Munca, aprilie 1965 (Anul 21, nr. 5413-5437)
1965-04-02 / nr. 5413
Productivitatea înaltă — obiectiv de seamă al întrecerii socialiste ★ * * CREŞTE PONDEREA SUDURII AUTOMATE De la începutul anului şi pînă în prezent, ca urmare a acţiunii iniţiate de conducerea administrativă sprijinită de comitetul sindicatului, în cadrul atelierului de sudură al Şantierului naval din Galaţi au fost aplicate şi extinse numeroase procedee tehnologice moderne. Unul dintre acestea — executarea operaţiilor de sudare la instalaţiile de ventilaţie uşoară de la cargourile de 4 500 de tone de grosimi de 1 mm — făcută prin sudarea în mediu protector de bioxid de carbon asigură, faţă de procedeul de sudură cu gaz, o productivitate dublă. Datorită jetului de bioxid de carbon, materialul de aport se solidifică imediat, iar deformările se reduc cu 90 la sută. Continuîndu-se studiile pentru îmbunătăţirea şi extinderea acestui procedeu, muncitori şi ingineri de aici, mobilizaţi de comitetul sindicatului, au realizat, recent, o instalaţie pentru sudarea în mediu protector de bioxid de carbon care foloseşte ca sursă de alimentare — în locul convertizorului obişnuit — redresor cu seleniu. Noua instalaţie elimină vîrfurile de tensiune şi curent printr-o caracteristică dinamică superioară, printr-o stabilitate mai mare a procesului de sudare şi reduce complet împroşcările. O mare extindere a căpătat, în acelaşi timp, sudura automată şi semiautomată. Peste 40 la sută din volumul total de sudură executată la o navă se face pe baza acestor procedee. Pe parcursul acestui trimestru, sudura automată și semiautomată a fost aplicată la coloanele longitudinale ale bigilor, la tablele groase de 20 mm și la alte repere. Numai la unul dintre acestea, de pildă, la sudarea inelului tubului etambou, prin înlocuirea sudurii clasice s-a obţinut o creştere a productivităţii muncii cu 20 la sută şi o calitate superioară a sudurii executate. Pe baza procedeelor aplicate, colectivul de muncă din atelierul de sudură a reuşit să îndeplinească planul trimestrial cu 2 zile înainte, în timp ce productivitatea muncii a crescut peste prevederi cu 0,5 la sută. (Coresp. „Munca“) UTILAJE MODERNE — CALIFICARE CORESPUNZĂTOARE Colectivul întreprinderii „Textila“ din Piteşti s-a angajat la începutul anului ca printr-o mai bună folosire a capacităţii războaielor de ţesut şi perfecţionarea funcţionării lor, să sporească indicii de utilizare cu 20 bătăi război-oră. Pentru realizarea acestui obiectiv, au fost aplicate, în ultimul timp, o serie de măsuri tehnico-organizatorice importante. Printre acestea amintim montarea a 125 pipăitoare electrice la războaiele automate A-100, dispozitive care dau o mai mare siguranță în schimbarea canetelor la terminarea firului de bătătură, şablonarea urzelilor pentru articole tip 2 finet şi tifon etc. Paralel s-a acordat atenţie şi creşterii cunoştinţelor tehnico-profesionale ale muncitorilor. Cu sprijinul comitetului sindicatului, conducerea administrativă a organizat cursuri pentru reîmprospătarea cunoştinţelor profesionale ale ţesătorilor, punîndu-se un accent deosebit pe cunoaşterea caracteristicilor maşinilor şi mînuirea lor cît mai corectă. Ca urmare, indicii de utilizare la războaiele de ţesut au crescut în primul trimestru al anului de la 8 700 bătăi război-oră, cît prevedeau sarcinile de plan, la peste 8 800 bătăi război-oră, ceea ce a determinat sporirea productivităţii muncii cu 2,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Coresp. „Munca“) Montarea puternicelor motoare pe tractoare In hala de montaj general Foto : p. COZIA OAMENII DE IA GAIERE Reportaj de VASILE ANDREI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Sus, la gurile de exploatare, munca se desfășoară normal. Forfota tractoarelor se aude pînă hăt departe. Oamenii pădurii doboară arbori, îi fasonează și-i trimit altor oameni care, la rîndul lor, cu ajutorul tehnicii moderne statornicită şi în această ramură a industriei socialiste, le dau diferite întrebuinţări după cum nevoile o cer. Din văile munţilor ce înconjoară raionul Topliţa se scurg zilnic la vale trenuri forestiere, garnituri lungi ce scrîșnesc metalic sub povara materialului lemnos. întreaga încărcătură ajunge într-un singur loc: la sectorul de industrializare a lemnului. Aici, „aurul verde“ capătă noi contururi. Lemnul din vîrf de munte devine cherestea. Împreună cu șeful sectorului ne oprim la gaterul nr. 1. Aşa de oţărît nu-l văzusem niciodată pe tovarăşul Ion Nadiş. Şi nici gateriştii nu-şi aduc aminte să se fi supărat cîndva aşa de tare. Contrar firii sale comunicative, mai cu seamă faţă de cunoscuţi, de data aceasta abia că ne-a răspuns la bineţe. Ochii aceia mici şi vioi, străjuiţi de nişte sprîncene stufoase, nu ne-au surîs aşa cum ni s-a intîmplat de atîtea şi atîtea ori. Vrednicul gaterist privea mereu într-o parte şi, de fiecare dată, cînd ochii i se opreau asupra aceluiaşi punct, se întuneca la faţă, iar pe frunte îi apăreau şi mai multe cute. Am zăbovit mult pe lingă gaterul condus de el, pe lingă acest harnic muncitor al cărui nume a fost nelipsit de pe panoul evidenţiaţilor, care şi-a pus la inimă calitatea produselor şi s-a angajat şi în acest an că el şi brigada pe care o conduce va debita numai cherestea de calitate superioară. In timp ce pînzele de oţel urcau şi coborau prin trunchiul gros al unui buştean, muşcîndu-l cu o lăcomie nesăţioasă, nu m-am mai putut abţine şi l-am întrebat ce are. In loc de răspuns ne-a arătat cu mina cîteva scînduri. — Priviţi singuri — parcă voiau să spună ochii lui. — ? ! — Nadis s-a făcut de rîs. Un afurisit de buștean mi-a jucat festa. In loc să scot din el cherestea de calitate superioară, uite ce a ieșit. — Bine, dar asta se poate întîmpla oricui. — Nu însă și mie care de aproape 14 ani sînt gaterist. Ș-apoi nu trebuie uitat că ne întrecem pentru calitate cu celelalte brigăzi. Cum să le spun altora să nu uite de calitate, cînd eu însumi, responsabilul lor, nu sînt în frunte... Cheresteau din buşteanul cu pricina, dacă nu toată, parţial, se încadra totuşi în clasa superioară şi cu toate acestea responsabilul brigăzii, obişnuit cu îndeplinirea exemplară a cuvîntului dat, s-a supărat fără ca cineva să-i fi imputat ceva... Ceasurile trec unul după altul Un şuierat prelung sparge liniştea nopţii. Sirena sectorului de industrializare a lemnului aduce la cunoştinţa muncitorilor că schimbul doi s-a terminat. Gaterele, circularele şi ferăstraiele-panglică ce au funcţionat neîntrerupt o zi întreagă işi pierd dintr-odată „glasul“. Cei care în timpul celor 8 ore de muncă s-au întrecut pentru îndeplinirea planului de producţie, după ce şi-au curăţat locul de muncă, în loc să se îndrepte spre casele lor pentru odihna ce o meritau din plin, mai zăbovesc puţin. La capătul halei, adunaţi laolaltă, meşterii gaterişti spun snoave. Deodată, pe uşa halei apare un om. Îl recunoaştem. E Iosif Naghi, preşedintele comitetului sindical de secţie. Pe faţa lui brăzdată de cute adinei se poate distinge mulţumirea datoriei împlinite. Aşteaptă puţin pînă ce glasul celorlalţi se potoleşte şi apoi începe. „Bilanţul zilei de azi este bogat. Am obţinut cu 20 de metri cubi cherestea în plus, cu 2 mc mai mult decit în ziua de ieri. Din această cantitate, continuă el, 60 la sută de calitate superioară. S-au realizat şi economii de 4 mc de material lemnos. Pe primul loc în schimbul nostru se află echipa lui Iosif Szas. Cei de la gaterul nr. 2 nu au fost destul de atenţi la introducerea cîtorva buşteni în gaterii ca urmare au dat cu 0,5 la sută mai puţină cherestea pentru export“. Şi-n timp ce tovarăşul Naghi vorbeşte mai departe de munca circulariştilor, ne apropiem de Iosif Szas. Şedea pe o bancă odihnindu-şi mumie pe genunchi, cu privirea aţintită asupra celui care vorbea. Nu era de loc potrivit să-i întrerupem atenţia, totuşi am îndrăznit. — Cum faceţi de daţi cherestea de calitate superioară peste sarcina de plan ? Omul mă privi o clipă, iar apoi, ca şi cînd ar fi avut răspunsul dinainte pregătit, începu tot atît de simplu ca şi preşedintele comitetului sindicatului: — Păi uite, chiar şi tovarăşul Naghi a anunţat că cei de la gaterul 2 nu au aşezat toţi buştenii cum se cere în gater. Contează mult acest lucru. Dacă partea noduroasă este în jos, atunci vom produce scînduri de o calitate mai slabă. De aceea, noi ne străduim ca pe cît este posibil la partea inferioară a buştenilor să nu existe noduri. — Şi mai e ceva, intervine în discuţie tovarăşul Naghi Ludovic. Formaţiile de lucru sînt bine aprovizionate cu pînze de gater şi materie primă de bună calitate. Se urmăreşte continuu folosirea la maximum a indicilor de utilizare a agregatelor. Prin introducerea boghiurilor cu jgheab (niște dispozitive concentrice de întindere a pînzelor de gater — propunere pornită de la gateriștii din brigada lui Vasile Natea — valorificată și extinsă de conducerea sectorului) pînzele de gater se pot fixa potrivit dimensiunilor buștenilor, întinderea acestora nu se mai face după metoda clasică a baterii cu ciocanul ci mult mai simplu, cu mai mare exactitate și mai rapid, ceea ce înseamnă o economie considerabilă de timp. In (Continuare în pag. 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI — nr. 5413 Vineri 2 aprilie 1965 4 pagini 25 bani ROD AL TEHNICII ÎNAINTATE Colectivul secţiei motor de la uzinele „Tractorul“ din Braşov, mobilizat de comitetul sindicatului, îndeplineşte cu succes sarcinile de plan şi angajamentele luate în întrecere pentru acest an. Bilanţul cu care a încheiat primul trimestru este edificator: planul de producţie a fost depăşit cu peste 4 la sută, în timp ce productivitatea muncii a sporit cu 4,5 la sută, în condiţiile îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. Succesele înregistrate pe linia creşterii productivităţii sunt rodul introducerii tehnicii avansate, al bunei organizări a muncii şi aprovizionării cu materiale şi scule a fiecărui loc de muncă. In lunile ce au trecut, de pildă, au intrat parţial în funcţiune o secţie pregătitoare şi două secţii automate pentru prelucrarea chiulasei, s-au introdus 8 noi agregate şi maşini de strunjit, alezat şi broşat pentru piesele mici, blocuri şi capace paliere, precum şi dispozitivul mecanizat de la bancul de probă pentru controlul băii de ulei. De asemenea, s-au introdus noi tehnologii cum ar fi: broşarea pe brat la blocul motor, modernizarea operaţiilor de frezare a canelurilor bielei prin broşare şi altele. (Coresp. „Munca“) întreprinderea de beton celular autoclavizat-Doiceşti, intrată în funcţiune in a doua jumătate a anului trecut, este una dintre cele mai moderne unităţi de acest fel din ţară. Aici se fabrică blocuri şi panouri de betoane celulare autoclavizate destinate noilor construcţii industriale și de locuințe. Un clișeu: aspect exterior al întreprinderii. File de carnet Spre înălţimi Motorul, cu puţin mai mare decit o brichetă, înghite doar cîteva degete de combustibil. Cît despre elice, orice ventilator de masă i-ar rîde în nas. Aeromodelul, care inspiră dinamism „zboară“ „ca unul mare" şi face chiar şi acrobaţii. Modelul de avion este condus de un bărbat nu prea înalt, cu ochii de culoarea cerului pe care îl priveşte atît de des. Urmărind micuţa pasăre de placaj, siguranţa şi agerimea cu care face spectaculoasele acrobaţii, te gîndeşti la pasiunea celui care a construit-o, la orele de migală depuse ca totul să fie perfect. Liviu Ionescu, tehnician la Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, a îndrăgit de mic avioanele şi tot ce era în legătură cu ele. In 1949, la 17 ani, era aeromodelist pasionat şi cu renume; modelul său a ocupat atunci locul I la un concurs de specialitate dintre amatorii acestui sport din oraşele Tîrgovişte, Ploieşti şi Bucureşti. Se înscrie apoi la şcoala de planorism de la Tg. Mureş. Şcoala o termină ca şef de promoţie, reuşind să obţină toate cele 3 brevete : A. B. şi C. După aceasta devine instructor de aeromodelism şi învaţă pe alţi tineri tainele construcţiei şi zborului libelulelor de lemn şi hîrtie. Urmează o nouă şcoală de zbor, de data asta cu motor, o nouă etapă în cucerirea „aerului". Dar aeromodelismul rămîne prima şi cea mai puternică pasiune a lui. Ca instructor clasa I-a a luat sub „aripa" sa toate tinerele „aripi" din oraşul Tîrgovişte şi le ajută să-şi perfecţioneze măiestria. Acestei misiuni îi dăruieşte fiecare minut liber. Şi nu fără rezultate. Clubul de aeromodelişti din Tîrgovişte unde lucrează a ieşit în 1962 campion raional, iar în 1964 ocupă locul I în campionatul regional la categoria machete de avion şi categoria „curse". Alături de alţi membri ai clubului, cum sunt Ion Radu, campion R.P.R. la categoria „aripă zburătoare captivă“, Şerban Gordon, Mihai Iacobeţ şi alţi muncitori şi tehnicieni din oraşul Tîrgovişte, aeromodelistul Liviu Ionescu făureşte alte şi alte modele zburătoare, însufleţite de inteligenţa şi pasiunea constructorului. Ing. VICTOR PANAITESCU MIŞU AVAM tehnician ŞTIRILE ZILEI Noi cadre în fabrici şi uzine O bună parte din absolvenţii anului 1965 ai şcolilor profesionale, tehnice şi tehnice de maiştri ale industriei uşoare îşi vor începe activitatea în fabrica de încălţăminte „Progresul“-Bucureşti, Fabrica de stofă de mobilă Bucureşti, uzinele textile „Moldova“-Botoşani, precum şi în numeroase alte unităţi din acest sector, care vor intra în funcţiune sau la care se desfăşoară lucrări de modernizare în acest an. In cele 20 de unităţi şcolare din Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Buhuşi, Mediaş, Piteşti şi din alte localităţi, circa 12 500 de elevi îşi însuşesc în acest an cunoştinţele necesare pentru a deveni muncitori calificaţi în sectoarele de tăbăcărie şi încălţăminte, filatură şi ţesătorie, confecţii etc., iar circa 1 500 pentru a deveni maiştri şi tehnicieni. Alţi 23 000 de muncitori urmează să fie pregătiţi în acest an prin cursurile de scurtă durată, cursuri de calificare şi specializare, organizate în întreprinderi. (Agerpres) Mari unităţi medico - sanitare La Medgidia a fost inaugurat noul spital avînd o capacitate de 300 de paturi şi o policlinică. Aceasta este doar una din numeroasele unităţi medico-sanitare ce se construiesc în întreaga ţară. Dintre acestea mai amintim spitalul din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care va avea o capacitate de 430 de paturi şi care se află în finisare, clădirea filialei din Cluj a Institutului oncologic, dispunînd pe lîngă un dezvoltat sector de cercetare şi de o secţie de tratamente. (Agerpres) Finisaj fără tencuială La întreprinderea de construcţii şi montaje din Iaşi a fost experimentat un nou procedeu tehnologic. Este vorba de folosirea cofrajelor din panouri tego, care asigură o execuţie foarte îngrijită a pereţilor. Se realizează, astfel, din cofraje un beton cu feţe perfect netede, care pot fi vopsiţi direct fără a se mai tencui. Au şi fost ridicate primele 2 blocuri după noua metodă. (Coresp. „Munca") Restaurarea unor monumente istorice De curînd s-au terminat lucrările de restaurare a complexului medieval Sebeş Alba, a porţilor cetăţii Alba Iulia, cetăţii ţărăneşti Cîlnic şi a bisericii de lemn din Chiraleşti. Pentru protejarea şi conservarea monumentelor istorice răspîndite pe întregul teritoriu al ţării s-au deschis noi şantiere printre care cele de la complexul roman Sarmisegetuza, ruinele bisericii romanice Gîrbova, Mînăstirea Snagov, iar pe alte 40 de şantiere se continuă lucrările începute în anii trecuţi. (Agerpres) Punţi peste ape La Gura Văii, peste apa Trotuşului, s-a construit şi dat recent în funcţiune un nou pod din beton armat care face legătura traficului de autovehicule şi pasageri cu oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Noi poduri din beton armat s-au mai construit şi refăcut în ultimii patru ani la Adjudul Vechi, peste Siret, la Tupilaţi peste apa Moldovei, la Tescani, raionul Moineşti, peste Tazlău şi în alte localităţi din regiune. (Agerpres) Amenajări la cabanele din Maramureş Pentru a crea condiţii cît mai bune turiştilor, conducerea întreprinderii „Izvoarele“ din Baia Mare, cu sprijinul comitetului sindicatului, desfăşoară o activitate vie pentru reamenajarea şi modernizarea cabanelor şi a hotelurilor turistice de pe cuprinsul regiunii. La complexul turistic Borşa au început lucrările de recompartimentare a cabanei nr. 2, astfel încît oaspeţii vor găsi în curînd în locul camerelor cu 5 şi 12 paturi, camere cu 2 şi 3 paturi. Lucrări de modernizare au fost întreprinse la hotelul turistic Borşa, la cabanele Izvoarele, Mogoşa, băile Usturoi, Apa Sărată etc. (Coresp. „Munca") Cu forţe sporite la însăminţări Numeroase gospodării agricole de stat au terminat semănatul culturilor din prima urgenţă. Suprafeţe însemnate cu mazăre, plante furajere şi alte culturi au fost însămînţate în trusturile Gostat, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Brăila şi Ploieşti. Gospodăriile agricole de stat din întreaga ţară au însămînţat pînă la sfîrşitul lunii martie peste 80 000 de ha. Cu plante de nutreţ s-au cultivat aproape jumătate din terenurile prevăzute. Gospodăriile continuă, paralel cu grăbirea însămînţării acestor culturi, pregătirea terenului pentru semănatul porumbului, florii-soarelui şi a altor plante. Ogoarele de toamnă au fost grăpate în proporţie de 60 la sută iar arăturile de primăvară au fost executate pe 67 000 ha. (Agerpres) Plecarea delegaţiei de partid şi de stat a R.P. Romíné la Budapesta Joi dimineața a părăsit Capitala îndreptîndu-se spre Budapesta delegaţia de partid şi de stat a R. P. Romíné, care la invitaţia C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare şi a guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar va participa la sărbătorirea celei de a XX-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Teodor Haş, prim-secretar al Comitetului regional Crişana al P.M.R., general-locotenent în rezervă Ilie Antonescu şi Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Avram Bunaciu, Gogu Rădulescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Au fost de faţă József Vince, ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ■k In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegy a fost întîmpinată de Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al guvernului revoluţionar muncitoresc ţărănesc ungar, István Szurdi, secretar al C.C. al P.M.S.U., Pal Losonczi, ministrul agriculturii, Janos Tausz, ministrul comerţului interior, Rezső Trautman, ministrul construcţiilor, de membri ai C.C. al P.M.S.U., ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, de generali şi ofiţeri superiori. A fost de faţă ambasadorul R. P. Romíné la Budapesta, care face parte din delegație. Pe aeroport a fost aliniată o companie de onoare. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíné și R. P. Ungare, după care tovarăşul Emil Bodnaraș a trecut în revistă compania de onoare. In întîmpinarea delegaţiei au venit numeroşi oameni ai muncii din capitala Ungariei purtînd steguleţe cu culorile naţionale ale R. P. Romíne şi R. P. Ungare. Un grup de pionieri au oferit flori membrilor delegaţiei. (Agerpres) In aceste zile numeroşi oameni ai muncii îşi petrec concediul de odihnă în frumoasa staţiune Păltiniş. Foto : A. ŞTEFAN