19,30, duminică 7, ora 10 ; HIPNOZA — joi 4, sâmbătă 6, ora 19,30, duminică 7, ora 15,30 ; OEDIP — duminică 7, ora 19,30. TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (sala Studio, tel. 15.93.02) ZIZI SI... FORMULA EI DE VIATA — marţi 2, duminică 7, ora 20 ; SCAN­DALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DL. KETTLE ȘI D-NA MOON — miercuri 3, ora 20 ; SONET PENTRU O PĂ­PUȘĂ — joi 4, vineri 5, sîmbătă 6 ora 20, duminică 7, ora 16 ; CASA CU DOUA INTRĂRI — duminică 7, ora 10.30. TEATRUL MIC (str. C. Miile nr. 16, tel 14.70 81) VULPILE — marti 2, vineri 5, ora 19,30, duminică 7, ora 10,30 ; DOI PE UN BALANSOAR — miercuri 3, joi 4, sîmbătă 6, ora 19,30 ; ANDREA — duminică 7, ora 15,30 ; ORICÎT AR PĂREA DE CIUDAT — duminică 7, ora 19,30 TEATRUL „ION CREANGĂ" (str Eremia Grigorescu nr. 24, tel. 12.85.56) UN VIS VESEL (premieră — marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 9,30, dumi­nică 7, ora 16 ; SOLDATUL FANFA­RON — joi 4, ora 9,30, duminică 7, ora 10,30 ; HARAP ALB - sîmbătă 6, ora 9,30. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. (sos. Giulesti nr. 16, tel. 18.01.85) BĂIAT BUN DAR... CU LIPSURI — miercuri 3, ora 19,30 ; PADUREA ÎMPIETRITĂ — joi 4, ora 19,30; MUSCATA DIN FEREASTRA - sîm­bătă 6, ora 19,30, duminică 7, ora 10,30 ; NINGE LA ECUATOR - du­minică 7, ora 19,30. TEATRUL REGIONAL BUCUREŞTI (şos. Ştefan cel Mare nr. 34, tel. 12.94.23) SERA MELODIILOR — miercuri 3, ora 20 ; POVESTE DE IARNĂ — vi­neri 5, ora 20 ; ŞCOALA NEVESTE­LOR — joi 4, sîmbătă 6, duminică 7, ora 20. TEATRUL EVREIESC DE STAT (str. Iuliu Barasch nr. 15, tel. 21.36.71) CÎNTĂREȚUL TRISTEȚII SALE — miercuri 3, vineri 5, duminică 7, ora 20 ; FINITA LA COMMEDIA — joi 4, ora 20 ; FRANK AL V-LEA — sîm­bătă 6, ora 20 ; MATINEU LITERAR — duminică 7, ora 11. TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ“ (str. Academiei nr. 18 tel. 15.87.37) EU ŞI MATERIA MOARTĂ (spec­tacol pentru adulţi) — marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, ora 20.30 ; OCHEŞEL ŞI BALAIOARA — miercuri 3, joi 4, ora 16 ; NAZBITI­­­T,E LUI ŢĂNDĂRICĂ — marţi 2, ora 16 ; BĂIATUL ŞI VlNTUL — vineri 5, sîmbătă 6, ora 16 . PUNGUŢA CU DOI BANI — duminică 7, ora 11. TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ“ (sala din calea Victoriei nr. 50) ELEFĂNŢELUL CURIOS — marți 2, miercuri 3, joi 4, ora 16, duminică 7, ora 11 . DRUMUL PIPERULUI (premieră) — vineri 5, sîmbătă 6, ora 9, duminică 7, ora 15. TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala din cal. Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18) CARNAVAL LA TANASE — marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, ora 20. ANSAMBLUL ARTISTIC AL C.A. S. (str. Lipscani nr. 59, tel. 13.13 60) TINEREŢE - marţi 2 sîmbătă 6, duminică 7, ora 20 . O CARTE DES­PRE FRUMUSEŢE — joi 4, vineri 5, ora 20 ; AŞA SE JOACĂ PE LA NOI — miercuri 3, ora 20. CIRCUL DE STAT (Aleea Circului nr. 1, tel. 14 01.20) CIRCUS BUCUREŞTI - marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, sîmbătă 6, ora 20, duminică 7, ora 16 şi ora 20. TEATRUL T­EATRE 2 — 7 februarie Pag 3 a Călătorie pe drumul aluminei (Urmare din pag. 1) de imaginea strivitoare prin dimensi­uni şi complexitate a secţiei, convins de contrariu. Sunt necesare numeroase treceri prin recipiente, numeroase în­toarceri ale soluţiei pentru această a­­parent sim­­plă sfărîmare a unor bul­gări. Petru Barna explică totul cu de­zinvoltura unui perfect cunoscător. Maistrul, specializat în florafia de la Băla Borşa, a lucrat la montaj, aPC­ a rămas la Uzină. Cunoaşte fiecare şurub, fiecare rotiţă. Pe unele le-a aşezat ia trifica­tul. Acum­, ascultînd mersul agregatelor, pe faţa-i prelungă înfloreşte un zîmbet de satisfacţie. Totul merge bine. Măcinarea „illová", curte o numeşte, termofiul părîndu-i-se mai plastic decît „umed", decurge normă!. De sus, din cabina podului rulant, Solomie Ana urmăreşte atentă miş­carea din hală, gata să răspundă oricărui semnal. Orfană, de copil, pînă mai ieri femeie de serviciu, a urcat sus, macaragiu, în cabina tran­sparentă. E in această urcare un sim­bol. Unul din mulţii oameni pe care uzina i-a urcat pe o nouă treaptă a demnităţii, la un nou orizont. De la măcinare, pulpa crudă este trimisă la secţia de leşiere. Secţia, care cuprinde zeci de auto­­clave ciclopice, de preîncălzitoare, separatoare, pompe cu membra­nă, filtre, mii de metri de con­ducte, este ea însăşi o uzină. Aici, bauxita, parcurgind în 2 ore şi jumătate un drum de kilometri, ajunge treptat la 220 grade, temperatură care, cu ajutorul unei presiuni de 33 de atmosfere, o obligă să reacţioneze cu hidratul de sodiu, trecind in ceea ce se cheamă iluminat solubil. A­­cesta, cu ajutorul unei baterii de în­­groşătoare şi filtre, este separat de impurităţile purtate pînă aici de mi­nereu. O reţea fină de nervuri leagă mastodonţii utilajelor, centralizîn­­du-se în cabina A.M.C. — aparate de măsură şi control — asemănătoa­re cu punctul de comandă al unei mari centrale electrice. Pe tablouri, zeci de cadrane, semnalizatoare, be­crdlete, butoane, înregistrează, com­pară, măsoară, comandă, complexul proces tehnologic. Oameni sunt puţini. La bateriile de autoclave şi preîncălzitoare, de pildă, lucrează numai doi. Pe unul din ei îl cheamă Vasile Sere, operator chi­mist. „Împărăţia mea — spune zîm­­bind — se întinde pe trei nivele. To­tul este automatizat...". Explicaţiile continuă, aceeaşi competentă cunoaş­tere a procesului tehnologic. Vasile uită insă să pomenească de felul cum au fost dobindite aceste cunoş­tinţe, de serile şi nopţile cînd, aple­cat deasupra cărţilor, a notiţelor de la cursurile de specializare, căuta să pătrundă mai adine miezul transfor­mărilor bauxitei. Uită să pomenească de examenele, cînd cunoştinţele cîşti­­gate de fostul operator chimist de la „Sinteza" i-au dat satisfacţia unor răspunsuri ex­celente. Uită să pome­nească de reuşita la examenul de acum, al producţiei. Părăsind filtrele, soluţia de alumi­­nat, purificată de restul tuturor altor săruri, face un salt printr-o aeriană şi zveltă pasarelă, trecind in seefia de descompunere. E seefia cu regla­jul cel mai fin, ficatul uzinei, dacă ar fi s-o comparăm cu un organism. Aici, prin răcire treptată pe un inter­val numai de 5 grade, trecind suc­cesiv prin cele 9 decompozoare, din soluţie se separă în cristale fine oxi­dul de aluminiu. Aceeaşi mină ne­văzută a automatelor de măsură şi control dirijează noua metamorfoză Aceleaşi instalaţii sub aspectul im­presionantei dimensionări. Un singur cilindru de compozor are o capacitate de peste 1 000 m.c. şi o înălţime de peste 33 metri! Urmînd drumul său complicat, oxi­dul de aluminiu va mai suferi o ul­timă prefacere, mai bine zis finisare Filtrarea din sulafid de sodă şi apoi calcinarea în enormul cuptor rotativ. Acesta este drumul bauxită l­a lu­mină, o primă etapă spre obţinerea metalului alb. Complex stăpinit de tehnica cea mai modernă. Construc­torii au plecat, au rămas oamenii a­­juscule pe cerul înalt al Oradiei, de această tehnică avansată. Entuzias­mul lor a îmbrăcat haina nobilă a angajamentelor pentru atingerea cu urt pas mai devreme a parametrilor proiectaţi. Angajamente parcă în­scrise cu majuscule pe cerul înalt al Oradei, de pana zveltă a coşurilor centralei termice. OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM­­ a­nunţă AGENŢIILE ŞI FILIALELE O.N.T. CARPATI AU ■ PUS IN VINZARE LOCURI PENTRU LUNILE FE- ‘ BRUARIE ŞI MARTIE IN STAŢIUNILE BALNEO- • CLIMATERICE DIN TARĂ : 1­­ . — pentru odihnă, în serii de 3—12 zile; ; — pentru tratament, în serii de 14, 18 şi 20 zile ’ Se acordă: ; — 50% reducere la transportul C.F.R. şi I.R.T.A.; ; — cazare gratuită şi 50% reducere la masă pentru­­ copii pînă la 7 ani;­­■ — 50% reducere la cazare pentru copii între 7—14 ■ ani; ; — tarife reduse de sezon în staţiuni. ] Informaţii şi înscrieri la agenţiile şi filialele O.N.T.­­ din întreaga ţară.

Next