Munca, iunie 1965 (Anul 21, nr. 5463-5488)

1965-06-01 / nr. 5463

Deschiderea lucrărilor plenarei CC. al P.M.R. in ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa ple­nară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dez­voltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. în cinstea Congresului partidului Îndeplinirea angajamentelor­­0 CHESTIUNE DE DEMNITATE MUNCITOREASCA Aurul negru îşi sporeşte ceruţele Benzină, ulei, parafină, motorină... Produse petroliere de largă întrebu­inţare a căror materie primă o con­stituie ţiţeiul. Drumul ce-i parcurge aurul negru din adîncuri şi pînă la instalaţiile­ de prelucrare este lung. Pe acest itinerariu el antrenează sute şi sute de oameni, sondori, ope­ratori, laboranţi, pompagii. Zi şi noapte ei veghează şi intervin acolo unde este cazul, pentru ca ţiţeiul să ajungă la rafinării cu un înalt grad de puritate, în mod ritmic, bine se­lecţionat. De altfel, acestea sunt o­­biect­ivele de seamă în întrecerea socialistă a petroliştilor. Colectivul schelei de extracţie Boldeşti s-a an­gajat la începutul acestui an să li­vreze rafinăriilor tiţei cu un pro­cent de 0,5 la sută impurităţi, sub limita admisă. Angajamente mobili­zatoare şi-au luat şi petroliştii din schelele Olteniei, Moldovei şi Arge­şului. Elanul şi căutările creatoare ale oamenilor, măsurile tehnico-or­­ganizatorice aplicate s-au concreti­zat în rezultatele bune obţinute în întrecerea socialistă. Rafinăriile au primit ţiţei mai mult, în mod ritmic, selecţionat şi cu un procent tot mai mic de impurităţi. Aceasta a influ­enţat în mod pozitiv activitatea rafi­năriilor care au raportat îndeplini­rea planului înainte de termen, rea­­lizînd în plus produse în valoare de aproape 30 000 000 lei pe primele 5 luni ale anului. Pentru a ajunge aici, comitetele sindicatelor din schelele Băicoi, Tîr­­govişte, Moineşti, Ţicleni şi altele au desfăşurat şi continuă să desfăşoare, sub conducerea organizaţiilor de partid, o susţinută muncă politică în direcţia dezvoltării simţului de răs­pundere al fiecărui muncitor, de care depinde în mare măsură îmbu­nătăţirea calităţii ţiţeiului — atît în schelele de extracţie, cit şi în rîndul acelora care au sarcina să transporte preţioasa materie primă de la sonde la rafinării. La schela Boldeşti, bunăoară, puritatea ţiţeiului livrat constituie adesea tema dezbateri­lor din cadrul adunărilor luna­re ale grupelor sindicale şi con­sfătuirilor de producţie. Cu acest prilej, sondorii au făcut propuneri preţioase cum ar fi centralizarea parcurilor de rezervoare în scopul efectuării la un nivel tehnic mai înalt a operaţiilor de curăţire şi tratare a ţiţeiului, asigurarea asis­tenţei tehnice în toate schimburile, folosirea celor mai corespunzători detergenţi pentru desemulsionarea ţi­ţeiului, mecanizarea unor lucrări cu volum mare de lucru, echiparea rezervoarelor cu poduri de protecţie şi altele. In schelele Cîmpina şi Urlaţi, în cadrul cursurilor de ri­dicare a calificării şi specializării se prezintă lecţii strîns legate de aspec­tele calităţii, de tratarea şi manipu­larea ţiţeiului, de aplicare întocmai a regulilor de tehnică a securităţii. Tot în acest scop, comitetele sin­dicatelor din majoritatea sche­lelor desfăşoară o multilaterală propagandă tehnică. Conferinţele, re­cenziile cărţilor de specialitate, agi­taţia vizuală concretă, precum şi opi­nia de masă creată de brigăzile artistice de agitaţie ale căror pro­grame abordează deseori problema purităţii materiei prime şi a factori­lor care o influenţează, susţin mun­ca de zi cu zi în rîndul oamenilor pentru asigurarea rafinăriilor cu ţi­ţei de calitate. Eficienţa acestor acţiuni se simte din plin. Colectivele schelelor Bol­deşti, Urlaţi, Ţicleni, Moineşti au li­vrat rafinăriilor ţiţei cu conţinut de apă­­sare şi alte impurităţi sub cifra admisă, îndeplinindu-se astfel lu­nă de lună angajamentul luat în întrecerea socialistă. Se întîmplă însă, ca în unele sche­le să nu se acorde importanţa cu­venită acestei probleme. Bunăoară, în cadrul trustului de extracţie Pi­teşti sînt unităţi care trimit ţiţeiul cu impurităţi peste limita admisă. Situaţia pare de neînţeles cu atît mai mult cu cit în aceste schele au fost investite mari sume pentru do­tarea lor cu instalaţii moderne de tratare a ţiţeiului. Experienţa schelelor şi rafinăriilor LUCIAN BĂRBIERI Şi DUMITRU SANDU (Continuare în pag. 3­ a) Coloana de distilare atmosferică de la rafinăria Cîmpina Foto: ST. ALCESCU Un nou obiectiv intrat în funcţiune la Borzeşti FABRICA DE HEXACLORAN Muncind cu entuziasm în întrece­rea socialistă, montorii au dat în probe tehnologice cu 30 de zile mai devreme decit era prevăzut o nouă fabrică de hexacloran la Combina­tul chimic Borzeşti. Instalaţiile fa­bricii folosesc ca materie primă benzen şi clor evaporat şi au o ca­pacitate anuală de producţie de 10 000 tone hexacloran, cu 12 la sută substanţă activă — insecticid folosit în agricultură­ întreprinde­rea este proiectată de Institutul de proiectări chimice IPROCHIM în colaborare cu specialiştii Combina­tului de la Borzeşti. Utilajele mo­derne, în majoritate fabricate în ţară, permit un grad înalt de auto­matizare. Spre deosebire de prima instalaţie de acest fel din cadrul Combinatului, noua fabrică dispu­ne de un sistem de uscare cu aju­torul căruia se obţine un produs de calitate superioară. La darea în funcţiune înainte de termen a acestui obiectiv indus­trial şi-au adus contribuţia şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinelor de utilaj chimic şi petro­lier din Făgăraş, care au livrat înainte de data contractuală majo­ritatea utilajelor fabricii. (Coresp. „Munca") Azi încep examenele universitare Incepînd cu ziua de 1 iunie, amfi­teatrele şi sălile de cursuri ale ce­lor 178 de facultăţi, din institutele de învăţămînt superior din ţara noastră, cunosc iarăşi înfrigurarea examenelor de sfîrşit de an. Cei a­­proape 95 000 de studenţi, care au frecventat cursurile de zi, se pre­zintă în faţa comisiilor de exami­nare pentru verificarea cunoştinţe­lor asimilate în timpul anului de învăţămînt. Viitorii ingineri, profe­sori, medici, artişti chemaţi să de­vină cadre de nădejde, specialişti cu o înaltă calificare pentru cerin­ţele tot mai mari ale economiei şi culturii noastre socialiste, s-au pre­gătit cu temeinicie încă de la înce­putul anului. Pe lingă măsurile luate pentru asigurarea parcurgerii întregii ma­terii prevăzute de programe, a reca­pitulării şi sistematizării cunoştin­ţelor de specialitate predate, recto­ratele şi decanatele au organizat diferite concursuri şi referate ştiinţi­fice pe discipline, au fost redactate un număr sporit de cursuri şi ma­nuale, iar bibliotecile au achiziţionat numeroase lucrări pentru a satis­face cut mai bine cerinţele de stu­diu ale studenţilor. In învăţămîntul politehnic au fost iniţiate numeroa­se acţiuni pentru introducerea în procesul de învăţămînt a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi teh- LA MIN­U­T ŞTEFAN GHEORGffIU Am citit o poveste nostimă, scrisă de Nicuţă Tănase. Era vor­ba de o Scufiţă Roşie, o ploaie torenţială, nişte stofă ce iese la apă, produsă la Fabrica de postav „Proletarul“ din Bacău şi un lup pozitiv, care i-a înghiţit pe cei vi­novaţi de calitatea proastă a ma­terialului... Un lucru e mai anevoie de înte­les. De ce şi-a ales Nicula o Scu­fiţă Roşie tocmai de la Tîrgu Mureş ? Ce, parcă la noi in Bucu­reşti nu sînt, şi parcă nu-i şi aici ploaie ? Şi de ce s-o expui pe micuţa Scufiţă Roşie, de unde-ar fi ea, la o asemenea încercare ? Ea, care este o fiinţă atît de plă­­pîndă, de gingaşă. Şi apoi ce s-ar fi Intîmplat dacă fetiţa asta îndră­gită de copii şi simpatizată de cei mari n-ar fi ieşit In hăinuţe noi, să-i ducă mlncare mămichii şi nu s-ar fi nimerit să şi plouă ? De unde ar fi luat Nicuţă ploaia ca să-şi facă foiletonul ? Atunci nici el n-ar fi avut ocazia să devină lup pozitiv... Eu, de pildă, aş fi rezolvat astfel chestia asta. Aş fi căutat prin tot Bucureştiul stofă de la „Proleta­rul" din Bacău, mi-aş fi turnat un costum nou-nouţ şi l-aş fi pus la încercare. Ploaie, lăsaţi pe mine, găseam la minut. Am eu o sursă de-a mea. Nu-i secret. Te duci fru­muşel în staţia Horea, pe bule­vardul Gh. Dimitrov şi aştepţi mi­nutul 18, după ora 15, cînd nu se poate să nu treacă stropitoarea cisternă cu nr. 50 621 B ca să-ţi pună stofa la încercare. Şi ce ploa­ie artificială o să-fi mai trîntească, mărculică ! Aversă nu alta. Iar fe­meia din cabină, care răsuceşte maneta, o să-ţi şi zimbească pe deasupra. Că aşa au învăţat-o to­varăşii de la I.C.A.R., să zîmbeas­­că, că farsa făcută cu zimbetul pe buze e pe jumătate iertată. Parcă ce, trebuie să stai o oră într-o ploaie naturală ? Un minut de aversă artificială îţi este dea­­juns ca să verifici un costum. Şi dacă stofa a ieşit, şi tu nu ai făcut temperatură, şi ai scăpat de guturai, şi te poţi urca în tren, de ce să nu te duci personal la între­prinderea cu pricina ? Iar cei de la fabrica de postav, cînd te-or vedea udat şi vopsit din cap pină-n picioare, n-or să te mai plimbe de colo-colo ca pe Scufiţa Roşie, or să-ţi rezolve pe loc problema şi n-o să mai ai nevoie de proiecţia lupului pozitiv. Se îmbogăţeşte flota comercială Constructorii Şantierului naval din Galaţi, respectîndu-şi angaja­mentele, au livrat luni cel de-al 13-lea cargou de 4 500 tdw, destinat flotei maritime româneşti. El poartă numele oraşului maramureşan Baia Mare. Tehnica modernă folosită în con­strucţia de nave şi perfecţionarea procedeelor tehnologice şi de con­cepţie au permis constructorilor să livreze noul cargou cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut în grafic. In cel mai tînăr oraş Noul oraş al minerilor de pe Va­lea Motrului, regiunea Oltenia, se dezvoltă de la o zi la alta. Conco­mitent cu ridicarea de noi blocuri se construiesc şi edificiile social­­culturale. Zilele acestea, bunăoară s-a deschis primul complex comer­cial modern din localitate, care asi­gură o bună aprovizionare cu dife­rite mărfuri, alimente, produse de carne și lactate. (Coresp. „Munca" Pe ogoare, fiecare ceas de muncă hotărăşte belşugul Raioanele Mizil şi Ploieşti în frunte In unităţile agricole socialiste din regiunea Ploieşti se desfăşoară din plin lucrările de întreţinere şi com­batere a dăunătorilor la recoltele prăşitoare.­ Pînă ieri, praşila I-a la porumb pentru boabe s-a executat pe aproape 62 000 ha, ceea ce repre­zintă peste 40 la sută din suprafaţa cultivată. Această lucrare se apropie de sfîrşit la floarea-soarelui, iar la sfecla de zahăr s-a efectuat praşila a doua pe 81 la sută din suprafaţă. Consiliile agricole, staţiunile de maşini şi tractoare, unităţile agricole socialiste au luat măsuri pentru combaterea dăunătorilor la aceste trei culturi, pe aproape întreaga suprafaţă de 108 000 ha. Fruntaşe în această campanie sunt gospodăriile agricole de stat şi cooperativele a­­gricole de producţie din raioanele Mizil şi Ploieşti. (Coresp. „Munca“) La Iaşi, rămînerî în urmă Pe cuprinsul regiunii Iaşi, lucră­rile de întreţinere a culturilor se desfăşoară în ultimele zile într-un ritm mai viu. Pînă ieri se executase praşila l­a la floarea soarelui pe mai bine de două treimi din suprafaţa prevăzută, iar la sfecla de zahăr pe circa 10 000 ha din cele 11 200 ha. Mai greu se desfăşoară lucrările de întreţinere a culturilor de po­rumb. Praşila I-a a fost aplicată pe numai 37 000 ha din cele 260 000 în­­sămînţate cu această cultură. Dacă în raioanele Huşi, Vaslui, Bîrlad s-a lucrat cu mai mult spor, în celelalte raioane însă lucrările de prăşit la porumb sunt rămase în urmă. Meca­nizatorii din S.M.T. şi G.A.S. trebuie să pună pe primul plan întreţinerea culturilor. In această direcţie este necesar să folosească mai bine timpul şi utilajele pe care le au la dispoziţie, să desfăşoare larg între­cerea socialistă pentru înfăptuirea exemplară a angajamentelor luate. (Coresp. „Munca“) Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI­ nr. 5463 Marți 1 iunie 1965 4 pagini 25 bani a———— Plante bine dezvoltate Mecanizatorii din G.A.S. Budeşti- Negoieşti, din raionul Olteniţa, a­­cordă o deosebită atenţie întreţinerii culturilor prăşitoare. Pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb s-a aplicat din timp, o lucrare cu sapa rotativă şi cu grapa. De asemenea, pe circa 70 la sută din cultura po­rumbului s-a dat şi prima praşilă. Lucrările, de bună calitate, şi exe­cutate la vremea potrivită de brigă­zile de tractoare conduse de Simion Mereuţă, Niculaie Gabotiuc şi Ilie Bărăgan au contribuit la dezvoltarea viguroasă a plantelor. (Coresp. „Munca") .De ziua voastră, flori ale vieţii ! Prima zi de cireşar! Caldă, cu cer senin şi soare strălucitor. Ascultăm glasurile gureşe ale copiilor care s-au adunat în curtea grădiniţei sau a şcolii, în parcuri, sau pe aleile gră­dinii de la Palatul pionierilor şi deo­dată — totul este frumos şi luminos. Cuta de pe frunte semnalînd nu ştiu ce preocupare importantă se netezeşte. Zîmbeşti şi spui: la mulţi ani, tinereţe ! La mulţi ani, dragile noastre flori, voi bucuria vieţii, voi, cei în care ne pu­nem nădejdea că veţi prelua ştafe­ta succeselor noastre şi o veţi urca pe spirala ce duce spre năzuinţele umane. Ştim că veţi dobîndi mai multe victorii ca noi. Că veţi reuşi să-i zmulgeţi pămîntului mai multe roade, ca veţi mai ridica cîteva din vălurile care acoperă unele unghere ascunse ale ştiinţei, că cerul se va supune în faţa iscusinţei voastre, lăsîndu-vă să mai aflaţi din taine, iar arta şi cultura se vor îmbogăţi cu noi comori, rod al talentelor şi muncii. Toate aspiraţiile vi le puteţi îndeplini, după aptitudini şi hărnicie. Asupra voastră se întinde aripa o­­crotitoare a partidului şi statului nos­tru încă înainte ca ochii voştri să pri­vească uimiţi prima rază de lumină. Pentru asta legiuitorii au fost puşi să întocmească articole care să ocro­tească sănătatea mamelor, în fabrici şi uzine, pe ogoare, în birouri şi la­boratoare. Ştiţi, nici n-a ajuns mama bine cu voi acasă, întorcîndu-se de la mater­nitate, că şi începeţi să primiţi oas­peţi. Ba doctoriţa de la circa terito­rială, ba sora de ocrotire. Şi vin aşa de des, că figurile lor vă devin familiare şi de la o vreme, le primiţi ca pe nişte prietene dragi. Şi cînd creşteţi, cînd vă puneţi gro­zav de mîndri prima voastră unifor­mă şcolară, cînd aţi intrat, intimidaţi de importanţa evenimentului, în cla­sele noi, luminoase, confortabile, ochii vi se opresc pe darurile ce vă aşteaptă pe colţul băncii. Sînt ma­nualele şcolare ce se distribuie gratuit tuturor copiilor de la clasa I-a la a VIII-a. Voi, cei mici, nici n-aţi putea, din prima clasă, să citiţi cifra care arată numărul cărţilor de şcoală date copiilor — 20 000 000 în­tr-un an ! Dar că partidul e cel care s-a îngrijit să le primiţi, asta ştiţi ! Şi îi mulţumiţi aşa cum puteţi voi—înde­plinindu-vă sarcina cea mai impor­tantă pe care o aveţi — învăţînd. Apoi mereu descoperiţi noi şi noi bucurii ce vă sînt hărăzite. Vedeţi cu ochii voştri cum noi şcoli se înalţă în fiecare oraş, în fiecare cartier. Şi pentru că sînteţi mai mari, pentru că i-aţi citit pe Creangă şi pe Delavran­­cea, pentru că v-au povestit multe în­văţătorii şi părinţii, faceţi repede o comparaţie. Ce deosebire ! Dar ce să vă ducem cu gîndul tocmai pînă la şcoala lui Creangă — cînd exemplele se pot lua şi din timpuri mai recente. Uite, faţă de anul şcolar 1938/39 nu­mai la cursurile şcolilor medii acum sînt aproape de 10 ori mai mulţi elevi. In anii şesenarului s-au construit a­­proape 24 000 săli noi de clasă. Asta înseamnă o mulţime de şcoli, cu mo­bilier nou, cu laboratoare şi material didactic de tot felul. Pe tot parcursul vieţii, alături de părinţi, veghează asupra voastră sta­tul nostru. Anul trecut, părinţii voştri au primit laolaltă peste 2 miliarde şi jumătate de lei drept alocaţie de stat pentru copii. Pînă la 16 ani, atunci cînd vă îmbolnăviţi sau aveţi nevoie să vă mai întăriţi, medicul prescrie o reţetă pe marginea căreia scrie „ex­ceptat — copil". Asta înseamnă că farmacista va da mamei toate medi­camentele gratuit. Dar timpul vostru liber, dar va­canţele ? Cîţi din voi, pionieri, nu păstraţi în memorie zilele petrecute în tabără la poalele munţilor, cîţi nu v-aţi bron­zat pe plajele cu nisip de aur şi nu v-afi scăldat în valurile înspumate ale mării ! Cîţi nu v-afi dovedit talentele de cîntăreţi, recitatori, dansatori în preajma focului de tabără ! Acum, unii dintre voi vor porni în prima serie către taberele de vară. Şi cunoscînd frumuseţile patriei, învă­ţaţi să o iubiţi, adînciţi înţelesul cu­­vîntului patriotism Dar parcă numai aici e frumos ! Casele şi palatele pio­nierilor, cu cercurile lor în care va încercaţi „măiestria“ de la arta cu­linară pînă la aceea de chimişti, con­structori de aere şi nave modele, pic­tori sau sculptori, actori şi cîte şi mai cîte vă dau posibilitatea de a vă com­pleta cuoştinţele dobîndite în şcoală, să învăţaţi, să iubiţi şi să preţuiţi munca. Bibliotecile şcolilor vă oferă noi şi noi cărţi editate anume pen­tru voi, cinematografele vă prezintă filmele pe care le îndrăgiţi, aveţi teatrele voastre, aveţi locurile voas­tre rezervate în parcuri. Apoi la une­le cluburi ale întreprinderilor unde lucrează părinţii voştri aveţi orele voastre de basm sau de spectacole, cîteva rafturi cu cărţi pentru voi. A­­ceasta pentru că şi colectivele în care muncesc părinţii voştri, comite­tele sindicatelor şi organizaţiilor de ti- ELENA DIMITRIU (Continuare în pag. 3-a) Foto: A. STEFAN

Next