Munca, iunie 1965 (Anul 21, nr. 5463-5488)
1965-06-01 / nr. 5463
Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. in ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. în cinstea Congresului partidului Îndeplinirea angajamentelor0 CHESTIUNE DE DEMNITATE MUNCITOREASCA Aurul negru îşi sporeşte ceruţele Benzină, ulei, parafină, motorină... Produse petroliere de largă întrebuinţare a căror materie primă o constituie ţiţeiul. Drumul ce-i parcurge aurul negru din adîncuri şi pînă la instalaţiile de prelucrare este lung. Pe acest itinerariu el antrenează sute şi sute de oameni, sondori, operatori, laboranţi, pompagii. Zi şi noapte ei veghează şi intervin acolo unde este cazul, pentru ca ţiţeiul să ajungă la rafinării cu un înalt grad de puritate, în mod ritmic, bine selecţionat. De altfel, acestea sunt obiectivele de seamă în întrecerea socialistă a petroliştilor. Colectivul schelei de extracţie Boldeşti s-a angajat la începutul acestui an să livreze rafinăriilor tiţei cu un procent de 0,5 la sută impurităţi, sub limita admisă. Angajamente mobilizatoare şi-au luat şi petroliştii din schelele Olteniei, Moldovei şi Argeşului. Elanul şi căutările creatoare ale oamenilor, măsurile tehnico-organizatorice aplicate s-au concretizat în rezultatele bune obţinute în întrecerea socialistă. Rafinăriile au primit ţiţei mai mult, în mod ritmic, selecţionat şi cu un procent tot mai mic de impurităţi. Aceasta a influenţat în mod pozitiv activitatea rafinăriilor care au raportat îndeplinirea planului înainte de termen, realizînd în plus produse în valoare de aproape 30 000 000 lei pe primele 5 luni ale anului. Pentru a ajunge aici, comitetele sindicatelor din schelele Băicoi, Tîrgovişte, Moineşti, Ţicleni şi altele au desfăşurat şi continuă să desfăşoare, sub conducerea organizaţiilor de partid, o susţinută muncă politică în direcţia dezvoltării simţului de răspundere al fiecărui muncitor, de care depinde în mare măsură îmbunătăţirea calităţii ţiţeiului — atît în schelele de extracţie, cit şi în rîndul acelora care au sarcina să transporte preţioasa materie primă de la sonde la rafinării. La schela Boldeşti, bunăoară, puritatea ţiţeiului livrat constituie adesea tema dezbaterilor din cadrul adunărilor lunare ale grupelor sindicale şi consfătuirilor de producţie. Cu acest prilej, sondorii au făcut propuneri preţioase cum ar fi centralizarea parcurilor de rezervoare în scopul efectuării la un nivel tehnic mai înalt a operaţiilor de curăţire şi tratare a ţiţeiului, asigurarea asistenţei tehnice în toate schimburile, folosirea celor mai corespunzători detergenţi pentru desemulsionarea ţiţeiului, mecanizarea unor lucrări cu volum mare de lucru, echiparea rezervoarelor cu poduri de protecţie şi altele. In schelele Cîmpina şi Urlaţi, în cadrul cursurilor de ridicare a calificării şi specializării se prezintă lecţii strîns legate de aspectele calităţii, de tratarea şi manipularea ţiţeiului, de aplicare întocmai a regulilor de tehnică a securităţii. Tot în acest scop, comitetele sindicatelor din majoritatea schelelor desfăşoară o multilaterală propagandă tehnică. Conferinţele, recenziile cărţilor de specialitate, agitaţia vizuală concretă, precum şi opinia de masă creată de brigăzile artistice de agitaţie ale căror programe abordează deseori problema purităţii materiei prime şi a factorilor care o influenţează, susţin munca de zi cu zi în rîndul oamenilor pentru asigurarea rafinăriilor cu ţiţei de calitate. Eficienţa acestor acţiuni se simte din plin. Colectivele schelelor Boldeşti, Urlaţi, Ţicleni, Moineşti au livrat rafinăriilor ţiţei cu conţinut de apăsare şi alte impurităţi sub cifra admisă, îndeplinindu-se astfel lună de lună angajamentul luat în întrecerea socialistă. Se întîmplă însă, ca în unele schele să nu se acorde importanţa cuvenită acestei probleme. Bunăoară, în cadrul trustului de extracţie Piteşti sînt unităţi care trimit ţiţeiul cu impurităţi peste limita admisă. Situaţia pare de neînţeles cu atît mai mult cu cit în aceste schele au fost investite mari sume pentru dotarea lor cu instalaţii moderne de tratare a ţiţeiului. Experienţa schelelor şi rafinăriilor LUCIAN BĂRBIERI Şi DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3 a) Coloana de distilare atmosferică de la rafinăria Cîmpina Foto: ST. ALCESCU Un nou obiectiv intrat în funcţiune la Borzeşti FABRICA DE HEXACLORAN Muncind cu entuziasm în întrecerea socialistă, montorii au dat în probe tehnologice cu 30 de zile mai devreme decit era prevăzut o nouă fabrică de hexacloran la Combinatul chimic Borzeşti. Instalaţiile fabricii folosesc ca materie primă benzen şi clor evaporat şi au o capacitate anuală de producţie de 10 000 tone hexacloran, cu 12 la sută substanţă activă — insecticid folosit în agricultură întreprinderea este proiectată de Institutul de proiectări chimice IPROCHIM în colaborare cu specialiştii Combinatului de la Borzeşti. Utilajele moderne, în majoritate fabricate în ţară, permit un grad înalt de automatizare. Spre deosebire de prima instalaţie de acest fel din cadrul Combinatului, noua fabrică dispune de un sistem de uscare cu ajutorul căruia se obţine un produs de calitate superioară. La darea în funcţiune înainte de termen a acestui obiectiv industrial şi-au adus contribuţia şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinelor de utilaj chimic şi petrolier din Făgăraş, care au livrat înainte de data contractuală majoritatea utilajelor fabricii. (Coresp. „Munca") Azi încep examenele universitare Incepînd cu ziua de 1 iunie, amfiteatrele şi sălile de cursuri ale celor 178 de facultăţi, din institutele de învăţămînt superior din ţara noastră, cunosc iarăşi înfrigurarea examenelor de sfîrşit de an. Cei aproape 95 000 de studenţi, care au frecventat cursurile de zi, se prezintă în faţa comisiilor de examinare pentru verificarea cunoştinţelor asimilate în timpul anului de învăţămînt. Viitorii ingineri, profesori, medici, artişti chemaţi să devină cadre de nădejde, specialişti cu o înaltă calificare pentru cerinţele tot mai mari ale economiei şi culturii noastre socialiste, s-au pregătit cu temeinicie încă de la începutul anului. Pe lingă măsurile luate pentru asigurarea parcurgerii întregii materii prevăzute de programe, a recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor de specialitate predate, rectoratele şi decanatele au organizat diferite concursuri şi referate ştiinţifice pe discipline, au fost redactate un număr sporit de cursuri şi manuale, iar bibliotecile au achiziţionat numeroase lucrări pentru a satisface cut mai bine cerinţele de studiu ale studenţilor. In învăţămîntul politehnic au fost iniţiate numeroase acţiuni pentru introducerea în procesul de învăţămînt a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi teh- LA MINUT ŞTEFAN GHEORGffIU Am citit o poveste nostimă, scrisă de Nicuţă Tănase. Era vorba de o Scufiţă Roşie, o ploaie torenţială, nişte stofă ce iese la apă, produsă la Fabrica de postav „Proletarul“ din Bacău şi un lup pozitiv, care i-a înghiţit pe cei vinovaţi de calitatea proastă a materialului... Un lucru e mai anevoie de înteles. De ce şi-a ales Nicula o Scufiţă Roşie tocmai de la Tîrgu Mureş ? Ce, parcă la noi in Bucureşti nu sînt, şi parcă nu-i şi aici ploaie ? Şi de ce s-o expui pe micuţa Scufiţă Roşie, de unde-ar fi ea, la o asemenea încercare ? Ea, care este o fiinţă atît de plăpîndă, de gingaşă. Şi apoi ce s-ar fi Intîmplat dacă fetiţa asta îndrăgită de copii şi simpatizată de cei mari n-ar fi ieşit In hăinuţe noi, să-i ducă mlncare mămichii şi nu s-ar fi nimerit să şi plouă ? De unde ar fi luat Nicuţă ploaia ca să-şi facă foiletonul ? Atunci nici el n-ar fi avut ocazia să devină lup pozitiv... Eu, de pildă, aş fi rezolvat astfel chestia asta. Aş fi căutat prin tot Bucureştiul stofă de la „Proletarul" din Bacău, mi-aş fi turnat un costum nou-nouţ şi l-aş fi pus la încercare. Ploaie, lăsaţi pe mine, găseam la minut. Am eu o sursă de-a mea. Nu-i secret. Te duci frumuşel în staţia Horea, pe bulevardul Gh. Dimitrov şi aştepţi minutul 18, după ora 15, cînd nu se poate să nu treacă stropitoarea cisternă cu nr. 50 621 B ca să-ţi pună stofa la încercare. Şi ce ploaie artificială o să-fi mai trîntească, mărculică ! Aversă nu alta. Iar femeia din cabină, care răsuceşte maneta, o să-ţi şi zimbească pe deasupra. Că aşa au învăţat-o tovarăşii de la I.C.A.R., să zîmbească, că farsa făcută cu zimbetul pe buze e pe jumătate iertată. Parcă ce, trebuie să stai o oră într-o ploaie naturală ? Un minut de aversă artificială îţi este deajuns ca să verifici un costum. Şi dacă stofa a ieşit, şi tu nu ai făcut temperatură, şi ai scăpat de guturai, şi te poţi urca în tren, de ce să nu te duci personal la întreprinderea cu pricina ? Iar cei de la fabrica de postav, cînd te-or vedea udat şi vopsit din cap pină-n picioare, n-or să te mai plimbe de colo-colo ca pe Scufiţa Roşie, or să-ţi rezolve pe loc problema şi n-o să mai ai nevoie de proiecţia lupului pozitiv. Se îmbogăţeşte flota comercială Constructorii Şantierului naval din Galaţi, respectîndu-şi angajamentele, au livrat luni cel de-al 13-lea cargou de 4 500 tdw, destinat flotei maritime româneşti. El poartă numele oraşului maramureşan Baia Mare. Tehnica modernă folosită în construcţia de nave şi perfecţionarea procedeelor tehnologice şi de concepţie au permis constructorilor să livreze noul cargou cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut în grafic. In cel mai tînăr oraş Noul oraş al minerilor de pe Valea Motrului, regiunea Oltenia, se dezvoltă de la o zi la alta. Concomitent cu ridicarea de noi blocuri se construiesc şi edificiile socialculturale. Zilele acestea, bunăoară s-a deschis primul complex comercial modern din localitate, care asigură o bună aprovizionare cu diferite mărfuri, alimente, produse de carne și lactate. (Coresp. „Munca" Pe ogoare, fiecare ceas de muncă hotărăşte belşugul Raioanele Mizil şi Ploieşti în frunte In unităţile agricole socialiste din regiunea Ploieşti se desfăşoară din plin lucrările de întreţinere şi combatere a dăunătorilor la recoltele prăşitoare. Pînă ieri, praşila I-a la porumb pentru boabe s-a executat pe aproape 62 000 ha, ceea ce reprezintă peste 40 la sută din suprafaţa cultivată. Această lucrare se apropie de sfîrşit la floarea-soarelui, iar la sfecla de zahăr s-a efectuat praşila a doua pe 81 la sută din suprafaţă. Consiliile agricole, staţiunile de maşini şi tractoare, unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru combaterea dăunătorilor la aceste trei culturi, pe aproape întreaga suprafaţă de 108 000 ha. Fruntaşe în această campanie sunt gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din raioanele Mizil şi Ploieşti. (Coresp. „Munca“) La Iaşi, rămînerî în urmă Pe cuprinsul regiunii Iaşi, lucrările de întreţinere a culturilor se desfăşoară în ultimele zile într-un ritm mai viu. Pînă ieri se executase praşila la la floarea soarelui pe mai bine de două treimi din suprafaţa prevăzută, iar la sfecla de zahăr pe circa 10 000 ha din cele 11 200 ha. Mai greu se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor de porumb. Praşila I-a a fost aplicată pe numai 37 000 ha din cele 260 000 însămînţate cu această cultură. Dacă în raioanele Huşi, Vaslui, Bîrlad s-a lucrat cu mai mult spor, în celelalte raioane însă lucrările de prăşit la porumb sunt rămase în urmă. Mecanizatorii din S.M.T. şi G.A.S. trebuie să pună pe primul plan întreţinerea culturilor. In această direcţie este necesar să folosească mai bine timpul şi utilajele pe care le au la dispoziţie, să desfăşoare larg întrecerea socialistă pentru înfăptuirea exemplară a angajamentelor luate. (Coresp. „Munca“) Proletaridin toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI nr. 5463 Marți 1 iunie 1965 4 pagini 25 bani a———— Plante bine dezvoltate Mecanizatorii din G.A.S. Budeşti- Negoieşti, din raionul Olteniţa, acordă o deosebită atenţie întreţinerii culturilor prăşitoare. Pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb s-a aplicat din timp, o lucrare cu sapa rotativă şi cu grapa. De asemenea, pe circa 70 la sută din cultura porumbului s-a dat şi prima praşilă. Lucrările, de bună calitate, şi executate la vremea potrivită de brigăzile de tractoare conduse de Simion Mereuţă, Niculaie Gabotiuc şi Ilie Bărăgan au contribuit la dezvoltarea viguroasă a plantelor. (Coresp. „Munca") .De ziua voastră, flori ale vieţii ! Prima zi de cireşar! Caldă, cu cer senin şi soare strălucitor. Ascultăm glasurile gureşe ale copiilor care s-au adunat în curtea grădiniţei sau a şcolii, în parcuri, sau pe aleile grădinii de la Palatul pionierilor şi deodată — totul este frumos şi luminos. Cuta de pe frunte semnalînd nu ştiu ce preocupare importantă se netezeşte. Zîmbeşti şi spui: la mulţi ani, tinereţe ! La mulţi ani, dragile noastre flori, voi bucuria vieţii, voi, cei în care ne punem nădejdea că veţi prelua ştafeta succeselor noastre şi o veţi urca pe spirala ce duce spre năzuinţele umane. Ştim că veţi dobîndi mai multe victorii ca noi. Că veţi reuşi să-i zmulgeţi pămîntului mai multe roade, ca veţi mai ridica cîteva din vălurile care acoperă unele unghere ascunse ale ştiinţei, că cerul se va supune în faţa iscusinţei voastre, lăsîndu-vă să mai aflaţi din taine, iar arta şi cultura se vor îmbogăţi cu noi comori, rod al talentelor şi muncii. Toate aspiraţiile vi le puteţi îndeplini, după aptitudini şi hărnicie. Asupra voastră se întinde aripa ocrotitoare a partidului şi statului nostru încă înainte ca ochii voştri să privească uimiţi prima rază de lumină. Pentru asta legiuitorii au fost puşi să întocmească articole care să ocrotească sănătatea mamelor, în fabrici şi uzine, pe ogoare, în birouri şi laboratoare. Ştiţi, nici n-a ajuns mama bine cu voi acasă, întorcîndu-se de la maternitate, că şi începeţi să primiţi oaspeţi. Ba doctoriţa de la circa teritorială, ba sora de ocrotire. Şi vin aşa de des, că figurile lor vă devin familiare şi de la o vreme, le primiţi ca pe nişte prietene dragi. Şi cînd creşteţi, cînd vă puneţi grozav de mîndri prima voastră uniformă şcolară, cînd aţi intrat, intimidaţi de importanţa evenimentului, în clasele noi, luminoase, confortabile, ochii vi se opresc pe darurile ce vă aşteaptă pe colţul băncii. Sînt manualele şcolare ce se distribuie gratuit tuturor copiilor de la clasa I-a la a VIII-a. Voi, cei mici, nici n-aţi putea, din prima clasă, să citiţi cifra care arată numărul cărţilor de şcoală date copiilor — 20 000 000 într-un an ! Dar că partidul e cel care s-a îngrijit să le primiţi, asta ştiţi ! Şi îi mulţumiţi aşa cum puteţi voi—îndeplinindu-vă sarcina cea mai importantă pe care o aveţi — învăţînd. Apoi mereu descoperiţi noi şi noi bucurii ce vă sînt hărăzite. Vedeţi cu ochii voştri cum noi şcoli se înalţă în fiecare oraş, în fiecare cartier. Şi pentru că sînteţi mai mari, pentru că i-aţi citit pe Creangă şi pe Delavrancea, pentru că v-au povestit multe învăţătorii şi părinţii, faceţi repede o comparaţie. Ce deosebire ! Dar ce să vă ducem cu gîndul tocmai pînă la şcoala lui Creangă — cînd exemplele se pot lua şi din timpuri mai recente. Uite, faţă de anul şcolar 1938/39 numai la cursurile şcolilor medii acum sînt aproape de 10 ori mai mulţi elevi. In anii şesenarului s-au construit aproape 24 000 săli noi de clasă. Asta înseamnă o mulţime de şcoli, cu mobilier nou, cu laboratoare şi material didactic de tot felul. Pe tot parcursul vieţii, alături de părinţi, veghează asupra voastră statul nostru. Anul trecut, părinţii voştri au primit laolaltă peste 2 miliarde şi jumătate de lei drept alocaţie de stat pentru copii. Pînă la 16 ani, atunci cînd vă îmbolnăviţi sau aveţi nevoie să vă mai întăriţi, medicul prescrie o reţetă pe marginea căreia scrie „exceptat — copil". Asta înseamnă că farmacista va da mamei toate medicamentele gratuit. Dar timpul vostru liber, dar vacanţele ? Cîţi din voi, pionieri, nu păstraţi în memorie zilele petrecute în tabără la poalele munţilor, cîţi nu v-aţi bronzat pe plajele cu nisip de aur şi nu v-afi scăldat în valurile înspumate ale mării ! Cîţi nu v-afi dovedit talentele de cîntăreţi, recitatori, dansatori în preajma focului de tabără ! Acum, unii dintre voi vor porni în prima serie către taberele de vară. Şi cunoscînd frumuseţile patriei, învăţaţi să o iubiţi, adînciţi înţelesul cuvîntului patriotism Dar parcă numai aici e frumos ! Casele şi palatele pionierilor, cu cercurile lor în care va încercaţi „măiestria“ de la arta culinară pînă la aceea de chimişti, constructori de aere şi nave modele, pictori sau sculptori, actori şi cîte şi mai cîte vă dau posibilitatea de a vă completa cuoştinţele dobîndite în şcoală, să învăţaţi, să iubiţi şi să preţuiţi munca. Bibliotecile şcolilor vă oferă noi şi noi cărţi editate anume pentru voi, cinematografele vă prezintă filmele pe care le îndrăgiţi, aveţi teatrele voastre, aveţi locurile voastre rezervate în parcuri. Apoi la unele cluburi ale întreprinderilor unde lucrează părinţii voştri aveţi orele voastre de basm sau de spectacole, cîteva rafturi cu cărţi pentru voi. Aceasta pentru că şi colectivele în care muncesc părinţii voştri, comitetele sindicatelor şi organizaţiilor de ti- ELENA DIMITRIU (Continuare în pag. 3-a) Foto: A. STEFAN