Munca, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5361-5384)
1965-02-02 / nr. 5361
Nr. 5361 Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 1965 Alte colective îşi iau entuziaste angajamente in întrecerea socialistă Oţel şi laminate peste plan viteze sporite Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina „Oţelul Roşu“, dezbătînd sarcinile de plan pe acest an, au pus un accent deosebit pe descoperirea de noi rezerve interne în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Colectivul uzinei şi-a luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe 1965 :. SA ITEA PESTE PLAN: • • 3 000 000 lei la producţia globală ; • 4 500 000 Iei la producţia g marfă ; • 3 000 tone oţel; • 1 000 tone platine ; • 300 tone tablă lamignată ; • 300 tone profile uşoare ; • 150 tone bandă de oţel laminată la grece ; • să sporească cu 0,5 procente productivitatea muncii ; • 300 000 g lei economii la preţul de cost; • 300 000 lei beneficii, DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI: • * 1000 000 lei la producţia globală ; • 1 500 000 lei la producţia g marfă ; • 1 000 tone oţel; • 400 tone platine ; • 100 tone tablă lami-8 nată; 9 109 tone profile uşoare ; 9 50 tone bandă de oţel laminată la 8 rece ; • 100 000 lei economii la preţul de cost; • 100 000 lei beneficii; • să îmbunătăţească calitatea platinelor pentru tablă decapată şi butelii; 8 în acest scop se vor elimina imprimările de pe suprafaţa laminatelor, pro-I venite de la cilindri ; • să reducă cu 2 la sută declasatele la tablă faţă de fi indicele admis; să reducă cu 5 la sută procentul de rebut la oţelul fi calmat, faţă de cifra admisă. Din materii prime şi auxiliare economisite Colectivul fabricii de încălţăminte „Crişul“ din Oradea s-a angajat să depăşească planul anual cu • 1 eoo 000 lei la producţia globală • 700 000 lei la producţia marfă • 300 000 lei economii la preţul de cost. SÅ REALIZEZE PESTE PLAN DIN MATERII PRIME ŞI AUXILIARE ECONOMISITE : • 15 000 perechi încălţăminte pentru femei • 1 000 mp piei feţe • 2,5 tone talpă • să realizeze o depăşire de 0,2 la sută a planului de calitate la talpă şi la piei pentru feţe • să îmbunătăţească permanent calitatea produselor astfel încît să nu existe nici o reclamaţie atît din partea beneficiarilor interni cit şi a celor externi. DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI: ® 330 000 lei la producţia globală ® 270 000 lei la producţia marfă. DIN MATERII PRIME ŞI AUXILIARE ECONOMISITE SA REALIZEZE: ® 4 500 perechi încălţăminte pentru femei * 330 mp piei feţei 0,8 tone talpă • 80 000 lei economii la preţul de cost, întreprinderile respective au adoptat măsuri tehnico-organizatorice eficiente, care vor asigura îndeplinirea exemplară a planului şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă --------— •*»------- Minereuri cu concentraţii sporite (Urmare din pag. 1) tras şi prelucrat 800 tone concentrat piritos, în echivalent 40 la sută sulf 25 tone cupru în concentrat cupros 9 250 000 lei economii la preţul de cost 9 250 000 Iei beneficii, DIN CARE PÎNĂ LA 1 MAI : • 1 500 tone minereu extras şi prelucrat • 210 000 lei la producţia globală • 196 000 lei la producţia marfă • 66 000 lei economii la preţul de cost • 60 000 lei beneficii. Bilanţ îndemn spre noi succese (Urmare din pag. 1) cereale păioase şi alte numeroase maşini agricole. Şi cum poporul nostru nu clădeşte fabrici şi uzine noi de dragul de a popula teritoriul ţării cu citadele industriale şi nu sporeşte producţia pentru a constitui prilejuri de comparaţii în statisticile internaţionale, ci pentru a da viaţă programului iniţiat de Partidul Muncitoresc Român privind sporirea potenţialului economic al patriei, creşterea venitului naţional, conştient că pe această bază îşi ridică sistematic nivelul de trai material şi cultural. După calcule preliminare, venitul naţional a sporit în 1964 cu circa 10 la sută faţă de anul anterior. Consecvenţa cu care sunt înfăptuite măsurile luate în vederea creşterii nivelului de trai reflectă în mod grăitor faptul că întreaga politică a partidului are ca scop fundamental asigurarea unei vieţi tot mai plină de bucurii pentru întregul popor, clădirea unui viitor fericit atît copiilor noştri, cît şi generaţiilor viitoare. Potrivit Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Române din iunie 1964, pînă la sfîrşitul anului trecut majorarea salariilor s-a aplicat la numeroase categorii de salariaţi, urmînd ca în acest an să beneficieze de prevederile hotărîrii şi lucrătorii din celelalte ramuri ale economiei naţionale. Sporirea în 1964, faţă de 1963, cu 10 la sută a cumpărăturilor de mărfuri alimentare şi cu 6 la sută a celor nealimentare, darea în folosinţă, în anul trecut, a 51 500 apartamente, sumele mari alocate de la bugetul statului pentru dezvoltarea învăţămîntului şi culturii, pentru ocrotirea sănătăţii şi finanţarea unor altor acţiuni social-culturale întruchipează grija cu care partidul şi guvernul nostru asigură ridicarea neîncetată a bunăstării poporului. Realizările înfăţişate în Comunicat ne sporesc mîndria legitimă faţă de succesele dobîndite în desăvîrşirea construcţiei socialiste, ne îndeamnă să muncim cu şi mai mult avînt pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an, pentru creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. In faţa colectivelor de întreprinderi partidul a pus sarcini deosebit de importante pentru avîntul neîntrerupt al economiei noastre : îmbunătăţirea calităţii produselor, asigurarea punerii în funcţiune la termen a noilor obiective industriale şi realizarea în timp scurt a parametrilor proiectaţi, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export. La înfăptuirea acestora sindicatele sunt chemate să-şi aducă întreaga lor contribuţie. Mobilizarea tot mai activă a maselor la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor însufleţitoare luate în întrecerea socialistă pe întregul an şi în cinstea zilei de 1 Mai trebuie să stea în centrul activităţii sindicatelor. Sub conducerea organizaţiilor de partid, ele au datoria să folosească întreaga lor capacitate, iniţiativă şi energie pentru a sprijini îndeaproape munca creatoare a participanţilor la întrecere. In acest scop sindicatele trebuie să dezvolte acţiunile consacrate extinderii experienţei fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, generalizării metodelor şi procedeelor tehnice avansate, a iniţiativelor şi inovaţiilor cu mare eficienţă tehnico-economică. Concomitent, sindicatele să urmărească aplicarea riguroasă de către conducerile tehnico-administrative a măsurilor de protecţie şi tehnica securităţii muncii, să intensifice educarea salariaţilor în spiritul respectării stricte a normelor de protecţie şi igiena muncii. Succesele înregistrate în anul trecut, redate sintetic în Comunicat, succese la temelia cărora se află munca plină de entuziasm şi abnegaţie a poporului care, încrezător în viitorul luminos pe care şi-l făureşte, urmează cu fermitate politica partidului şi guvernului, reprezintă un puternic factor mobilizator în îndeplinirea marilor sarcini ce stau în faţa tuturor oamenilor muncii în acest ultim an al sesenatului. Stă în puterea fiecărui colectiv să sporească realizările obţinute pînă acum. îndeplinind cu promptitudine angajamentele luate în întrecerea socialistă, vom putea întîmpina alegerile de la 7 martie şi ziua de 1 Mai cu noi succese de seamă care să înalţe şi mai sus luminosul edificiu al socialismului. de foraj Petroliştii de la întreprinderea de foraj Craiova şi-au luat următoarele angajamente în întrecerea socialistă pe acest an : • să depăşească viteza de foraj cu 3 la sută faţă de sarcina planificată • să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan • să obţină economii peste plan la prețul de cost în valoare de 1 000 000 lei din care pînă la 1 mai 300 000 lei. --------------------- Şantierelor mai mult ciment Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Fabricii de ciment Fieni au participat cu viu interes la dezbaterea sarcinilor de plan pentru anul acesta făcînd numeroase propuneri de valorificare a rezervelor interne, care să ducă la îmbunătăţirea calităţii sortimentelor, la realizarea şi depăşirea tuturor indicatorilor de plan. Colectivul fabricii s-a angajat să realizeze peste prevederile planului anual • 800 000 lei la producţia globală • 900 000 Iei la producţia marfă ® 4 000 tone ciment ® 300 tone var ® 400 000 lei economii la preţul de cost • 400 000 lei beneficii • să sporească cu 0,5 la sută productivitatea muncii • să sporească cu 50 la sută producţia de ciment din sortimentele de calitate superioară (RIM şi special pentru sonde) faţă de realizările anului 1964 • să reducă consumul specific de combustibil cu 0,32 la sută , să reducă consumul de energie electrică cu 0,6 la sută, DIN CARE PINA LA 1 MAI : • 350 000 lei la producţia globală 9 400 000 lei la producţia marfă ® 1 700 tone ciment 9 150 000 lei economii la preţul de cost. MONDA îmbunătăţirea continuă a parametrilor funcţionali, ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii utilajului petrolier constituie o preocupare permanentă a colectivului uzinei „1 Mai" din Ploieşti. în acest scop uzina a fost înzestrată cu numeroase maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate. Iată una din noile maşini de rectificat, cu care a fost dotată secţia sape de foraj. Foto : AGERPRES Lucrările prezentate la Expoziţia cărţii sovietice au fost dăruite Bibliotecii Centrale de Stat a R. P. Român. La 1 februarie, V. S. Sîlkin, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti, a remis Bibliotecii Centrale de Stat cărţile care au fost prezentate la Expoziţia cărţii sovietică, organizată în ţara noastră cu ocazia celei de a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Mulţumind în numele colaboratorilor şi cititorilor bibliotecii, Angela Popescu-Brediceni, director al Bibliotecii Centrale de Stat, a arătat că fondul de cărţi dăruit contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă a valorilor spirituale ale celor două ţări, la dezvoltarea colaborării culturale romînio-sovietice. (Agerpres) Filmul romînesc peste hotare Agenda cinematografică internaţională consemnează în această lună mai multe festivaluri la care va participa şi cinematografia rormînească. La invitaţia Comitetului de organizare a Festivalului etnografic şi sociologic de la Florenţa, studioul „Al. Sabia“ va prezentă poemul cinematografic „Marile emoţii mici“, care înfăţişează momente dinntr-o serbare susţinută de copii ; filmul a fost distins cu „Porumbelul de argint“ la ultima ediţie a Festivalului de la Leipzig. Tot în vederea acestei competiţii au mai fost selecţionate scurtmetrajele „Meşteşug milenar“ şi „C-aşa-i jocu-n Făgăraş“. Pe ecranul unei alte cunoscute manifestări internaţionale, Festivalul filmului ştiinţific de la Bruxelles, vor rula documentarele „Sub aripa vulturului“ — o prezentare a păsărilor rare, declarate monumente ale naturii şi ocrotite prin lege, care trăiesc în Delta Dunării, şi „Lumea din beznă“, consacrat vieţuitoarelor din peşterile româneşti. La Festivalul internaţional de la Oberhausen vor putea fi vizionate în prerrtieră mondială „Concerto grosso“ — un film experimental, care dezbate, pe fondul muzicii lui Haendel, raportul dintre pasiune şi raţiune, şi „Surîsul“ — film închinat vieţii şi bucuriei de a trăi, precum şi alte creaţii, cum ar fi „Temă cu variaţiuni“ şi „Arta monumentală“. Cinematografia romînească va fi, de asemenea, prezentă la Festivalul filmului comic de la Viena şi la Festivalul internaţional al filmului sportiv de la Cortină d'Ampezzo. (Agerpres) Cu bloc-notesul la sport... Duminică 31 ianuarie. Zi bogată în manifestări sportive în Capitală. Nelipsiţii iubitori ai sportului, în număr mare, au fost satisfăcuţi de unele partide şi decepţionaţi de altele. Dar s-o pornim la drum... IN PULOVER SAU IN... SLIP Gigel, Lucică, Lenuţa ţi mulţi ca ei — copii pînă la 11-12 ani — care descifrează din tainele patinajului artistic şi batla porţile afirmării (să nu uităm că Elena Moiş ataca titlul de campioană republicană la aceeaşi pîrstă) şi-au dat din nou întîlnire pe luciul gheţii patinoarului artificial de lingă impunătoarele blocuri ce străjuiesc lacul Floreasca. Privindu-i, părinţii, fraţii sau bunicii mai schimbă cîte o vorbă, apreciază evoluţiile Viitorilor patinatori. Să nu-i tulburăm şi să ne deplasăm la cîteva sute de metri. Intilnim alţi copii, dar, spre deosebire de cei de la patinoar cărora nu le lipseşte puloverul, aceştia sunt doar în... slip. Cu multă ambiţie poartă mingea pe apă, caută să o trimită în poarta plutitoare. După întrecerea echipelor de copii („Steaua“, „Dinamo“, „Rapid“ şi S.S.E.) a urmat jocul de campionat dintre „Steaua“ şi „Ştiinţă". Scorul 17—1 pentru „Steaua“ este concludent. „Ştiinţa", în afară de prezenţă, nu prea s-a văzut ca joc. Următorul meci, cel dintre „Dinamo“ şi „Rapid“, a fost mai echilibrat. Au învins dinamoviştii cu 7—2. NIVELUL TEHNIC, BATA-L VINA! E frumos la polo. Nimic de zis. Dar pînă la bazin se auzeau vocile celor care, în sala Floreasca, urmăreau evoluţia sportivilor la alte discipline. Sunau ca o invitaţie la cele două meciuri de volei şi unul de baschet care urmau să se desfăşoare în amintita sală. Nivelul tehnic, atît la meciul de volei feminin dintre echipele „Combinatul Poligrafic Bucureşti" şi „Progresul", cît şi cel de baschet masculin dintre „Rapid“ şi „Dinamo“ Oradea (meci deosebit de important pentru calificarea în turneul final) a fost însă slab. De la voleibalistele de la „Progresul", tare deficitare din punct de vedere al pregătirii, nu ne aşteptam la mare lucru. Dar aveam pretenţie de la „Combinatul Poligrafic Bucureşti", echipă care, în partidele anterioare, arătase o frumoasă perspectivă. Cîteva cuvinte despre baschetbillişti. „Rapid" a luat de la început conducerea şi a cîştigat partida, favorizat fiind de Slaba comportare a dinamoviştilor, care au jucat în „darul lelii". Cu asemenea tendinţe nu vom marca un reviriment în jocul de baschet! Cuplajul a fost salvat, într-o oarecare măsură, de voleibaliştii de la „Progresul" şi cei de la „Constructorul" Brăila care au făcut o partidă spectaculoasă. Dar cu o floare... SEMNIFICAȚIA UNUI GEST Pe Gheorghe Costeă, tehnician la telefoane, îl cunosc mai de mult. L-am întâlnit pe „Podul Grant". Era tare grăbit. — încotro ? Că doar nu stai pe aici! — La meci! După vreo sută de minute . — Ce părere ai despre partidă ? — Mde ! Şi a dat din mină. Semnificaţia gestului era evidentă. Nu-i plăcuse meciul. Avea dreptate. Rezultatul tutilnirii dintre „Rapid" şi echipa de categorie B, „Metalul“ Bucureşti nu interesa. Echipele trebuiau să arate insă stadiul pregătirii lor. Jucătorii de la „Rapid," mai au mult de lucru. Prea multe greşeli de plasament, înghesuială, execuţii tehnice defectuoase. Antrenorul principal, Valentin Stănescu, postat lingă poarta echipei „Metalul", era nemulţumit. Asta este bine. Cu cît se va munci mai mult la antrenamente, cu atît randamentul echipei va fi mai mare. CARUSEL PE PATINE Ultimul popas în drumul nostru l-am făcut la patinoarul artificial „23 August" unde s-a desfăşurat întîlnirea internaţională amicală de hochei pe gheaţă dintre campioana ţării noastre, „Steaua", şi selecţionata oraşului Sofia. „Tăind" gheaţa, conducîhd cu îndemînare pucul, hocheiştii au oferit în prima repriză un spectacol frumos. Tehnica avansată a bucureştenilor a permis acestora să-şi dovedească superioritatea înscriind de trei ori. Scorul va lua proporţii ? Iată o întrebare la care militarii n-au dat răspunsul cuvenit. Cu toate că au avut în permanenţă iniţiativa, au ratat multe ocazii favorabile. Doar în repriza a treia au mai fructificat o dată. Scor final 4—0. N. ALEXANDRU DAN PLUTAŞU Niculescu, portarul echipei „Metalul" a fost pe fază Foto : N. ALEXANDRU PRONOEXPRES Premiile concursului Pronoexpres nr. 4 din 27 I 1965 Categoria 1: 1 variantă a 70 127 lei; Categoria a Il-a : 7 variante a 10 852 lei ; Categoria alll-a : 68 variante a 1 203 lei ; Categoria a IV-a : 327 variante a 321 lei; Categoria V-a : 1 229 variante a 85 lei; Categoria Vl-a : 4 968 variante a 29 lei. SALA PALATULUI R.P.R. AL 8-LEA MAGNIFIC (Spectacol prezentat de Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“) — sâmbătă 6, duminică 7. TEATRUL DE OPERA SI BALET AL R.P.R. (bd. 6 Martie nr. 70, tel. 16.48.20) AIDA — marţi 2, ora 19 ; GISELLE — miercuri 3, ora 19,30 ; LUCIA DI LAMMERMOOR — joi 4, ora 19,30 ; BOEMA — vineri 5, ora 19,30 ; CAVALLERIA RUSTICANA şi PAIAŢE — sîmbătă 6, ora 19,30 ; MADAME BUTTERFLY — duminică 7, ora 11 ; ROMEO ŞI JULIETA — duminică 7, ora 19,30 TEATRUL DE STAT DE OPERETĂ (Splaiul Independenţei nr. 1, tel. 14.80.11) PRINŢESA CIRCULUI — marţi 2, vineri 5, ora 19,30 ; VĂDUVA VESELA — miercuri 3, ora 19,30 ; SUFLET DE ARTIST — joi 4, ora 19,30, duminică 7, ora 10,30 ; TIRGUL DE FETE — sîmbătă 6, ora 19,30 ; LYSISTRATA — duminică 7, ora 19,30. TEATRUL NATIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Comedia, calea Victoriei nr. 42, tel. 14.71.71) ÎNȘIR-TE MĂRGĂRITE — joi 4, ora 19,30, sîmbătă 6, ora 15, duminică 7, ora 10 ; EMINESCU — miercuri 3, ora 19,30, duminică 7, ora 15,30 ; CUZA VODĂ — duminică 7, ora 19,30 ; MARIA STUART — marţi 2, ora 19,30 ; REGELE LEAR — vineri 5, ora 19,30; DOMNIŞOARA NASTASIA — sîmbătă 6, ora 19,30. TEATRUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE“ (sala Studio, Piaţa Amzei tel. 15.15.53) O FEMEIE CU BANI — marţi 2, ora 19,30, sîmbătă 6, ora 15,30, duminică 7, ora 10 ; PATIMA DE SUB ULMI — miercuri 3, vineri 5, ora 10,30 ; MAŞINA DE SCRIS — duminică 7, ora 15,30 ; SA NU TE JOCI CU DRAGOSTEA — joi 4, sîmbătă 6, ora 19,30 ; MOARTEA UNUI ARTIST — duminică 7, ora 19,30; „LUCIA STURDZA BULANDRA“ (bd. Schitu Magureanu nr. 1, tel. 14.60.60) OPERA DE TREI PARALE - marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 19 30, duminică 7, ora 10CLIPE DE VIATA — joi 4, ora 19,30, duminică 7, ora 15 şi ora 19,30 ; SFÎNTA IOANA — simbătă 8, ora 19,30. TEATRUL „LUCIA STURDZA BULANDRA" (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 76 A, tel. 12.74.50) FII CUMINTE, CRISTOFOR ! — marţi 2, joi 4, vineri 5, ora 19,30, duminică 7, ora 15 şi ora 19,30 . DRAGĂ MINCINOSULE — miercuri 3, sîmbătă 6, ora 19,30. TEATRUL DE COMEDIE (str. Măndineşti nr. 2 tel. 16.64.60) RINOCERII — marti 2, joi 4, vineri 5, ora 20 ; SEFUL SECTORULUI SUFLETE — miercuri 3, ora 20, SOMNOROASA AVENTURA — sîmbătă 6, ora 20 , CASA INIMILOR SFARIMATE — duminică 7, ora 20, TEATRUL „C. A. NOTTARA“ (sala Magheru tel. 15.93.02) ACT VENETIAN — luni 1, ora 19,30 ; LUNA DEZMOŞTENIŢILOR — marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 19,30, duminică 7, ora 10 ; HIPNOZA — joi 4, sâmbătă 6, ora 19,30, duminică 7, ora 15,30 ; OEDIP — duminică 7, ora 19,30. TEATRUL „C. I. NOTTARA“ (sala Studio, tel. 15.93.02) ZIZI SI... FORMULA EI DE VIATA — marţi 2, duminică 7, ora 20 ; SCANDALOASA LEGĂTURĂ DINTRE DL. KETTLE ȘI D-NA MOON — miercuri 3, ora 20 ; SONET PENTRU O PĂPUȘĂ — joi 4, vineri 5, sîmbătă 6 ora 20, duminică 7, ora 16 ; CASA CU DOUA INTRĂRI — duminică 7, ora 10.30. TEATRUL MIC (str. C. Miile nr. 16, tel 14.70 81) VULPILE — marti 2, vineri 5, ora 19,30, duminică 7, ora 10,30 ; DOI PE UN BALANSOAR — miercuri 3, joi 4, sîmbătă 6, ora 19,30 ; ANDREA — duminică 7, ora 15,30 ; ORICÎT AR PĂREA DE CIUDAT — duminică 7, ora 19,30 TEATRUL „ION CREANGĂ" (str Eremia Grigorescu nr. 24, tel. 12.85.56) UN VIS VESEL (premieră — marţi 2, miercuri 3, vineri 5, ora 9,30, duminică 7, ora 16 ; SOLDATUL FANFARON — joi 4, ora 9,30, duminică 7, ora 10,30 ; HARAP ALB - sîmbătă 6, ora 9,30. TEATRUL MUNCITORESC C.F.R. (sos. Giulesti nr. 16, tel. 18.01.85) BĂIAT BUN DAR... CU LIPSURI — miercuri 3, ora 19,30 ; PADUREA ÎMPIETRITĂ — joi 4, ora 19,30; MUSCATA DIN FEREASTRA - sîmbătă 6, ora 19,30, duminică 7, ora 10,30 ; NINGE LA ECUATOR - duminică 7, ora 19,30. TEATRUL REGIONAL BUCUREŞTI (şos. Ştefan cel Mare nr. 34, tel. 12.94.23) SERA MELODIILOR — miercuri 3, ora 20 ; POVESTE DE IARNĂ — vineri 5, ora 20 ; ŞCOALA NEVESTELOR — joi 4, sîmbătă 6, duminică 7, ora 20. TEATRUL EVREIESC DE STAT (str. Iuliu Barasch nr. 15, tel. 21.36.71) CÎNTĂREȚUL TRISTEȚII SALE — miercuri 3, vineri 5, duminică 7, ora 20 ; FINITA LA COMMEDIA — joi 4, ora 20 ; FRANK AL V-LEA — sîmbătă 6, ora 20 ; MATINEU LITERAR — duminică 7, ora 11. TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ“ (str. Academiei nr. 18 tel. 15.87.37) EU ŞI MATERIA MOARTĂ (spectacol pentru adulţi) — marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, ora 20.30 ; OCHEŞEL ŞI BALAIOARA — miercuri 3, joi 4, ora 16 ; NAZBITIT,E LUI ŢĂNDĂRICĂ — marţi 2, ora 16 ; BĂIATUL ŞI VlNTUL — vineri 5, sîmbătă 6, ora 16 . PUNGUŢA CU DOI BANI — duminică 7, ora 11. TEATRUL „ŢĂNDĂRICĂ“ (sala din calea Victoriei nr. 50) ELEFĂNŢELUL CURIOS — marți 2, miercuri 3, joi 4, ora 16, duminică 7, ora 11 . DRUMUL PIPERULUI (premieră) — vineri 5, sîmbătă 6, ora 9, duminică 7, ora 15. TEATRUL SATIRIC MUZICAL „C. TANASE“ (sala din cal. Victoriei nr. 174, tel. 15.04.18) CARNAVAL LA TANASE — marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, ora 20. ANSAMBLUL ARTISTIC AL C.A. S. (str. Lipscani nr. 59, tel. 13.13 60) TINEREŢE - marţi 2 sîmbătă 6, duminică 7, ora 20 . O CARTE DESPRE FRUMUSEŢE — joi 4, vineri 5, ora 20 ; AŞA SE JOACĂ PE LA NOI — miercuri 3, ora 20. CIRCUL DE STAT (Aleea Circului nr. 1, tel. 14 01.20) CIRCUS BUCUREŞTI - marţi 2, miercuri 3, joi 4, vineri 5, sîmbătă 6, ora 20, duminică 7, ora 16 şi ora 20. TEATRUL TEATRE 2 — 7 februarie Pag 3 a Călătorie pe drumul aluminei (Urmare din pag. 1) de imaginea strivitoare prin dimensiuni şi complexitate a secţiei, convins de contrariu. Sunt necesare numeroase treceri prin recipiente, numeroase întoarceri ale soluţiei pentru această aparent simplă sfărîmare a unor bulgări. Petru Barna explică totul cu dezinvoltura unui perfect cunoscător. Maistrul, specializat în florafia de la Băla Borşa, a lucrat la montaj, aPC a rămas la Uzină. Cunoaşte fiecare şurub, fiecare rotiţă. Pe unele le-a aşezat ia trificatul. Acum, ascultînd mersul agregatelor, pe faţa-i prelungă înfloreşte un zîmbet de satisfacţie. Totul merge bine. Măcinarea „illová", curte o numeşte, termofiul părîndu-i-se mai plastic decît „umed", decurge normă!. De sus, din cabina podului rulant, Solomie Ana urmăreşte atentă mişcarea din hală, gata să răspundă oricărui semnal. Orfană, de copil, pînă mai ieri femeie de serviciu, a urcat sus, macaragiu, în cabina transparentă. E in această urcare un simbol. Unul din mulţii oameni pe care uzina i-a urcat pe o nouă treaptă a demnităţii, la un nou orizont. De la măcinare, pulpa crudă este trimisă la secţia de leşiere. Secţia, care cuprinde zeci de autoclave ciclopice, de preîncălzitoare, separatoare, pompe cu membrană, filtre, mii de metri de conducte, este ea însăşi o uzină. Aici, bauxita, parcurgind în 2 ore şi jumătate un drum de kilometri, ajunge treptat la 220 grade, temperatură care, cu ajutorul unei presiuni de 33 de atmosfere, o obligă să reacţioneze cu hidratul de sodiu, trecind in ceea ce se cheamă iluminat solubil. Acesta, cu ajutorul unei baterii de îngroşătoare şi filtre, este separat de impurităţile purtate pînă aici de minereu. O reţea fină de nervuri leagă mastodonţii utilajelor, centralizîndu-se în cabina A.M.C. — aparate de măsură şi control — asemănătoare cu punctul de comandă al unei mari centrale electrice. Pe tablouri, zeci de cadrane, semnalizatoare, becrdlete, butoane, înregistrează, compară, măsoară, comandă, complexul proces tehnologic. Oameni sunt puţini. La bateriile de autoclave şi preîncălzitoare, de pildă, lucrează numai doi. Pe unul din ei îl cheamă Vasile Sere, operator chimist. „Împărăţia mea — spune zîmbind — se întinde pe trei nivele. Totul este automatizat...". Explicaţiile continuă, aceeaşi competentă cunoaştere a procesului tehnologic. Vasile uită insă să pomenească de felul cum au fost dobindite aceste cunoştinţe, de serile şi nopţile cînd, aplecat deasupra cărţilor, a notiţelor de la cursurile de specializare, căuta să pătrundă mai adine miezul transformărilor bauxitei. Uită să pomenească de examenele, cînd cunoştinţele cîştigate de fostul operator chimist de la „Sinteza" i-au dat satisfacţia unor răspunsuri excelente. Uită să pomenească de reuşita la examenul de acum, al producţiei. Părăsind filtrele, soluţia de aluminat, purificată de restul tuturor altor săruri, face un salt printr-o aeriană şi zveltă pasarelă, trecind in seefia de descompunere. E seefia cu reglajul cel mai fin, ficatul uzinei, dacă ar fi s-o comparăm cu un organism. Aici, prin răcire treptată pe un interval numai de 5 grade, trecind succesiv prin cele 9 decompozoare, din soluţie se separă în cristale fine oxidul de aluminiu. Aceeaşi mină nevăzută a automatelor de măsură şi control dirijează noua metamorfoză Aceleaşi instalaţii sub aspectul impresionantei dimensionări. Un singur cilindru de compozor are o capacitate de peste 1 000 m.c. şi o înălţime de peste 33 metri! Urmînd drumul său complicat, oxidul de aluminiu va mai suferi o ultimă prefacere, mai bine zis finisare Filtrarea din sulafid de sodă şi apoi calcinarea în enormul cuptor rotativ. Acesta este drumul bauxită la lumină, o primă etapă spre obţinerea metalului alb. Complex stăpinit de tehnica cea mai modernă. Constructorii au plecat, au rămas oamenii ajuscule pe cerul înalt al Oradiei, de această tehnică avansată. Entuziasmul lor a îmbrăcat haina nobilă a angajamentelor pentru atingerea cu urt pas mai devreme a parametrilor proiectaţi. Angajamente parcă înscrise cu majuscule pe cerul înalt al Oradei, de pana zveltă a coşurilor centralei termice. OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM anunţă AGENŢIILE ŞI FILIALELE O.N.T. CARPATI AU ■ PUS IN VINZARE LOCURI PENTRU LUNILE FE- ‘ BRUARIE ŞI MARTIE IN STAŢIUNILE BALNEO- • CLIMATERICE DIN TARĂ : 1 . — pentru odihnă, în serii de 3—12 zile; ; — pentru tratament, în serii de 14, 18 şi 20 zile ’ Se acordă: ; — 50% reducere la transportul C.F.R. şi I.R.T.A.; ; — cazare gratuită şi 50% reducere la masă pentru copii pînă la 7 ani;■ — 50% reducere la cazare pentru copii între 7—14 ■ ani; ; — tarife reduse de sezon în staţiuni. ] Informaţii şi înscrieri la agenţiile şi filialele O.N.T. din întreaga ţară.