Munca, martie 1965 (Anul 21, nr. 5385-5411)
1965-03-30 / nr. 5410
Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Erija deosebită faţă de propunerile întreprinderea pentru prelucrarea maselor plastice din Iaşi a păşit în noul an cu rezultate bune în înfăptuirea sarcinilor de plan. Deosebit de important este faptul că în lunile ianuarie şi februarie, paralel cu depăşirea prevederilor la producţia globală şi marfă, cu 3,48 la sută şi respectiv 1,27 la sută, colectivul nostru a reuşit să înregistreze însemnate depăşiri la unele sortimente de bază cum ar fi : granule izolaţie primară şi secundară , ţevi P.V.C. tip uşor şi greu etc. şi să sporească productivitatea muncii cu aproape 8 la sută. Comitetul sindicatului a iniţiat în acest scop numeroase acţiuni menite să contribuie totodată la creşterea în continuare a eficacităţii întrecerii socialiste organizată pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. El a sprijinit conducerea întreprinderii în asigurarea unei aprovizionări tehnico-materiale corespunzătoare, îmbunătăţirea calităţii produselor, ridicarea calificării profesionale a oamenilor şi îndeplinirea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute. In această privinţă un rol deosebit îl au adunările lunare ale grupelor sindicale, puternic mijloc de manifestare a iniţiativei creatoare a colectivului, izvor nesecat de sugestii şi propuneri valoroase pentru tot mai buna organizare şi conducere a producţiei. La noi s-a încetăţenit obiceiul ca a doua zi după adunările lunare să discutăm, împreună cu organele tehnico-administrative, fiecare propunere, stabilind cine răspunde de realizarea ei, termenul la care va fi înfăptuită. In decurs de cel mult o săptămînă după ţinerea adunării, propunerile făcute sînt afişate la loc vizibil, înlesnind astfel urmărirea realizării lor. In luna ianuarie cu prilejul adunărilor de la secţiile I şi II au rezultat un număr de 37 propuneri. Muncitorul Ion Prisăcan, de pildă, a propus măsuri în vederea reglementării alimentării continue a maşinilor de granulare cu materiale, muncitorul Ion Tîră a cerut confecţionarea unei nişe la camera de dozare etc. De rezolvarea acestora s-a stabilit că răspund ing. Gh. Sava şi Gh. Amancei fixîndu-se datele de 15.III şi respectiv 1.III a.c. Cu ocazia adunărilor se fac şi o seamă de propuneri valoroase care nu pot fi înfăptuite la nivelul secţiilor. Acestea, cu prilejul discuţiilor sunt centralizate şi date conducerii întreprinderii care împreună cu comitetul sindicatului hotărăsc măsurile ce trebuie luate. Aşa bunăoară ing. E. Comăniţă, a propus să se urgenteze proiectarea matriţelor pentru butoaiele tip I şi II cit şi a buşoanelor cu opt cuiburi pentru canistre, în scopul asigurării unei desfăşurări ritmice a muncii în secţie, iar ing. Larisa Sava, în scopul încadrării în normele de consum a cerut instalarea a două cîntare pînă la 10 kg. Propunerile, cum era firesc, au fost înaintate conducerii întreprinderii, care a dat sarcină serviciului proiectări şi mecanicului şef să ia măsurile necesare pentru a soluţiona aceste cerinţe pînă la sfîrşitul primului trimestru din acest an. înfăptuite înainte de datele stabilite, s-a asigurat o producţie sporită la butoaie şi prin respectarea consumurilor normate, o mai bună calitate a produselor. Există cazuri însă, cînd pentru traducerea în fapt a unei sugestii este necesar, înainte de a se lua o hotărîre de către conducerea întreprinderii, un studiu preliminar. Aşa a fost cazul şi cu propunerea lăcătuşului Nichita Bura de la secţia corpuri suflate, privitor la reducerea deşeurilor de fabricaţie la sortimentul canistie. Studierea acestei probleme a fost încredinţată comisiei inginerilor şi tehnicienilor. Pe baza concluziilor trase s-a trecut la perfecţionarea procesului tehnologic de fabricaţie a canistrelor. De un real folos a fost în această direcţie dispozitivul de reducere a deşeurilor propus de lăcătuşul Nichita Bura, în proiectarea şi înfăptuirea căruia el a fost îndeaproape ajutat de comisia inginerilor şi tehnicienilor. Avantajele economice sunt importante. La fiecare canistră se reduc deşeurile cu 200 grame ceea ce înseamnă o economie anuală de 4 000 kg. material, echivalentul a peste 2 000 canistre. Pe calea inovaţiilor au fost realizate şi alte propuneri importante. Dintre acestea se remarcă : „Diapozitiv pentru decuparea probelor la laboratorul tehnologic“ — autor ing. Florea Ivan (înainte se decupau manual) ; „Dispozitiv pentru vulcanizat“ — autor maistru Alecu Arhip și multe altele. In prezent noi am organizat un concurs de inovaţii pe tema : „Detectori de metale pentru toate utilajele întreprinderii“. Prin acest concurs urmărim soluţionarea unei probleme ce ne frămîntă de mai multă vreme. Este vorba de preîntîmpinarea ajungerii unor metale în materialele prelucrate de maşini, situaţie care provoacă serioase defecţiuni tehnice. Pornindu-se de la propunerile oamenilor s-au înfăptuit numeroase îmbunătăţiri pe linie de protecţia muncii. Astfel, la maşina de la suflat butoaie, ing. Ion Dan printr-un dispozitiv propus şi realizat de el a înlăturat zgomotul ce deranja oamenii care o deserveau. O altă realizare este trecerea la un sistem automat de dozare a amestecului de plastifiant pentru plastimat, dotarea atelierului de dozare cu aspiratoare de praf etc. îmbunătăţiri s-au adus şi în ce priveşte instruirea lunară a oamenilor asupra N.T.S. şi protecţia muncii în cadrul căreia se pune accent pe măsurile de prevenire a accidentelor şi de protejare a sănătăţii oamenilor. Aceste îmbunătăţiri au fost posibile şi datorită faptului că atît membrii comitetului sindicatului cît şi conducerea întreprinderii participă cu regularitate la adunările grupelor sindicale. Ei urmăresc cum se realizează propunerile făcute de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Atunci cînd se observă întîrzieri în rezolvarea lor intervin imediat şi ajută la înlăturarea greutăţilor ivite pe parcurs, trag la răspundere pe acei care nu-şi duc la îndeplinire sarcinile pe care le primesc. Controlul şi ajutorul permanent şi sistematic au contribuit ca în lunile ianuarie şi februarie din cele peste 50 propuneri, mai bine de jumătate să fie înfăptuite, împreună cu conducerea tehnicoadministrativă, comitetul sindicatului va manifesta în continuare grijă şi atenţie faţă de propunerile oamenilor, stimulînd astfel interesul lor în această direcţie, în participarea tot mai efectivă la buna organizare şi desfăşurare a activităţii întreprinderii şi pe această bază la obţinerea de noi succese pe linia realizării sarcinilor de plan. ANDREI CONSTANTIN secretarul comitetului sindicatului, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice Iaşi Aprovizionată cu ultimele noutăţi apărute în edituri, librăria „Mihail Eminescu“ din Piteşti cunoaşte zilnic o mare afluenţă de cumpărători . Foto : P. COZIA ------------------------------------------ o-----------------------------------------. „Așa se joacă pe la noi“ Un reușit spectacol folcloric al Ansamblului artistic al C.C.S. — -----------------------------o o----------------------------------- Luni seara, a părăsit Capitala, plecînd în R.S.F. Iugoslavia o formaţie a Ansamblului artistic al Consiliului Central al Sindicatelor condusă de Vladimir Litvin, directorul ansamblului, care va întreprinde un turneu de trei săptămîni în ţara vecină şi prietenă, unde va prezenta spectacole în mai multe oraşe şi centre muncitoreşti. Formaţia compusă din 73 de artişti — dansatori, instrumentişti, un sextet vocal feminin, solişti vocali şi instrumentişti — va prezenta spectacolul folcloric „Aşa se joacă pe la noi“. Programul înmănunchează dansuri şi cîntece populare reprezentative din diferite regiuni ale ţării noastre. Frumuseţea, optimismul, bogăţia melodică şi extrema varietate a folclorului nostru transmis de generaţii prin veacuri, şlefuit şi filtrat prin sufletul poporului, culege din nou aplauze la scenă deschisă. Spectacolul „Aşa se joacă pe la noi“ răspunde intenţiei celor ce l-au pus în scenă, de a înfăţişa spectatorilor un buchet din cele mai frumoase cîntece şi dansuri din diferite regiuni ale ţării. Muzica ce însoţeşte întregul spectacol este bine alcătuită — dacă ţinem seama şi de faptul că „Aşa se joacă pe la noi“ va fi prezentat şi peste hotare — din melodii populare cunoscute şi îndrăgite de popor. „Ciocîrlia“, „Strba din căruţă“, „învîrtita“ şi „Haţegana“, „Hora din Muscel“ şi altele executate de orchestră sub conducerea lui Victor Popescu sau de soliştii vocali şi instrumentişti cuceresc prin frumuseţea lor şi prin nivelul interpretării. Programul muzical cîştigă şi prin aceea că a fost presărat cu bucăţi de muzică populară cîntate de cunoscuţi solişti instrumentişti, iar dirijorul a ştiut să dea fiecăruia acompaniamentul potrivit în aşa fel încît să nu acopere ci, dimpotrivă, să sublinieze, să scoată în relief calităţile interpretative ale soliştilor. Dumitru Marinescu-Ciuciu, de pildă, acompaniat doar de încă un ţambal şi un contrabas (nici nu era nevoie de mai mult) are prilejul să-şi etaleze virtuozitatea executînd variaţiunile pentru ţambal după vechiul cîntec popular „La cules de cucuruz“, iar artistul emerit Traian Lăscuţ Fugărăşanu încîntă cu ale sale „Invîrtita“ şi „Haţegana“. Şi tînărul naist Vasile Manda interpretează cu o tehnică corespunzătoare cîntecul „Ca la Breaza“. Ar trebui însă să se străduiască pentru a pune mai multă pasiune în execuţia primei bucăţi, mai ales că este vorba de un cîntec de dragoste, cu note prelungi care, dacă nu li se imprimă o anumită căldură, o variaţie de intensitate, devin stridente, supărătoare. Cu o voce plină, puternică, dar caldă şi convingătoare interpretează şi solistul vocal Constantin Cocriş. Ştefania Bolozan cîntă cu destulă căldură şi naturaleţe. Sextetul vocal feminin — formă încercată pentru prima dată într-un asemenea spectacol — deschide o perspectivă asupra căreia conducerea ansamblului credem că ar trebui să insiste. Cele 6 soliste să studieze în continuare pentru a suda formaţia, pentru a o permanentiza. Şi programul de dansuri a fost bine întocmit. Dansurile, care ocupă o mare parte din spectacol (conducerea coregrafică : Ştefan Gheorghe) încîntă prin varietatea, expresivitatea, bogăţia costumelor. De la mişcările lente, pline de graţie ale fetelor din dansul „Holde îmbelşugate“ şi pînă la cunoscutul dar veşnic proaspătul „Căluş“ care aduce pe scenă tumultul şi exuberanţa tinereţii, dansatorii se întrec în a reda frumuseţea dansului din diferitele regiuni ale ţării. Măiestria interpretativă în care se remarcă ritmul perfect al mişcărilor, trecerile rapide, fără prea multe căutări, de la o formaţie la alta, sincronizarea armonioasă a intrărilor şi ieşirilor simultane din scenă ilustrează temeinica pregătire, îndelungatele repetiţii ale dansatorilor. Farmecul dansului, măiestria, graţia şi vioiciunea dansatorilor sunt din plin întregite de frumuseţea costumelor. Faptul că au fost alese cele mai reprezentative costume din regiunile ţării, că acestea nu au fost prea încărcate şi nici prea mult stilizate dau o notă de pregnantă autenticitate. Simplitatea alb-negrului din „Dans din Făgăraş“, de pildă, nu numai că este plăcută privirii dar nu lasă nici o îndoială spectatorului că este vorba de un dans de undeva din preajma Sibiului. Aceeaşi remarcă şi la „Holde îmbelşugate", unde aurul spicelor este continuat de alb-galbenul costumelor aşa încît înseşi dansatoarele par nişte spice de grîu dintr-un lan legănat de adierea vîntului. Partea finală, o suită de dansuri populare intitulată „Aşa se joacă pe la noi“, este aceea care imprimă caracterul întregului spectacol. Deşi a mai fost folosită, ideea de a însoţi dansurile cu imagini specifice din regiunea respectivă este apreciată de publicul spectator, îşi păstrează deci viabilitatea. Prin acest mod de punere în scenă a dansurilor (scenografia : Ion Ipser, regia artistică : Petru Mihail) se reuşeşte să se redea legătura dintre natură şi folclor, influenţa frumuseţii peisajului romînesc — izvor de inspiraţie pentru creaţia populară — asupra dansurilor, cîntecelor, costumelor. Din filele cărţii ce acoperă întreg fundalul scenei se desprind rînd pe rînd dansatorii lăsînd să se vadă fondul ce reprezintă o vedere panoramică dintr-o regiune sau alta, peisajul nou al ţării. Prima filă înfăţişînd Moldova, cu plaiurile sale fermecătoare, cu noile cetăţi ale chimiei, este văzută prin dantelăria motivelor populare ale cerdacului din care ies dansatorii; încă o filă : Ardealul, cu munţii falnici ce-l înconjoară, cu satele sale ale căror case sunt acoperite cu ţiglă roşie ; dintr-o altă filă ce sugerează Maramureşul, se desprind feciorii oşeei cu pălăriile înalte de pai şi pantaloni largi, ca nişte fuste, cu nelipsitele trăistuţe frumos împodobite, cu dansul lor mărunt şi strigăturile cum numai la Oaş le auzi. Şi aşa, filă cu filă, se perindă prin faţa spectatorilor regiunile ţării cu pitorescul lor, cu bogăţiile lor, cu marile obiective industriale — rod al înfăptuirii politicii partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor patriei. Decorul simplu, dar sugestiv contribuie la reuşita spectacolului, formînd, împreună cu muzica, dansurile şi costumele, un tol omogen. „Aşa se joacă pe la noi" este un spectacol plăcut, ce merită vizionat. FL. NEACȘU ROMULUS DOBRIU, din comuna Ceplea, raionul Filiaşi, regiunea Oltenia, ne scrie că în anul 1961 s-a prezentat la examenul de stat şi nu l-a promovat. Doreşte să ştie dacă pentru susţinerea acestui examen în sesiunea din iunie 1965 mai are dreptul la concediu de studii plătit. RĂSPUNS : în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare, absolvenţii institutelor de învăţămînt superior — cursuri de zi — care au fost angajaţi în producţie fără a fi promovat examenul de stat, vor beneficia de un concediu fără plată de cel mult 30 de zile în vederea susţinerii examenului de stat. în consecinţă, dv. puteţi beneficia — în ipoteza că pînă la această dată nu vi s-a acordat — de un concediu fără plată de cel mult 30 de zile, în vederea prezentării la examenul de stat. ALEXANDRU NEACŞU, angajat la fabrica de ciment „Ideal“ Cernavoda întreabă dacă muncitorii de la morile de ciment au dreptul la concediu suplimentar pentru muncă prestată în condiţii grele sau vătămătoare. RĂSPUNS : Dispoziţiile legale prevăd că muncitorii de la morile de ciment au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare anual, pentru muncă prestată in condiţii grele sau vătămătoare. MARIA ANGHEL, din comuna Tazlăul de Sus, raionul Moineşti, ne scrie că lucrează la o întreprindere, în calitate de statistician şi întreabă dacă are dreptul la concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiunilor legale au dreptul la concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă numai muncitorii, adică cei care lucrează direct în producţie. Personalul tehnico-administrativ — din rîndurile cărora faceţi parte şi dv. — nu are dreptul la acest concediu suplimentar. Acelaşi răspuns dăm şi tovarăşelor Cecilia Bălănescu şi Aurelia Popescu din Bucureşti. VASILE EREMIA din Suceava întreabă dacă are dreptul la alocaţia de stat pentru copii pe timpul cît este scos din producţie pentru a urma un curs de calificare. RĂSPUNS : Dispoziţiile legale stabilesc că angajaţii cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, scoşi din producţie de unitate pentru a urma un curs de calificare sau specializare, care-şi păstrează pe timpul şcolarizării calitatea de angajat, beneficiază de alocaţia de stat pentru copii pe durata şcolarizării. GRIGORE OPRESCU din comuna Bărbăteşti, raionul Gilort, regiunea Oltenia. în legătură cu salariul tarifar pe baza căruia se stabileşte pensia am publicat o consultaţie juridică în ziarul nostru nr. 5395 din 13 martie 1965. MUNKA Nr. 5410 CONSTRUIM Fotó : N. ALEXANDRU Protecţiei muncii, aceeaşi atenţie ca şi producţie. La o maşină s-a montat un dispozitiv mic, căruia nu-i dai prea mare atenţie. Dar ce important este el pentru ocrotirea muncitorului. La strunguri, şpanul este oprit de ecranul apărător la fel ca şi particulele de abraziv sau metal de la polizor. Dogoarea focului cuptoarelor din turnătorie este stăvilită de perdele de apă. La secţia nichelaj, la propunerea muncitorilor, a fost îmbunătăţit sistemul de ventilaţie, la presajiluminatul. 2 autocare puse la dispoziţia secţiei bunuri de consum au înlocuit transportul manual al aparatelor electrocalorice şi electrotehnice. Au fost apoi mecanizate o serie de operaţii cu volum mare de muncă. Numeroase ateliere şi-au schimbat înfăţişarea devenind mai spaţioase, mai aspectuoase. S-au construit hale noi, iar altele au fost modernizate. Circa 90 la sută din utilajul întreprinderii „Electro-Mureş" din Tg. Mureş este modern, de înaltă tehnicitate. Fireşte, fiecare din aceste măsuri a contribuit nu numai la buna desfăşurare a activităţii şi la creşterea productivităţii muncii, ci şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la reducerea efortului fizic al muncitorilor. Dar, oricît de perfecţionate ar fi maşinile la care lucrezi, oricît de eficace ar fi apărătorile, dispozitivele şi echipamentul de protecţie, ele nu vor feri de pericolul accidentării pe cel care nu le va cunoaşte bine, pe cel care nu va şti să le folosească şi nu va aplica cu stricteţe prevederile normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. De aceea, în atenţia comitetului sindicatului a stat mereu sarcina de a controla felul în care cei ce conduc, organizează şi controlează producţia, şefii de secţii, maiştrii se ocupă de instruirea muncitorilor la locul de muncă. Spre exemplu, la secţia bunuri de larg consum s-au introdus, în ultimele luni ale anului trecut, două maşini de prelucrat metale prin electroeroziune, strunguri automate, freze şi altele. Maistrul Ilie Cojoc, tehnologul secţiei, a instruit imediat pe Matei Kelbinschi, Francisc Toth, Maftei Ernest şi pe alţi muncitori care urmau să mînuiască aceste utilaje, explicîndu-le amănunţit caracteristicile lor tehnice, felul cum trebuie manevrate, normele de tehnica securităţii ce se cer respectate în timpul lucrului. După aceea, maistrul le-a pus întrebări pentru a vedea ce au înţeles şi unele probleme ce mai rămăseseră neclare au fost pe deplin lămurite. Acum, maşinile încredinţate acestor muncitori dau maximum de randament, în afară de controlul exercitat permanent asupra modului de instruire, comitetul sindicatului organizează o serie de acţiuni în scopul educării oamenilor în spiritul respectării normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. Astfel, la staţia de radioamplificare şi la club se fac expuneri pe această temă, ilustrate cu exemple concrete de la locurile de muncă. Brigada artistică de agitaţie a satirizat pe cei ce încalcă aceste reguli. Fiecare prilej este folosit pentru a consolida munca de educaţie, ca un mijloc de prevenire a încălcării normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. Majoritatea salariaţilor nu numai că sunt conştienţi de acest lucru dar s-au obişnuit să ia poziţie atunci cînd constată că cineva dintre tovarăşii lor de muncă mai „uită“ cele învăţate la instructaj şi se abat de la prevederile N.T.S. Turnătorul Vinere Emeric a fost văzut lucrînd uneori la pregătirea şarjei din cabilou fără a purta ochelarii de protecţie, iar Adalbert Mezei, ascuţind un cuţit, fără să lase ecranul la polizor, în cadrul unei adunări de grupă sindicală s-a cerut maiştrilor din secţiile respective să acorde mai multă atenţie instruirii oamenilor în subordine, iar acestora să respecte normele de protecţie şi de igiena muncii. Totodată, comitetul sindicatului, în cadrul controalelor efectuate prin comisia de protecţia muncii şi inspectorii obşteşti din birourile grupelor sindicale, a constatat cazuri cînd unii muncitori ca Timor Eugen şi Barabaş Iosif de la turnătorie, transferaţi la alt loc de muncă, nu au fost instruiţi asupra normelor de tehnica securităţii care trebuiau respectate la noile condiţii de lucru. Maistrul Gal Breşei se făcuse deci vinovat de neîndeplinirea unei importante obligaţii. Abateri ca aceasta, ca şi unele întîlnite în alte sectoare, au constituit obiectul unei adunări în care comitetul sindicatului i-a pus în discuţia maselor pe acei conducători ai proceselor de producţie care s-au făcut vinovaţi. Urmarea a fost că acum, conducerea întreprinderii verifică mai des, atît efectuarea la timp, cît şi calitatea instructajelor de protecţia muncii, determinînd pe toţi inginerii şi maiştrii să privească cu toată răspunderea această sarcină. O contribuţie importantă la rezolvarea unor probleme din domeniul protecţiei muncii a adus-o comitetul sindicatului şi prin organizarea periodică a controlului obştesc. Cu prilejul ultimului control s-au făcut mai multe propuneri, privind îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de muncă, unele din ele fiind incluse în noul contract colectiv. Menţionăm printre acestea completarea apărătorilor la maşinile de frezat şi strungurile din atelierul de prelucrat, îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie la turnătorie, mecanizarea transportului în interiorul secţiilor bobinaj şi maşini de calculat. Numeroase alte propuneri se referă la combaterea zgomotului şi prafului industrial, amenajarea şi dotarea cu mobilier a cabinetului medical, repararea băilor etc. Tot ce s-a realizat în această întreprindere pentru ocrotirea sănătăţii muncitorilor reiese şi din faptul că îmbolnăvirile profesionale şi accidentale de muncă au fost în mare parte înlăturate. Comitetul sindicatului va controla şi urmări şi de aici înainte ca cei ce conduc, organizează şi controlează producţia să ducă la îndeplinire toate sarcinile ce le revin pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă şi aplicarea întocmai a normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. VLADISLAU MOLDOVAN preşedintele comitetului sindicatului de la întreprinderea „Electro- Mureş“ — Tg. Mureş lucrări necesare, dar care lipsesc din librării Bine pusă la punct biblioteca noatru tehnică este cercetată zilnic de numeroşi muncitori şi tehnicieni care, pentru a se documenta asupra unor probleme de producţie, găsesc aici aproape tot ce le trebuie. Spun aproape tot, pentru că mai lipseşte totuşi ceva : „Indicatorul tehnic pentru devize şi reparaţii capitale“ şi catalogul de preţuri respectiv pentru lucrările de construcţii. Toate încercările de a le procura de la librăriile din oraşele Brăila şi Galaţi au rămas fără rezultat. In cele din urmă am fost sfătuiţi să încercăm la Bucureşti, la „Librăria Academiei“ spunîndu-nise că aceasta este singura unitate care desface lucrări de genul celor căutate de noi, avînd încheiate în acest scop contracte cu o serie de instituţii de specialitate care au sarcina să le editeze. Dar truda mea a fost zadarnică. „Indicatorul tehnic pentru devize şi reparaţii capitale“ şi catalogul de preţuri pentru ramura construcţii lipsesc din librărie de 6 luni de zile, nemaifiind reeditate de către Comitetul de Stat pentru Construcţii şi Arhitectură. Lipsa acestora ne provoacă greutăţi în întocmirea documentaţiei tehnice pentru lucrările ce le avem de executat. Solicităm deci, Comitetul de Stat pentru Construcţii şi Arhitectură să ia măsuri urgente ca lucrările de care am amintit să reapară cît mai repede în librării. ION V. MARIN tehnician, Combinatul de industrializare a lemnului Brăila La întreprinderea „Eprubeta“ din Capitală s-a aplicat recent o inovaţie care înlocuieşte vechea metodă de muncă în pregătirea instrumentelor de măsură din sticlă pentru a fi gradate cu acid fluorhidric , ridicind productivitatea muncii şi creînd condiţii mai bune de muncă. In clişeu , autoarea acestei inovaţii, Ecaterina Garofil, şi maistrul Petre Chiriac, verificînd calitatea operaţiilor la o biuretă. Foto : ŞT. MARINESCU corespondent voluntar