Munca, martie 1965 (Anul 21, nr. 5385-5411)

1965-03-02 / nr. 5385

I­ I Aceşti micuţi, copii ai salariaţ­ţilor Direcţiei Regionale a Na­vigaţiei Civile din Constanţa, învaţă primele noţiuni de ba­let la clubul sindicatului în­­­­treprinderii Foto : S. EMIL Pag. 2-a Pre­ga­tiri c­u gri recolta viitoare Pînă la ieşirea în cîmp zilele sînt numărate. Atunci, mecanizatorii şi brigadierii vor începe din plin bă­tălia pentru realizarea viitoarei re­colte. Spunem aşa deoarece, în pre­zent, întregul nostru colectiv parti­cipă zi de zi la efectuarea pregăti­rilor necesare, care condiţionează realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe 1965. La ora actuală putem arăta că pregătirea şi repararea parcului de maşini şi utilaje agricole este, prac­tic, încheiată. Comisia pentru recep­­ţionarea lor şi-a dat avizul favora­bil, apreciind ca bună calitatea re­paraţiilor făcute tractoarelor şi ma­şinilor agricole. Dar, o dată cu în­­cheierea proceselor verbale de repa­raţii, nu s-a pus punct. Noi am luat măsuri de instruire temeinică a me­canizatorilor şi brigadierilor pentru cunoaşterea în amănunţime a carac­teristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor şi a regulilor agrotehnice care chezăşuiesc obţinerea unor producţii superioare. Instruirea teo­retică este urmată de demonstraţii practice şi schimburi de experien­ţă pentru generalizarea metodelor folosite de mecanizatorii şi briga­dierii fruntaşi în întrecerea socia­listă. Facem acest lucru deoarece experienţa ne-a arătat că obţine­rea unor recolte mai bogate depin­de într-o foarte mare măsură de calificarea oamenilor, de priceperea lor de a aplica diferenţiat agroteh­nica. Recoltele mari de grîu şi po­rumb, ca şi recoltele superioare de floarea-soarelui, alături de produc­­ţiile de carne şi lapte etc., prin li­vrarea cărora gospodăria a încheiat bilanţul cu un beneficiu de 700 000 lei, se datorează tocmai aplicării cu discernămînt a complexului de mă­suri agrotehnice. Ing. ILIE NEGOIŢĂ director la G.A.S. Studina, regiunea Oltenia Concomitent cu acţiunile amintite, atenţia colectivului nostru este în­dreptată spre buna îngrijire a pă­­ioaselor de toamnă. Cultura griului se prezintă, în momentul de faţă, foarte bine ; plantele sunt bine în­frăţite. Aceasta se datorează faptu­lui că s-a asigurat, prin arături de vară, grăpări şi discuiri, un pat ger­minativ de bună calitate. Sămînţa folosită a fost din soiurile care au dat cele mai bune rezultate la noi : „Bezostaia“ şi „Eroile“. In ce pri­veşte administrarea îngrăşămintelor chimice, operaţia s-a efectuat dife­renţiat. Au fost împrăştiate pînă la 100 kg îngrăşăminte azotoase pe fiecare hectar, în funcţie de fertili­tatea solului şi starea plantelor. Pentru a ne realiza angajamentul luat în întrecerea socialistă şi a­­nume de a obţine 70 tone grîu peste sarcina planificată, instruim acum mecanizatorii şi brigadierii să cer­ceteze cu atenţie starea grîului pe cele 700 hectare semănate, cu scopul de a ajuta ulterior plantele, de pe unele parcele, să se dezvolte normal şi a depista la timp orice atac de dăunători. Cu mare grijă se fac şi pregăti­rile pentru însămînţarea porumbu­lui. La cursurile agrozootehnice de masă, la care au fost încadraţi toţi muncitorii permanenţi din gospo­dăria noastră, s-a vorbit pe larg despre importanţa calităţii lucrări­lor agricole de primăvară. La aceste cursuri noi am urmărit să se gene­ralizeze experienţa înaintată, folo­sită de fruntaşii în întrecerea socia­listă, insistîndu-se mai ales asupra pregătirii patului germinativ şi asi­­gurării densităţii optime de plante la hectar. (în condiţiile noastre, pe baza experienţei acumulate, s-a con­statat că cea mai bună densitate pentru porumb este de 42 000 plante la ha., iar la floarea-soarelui de 32 000 plante la ha­. Cu sprijinul co­mitetului sindicatului s-au organi­zat, în acelaşi scop, schimburi de experienţă, în perspectivă, conducerea teh­­nico-administrativă are în vedere generalizarea unei metode bune şi anume aceea de a repartiza supra­feţele cultivate cu prăşitoare nu nu­mai pe brigăzi, ci şi pe mecaniza­tori. Ei vor face toate lucrările de la însămînţat şi pînă la recoltare. Pe această cale se stimulează şi mai mult răspunderea personală a mecanizatorilor pentru efectuarea unor lucrări de calitate şi în timpul optim. Lucrînd astfel, mecanizato­rii Stelian Stănescu şi Iancu Micu au obţinut, anul trecut, peste 8 000 kg porumb irigat la hectar. Cele 510 ha cu porumb pe care le avem de însămînţat în primăvară sunt în cultură irigată. Pentru ob­ţinerea unor recolte şi mai mari a­­jutăm mecanizatorii să-şi însuşeas­că bine tehnica fertilizării şi irigă­rii culturilor. Utilajul trebuincios, staţia de pompare şi aspersoarele sunt revizuite şi reparate, potrivit graficului stabilit. In perioada ur­mătoare avem în vedere îmbună­tăţirea sistemului de irigat. De ase­menea, împreună cu comitetul sin­dicatului vom organiza un schimb de experienţă privind irigarea ra­ţională a porumbului. Valorificînd experienţa acumula­­tă, colectivul nostru va livra în ul­timul an al sesenatului producţii marfă mai mari, la un preţ de cost sub cel planificat. SCRISOARE CĂTRE REDACŢIE O cerinţă îndreptăţită Nu aş putea spune că în oraşul nostru nu se găseşte încălţăminte de damă. Dimpotrivă. La magazinele de specialitate întîlneşti felurite mode­le : cu toc înăltuţ, cu toc de 7, de 9 cm (şi chiar mai înalt, de te înţepi în vîrful lor) cu vîrf rotund ori as­cuţit, cu vîrf „cioc de raţă“ etc. Cît despre culori ele prezintă o varietate foarte largă. Aşadar, să tot alegi. Şi totuşi nu găseşti întotdeauna ce cauţi. Pentru mine, de pildă, care sînt o femeie mai voinică, mi s-ar potrivi o pereche de pantofi un pic mai lărguţi şi cu tocul nu prea înalt. Or, astfel de pantofi n-am găsit deşi am luat la rînd toate magazinele din oraş. Linia modernă după cite îmi dau seama, înseamnă pantofi mult alungiţi şi cu tocuri înalte. Nu s-ar putea însă îmbina modernul cu co­modul ? Pentru că în fond asta se cere unei perechi de pantofi : să fie frumoşi, dar să fie şi comozi, să te simţi bine în ei, să-i porţi cu plă­cere. Dar nu toată lumea poate să poarte pantofi cu vîrf ascuţit sau „cioc de raţă“. Cred că ar fi bine ca fabricile de încălţăminte, creato­rii de modele, să ţină seama de a­­ceastă observaţie îndreptăţită a cum­părătoarelor, cu atît mai mult cu cit ea a fost deseori consemnată în con­dicile de sugestii din magazinele de încălţăminte. CIORT CECILIA salariată la Fabrica de ţigarete Tg. Jiu . N­oi gazete de uzină: „Flacăra“, „Siderurgistul“, „Energia“, „Chimistul“ şi „Cauciucul“ Familia gazetelor de uzină s-a mărit, recent, prin editarea unor noi publicaţii, organe comune de presă ale comitetelor de partid şi comite­telor sindicatelor din cîteva mari în­treprinderi. La Combinatul siderur­­gic-Hunedoara a început să apară gazeta „FLACĂRA“ , colectivul Combinatului siderurgic-Reşiţa îşi vede oglindite realizările în „SIDE­­RURGISTUL“,, cel de la Uzina con­structoare de maşini-Reşiţa în gazeta „ENERGIA“ ; pentru muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii de la Combina­tul chimic-Borzeşti s-a editat „CHI­MISTUL“, iar pentru cei de la Com­binatul de cauciuc sinte­­­tic-Oneşti — „MUBffiUL“ începutul apari­­■kucurc de bun­­ă ■ noilor gazete se străduiesc să contri­buie activ la mobilizarea muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile respective la înfăptui­rea cu succes a sarcinilor sporite ce le revin pe acest ultim an al planu­lui de şase ani din Directivele ce­lui de-al III-lea Congres al P.M.R. In primele numere ale gazetelor sunt publicate o seamă de articole, reportaje şi ştiri pe teme majore ale producţiei, ale grijii faţă de om şi ale activităţii cultural-educative. Un spaţiu important este acordat oglin­dirii experienţei acumulate de co­lectivele respective în munca desfă­şurată pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamen­telor luate pe acest an în întrecerea socialistă privind îmbunătăţirea ca­lităţii, creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost. Numeroase materiale înfăţişează activitatea multilaterală desfăşurată de organizaţiile de partid din secţii şi ateliere, experienţa dobîndită de acestea în diverse domenii de activitate, munca depusă de organele sindicale pentru a da en­tuziastei întreceri socialiste un ca­racter tot mai concret, viu şi dina­mic, pentru a-i spori eficienţa. Sunt înfăţişate, de asemenea, preocuparea susţinută pentru generalizarea me­todelor înaintate ale fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialis­tă, iniţiativele valoroase şi proce­deele tehnologice avansate. în coloanele gazetelor sunt ilustra­te, în acelaşi timp, diverse preocu­pări ale sindicatelor respective care, sub conducerea organizaţiilor de partid, sprijină conducerile tehnico­­administrative în îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, arătîndu-se în acest sens în mai multe articole activitatea desfăşura­tă în domeniul protecţiei muncii. In alte materiale se relatează despre activitatea cultural-educativă desfă­şurată în strînsă legătură cu cerin­ţele producţiei, pentru creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii şi lărgirea orizontului lor spiritual şi de cultură generală. în aceste zile, cînd ţara se pregă­teşte de alegeri, gazetele amintite au publicat diferite materiale în care se vorbeşte despre avîntul în muncă cu care colectivele respecti­ve întîmpină importantul eveniment de la 7 martie, popularizează pe candidaţii F.D.P. şi prezintă bogata activitate politică şi cultural-educa­tivă ce se desfăşoară în campania electorală, precum şi manifestările ce au loc la casele alegătorului, insta­late în cluburile şi casele de cultură ale sindicatelor. Muncind cu pasiune pentru mo­bilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderile respective la înfăptuirea exemplară a planului la toţi indicatorii în lu­mina sarcinilor puse de Plenara C.C. al P.M.R. din 31 noiembrie — 1 de­cembrie 1964, colectivele redacţio­nale ale noilor gazete vor face ca acestea să aibă o prezenţă tot mai activă şi eficientă în viaţa unităţilor economice în care apar, răspunzînd astfel cu cinste rolului pe care îl au, de propagandist, agitator și or­ganizator colectiv. TEODORA MUNTEANU din Teiuş, regiunea Cluj, întreabă în ce grupă de muncă se încadrează, în vederea pensionării, dactilogra­fele şi secretarele dactilografe. RĂSPUNS: Dactilografele se încadrează, în vederea pensionă­rii în grupa a IlI-a de muncă, iar secretarele dactilografe în grupa a IV-a, ŞTEFAN CALAU din Oneşti. Potrivit dispoziţiunilor legale angajaţii trimişi să execute lu­crări de montaje pe şantiere unde se acordă indemnizaţie de şantier beneficiază fie de această indem­nizaţie, fie de indemnizaţia de deplasare la lucrări de montaje. Ei nu pot beneficia de ambele drepturi concomitent ci urmează a alege pe cel mai avantajos. MIRCEA IOSIFESCU din Bucu­reşti întreabă dacă angajaţii cu o jumătate normă au dreptul la concediu de odihnă şi în caz că da, în ce condiţii se stabileşte el. RĂSPUNS : Angajaţii care în­deplinesc o muncă de o jumătate de normă au dreptul la concediu de odihnă integral, ca şi ceilalţi angajaţi cu o normă întreagă, conform dispoziţiilor generale ale legii, adică după un stagiu de muncă neîntreruptă de 11 luni. Indemnizaţia de concediu cuve­nită se va stabili pe baza cîşti­­gului mediu realizat. AMBRUŞ TRANDAFIR din co­muna Iaz, raionul Caransebeş, regiunea Banat. Timpul cît aţi urmat cursurile şcolii profesionale, pentru califi­care în meseria de laminorist pe care o practicaţi actualmente, se include potrivit dispoziţiunilor le­gale în vechimea de muncă care se ia în considerare la stabilirea dreptului la recompensa anuală pentru vechime. Ministerul de resort, căruia i-am sesizat cele relatate în scrisoarea dv., ne-a comunicat că a dat dispoziţii uni­tăţii în care lucraţi să revizuiască în acest sens modul cum s-a calculat recompensa anuală de vechime ce v-a fost acordată, pentru anul 1964, DUMITRU BALDOVIN şi ION ROŞIANU din Tg. Jiu, regiunea Oltenia. Potrivit dispoziţiunilor legale, muncitorii sanitari care lucrează permanent in echipe de dezinfec­­ţii au dreptul la un concediu su­plimentar de 6 zile lucrătoare anual pentru muncă prestată în condiţii vătămătoare. CONSTANTIN VINULESCU din Reşiţa, str. Beethoven nr. 43. In legătură cu problema ce vă interesează, am dat un răspuns la rubrica „Poşta redacţiei" publi­cată in ziarul nostru nr. 5364 din 5.1.1965. m­a­N­C­A Aspect din Iașul de azi Foto : ST. ALBESCU IN SCOPUL BUNEI FOLOSIRI A UTILAJULUI AGRICOL In cadrul pregătirilor pentru mun­cile agricole de primăvară, Serviciul regional S.M.T. Bucureşti a organi­zat, la staţiunea de maşini şi trac­toare Tărtăşeşti, un curs cu şefii de brigăzi de tractoare, care are ca scop pregătirea temeinică a acestora în scopul folosirii şi întreţinerii în cele mai bune condiţii a noilor uti­laje intrate în dotarea staţiunilor din regiune. Pe lingă lecţiile privind cunoaşterea semănătorilor 3 SPC-2, SPC.6 şi a tractoarelor „U-650“ şi „U-651“, s-a ţinut şi un ciclu de ex­puneri privind probleme de protec­ţia şi tehnica securităţii muncii. Lecţiile predate în cadrul instruc­tajului amintit au fost urmate de demonstraţii practice privind regla­rea utilajelor şi întreţinerea aces­tora, astfel ca ele să funcţioneze în cele mai bune condiţiuni şi cu un randament sporit. (Coresp. „Munca") Succese de prestigiu (Urmare din pag. 1) un pronunţat profil de tratament al maladiilor aparatului digestiv şi glandelor anexe (ficat, căi biliare, pancreas, splină etc). A fost mărit şi instalat într-un nou local, dispu­­nînd de o capacitate de 500 pa­­turi, spitalul de urgenţă din Bucu­reşti, iar în vechiul local a fost creată o unitate nouă menită să se ocupe în special de trata­mentul arsurilor, plastiile şi chi­rurgia reparatoare. Spitalul Panduri a fost dotat cu aparatură pentru e­­puraţie renală, pe lîngă el constru­­indu-se în 1964 o policlinică de ne­frologie înzestrată cu instalaţii la nivelul tehnicii mondiale actuale. Unităţi spitaliceşti moderne, cu servicii de chirurgie în care se exe­cută operaţii complicate, au fost construite — multe din ele în anii actualei legislaturi — şi în nume­roase alte localităţi şi centre munci­toreşti din ţară, printre care la O­­neşti, Suceava, Comăneşti, Constan­ţa etc. Aceste unităţi dispun de in­stalaţii pentru reanimare, aparatură pentru respiraţie artificială, pentru defibrilare cardiacă, explorări func­ţionale, respiratorii şi circulatorii etc. Din cele 141 845 de paturi exis­tente în spitale la sfîrşitul anului trecut, peste 20 000 sunt afectate chi­rurgiei. Amintesc că în 1948 existau în întreaga ţară mai puţin de 50 000 paturi de spital ! Asigurarea bazei materiale şi pre­gătirea unui mare număr de chi­rurgi au creat condiţiile pentru ridi­carea chirurgiei romîneşti — ştiin­ţă cu aplicaţii directe în viaţă — pe o treaptă superioară. Ca urmare a nivelului ei şi orientării moderne, chirurgia s-a profilat tot mai pro­nunţat pe domenii (traumatologia, chirurgia pulmonară, urologia etc.). Au apărut, totodată, specialităţi chi­rurgicale noi, cum ar fi neurologia, chirurgia plastică şi altele, în ţara noastră se efectuează anual peste 400 000 intervenţii chirurgicale, din­tre care multe pe organe vitale. Unul din organele considerate cîndva a fi inabordabile de către bisturia, inima, constituie azi obiec­tul chirurgiei cardiovasculare, ale cărei baze au fost puse în ţara noastră de acad. N. Hortolomei şi dezvoltate cu deosebit succes de acad. prof. Voinea Marinescu. în a­­cest domeniu se aplică cele mai noi cuceriri ale ştiinţei — precizarea diagnosticului prin investigaţii elec­­trofiziologice, introducerea de sonde în inimă, roentgen-cinematografia cordului, executarea operaţiei cu a­­jutorul cord-pulmonului, aşa-numita „inimă artificială“ etc. Datorită fo­losirii unor metode ca hipotermia (scăderea temperaturii corpului), hi­­perpresiunea de oxigen şi circulaţia extracorporală (scoaterea inimii din circuitul sîngelui şi preluarea de că­tre aparatul menţionat mai sus a funcţiilor de pompare a sîngelui în organism şi de aprovizionare a lui cu oxigen), chirurgii pot opera di­rect pe inima deschisă. Se cuvin menţionate în domeniul urologiei lucrările academicianului Th. Burghele de aplicare şi per­fecţionare a unor metode chirurgi­cale noi, printre care „rinichiul ar­tificial“. De asemenea, combaterea şi tratarea insuficienţei renale acu­te, complicaţie postoperatorie gravă care dădea pînă nu de mult un mare procent de mortalitate. In semn de recunoaştere şi apreciere în lumea medicală internaţională a valorii ac­tivităţii sale, acad. Th. Burghele a fost ales membru asociat al Acade­miei Franceze de Chirurgie, în cadrul clinicii de chirurgie a spitalului „Carol Davilla“, pe care o conduc, se efectuează cu succes, fo­losind metode moderne de diagnos­tic, explorare pre şi postoperatorie, intervenţii chirurgicale complexe în maladiile ficatului şi căilor biliare. Procedeele de explorare intraopera­­torii, radiomanometrie electronică, catangiografie, precum şi expe­rienţa noastră în hepactemii sunt larg oglindite în publicaţiile inter­naţionale de specialitate. Deosebit de valoroasă şi prezentînd interes pe plan internaţional este activitatea chirurgilor români în domeniul ope­raţiilor esofagului, chirurgiei pulmo­nare, hemoragiilor digestive etc. A­­ceastă activitate a constituit obiec­tul a numeroase simpozioane, con­ferinţe şi congrese în R. P. Romî­­nă. Cel de-al XI-lea Congres naţio­nal de chirurgie, care a avut loc în anul trecut, s-a bucurat de un deo­sebit succes, la el participînd şi 70 de personalităţi din diferite ţări. Numeroşi chirurgi romîni au fost invitaţi să-şi prezinte lucrările în cadrul unor reuniuni ştiinţifice de specialitate de peste hotare. Prestigiul chirurgiei romîneşti a crescut impresionant în ultimele două decenii, fapt ce constituie un prilej de legitimă mîndrie. Cu toţii suntem­ pătrunşi de faptul că aceasta se datoreşte partidului şi statului nostru care ne creează cele mai bune condiţii de cercetare ştiinţifi­că şi de activitate practică. Realiză­rile de pînă acum, puternica bază materială a unităţilor noastre spita­liceşti, calificarea înaltă dobîndită de corpul medical, deschid perspec­tive luminoase dezvoltării şi în vii­tor a chirurgiei romîneşti, avînd drept ţel apărarea vieţii şi sănătă­ţii omului. Zootehniciana Petra Merişanu, de la grădina zoologică din Capitală, în timpul unei „discuţii" prieteneşti cu doi pui de căprioară Foto : AGERPRES Acţiuni eficiente in sprijinul realizării planului de investiţii (Urmare din pag. 1) a consiliilor locale şi com­itetelor sindicatelor. * Iată cîteva­­exemple.1 Sudorii din brigada care a montat grupul de decompozare la Uzina de alumină au propus înt­r-o adunare a grupei sindicale sudarea tablelor la sol, în tronsoane, cu ajutorul a­­paratelor automate după care să aibă loc montarea lor pe verticală. Propunerea a fost însuşită de către conducerea şantierului, şi cu spriji­nul comitetului sindicatului a fost aplicată cu succes. Astfel, montarea celor 18 turle ale decompozoarelor s-a efectuat cu 30 zile mai devreme decit era planificat. De asemenea, fierar-betoniştii de la şantierul de construcţii de locuinţe din zona de vest a oraşului au propus înfiinţa­rea unei staţii centralizate de beton. Prin aplicarea acestei propuneri s-a ridicat gradul de mecanizare a lu­crărilor, s-a grăbit ritmul de exe­cuţie. Nu se poate vorbi despre sprijinul pe care îl acordăm realizării lucră­rilor de investiţii fără a aminti de preocuparea pentru continuă ridica­re a calificării muncitorilor con­structori. La indicaţia Consiliului regional al sindicatelor, Consiliul local al sindicatelor Oradea ajută mai îndeaproape conducerile şantie­relor la desfăşurarea în bune con­diţii a cursurilor de ridicare a ca­lificării. Cu ajutorul comisiilor in­ginerilor şi tehnicienilor, C.L.S. şi comitetul sindicatului îmbogăţesc permanent tematica cursurilor, ur­măresc felul cum sunt predate lec­ţiile, dacă sunt strîns legate de pro­blemele producţiei. Tot în sprijinul ridicării nivelului de pregătire pro­fesională al constructorilor s-au or­ganizat cicluri de conferinţe tehni­ce, unde au fost invitaţi să vorbeas­că alături de maiştri, şefii de echipă şi muncitorii fruntaşi în întrecerea socialistă, profesori şi conferenţiari universitari. Birourile executive ale Consiliu­lui regional al sindicatelor şi consi­liile locale ale sindicatelor nu au scăpat din vedere nici grija pen­tru asigurarea unor condiţii cît mai bune de viaţă pentru muncitorii care lucrează în construcţii. Cu spri­jinul comitetelor sindicatelor con­ducerile tehnico-administrative iau continuu măsuri de protecţia muncii pe şantiere şi reuşesc să asigure acestora dormitoare bine dotate şi încălzite, cantine, o asistenţă medi­cală corespunzătoare. Fireşte, toate acestea ne dau ga­ranţii sigure că oamenii muncii de pe şantierele de construcţii-montaje ale regiunii noastre vor adăuga bilanţului realizărilor de pînă acum altele şi mai însemnate, îndepli­nind exemplar planul de investiţii şi angajamentele luate în întrecerea socialistă. CINEMATOGRAFE REGINA CвNTECELOR, rulează la Patria (bd. Magheru nr. 12—14, telefon 11.86.25) orele 8,15 ; 10,45 ; 13,20 ; 10 ; 18,45 ; 21,30). București (bd. 6 Martie nr. 6, telefon 15.61.54), orele 9 ; 11,30 ; 14; 16,30; 19; 21,30. Modern (P-ţa G. Coş­­buc nr. 1, telefon 23.71.01), orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30. D-ALE CARNAVA­LULUI, rulează la Carpaţi (bd. Maghe­ru nr. 29, tel. 13.92.72), orele 10; 12; 14; 16. UN ENORIAŞ CIUDAT, rulează la Victoria (bd. 6 Martie nr. 7, tel. 10.28.79), orele 10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30. înfrăţirea Intre popoare (bd. Bucu­reştii Noi, telefon 17.31.64) orele 10,30 ; 15,30 ; 17,45 ; 20. duminica 11,30. MOF­TURI 1900, rulează la Republica, orele 9,30 ; 11,45 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. Capi­tol (bd. 6 Martie, nr. 16, telefon 16.29.17) orele 9 ; 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 , 21,15. Ex­celsior (bd. 1 Mai 174, telefon 18.10.88), orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. NEVASTA NR. 13, rulează la Feroviar (Cal. Griviţei nr. 80, telefon 16.22.73), orele 9,30 ; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30, Melo­dia (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Li­­zeanu, telefon 12.06.88), orele 9,30; 12; 15,15; 18, 21, Flamura (şos. Giurgiului 155, tel. 23.07.40), orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20. PATRU FETE INTR-O CURTE, rulează la Luceafărul (bd. 1848, nr. 6, telefon 15.87.67), orele 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Festival (bd. 6 Martie 14, telefon 15.63.84) orele 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21. SĂRUTUL, rulează la Tomis (Cal. Văcă­rești 21, telefon 21.49.46), orele 10; 12; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Moşilor (Cal. Mo­şilor nr. 221, telefon 12.52.93) orele 15,15 17,45 ; 20,15. VIAȚA UȘOARA, rulează la Central (bd. 6 Martie nr. 2, telefon 14,12.24), orele 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 ; 18,45 ; 21. Cosmos (șos. Pantelimon nr. 89 telefon 25.19.15), orele 16; 18,20. CRONI­CA CUBANA, rulează la Lumina (bd. 6 Martie nr. 12, telefon 16.23.35), orele 9,30; 12,15 ; 15 ; 17,45 ; 20,30. VESELIE LA ACAPULCO, rulează la Union (str. 13 Decembrie 5­7, telefon 13.49.04), orele 13,45; 16; 18,15; 20,30. TITANIC VALS, rulează la Doina (str. Doamnei nr. 9, te­lefon 16.35.38), orele 11,30 ; 13,45 ; 16, 18,15; 20,30, Pacea (bd. Libertăţii 70—72, tele­fon 16.29.02), orele 15,45 ; 18 ; 20,15, Lira (cal. 13 Septembrie 196, telefon 15.66.66), orele 15,30 ; 18 ; 20,30. O STEA CADE DIN CER — cinemascop rulează la Giuleşti (cal. Giuleşti nr. 58, tel. 17.55.46), orele 10; 12,30; 15; 17,30; 20,30), Arta (cal. Călăraşi 153, tel. 21.31.86), orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45; Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57, tel. 17.05.47), orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. O POVESTE NEIN­VENT­ATA, rulează la Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2, tel. 16,25,39), orele 16, 18,15; 20,30. AH, EVA! rulează la Dacia (cal. Griviţei 137, tel. 16,26.10), orele 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. CU MIINILE PE ORAŞ, rulează la Buzeşti (str. Buzeşti 9—11, tel. 15,62,79), orele 15,30; 18; 20,30. DRUM PERICU­LOS — cinemascop rulează la Crîngaşi (şos. Crîngaşi nr. 42, tel. 17.38,81), orele 16; 18,15; 20,30. MICUL PESCAR — ci­nemascop rulează la Gri­viţa (cal. Sri­vi­ţei Pod. Basarab tel. 17.08,58), orele 9,45; 12, 14; 16,15; 18,30; 20,45. CEI TREI MUŞ­CHETARI — cinemascop (ambele serii) rulează la Unirea (bd. 1 Mai 143, tel. 17.10.21), orele 11. 16; 19,30. CEI MAI MARE SPECTACOL, rulează la Flacăra (cal. Dudeşti 22, tel. 21.35.40), orele 10; 14,30; 17,30; 20,30. VREMEA PAGINILOR, rulează la Vitan (cal. Dudeşti 97, tel. 21,39,82), orele 15, 17; 19, 21. Cotroceni (şos. Cotroceni nr. 9, tel. 13,62,56), orele 16; 18,15; 20,30. TOVĂRĂŞII, rulează la Mioriţa (cal. Moşilor nr. 127, tel. 14,27.14), orele: 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45. Floreasca 14,15; 17,30; 20,30. LA PATRU PAŞI DE INFINIT, rulează la Munca (şos. Mihai Bravu 221, tel. 21.50.97), orele 15,30; 17,45; 20. CARTOUCHE, rulează la Popular (şos. Mătăsari 31, tel. 25.15.17), orele 10,30; 16; 18,30; 21. CINE-I CRIMI­NALUL ? rulează la Aurora (bd. Dimi­trov 118, tel. 25.04.66), orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,30; 20,45. UN NOU GHIL­­GAMES, rulează la Viitorul (str. M. Emi­­nescu nr. 127, tel. 11.48.03), orele 15,30; 18; 20,30. DIAVOLUL DESERTULUI, rulează la Colentina (sos. Colentina nr. 84, tel. 25.07.09), orele 16; 18,15; 20,30. CINTIND IN PLOAIE, rulează la Volga (sos. I. Pintilie nr. 61, tel. 11.91.26), orele 9,45; 12, 14,15, 16,30; 18,45; 21. PAULA CAPTIVA, rulează la Rahova (cal. Ra­­hovei nr. 118, tel. 23.91.00), orele 16, 18,15, 20,30. SOȚIE PENTRU UN AUSTRA­LIAN — cinemascop rulează la Drumul Sării (str. Drumul Sării nr. 30, tel. 14.10.37), orele 15. 17,30; 20. ŞAPTE ANI DE CĂSNICIE — cinemascop rulează la Ferentari (cal. Ferentari nr. 86, tel. 23.17.50), orele 15. 17,30; 20. Miniaturi in tehnică — Ochii oraşului meu — Şcoala de la Meri — Peste dealuri şi coline — Sport nr. 1/1955 rulează la Timpuri Noi (bd. 6 Martie nr. 10, tel. 15.61.10), orele 10. 15; continuare, 17. 19. 21. Nr. 5385 TELEVIZIUNE MARŢI 2 MARTIE 18,30 Universitatea tehnică la tele­viziune . Cumen Fenol. 19,00 Jurna­lul televiziunii. 19,10 Pentru copil : Povestiri din Rubovna (II) Bagheta magică. 19,30 Șah. 19,45 Strada Patu­­rel nr 15. 20.00 Teatru in studio : Examene, examene. Comedie de Si­­mion Macovei. 21:30 Filmul „De la o melodie la alta“. In încheiere . Bu­letin de știri. Buletin meteorologie.

Next