Munca, martie 1965 (Anul 21, nr. 5385-5411)

1965-03-30 / nr. 5410

Pag. 2-a Viaţa organizaţiilor sindicale Erija deosebită faţă de propunerile întreprinderea pentru prelucrarea maselor plastice din Iaşi a păşit în noul an cu rezultate bune în înfăp­tuirea sarcinilor de plan. Deosebit de important este faptul că în lunile ianuarie şi februarie, paralel cu depăşirea prevederilor la producţia globală şi marfă, cu 3,48 la sută şi respectiv 1,27 la sută, co­lectivul nostru a reuşit să înregis­treze însemnate depăşiri la unele sortimente de bază cum ar fi : gra­nule izolaţie primară şi secundară , ţevi P.V.C. tip uşor şi greu etc. şi să sporească productivitatea muncii cu aproape 8 la sută. Comitetul sindicatului a iniţiat în acest scop numeroase acţiuni meni­te să contribuie totodată la creşte­rea în continuare a eficacităţii în­trecerii socialiste organizată pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. El a spri­jinit conducerea întreprinderii în a­­sigurarea unei aprovizionări tehni­­co-materiale corespunzătoare, îm­bunătăţirea calităţii produselor, ri­dicarea calificării profesionale a oa­menilor şi îndeplinirea măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute. In această privinţă un rol deosebit îl au adunările lunare ale grupelor sindicale, puternic mijloc de mani­festare a iniţiativei creatoare a co­lectivului, izvor nesecat de sugestii şi propuneri valoroase pentru tot mai buna organizare şi conducere a producţiei. La noi s-a încetăţenit o­­biceiul ca a doua zi după adunările lunare să discutăm, împreună cu organele tehnico-administrative, fie­care propunere, stabilind cine răspunde de realizarea ei, termenul la care va fi înfăptuită. In decurs de cel mult o săptămînă după ţine­rea adunării, propunerile făcute sînt afişate la loc vizibil, înlesnind ast­fel urmărirea realizării lor. In luna ianuarie cu prilejul adu­nărilor de la secţiile I şi II au re­zultat un număr de 37 propuneri. Muncitorul Ion Prisăcan, de pildă, a propus măsuri în vederea regle­mentării alimentării continue a ma­şinilor de granulare cu materiale, muncitorul Ion Tîră a cerut confec­ţionarea unei nişe la camera de do­zare etc. De rezolvarea acestora s-a stabilit că răspund ing. Gh. Sava şi Gh. Amancei fixîndu-se datele de 15.III şi respectiv 1.III a.c. Cu oca­zia adunărilor se fac şi o seamă de propuneri valoroase care nu pot fi înfăptuite la nivelul secţiilor. Acestea, cu prilejul discuţiilor sunt centralizate şi date conducerii între­prinderii care împreună cu comite­tul sindicatului hotărăsc măsurile ce trebuie luate. Aşa bunăoară ing. E. Comăniţă, a propus să se urgen­teze proiectarea matriţelor pentru butoaiele tip I şi II cit şi a buşoa­­nelor cu opt cuiburi pentru canistre, în scopul asigurării unei desfăşurări ritmice a muncii în secţie, iar ing. Larisa Sava, în scopul încadrării în normele de consum a cerut insta­larea a două cîntare pînă la 10 kg. Propunerile, cum era firesc, au fost înaintate conducerii întreprinderii, care a dat sarcină serviciului proiec­tări şi mecanicului şef să ia măsu­rile necesare pentru a soluţiona a­­ceste cerinţe pînă la sfîrşitul primu­lui trimestru din acest an. înfăptui­te înainte de datele stabilite, s-a a­­sigurat o producţie sporită la butoaie şi prin respectarea consumurilor normate, o mai bună calitate a pro­duselor. Există cazuri însă, cînd pentru traducerea în fapt a unei sugestii este necesar, înainte de a se lua o hotărîre de către conducerea între­prinderii, un studiu preliminar. Aşa a fost cazul şi cu propunerea lăcă­tuşului Nichita Bura de la sec­ţia corpuri suflate, privitor la redu­cerea deşeurilor de fabricaţie la sor­timentul canistie. Studierea acestei probleme a fost încredinţată comi­siei inginerilor şi tehnicienilor. Pe baza concluziilor trase s-a trecut la perfecţionarea procesului tehnologic de fabricaţie a canistrelor. De un real folos a fost în această direcţie dispozitivul de reducere a deşeuri­lor propus de lăcătuşul Nichita Bura, în proiectarea şi înfăptuirea căruia el a fost îndeaproape ajutat de comisia inginerilor şi tehnicieni­lor. Avantajele economice sunt im­portante. La fiecare canistră se re­duc deşeurile cu 200 grame ceea ce înseamnă o economie anuală de 4 000 kg. material, echivalentul a peste 2 000 canistre. Pe calea inovaţiilor au fost rea­lizate şi alte propuneri importante. Dintre acestea se remarcă : „Diapo­zitiv pentru decuparea probelor la laboratorul tehnologic“ — autor ing. Florea Ivan (înainte se decupau manual) ; „Dispozitiv pentru vulca­­nizat“ — autor maistru Alecu Arhip și multe altele. In prezent noi am organizat un concurs de inovaţii pe tema : „Detectori de metale pentru toate utilajele întreprinderii“. Prin acest concurs urmărim soluţionarea unei probleme ce ne frămîntă de mai multă vreme. Este vorba de preîntîmpinarea ajungerii unor me­tale în materialele prelucrate de maşini, situaţie care provoacă se­rioase defecţiuni tehnice. Pornindu-se de la propunerile oa­menilor s-au înfăptuit numeroase îmbunătăţiri pe linie de protecţia muncii. Astfel, la maşina de la su­flat butoaie, ing. Ion Dan printr-un dispozitiv propus şi realizat de el a înlăturat zgomotul ce deranja oa­menii care o deserveau. O altă rea­lizare este trecerea la un sistem au­tomat de dozare a amestecului de plastifiant pentru plastimat, dota­rea atelierului de dozare cu aspira­toare de praf etc. îmbunătăţiri s-au adus şi în ce priveşte instruirea lu­nară a oamenilor asupra N.T.S. şi protecţia muncii în cadrul căreia se pune accent pe măsurile de preve­nire a accidentelor şi de protejare a sănătăţii oamenilor. Aceste îmbunătăţiri au fost posi­bile şi datorită faptului că atît mem­brii comitetului sindicatului cît şi conducerea întreprinderii participă cu regularitate la adunările grupelor sindicale. Ei urmăresc cum se reali­zează propunerile făcute de munci­tori, tehnicieni şi ingineri. Atunci cînd se observă întîrzieri în rezol­varea lor intervin imediat şi ajută la înlăturarea greutăţilor ivite pe parcurs, trag la răspundere pe acei care nu-şi duc la îndeplinire sarci­nile pe care le primesc. Controlul şi ajutorul permanent şi sistematic au contribuit ca în lu­nile ianuarie şi februarie din cele peste 50 propuneri, mai bine de ju­mătate să fie înfăptuite, împreună cu conducerea tehnico­­administrativă, comitetul sindicatu­lui va manifesta în continuare gri­jă şi atenţie faţă de propunerile oa­menilor, stimulînd astfel interesul lor în această direcţie, în participa­rea tot mai efectivă la buna orga­nizare şi desfăşurare a activităţii întreprinderii şi pe această bază la obţinerea de noi succese pe linia realizării sarcinilor de plan. ANDREI CONSTANTIN secretarul comitetului sindicatului, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice Iaşi Aprovizionată cu ultimele noutăţi apărute în edituri, librăria „Mihail Emi­­nescu“ din Piteşti cunoaşte zilnic o mare afluenţă de cumpărători .­ Foto : P. COZI­A ------------------------------------------­ o-----------------------------------------. „Așa se joacă pe la noi“ Un reușit spectacol folcloric al Ansamblului artistic al C.C.S. — -----------------------------o o-----------------------------------­ Luni seara, a părăsit Capitala, plecînd în R.S.F. Iugoslavia o for­maţie a Ansamblului artistic al Consiliului Central al Sindicatelor condusă de Vladimir Litvin, directorul ansamblului, care va între­prinde un turneu de trei săptămîni în ţara vecină şi prietenă, unde va prezenta spectacole în mai multe oraşe şi centre muncitoreşti. Formaţia compusă din 73 de artişti — dansatori, instrumentişti, un sextet vocal feminin, solişti vocali şi instrumentişti — va prezenta spectacolul folcloric „Aşa se joacă pe la noi“. Programul înmănun­chează dansuri şi cîntece populare reprezentative din diferite regiuni ale ţării noastre. Frumuseţea, optimismul, bogăţia melodică şi extrema varietate a fol­clorului nostru transmis de gene­raţii prin veacuri, şlefuit şi filtrat prin sufletul poporului, culege din nou aplauze la scenă deschisă. Spec­tacolul „Aşa se joacă pe la noi“ răs­punde intenţiei celor ce l-au pus în scenă, de a înfăţişa spectatorilor un buchet din cele mai frumoase cîn­tece şi dansuri din diferite regiuni ale ţării. Muzica ce însoţeşte întregul spec­tacol este bine alcătuită — dacă ţinem seama şi de faptul că „Aşa se joacă pe la noi“ va fi prezentat şi peste hotare — din melodii popu­lare cunoscute şi îndrăgite de po­por. „Ciocîrlia“, „Strba din căruţă“, „învîrtita“ şi „Haţegana“, „Hora din Muscel“ şi altele executate de orchestră sub conducerea lui Victor Popescu sau de soliştii vocali şi in­strumentişti cuceresc prin frumuse­ţea lor şi prin nivelul interpretării. Programul muzical cîştigă şi prin aceea că a fost presărat cu bucăţi de muzică populară cîntate de cu­noscuţi solişti instrumentişti, iar dirijorul a ştiut să dea fiecăruia a­­companiamentul potrivit în aşa fel încît să nu acopere ci, dimpotrivă, să sublinieze, să scoată în relief ca­lităţile interpretative ale soliştilor. Dumitru Marinescu-Ciuciu, de pildă, acompaniat doar de încă un ţambal şi un contrabas (nici nu era nevoie de mai mult) are prilejul să-şi eta­leze virtuozitatea executînd variaţiu­­nile pentru ţambal după vechiul cîn­­tec popular „La cules de cucuruz“, iar artistul emerit Traian Lăscuţ Fugă­­răşanu încîntă cu ale sale „Invîrti­­ta“ şi „Haţegana“. Şi tînărul naist Vasile Manda interpretează cu o tehnică corespunzătoare cîntecul „Ca la Breaza“. Ar trebui însă să se străduiască pentru a pune mai multă pasiune în execuţia primei bucăţi, mai ales că este vorba de un cîntec de dragoste, cu note pre­lungi care, dacă nu li se imprimă o anumită căldură, o variaţie de in­tensitate, devin stridente, supără­toare. Cu o voce plină, puternică, dar caldă şi convingătoare inter­pretează şi solistul vocal Constan­tin Cocriş. Ştefania Bolozan cîntă cu destulă căldură şi naturaleţe. Sextetul vocal feminin — formă încercată pentru prima dată într-un asemenea spectacol — deschide o perspectivă asupra căreia con­ducerea ansamblului credem că ar trebui să insiste. Cele 6 soliste să studieze în continuare pentru a suda formaţia, pentru a o perma­nentiza. Şi programul de dansuri a fost bine întocmit. Dansurile, care ocu­pă o mare parte din spectacol (con­ducerea coregrafică : Ştefan Gheor­­ghe) încîntă prin varietatea, expre­sivitatea, bogăţia costumelor. De la mişcările lente, pline de graţie ale fetelor din dansul „Holde îmbelşu­gate“ şi pînă la cunoscutul dar veş­nic proaspătul „Căluş“ care aduce pe scenă tumultul şi exuberanţa tinereţii, dansatorii se întrec în a reda frumuseţea dansului din dife­ritele regiuni ale ţării. Măiestria interpretativă în care se remarcă ritmul perfect al mişcărilor, trece­rile rapide, fără prea multe cău­tări, de la o formaţie la alta, sin­cronizarea armonioasă a intrărilor şi ieşirilor simultane din scenă ilustrează temeinica pregătire, în­delungatele repetiţii ale dansatori­lor. Farmecul dansului, măiestria, graţia şi vioiciunea dansatorilor sunt din plin întregite de frumuseţea costumelor. Faptul că au fost alese cele mai reprezentative costume din regiunile ţării, că acestea nu au fost prea încărcate şi nici prea mult stilizate dau o notă de preg­nantă autenticitate. Simplitatea alb-negrului din „Dans din Făgă­raş“, de pildă, nu numai că este plăcută privirii dar nu lasă nici o îndoială spectatorului că este vorba de un dans de undeva din preajma Sibiului. Aceeaşi remarcă şi la „Holde îmbelşugate", unde aurul spicelor este continuat de alb-gal­­benul costumelor aşa încît înseşi dansatoarele par nişte spice de grîu dintr-un lan legănat de adierea vîntului. Partea finală, o suită de dansuri populare intitulată „Aşa se joacă pe la noi“, este aceea care imprimă caracterul întregului spectacol. Deşi a mai fost folosită, ideea de a în­soţi dansurile cu imagini specifice din regiunea respectivă este apre­ciată de publicul spectator, îşi păs­trează deci viabilitatea. Prin acest mod de punere în scenă a dansuri­lor (scenografia : Ion Ipser, regia ar­tistică : Petru Mihail) se reuşeşte să se redea legătura dintre natură şi folclor, influenţa frumuseţii peisa­jului romînesc — izvor de inspira­ţie pentru creaţia populară — asu­pra dansurilor, cîntecelor, costume­lor. Din filele cărţii ce acoperă întreg fundalul scenei se desprind rînd pe rînd dansatorii lăsînd să se vadă fondul ce reprezintă o vedere pano­ramică dintr-o regiune sau alta, peisajul nou al ţării. Prima filă în­­făţişînd Moldova, cu plaiurile sale fermecătoare, cu noile cetăţi ale chimiei, este văzută prin dantelăria motivelor populare ale cerdacului din care ies dansatorii; încă o filă : Ardealul, cu munţii falnici ce-l în­conjoară, cu satele sale ale căror case sunt acoperite cu ţiglă roşie ; dintr-o altă filă ce sugerează Ma­ramureşul, se desprind feciorii oşeei cu pălăriile înalte de pai şi pantaloni largi, ca nişte fuste, cu nelipsitele trăistuţe frumos împodobite, cu dan­sul lor mărunt şi strigăturile cum numai la Oaş le auzi. Şi aşa, filă cu filă, se perindă prin faţa spectatorilor regiunile ţării cu pitorescul lor, cu bogăţiile lor, cu marile obiective industriale — rod al înfăptuirii po­liticii partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioa­să a tuturor regiunilor patriei. Decorul simplu, dar sugestiv con­tribuie la reuşita spectacolului, for­­mînd, împreună cu muzica, dansu­rile şi costumele, un tol omogen. „Aşa se joacă pe la noi" este un spectacol plăcut, ce merită vizionat. FL. NEACȘU ROMULUS DOBRIU, din co­muna Ceplea, raionul Filiaşi, re­giunea Oltenia, ne scrie că în anul 1961 s-a prezentat la exa­menul de stat şi nu l-a promo­vat. Doreşte să ştie dacă pentru susţinerea acestui examen în se­siunea din iunie 1965 mai are dreptul la concediu de studii plătit. RĂSPUNS : în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare, absolvenţii institutelor de învă­­ţămînt superior — cursuri de zi — care au fost angajaţi în pro­ducţie fără a fi promovat exa­menul de stat, vor beneficia de un concediu fără plată de cel mult 30 de zile în vederea susţi­nerii examenului de stat. în con­secinţă, dv. puteţi beneficia — în ipoteza că pînă la această dată nu vi s-a acordat — de un concediu fără plată de cel mult 30 de zile, în vederea prezentării la examenul de stat. ALEXANDRU NEACŞU, anga­jat la fabrica de ciment „Ideal“ Cernavoda întreabă dacă munci­torii de la morile de ciment au dreptul la concediu suplimentar pentru muncă prestată în condiţii grele sau vătămătoare. RĂSPUNS : Dispoziţiile legale prevăd că muncitorii de la mo­rile de ciment au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar de 6 zile lucrătoare anual, pentru muncă prestată in condiţii grele sau vătămătoare. MARIA ANGHEL, din comuna Tazlăul de Sus, raionul Moineşti, ne scrie că lucrează la o între­prindere, în calitate de statisti­cian şi întreabă dacă are dreptul la concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispozi­­ţiunilor legale au dreptul la con­cediu suplimentar pentru vechi­me neîntreruptă în muncă nu­mai muncitorii, adică cei care lucrează direct în producţie. Per­sonalul tehnico-administrativ — din rîndurile cărora faceţi parte şi dv. — nu are dreptul la acest concediu suplimentar. Acelaşi răspuns dăm şi tova­răşelor Cecilia Bălănescu şi Au­relia Popescu din Bucureşti. VASILE EREMIA din Suceava întreabă dacă are dreptul la a­­locaţia de stat pentru copii pe timpul cît este scos din produc­ţie pentru a urma un curs de ca­lificare. RĂSPUNS : Dispoziţiile legale stabilesc că angajaţii cu contract de muncă pe perioadă nedetermi­nată, scoşi din producţie de uni­tate pentru a urma un curs de calificare sau specializare, care-şi păstrează pe timpul şcolarizării calitatea de angajat, beneficiază de alocaţia de stat pentru copii pe durata şcolarizării. GRIGORE OPRESCU din co­muna Bărbăteşti, raionul Gilort, regiunea Oltenia. în legătură cu salariul tarifar pe baza căruia se stabileşte pen­sia am publicat o consultaţie ju­ridică în ziarul nostru nr. 5395 din 13 martie 1965. MUNKA Nr. 5410 CONSTRUIM Fotó : N. ALEXANDRU Protecţiei muncii, aceeaşi atenţie ca şi producţie. La o maşină s-a montat un dis­pozitiv mic, căruia nu-i dai prea mare atenţie. Dar ce important este el pentru ocrotirea muncitorului. La strunguri, şpanul este oprit de ecra­nul apărător la fel ca şi particulele de abraziv sau metal de la polizor. Dogoarea focului cuptoarelor din turnătorie este stăvilită de perdele de apă. La secţia nichelaj, la propu­nerea muncitorilor, a fost îmbunătă­ţit sistemul de ventilaţie, la presaj­­iluminatul. 2 autocare puse la dis­poziţia secţiei bunuri de consum au înlocuit transportul manual al apa­ratelor electrocalorice şi electroteh­nice. Au fost apoi mecanizate o se­rie de operaţii cu volum mare de muncă. Numeroase ateliere şi-au schimbat înfăţişarea devenind mai spaţioase, mai aspectuoase. S-au construit hale noi, iar altele au fost modernizate. Circa 90 la sută din utilajul întreprinderii „Electro-Mu­­reş" din Tg. Mureş este modern, de înaltă tehnicitate. Fireşte, fiecare din aceste măsuri a contribuit nu numai la buna des­făşurare a activităţii şi la creşterea productivităţii muncii, ci şi la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă, la reducerea efortului fizic al munci­torilor. Dar, oricît de perfecţionate ar fi maşinile la care lucrezi, oricît de eficace ar fi apărătorile, dispozi­tivele şi echipamentul de protecţie, ele nu vor feri de pericolul acciden­tării pe cel care nu le va cunoaşte bine, pe cel care nu va şti să le fo­losească şi nu va aplica cu stricteţe prevederile normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. De aceea, în atenţia comitetului sindicatului a stat mereu sarcina de a controla felul în care cei ce conduc, organi­zează şi controlează producţia, şefii de secţii, maiştrii se ocupă de ins­truirea muncitorilor la locul de muncă. Spre exemplu, la secţia bu­nuri de larg consum s-au introdus, în ultimele luni ale anului trecut, două maşini de prelucrat metale prin electroeroziune, strunguri automate, freze şi altele. Maistrul Ilie Cojoc, tehnologul secţiei, a instruit imediat pe Matei Kelbinschi, Francisc Toth, Maftei Ernest şi pe alţi muncitori care urmau să mînuiască aceste uti­laje, explicîndu-le amănunţit carac­teristicile lor tehnice, felul cum tre­buie manevrate, normele de tehnica securităţii ce se cer respectate în timpul lucrului. După aceea, mais­trul le-a pus întrebări pentru a ve­dea ce au înţeles şi unele probleme ce mai rămăseseră neclare au fost pe deplin lămurite. Acum, maşinile încredinţate acestor muncitori dau maximum de randament, în afară de controlul exercitat permanent asupra modului de in­struire, comitetul sindicatului orga­nizează o serie de acţiuni în scopul educării oamenilor în spiritul res­pectării normelor de tehnica secu­rităţii şi igiena muncii. Astfel, la staţia de radioamplificare şi la club se fac expuneri pe această temă, ilustrate cu exemple concrete de la locurile de muncă. Brigada artistică de agitaţie a satirizat pe cei ce în­calcă aceste reguli. Fiecare prilej este folosit pentru a consolida mun­ca de educaţie, ca un mijloc de prevenire a încălcării normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. Majoritatea salariaţilor nu numai că sunt conştienţi de acest lucru dar s-au obişnuit să ia poziţie atunci cînd constată că cineva dintre tovarăşii lor de muncă mai „uită“ cele învă­ţate la instructaj şi se abat de la prevederile N.T.S. Turnătorul Vinere Emeric a fost văzut lucrînd uneori la pregătirea şarjei din cabilou fără a purta oche­larii de protecţie, iar Adalbert Me­zei, ascuţind un cuţit, fără să lase ecranul la polizor, în cadrul unei adunări de grupă sindicală s-a cerut maiştrilor din secţiile respective să acorde mai multă atenţie instruirii oamenilor în subordine, iar acestora să respecte normele de protecţie şi de igiena muncii. Totodată, comitetul sindicatului, în cadrul controalelor efectuate prin comisia de protecţia muncii şi inspectorii obşteşti din birourile grupelor sin­dicale, a constatat cazuri cînd unii muncitori ca Timor Eugen şi Barabaş Iosif de la turnătorie, transferaţi la alt loc de muncă, nu au fost instruiţi asupra normelor de tehnica securităţii care trebuiau res­pectate la noile condiţii de lucru. Maistrul Gal Breşei se făcuse deci vinovat de neîndeplinirea unei im­portante obligaţii. Abateri ca a­ceasta, ca şi unele întîlnite în alte sectoare, au constituit obiectul unei adunări în care comitetul sindicatu­lui i-a pus în discuţia maselor pe acei conducători ai proceselor de producţie care s-au făcut vinovaţi. Urmarea a fost că acum, conduce­rea întreprinderii verifică mai des, atît efectuarea la timp, cît şi calita­tea instructajelor de protecţia mun­cii, determinînd pe toţi inginerii şi maiştrii să privească cu toată răs­punderea această sarcină. O contri­buţie importantă la rezolvarea unor probleme din domeniul protecţiei muncii a adus-o comitetul sindica­tului şi prin organizarea periodică a controlului obştesc. Cu prilejul ultimului control s-au făcut mai multe propuneri, privind îmbunătăţirea în continuare a con­diţiilor de muncă, unele din ele fiind incluse în noul contract colectiv. Menţionăm printre acestea comple­tarea apărătorilor la maşinile de frezat şi strungurile din atelierul de prelucrat, îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie la turnătorie, mecani­zarea transportului în interiorul sec­ţiilor bobinaj şi maşini de calculat. Numeroase alte propuneri se referă la combaterea zgomotului şi prafu­lui industrial, amenajarea şi dota­rea cu mobilier a cabinetului medi­cal, repararea băilor etc. Tot ce s-a realizat în această în­treprindere pentru ocrotirea sănătă­ţii muncitorilor reiese şi din faptul că îmbolnăvirile profesionale şi ac­cidentale de muncă au fost în mare parte înlăturate. Comitetul sindica­tului va controla şi urmări şi de aici înainte ca cei ce conduc, organi­zează şi controlează producţia să ducă la îndeplinire toate sarcinile ce le revin pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă şi aplicarea întocmai a normelor de tehnica securităţii şi igiena muncii. VLADISLAU MOLDOVAN preşedintele comitetului sindicatu­lui de la întreprinderea „Electro- Mureş“ — Tg. Mureş lucrări necesare, dar care lipsesc din librării Bine pusă la punct biblioteca noa­­tru tehnică este cercetată zilnic de numeroşi muncitori şi tehnicieni care, pentru a se documenta asu­pra unor probleme de producţie, găsesc aici aproape tot ce le tre­buie. Spun aproape tot, pentru că mai lipseşte totuşi ceva : „Indicato­rul tehnic pentru devize şi repara­ţii capitale“ şi catalogul de preţuri respectiv pentru lucrările de con­strucţii. Toate încercările de a le procura de la librăriile din oraşele Brăila şi Galaţi au rămas fără re­zultat. In cele din urmă am fost sfătuiţi să încercăm la Bucureşti, la „Librăria Academiei“ spunîndu-ni­­se că aceasta este singura unitate care desface lucrări de genul celor căutate de noi, avînd încheiate în acest scop contracte cu o serie de instituţii de specialitate care au sar­cina să le editeze. Dar truda mea a fost zadarnică. „Indicatorul tehnic pentru devize şi reparaţii capitale“ şi catalogul de preţuri pentru ramura construcţii lipsesc din librărie de 6 luni de zile, nemaifiind reeditate de către Co­mitetul de Stat pentru Construcţii şi Arhitectură. Lipsa acestora ne provoacă greutăţi în întocmirea do­cumentaţiei tehnice pentru lucrările ce le avem de executat. Solicităm deci, Comitetul de Stat pentru Construcţii şi Arhitectură să ia măsuri urgente ca lucrările de care am amintit să reapară cît mai repede în librării. ION V. MARIN tehnician, Combinatul de industrializare a lemnului Brăila La întreprinderea „Eprubeta“ din Cap­itală s-a aplicat recent o inovaţie care înlocuieşte vechea metodă de muncă în pregătirea instrumentelor de măsură din sticlă pentru a fi gradate cu acid fluorhidric , ridicind produc­tivitatea muncii şi creînd condiţii mai bune de muncă. In clişeu , autoarea acestei inovaţii, Ecaterina Garofil, şi maistrul Petre Chiriac, verificînd ca­litatea operaţiilor la o biuretă. Foto : ŞT. MARINESCU corespondent voluntar

Next