Munca, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 5413-5437)

1965-04-02 / nr. 5413

Productivitatea înaltă — obiectiv de seamă al întrecerii socialiste ★ * * CREŞTE PONDEREA SUDURII AUTOMATE De la începutul anului şi pînă în prezent, ca urmare a acţiunii ini­ţiate de conducerea administrativă sprijinită de comitetul sindicatului, în cadrul atelierului de sudură al Şantierului naval din Galaţi au fost aplicate şi extinse numeroase pro­cedee tehnologice moderne. Unul dintre acestea — executarea opera­ţiilor de sudare la instalaţiile de ventilaţie uşoară de la cargourile de 4 500 de tone de grosimi de 1 mm — făcută prin sudarea în mediu protector de bioxid de carbon asi­gură, faţă de procedeul de sudură cu gaz, o productivitate dublă. Da­torită jetului de bioxid de carbon, materialul de aport se solidifică ime­diat, iar deformările se reduc cu 90 la sută. Continuîndu-se studiile pentru îmbunătăţirea şi extinderea acestui procedeu, muncitori şi ingineri de aici, mobilizaţi de comitetul sindi­catului, au realizat, recent, o insta­laţie pentru sudarea în mediu pro­tector de bioxid de carbon care fo­loseşte ca sursă de alimentare — în locul convertizorului obişnuit — redresor cu seleniu. Noua instalaţie elimină vîrfurile de tensiune şi cu­rent printr-o caracteristică dinamică superioară, printr-o stabilitate mai mare a procesului de sudare şi re­duce complet împroşcările. O mare extindere a căpătat, în acelaşi timp, sudura automată şi semiautomată. Peste 40 la sută din volumul total de sudură executată la o navă se face pe baza acestor procedee. Pe parcursul acestui tri­mestru, sudura automată și semiau­tomată a fost aplicată la coloanele longitudinale ale bigilor, la tablele groase de 20 mm și la alte repere. Numai la unul dintre acestea, de pildă, la sudarea inelului tubului etambou, prin înlocuirea sudurii clasice s-a obţinut o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 20 la sută şi o calitate superioară a sudurii exe­cutate. Pe baza procedeelor aplicate, co­lectivul de muncă din atelierul de sudură a reuşit să îndeplinească planul trimestrial cu 2 zile înainte, în timp ce productivitatea muncii a crescut peste prevederi cu 0,5 la sută. (Coresp. „Munca“) UTILAJE MODERNE — CALIFICARE CORESPUNZĂTOARE Colectivul întreprinderii „Textila“ din Piteşti s-a angajat la începutul anului ca printr-o mai bună folo­sire a capacităţii războaielor de ţe­sut şi perfecţionarea funcţionării lor, să sporească indicii de utilizare cu 20 bătăi război-oră. Pentru realizarea­ acestui obiectiv, au fost aplicate, în ultimul timp, o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice importante. Printre acestea a­­mintim montarea a 125 pipăitoare electrice la războaiele automate A-100, dispozitive care dau o mai mare siguranță în schimbarea cane­­telor la terminarea firului de bătă­tură, şablonarea urzelilor pentru ar­ticole tip­ 2 finet şi tifon etc. Paralel s-a acordat atenţie şi creş­terii cunoştinţelor tehnico-profesio­­nale ale muncitorilor. Cu sprijinul comitetului sindicatului, conducerea administrativă a organizat cursuri pentru reîmprospătarea cunoştinţe­lor profesionale ale ţesătorilor, pu­nîndu-se un accent deosebit pe cu­noaşterea caracteristicilor maşinilor şi mînuirea lor cît mai corectă. Ca urmare, indicii de utilizare la războaiele de ţesut au crescut în primul trimestru al anului de la 8 700 bătăi război-oră, cît prevedeau sarcinile de plan, la peste 8 800 bă­tăi război-oră, ceea ce a determinat sporirea productivităţii muncii cu 2,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Coresp. „Munca“) Montarea puternicelor motoare pe tractoare In hala de montaj general Foto : p. COZIA OAMENII DE I­A GAIERE Reportaj de VASILE ANDREI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Sus, la gurile de exploatare, munca se desfășoară normal. Forfota tractoarelor se aude pînă hăt departe. Oamenii pădurii doboară arbori, îi fasonează și-i trimit altor oameni care, la rîndul lor, cu ajutorul tehnicii moderne sta­tornicită şi în această ramură a in­dustriei socialiste, le dau diferite întrebuinţări după cum nevoile o cer. Din văile munţilor ce încon­joară raionul Topliţa se scurg zil­nic la vale trenuri forestiere, gar­nituri lungi ce scrîșnesc metalic sub povara materialului lemnos. în­treaga încărcătură ajunge într-un singur loc: la sectorul de indus­trializare a lemnului. Aici, „aurul verde“ capătă noi contururi. Lem­nul din vîrf de munte devine che­restea. Împreună cu șeful sectorului ne oprim la gaterul nr. 1. Aşa de oţărît nu-l văzusem niciodată pe tovarăşul Ion Nadiş. Şi nici gateriştii nu-şi aduc aminte să se fi supărat cînd­­va aşa de tare. Contrar firii sale comunicative, mai cu seamă faţă de cunoscuţi, de data aceasta abia că ne-a răspuns la bineţe. Ochii aceia mici şi vioi, străjuiţi de nişte sprîn­­cene stufoase, nu ne-au surîs aşa cum ni s-a intîmplat de atîtea şi a­­tîtea ori. Vrednicul gaterist privea mereu într-o parte şi, de fiecare dată, cînd ochii i se opreau asupra aceluiaşi punct, se întuneca la faţă, iar pe frunte îi apăreau şi mai multe cute. Am zăbovit mult pe lingă gaterul condus de el, pe lingă acest harnic muncitor al cărui nume a fost nelip­sit de pe panoul evidenţiaţilor, care şi-a pus la inimă calitatea produ­selor şi s-a angajat şi în acest an că el şi brigada pe care o conduce va debita numai cherestea de cali­tate superioară. In timp ce pînzele de oţel urcau şi coborau prin trun­chiul gros al unui buştean, muşcîn­­du-l cu o lăcomie nesăţioasă, nu m-am mai putut abţine şi l-am în­trebat ce are. In loc de răspuns ne-a arătat cu mina cîteva scîn­­duri. — Priviţi singuri — parcă voiau să spună ochii lui. — ? ! — Nadis s-a făcut de rîs. Un afu­risit de buștean mi-a jucat festa. In loc să scot din el cherestea de calitate superioară, uite ce a ieșit. — Bine, dar asta se poate în­­tîmpla oricui. — Nu însă și mie care de aproa­pe 14 ani sînt gaterist. Ș-apoi nu trebuie uitat că ne întrecem pen­tru calitate cu celelalte brigăzi. Cum să le spun altora să nu uite de calitate, cînd eu însumi, respon­sabilul lor, nu sînt în frunte... Cheresteau din buşteanul cu pri­cina, dacă nu toată, parţial, se în­cadra totuşi în clasa superioară şi cu toate acestea responsabilul bri­găzii, obişnuit cu îndeplinirea e­­xemplară a cuvîntului dat, s-a su­părat fără ca cineva să-i fi imputat ceva... Ceasurile trec unul după altul Un şuierat prelung sparge liniştea nopţii. Sirena sectorului de indus­trializare a lemnului aduce la cu­noştinţa muncitorilor că schimbul doi s-a terminat. Gaterele, circula­rele şi ferăstraiele-panglică ce au funcţionat neîntrerupt o zi întreagă işi pierd dintr-odată „glasul“. Cei care în timpul celor 8 ore de mun­că s-au întrecut pentru îndeplinirea planului de producţie, după ce şi-au curăţat locul de muncă, în loc să se îndrepte spre casele lor pentru odihna ce o meritau din plin, mai zăbovesc puţin. La capătul halei, adunaţi laolaltă, meşterii gaterişti spun snoave. Deodată, pe uşa halei apare un om. Îl recunoaştem. E Iosif Naghi, preşedintele comitetu­lui sindical de secţie. Pe faţa lui brăzdată de cute adinei se poate distinge mulţumirea datoriei împli­nite. Aşteaptă puţin pînă ce glasul celorlalţi se potoleşte şi apoi în­cepe. „Bilanţul zilei de azi este bogat. Am obţinut cu 20 de metri cubi cherestea în plus, cu 2 mc mai mult decit în ziua de ieri. Din această cantitate, continuă el, 60 la sută de calitate superioară. S-au realizat şi economii de 4 mc de material lemnos. Pe primul loc în schimbul nostru se află echipa lui Iosif Szas. Cei de la gaterul nr. 2 nu au fost destul de atenţi la intro­ducerea cîtorva buşteni în gater­ii ca urmare au dat cu 0,5 la sută mai puţină cherestea pentru export“. Şi-n timp ce tovarăşul Naghi vor­beşte mai departe de munca circula­­riştilor, ne apropiem de Iosif Szas. Şedea pe o bancă odihnindu-şi mu­mie pe genunchi, cu privirea aţin­tită asupra celui care vorbea. Nu era de loc potrivit să-i întrerupem atenţia, totuşi am îndrăznit. — Cum faceţi de daţi cherestea de calitate superioară peste sarcina de plan ? Omul mă privi o clipă, iar apoi, ca şi cînd ar fi avut răspunsul di­nainte pregătit, începu tot atît de simplu ca şi preşedintele comitetu­lui sindicatului: — Păi uite, chiar şi tovarăşul Naghi a anunţat că cei de la gate­rul 2 nu au aşezat toţi buştenii cum se cere în gater. Contează mult acest lucru. Dacă partea noduroasă este în jos, atunci vom produce scînduri de o calitate mai slabă. De aceea, noi ne străduim ca pe cît este posibil la partea inferioară a buştenilor să nu existe noduri. — Şi mai e ceva, intervine în dis­cuţie tovarăşul Naghi Ludovic. For­maţiile de lucru sînt bine aprovi­zionate cu pînze de gater şi materie primă de bună calitate. Se urmă­reşte continuu folosirea la maxi­mum a indicilor de utilizare a agregatelor. Prin introducerea bo­­ghiurilor cu jgheab (niște dispozitive concentrice de întindere a pînzelor de gater — propunere pornită de la gateriștii din brigada lui Vasile Na­­tea — valorificată și extinsă de conducerea sectorului) pînzele de gater se pot fixa potrivit dimensiu­nilor buștenilor, întinderea acesto­ra nu se mai face după metoda cla­sică a baterii cu ciocanul ci mult mai simplu, cu mai mare exactitate și mai rapid, ceea ce înseamnă o economie considerabilă de timp. In (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI — nr. 5413 Vineri 2 aprilie 1965 4 pagini 25 bani ROD AL TEHNICII ÎNAINTATE Colectivul secţiei motor de la uzi­nele „Tractorul“ din Braşov, mobi­lizat de comitetul sindicatului, în­deplineşte cu succes sarcinile de plan şi angajamentele luate în în­trecere pentru acest an. Bilanţul cu care a încheiat primul trimestru este edificator: planul de producţie a fost depăşit cu peste 4 la sută, în timp ce productivitatea muncii a sporit cu 4,5 la sută, în condiţiile îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. Succesele înregistrate pe linia creşterii productivităţii sunt rodul introducerii tehnicii avansate, al bu­nei organizări a muncii şi aprovi­zionării cu materiale şi scule a fie­cărui loc de muncă. In lunile ce au trecut, de pildă, au intrat parţial în funcţiune o secţie pregătitoare şi două secţii automate pentru prelu­crarea chiulasei, s-au introdus 8 noi agregate şi maşini de strunjit, ale­zat şi broşat pentru piesele mici, blocuri şi capace paliere, precum şi dispozitivul mecanizat de la bancul de probă pentru controlul băii de ulei. De asemenea, s-au introdus noi tehnologii cum ar fi: broşarea pe brat la blocul motor, modernizarea operaţiilor de frezare a canelurilor bielei prin broşare şi altele. (Coresp. „Munca“) întreprinderea de beton celular autoclavizat-Doiceşti, intrată în funcţiune in a doua jumătate a anului trecut, este una dintre cele mai moderne unităţi de acest fel din ţară. Aici se fabrică blocuri şi panouri de betoane celulare autoclavizate destinate noilor construcţii industriale și de locuințe. Un clișeu: aspect exterior al întreprinderii. File de carnet Spre înălţimi Motorul, cu puţin mai mare de­cit o brichetă, înghite doar cîte­­va degete de combustibil. Cît des­pre elice, orice ventilator de masă i-ar rîde în nas. Aeromodelul, care inspiră dinamism „zboară“ „ca unul mare" şi face chiar şi a­­crobaţii. Modelul de avion este condus de un bărbat nu prea înalt, cu ochii de culoarea cerului pe care îl priveşte atît de des. Urmărind micuţa pasăre de placaj, siguran­ţa şi agerimea cu care face spec­taculoasele acrobaţii, te gîndeşti la pasiunea celui care a construi­t-o, la orele de migală depuse ca totul să fie perfect. Liviu Ionescu, tehnician la Uzi­na de utilaj petrolier­ Tîrgovişte, a îndrăgit de mic avioanele şi tot ce era în legătură cu ele. In 1949, la 17 ani, era aeromodelist pasio­nat şi cu renume; modelul său a ocupat atunci locul I la un con­curs de specialitate dintre ama­torii acestui sport din oraşele Tîrgovişte, Ploieşti şi Bucureşti. Se înscrie apoi la şcoala de pla­norism de la Tg. Mureş. Şcoala o termină ca şef de promoţie, reu­şind să obţină toate cele 3 bre­vete : A. B. şi C. După aceasta devine instructor de aeromode­­lism şi învaţă pe alţi tineri tai­nele construcţiei şi zborului libe­lulelor de lemn şi hîrtie. Urmea­ză o nouă şcoală de zbor, de data asta cu motor, o nouă etapă în cucerirea „aerului". Dar aeromo­­delismul rămîne prima şi cea mai puternică pasiune a lui. Ca in­structor clasa I-a a luat sub „a­­ripa" sa toate tinerele „aripi" din oraşul Tîrgovişte şi le ajută să-şi perfecţioneze măiestria. Acestei misiuni îi dăruieşte fiecare minut liber. Şi nu fără rezultate. Clubul de aeromodelişti din Tîrgovişte unde lucrează a ieşit în 1962 cam­pion raional, iar în 1964 ocupă lo­cul I în campionatul regional la categoria machete de avion şi ca­tegoria „curse". Alături de alţi membri ai clu­bului, cum sunt Ion Radu, cam­pion R.P.R. la categoria „aripă zburătoare captivă“, Şerban Gor­don, Mihai Iacobeţ şi alţi munci­tori şi tehnicieni din oraşul Tîr­govişte, aeromodelistul Liviu Io­nescu făureşte alte şi alte modele zburătoare, însufleţite de inteli­genţa şi pasiunea constructorului. Ing. VICTOR PANAITESCU MIŞU AVAM­ tehnician ŞTIRILE ZILEI Noi cadre în fabrici şi uzine O bună parte din absolvenţii anu­lui 1965 ai şcolilor profesionale, teh­nice şi tehnice de maiştri ale indus­triei uşoare îşi vor începe activita­tea în fabrica de încălţăminte „Pro­­gresul“-Bucureşti, Fabrica de stofă de mobilă Bucureşti, uzinele textile „Moldova“-Botoşani, precum şi în numeroase alte unităţi din acest sector, care vor intra în funcţiune sau la care se desfăşoară lucrări de modernizare în acest an. In cele 20 de unităţi şcolare din Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Buhuşi, Mediaş, Piteşti şi din alte localităţi, circa 12 500 de elevi îşi însuşesc în acest an cunoştinţele necesare pen­tru a deveni muncitori calificaţi în sectoarele de tăbăcărie şi încălţă­minte, filatură şi ţesătorie, confecţii etc., iar circa 1 500 pentru a deveni maiştri şi tehnicieni. Alţi 23 000 de muncitori urmează să fie pregătiţi în acest an prin cursurile de scurtă durată, cursuri de calificare şi spe­cializare, organizate în întreprin­deri. (Agerpres) Mari unităţi medico - sanitare La Medgidia a fost inaugurat noul spital avînd o capacitate de 300 de paturi şi o policlinică. Aceasta este doar una din numeroasele unităţi medico-sanitare ce se construiesc în întreaga ţară. Dintre acestea mai a­­mintim spitalul din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care va avea o ca­pacitate de 430 de paturi şi care se află în finisare, clădirea filialei din Cluj a Institutului oncologic, dispu­­nînd pe lîngă un dezvoltat sector de cercetare şi de o secţie de trata­mente. (Agerpres) Finisaj fără tencuială La întreprinderea de construcţii şi montaje din Iaşi a fost experi­mentat un nou procedeu tehnologic. Este vorba de folosirea cofrajelor din panouri tego, care asigură o execuţie foarte îngrijită a pereţilor. Se realizează, astfel, din cofraje un beton cu feţe perfect netede, care pot fi vopsiţi direct fără a se mai tencui. Au şi fost ridicate primele 2 blocuri după noua metodă. (Coresp. „Munca") Restaurarea unor monumente istorice De curînd s-au terminat lucrările de restaurare a complexului medie­val Sebeş Alba, a porţilor cetăţii Alba Iulia, cetăţii ţărăneşti Cîlnic şi a bisericii de lemn din Chira­­leşti. Pentru protejarea şi conser­varea monumentelor istorice răspîn­­dite pe întregul teritoriu al ţării s-au deschis noi şantiere printre care cele de la complexul roman Sarmisegetuza, ruinele bisericii ro­manice Gîrbova, Mînăstirea Snagov, iar pe alte 40 de şantiere se conti­nuă lucrările începute în anii tre­cuţi. (Agerpres) Punţi peste ape La Gura Văii, peste apa Trotu­­şului, s-a construit şi dat recent în funcţiune un nou pod din beton ar­mat care face legătura traficului de autovehicule şi pasageri cu oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Noi poduri din beton armat s-au mai construit şi refăcut în ultimii patru ani la Adjudul­ Vechi, peste Siret, la Tupilaţi peste apa Moldo­vei, la Tescani, raionul Moineşti, peste Tazlău şi în alte localităţi din regiune. (Agerpres) Amenajări la cabanele din Maramureş Pentru a crea condiţii cît mai bune turiştilor, conducerea între­prinderii „Izvoarele“ din Baia Mare, cu sprijinul comitetului sindicatului, desfăşoară o activitate vie pentru reamenajarea şi modernizarea ca­banelor şi a hotelurilor turistice de pe cuprinsul regiunii. La complexul turistic Borşa au început lucrările de recompartimentare a cabanei nr. 2, astfel încît oaspeţii vor găsi în curînd în locul camerelor cu 5 şi 12 paturi, camere cu 2 şi 3 paturi. Lucrări de modernizare au fost în­treprinse la hotelul turistic Borşa, la cabanele Izvoarele, Mogoşa, băile Usturoi, Apa Sărată etc. (Coresp. „Munca") Cu forţe sporite la însăminţări Numeroase gospodării agricole de stat au terminat semănatul culturi­lor din prima urgenţă. Suprafeţe însemnate cu mazăre, plante fura­jere şi alte culturi au fost însămîn­­ţate în trusturile Gostat, Constan­ţa, Galaţi, Tulcea, Brăila şi Ploieşti. Gospodăriile agricole de stat din întreaga ţară au însămînţat pînă la sfîrşitul lunii martie peste 80 000 de ha. Cu plante de nutreţ s-au cultivat aproape jumătate din terenurile prevăzute. Gospodăriile continuă, paralel cu grăbirea însămînţării a­­cestor culturi, pregătirea terenului pentru semănatul porumbului, flo­­rii-soarelui şi a altor plante. Ogoa­rele de toamnă au fost grăpate în proporţie de 60 la sută iar arăturile de primăvară au fost executate pe 67 000 ha. (Agerpres) Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R.P. Romíné la Budapesta Joi dimineața a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Budapesta dele­gaţia de partid şi de stat a R. P. Romíné, care la invitaţia C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare şi a guvernului revolu­ţionar muncitoresc-ţărănesc ungar va participa la sărbătorirea celei de a XX-a aniversări a eliberării Unga­riei de sub jugul fascist. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Teodor Haş, prim-secretar al Comitetului regio­nal Crişana al P.M.R., general-loco­­tenent în rezervă Ilie Antonescu şi Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tova­răşii Alexandru Drăghici, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Avram Bunaciu, Gogu Rădulescu, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Au fost de faţă József Vince, ambasadorul R. P. Ungare la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. ■k In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegy a fost întîmpinată de Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al guver­nului revoluţionar muncitoresc ţă­rănesc ungar, István Szurdi, secre­tar al C.C. al P.M.S.U., Pal Lo­­sonczi, ministrul agriculturii, Janos Tausz, ministrul comerţului interior, Rezső Trautman, ministrul cons­trucţiilor, de membri ai C.C. al P.M.S.U., ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, de generali şi ofiţeri superiori. A fost de faţă ambasadorul R. P. Romíné la Budapesta, care face par­te din delegație. Pe aeroport a fost aliniată o com­panie de onoare. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíné și R. P. Ungare, după care tovară­şul Emil Bodnaraș a trecut în re­vistă compania de onoare. In întîmpinarea delegaţiei au ve­nit numeroşi oameni ai muncii din capitala Ungariei purtînd steguleţe cu culorile naţionale ale R. P. Ro­míne şi R. P. Ungare. Un grup de pionieri au oferit flori membrilor delegaţiei. (Agerpres) In aceste zile numeroşi oameni ai muncii îşi petrec concediul de odihnă în frumoasa staţiune Păltiniş. Foto : A. ŞTEFAN

Next