Munca, august 1965 (Anul 21, nr. 5516-5540)

1965-08-01 / nr. 5516

DOUA FORTE... (Ultimele finisări la stafia de transformare electrică de la Uzina de aluminiu Slatina) Foto­­ S. ADRIAN, tehnician I.C.M.E. Sosirea unei delegaţii a Partidului Socialist Italian Sîmbătă seara a sosit în Capi­tală o delegaţie a Partidului So­cialist Italian, condusă de Giac­­como Brodolini, secretar naţional adjunct al P.S.I. Din delegaţie mai fac parte Paolo Vittorelli, membru al Direcţiunii, şef al Sec­ţiei Internaţionale a Direcţiunii P.S.I., şi Giovanni Finocchiaro, membru al Consiliului Naţional, şef adjunct al Secţiei Internaţio­nale. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. (Agerpres) BACĂU »90. Fotó : EM. SIRZEA Proletari din toate ţările, uniţi-v­ă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. Anul XXI nr. 5516 Duminică 1 august 1965 4 pag. 25 bani I Turneul Ansamblului artistic al C. C. S. „Pe trepte de l­um­ină“ aplaudat la Constanţa Ansamblul artistic al C.C.S. şi-a început turneul estival în ţară prezentînd ieri seară pe stadionul „1 Mai“ din Constanţa, în prezen­ţa unui numeros public, spectaco­lul „Pe trepte de lumină“. Alcătuit din lucrări cum sunt „Lupta luminii cu întunericul“, a compozitorului Dumitru Bughici, şi „Soarele tinereţii“ de George Gri­­goriu, prezentat şi la festivitatea dedicată Congresului partidului, spectacolul prezentat ieri seară a mai cuprins pe lîngă alte lucrări, tabloul muzical-coregrafic „La noi este pretutindeni primăvară“ de George Grigoriu, un fragment de mare întindere din spectacolul „Aşa se joacă pe la noi", prezen­tat în această primăvară în R.S.F. Iugoslavia şi altele. Sinteză a unor multiple preocu­pări creatoare, spectacolul „Pe trente de lumină“ a cucerit apre­cierile miilor de spectatori con­­stănţeni care au urmărit sub lumi­nile rampei aspecte reprezentati­ve ale luptei şi muncii poporului nostru condus de partid pentru construirea României socialiste, armonios îmbinat în versurile, cîntecele şi dansurile înaripate pline de varietate şi expresivitate. Soliştii şi colectivul de instru­mentişti, coriştii şi dansatorii An­samblului artistic al C.C.S. ca şi grupul de solişti dansatori ai Tea­trului de operă şi balet, care au evoluat în acest spectacol au fost răsplătiţi în dese rînduri cu vii şi nestăvilite ropote de aplauze de publicul constănţean. După al doilea spectacol pe care îl va oferi constănţenilor în seara zilei de azi pe aceeaşi scenă de pe stadionul „1 Mai“, Ansamblul artistic al C.C.S. va prezenta în zilele următoare o serie de spec­tacole în grădina teatrului de vară din Eforie-Nord pentru oa­menii muncii veniţi la odihnă pe litoral, precum şi în centrul mun­citoresc Medgidia. (Coresp. „Munca") Angajamentelor, suport solid O nouă marcă de Prestigiul oţelarilor hunedoreni este în continuă creştere. In înde­lungata lor luptă pentru a face să triumfe „marca fabricii“ au reuşit in ultimul timp să îmbunătăţească simţitor calitatea oţelului pentru ţevi, să sporească procentul de ţevi de categoria I şi au rezolvat cu succes tehnologia de elaborare a noului oţel folosit la fabricarea sape­lor cu role pentru forajul la mari adincimi. In acelaşi timp, prin asi­milarea de noi mărci, ei au ajuns azi la o variată gamă de oţeluri. Ca urmare, la oţelăriile Hunedoarei se produc acum peste 170 mărci de oţeluri de calitate superioară, in cadrul cărora au crescut calitatea şi ponderea metalului destinat fabricării de rulmenţi, sape cu role şi instalaţii de mare rezistenţă. In prezent la oţelăria electrică s-a trecut la faza industrială a elaborării unei noi mărci de oţel. Este vorba de oţelul inoxidabil destinat confecţionării conductelor şi aparatajelor din industria chi­mică. Dintre caracteristicile superioare ale acestui oţel , realizat de muncitorii, inginerii şi tehnicienii combinatului în colaborare cu I.C.E.M. Bucureşti — se evidenţiază rezistenţa mare faţă de acizii şi bazele puternice, preţul său mult mai scăzut datorită înlocuirii în bună parte a nichelului din compoziţie cu mangan. Se remarcă, de asemenea, preocuparea oţelurilor pentru asigurarea in continuare, a unei calităţi avansate oţelului pentru rulmenţi. (Coresp. „Munca") Vizitînd în aceste zile şantie­rul Hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Cheile Ar­geşului, trăieşti sentimentele unei bătălii în plină ofensivă. Sus, la barajul Vidraru, pe liniile ma­caralelor funicular benele alear­gă într-un continuu du-te-vino de la un munte la altul, lăsînd de fiecare dată în corpul masivului aproape un vagon de beton. El este apoi turnat prin armăturile metalice, vibrat şi omogenizat căpătînd rezistenţă şi tărie pen­tru a putea ţine în frîu presiu­nea apei din marele lac de acu­mulare. Cifrele atinse în ultimul timp confirmă că angajamentele con­structorilor de a termina turna­rea barajului cu două luni mai devreme va fi realizat mult îna­inte faţă de prevederi. 380 000 m­c beton, atît s-a turnat pînă acum în corpul barajului, înălţi­mea acestuia atingînd 144 de m din cei 165 cît va avea în final. Aceste realizări sunt strîns le­gate de numele constructorilor Petre Toşa, Vasile Dănilă, Rus Gherasim, Constantin Prisecaru şi mulţi alţii care în cursul lunii trecute au turnat cu aproape 2 800 m c mai mult beton faţă de plan. Avansurile faţă de grafice sunt consemnate la toate punctele de lucru. Tovarăşul Nicolae Păunes­­cu, ing. şef al grupului de şantiere, ne-a prezentat în acest sens cifre şi date concludente. Din ele am reţinut că angajamentul luat de constructori ca în cinstea zilei de 23 August să străpungă tron­soanele Aref­aval-Corbeni­a-DUMITRU BURCEA DIN TATA-N FIU Sticlăria cu marca „Vitrometan“ se bucură de un bun prestigiu în ţară şi peste hotare. În această întreprindere de pe malul Tîrna-­­­vei, unde muncesc sticlari cunoscuţi din tată-n fiu pentru măiestria lor profesională,­­ progresul tehnic are o imensă arie de pă­trundere, în promovarea noului, comitetul sindicatului şi-a adus contribuţia. Colectivul de aci şi-a îndreptat atenţia spre găsirea unor soluţii care să ducă la mărirea gradului de alb — condiţie esenţială în cali­tatea sticlei. Discuţiile purtate în grupele sindicale de la preparaţie şi cuptoare, studiul efectuat de comisia inginerilor şi tehnicieni­lor asupra posibilităţilor de îmbunătăţire a nisipului de Miorcani, propunerile făcute de oameni, s-au soldat cu înlocuirea tratamen­tului acid al silicaţilor cu tratament alcalin. Procentul de fier s-a redus astfel de la 0,040 la 0,035 la sută, s-a simplificat tehnologia de preparare a pastei, s-au îmbunătăţit condi­ţiile de lucru, deoarece acidul clorhidric, sub­stanţă nocivă, a fost înlocuit cu apa de var. Această îmbunătăţire a tehnologiei de ela­borare a pastei, confecţionarea matriţelor din oţeluri speciale, mecanizarea unor operaţii cu volum mare de muncă şi alte măsuri teh­­nico-organizatorice care au mai fost înfăp­tuite, au ajutat colectivul să-şi respecte an­gajamentul socialist luat în cinstea celui de-al IX-lea Congres. Produsele livrate sunt toate de calitatea I. Economiile suplimen­tare la preţul de cost se ridică la 200 000 lei. Mai mult de 600 000 bucăţi articole de sticlă­rie au fost date peste producţia planificată, spor obţinut, mai ales, pe seama creşterii productivităţii muncii. In primele rînduri pentru asigurarea unor caracteristici ridicate produselor, pentru rea­lizarea unor articole de sticlă aspectuoase, du­rabile, cu indice de utilitate ridicat se află echipele de sticlari conduse de Alexandru Bandi, Petre Sălcudeanu, Gheorghe Florică, Ana Klemens, Tinea Apostol, Charlotte We­ber, Gheorghe Curcezan, Codreanu Man. Mobilizat de măreţul program elaborat de Congresul partidului, colectivul de aici îşi sporeşte şirul succeselor în întrecerea socia­listă, le amplifică şi le ridică la un nivel mai înalt, corespunzător noilor sarcini. In acest scop se intensifică şi mai mult acţiunea de perfecţionare a proceselor de producţie sco­­ţîndu-se la iveală rezerve încă nefolosite. Comitetul sindicatului, prin comisiile sale pe probleme, acordă un sprijin susţinut con­ducerii tehnico-administrative în înfăptuirea integrală și înainte de termen a tuturor pro- POMPILIU IANCULESCU Principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie Cunoaşterea legilor naturii în­conjurătoare, ale societăţii în care trăieşte, ale universului pe care-l reprezintă fiecare individ, este o condiţie esenţială a însăşi exis­tenţei şi progresului omenirii. Ac­tualmente, însuşirea ştiinţei — te­zaurul de adevăruri — este o da­torie elementară a omului, o ne­cesitate la fel de vitală ca şi mun­ca. Transmiterea organizată, sis­tematică şi intensivă a cunoştin­ţelor, a adevărurilor despre na­tură, societate şi gîndire către oa­meni, este realizată în cadrul şco­lii de toate gradele. Acestui aspect important al vie­ţii omului, partidul şi statul nostru îi asigură o deosebită atenţie. Ast­fel, proiectul Constituţiei României Socialiste, în articolele 21 şi 29 sta­bileşte că în ţara noastră se asi­gură tinerilor condiţiile necesare dezvoltării aptitudinilor fizice şi intelectuale. Cetăţenilor patriei noastre le este garantat dreptul la învăţătură prin invăţămîntul de stat gratuit. In Raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congres de to­varăşul Nicolae Ceauşescu se ara­tă că: „şcoala, principalul izvor de cultură şi factor de civilizaţie, va cuprinde în ţara noastră în urmă­torii 5 ani aproape un sfert din populaţie“, ceea ce dă o măsură a modului în care se realizează dreptul la învăţătură la noi. Aşa cum se subliniază în Rezoluţia Congresului al IX-lea al P.C.R., se impune trecerea în următorii ani la pregătirea condiţiilor pentru mărirea duratei învăţămîntului obligatoriu. Spre deosebire de con­stituţia ţărilor capitaliste, toate a­­ceste drepturi sunt însoţite de mă­suri concrete care constau printre altele în: crearea condiţiilor de şcolarizare — baza materială — la nivelul cerinţelor moderne; pregă­tirea de cadre didactice competen­te; asigurarea de internate, cămi­ne, cantine, acordarea de burse. In scopul dezvoltării bazei ma­teriale a învăţămîntului de toate Conf. univ. ŞTEFAN ZAREA candidat în ştiinţe tehnice, prodecanul Facultăţii de ener­getică Bucureşti Hotărîrile Congresului, îndemn însufleţitor spre noi şi strălucite fapte în întrecere Printre muncitorii de la uzinele „Strungul“ Arad, care lună de lună au obținut titlul de evidenţiare în întrecerea socialistă, se numără şi rectificatorul Niculae Sabău. El şi-a depăşit în medie cu peste 5 procente angajamentele luate Foto : S. EMIL Proiectul Constituţiei­ expresia marilor noastre cuceriri „Liber şi stăpin pe soarta sa14 Ce realitate înălţătoare exprimă aceste cuvinte înscrise­­ în proiectul de Constituţie ! „Întreaga putere în Republica Socialistă România — după cum se subliniază în articolul 2 — aparţine poporului liber şi stăpin pe soarta sa“. Ştim cu toţii ce înseamnă aceasta, o simţim şi o trăim în orice zi, la fiecare pas. Tot ce s-a clădit şi înfăptuit în ultimele două decenii vine să confirme faptul că poporul nostru, liber şi stăpîn pe munca şi avuţiile sale, este condus cu înţelepciune de partidul comuniştilor. Eu lucrez într-o întreprindere care pot spune cu certitudine că este nouă, cu toate că s-a înălţat pe locul unei foste tăbăcării. Nu poate fi tras nici un semn de asemănare între înterprinderea de piele, talpă şi încălţăminte „Străduinţa“ din Suceava şi rudi­mentarele ateliere de odinioară. Numărul muncitorilor a crescut de peste 10 ori, s-au înălţat hale luminoase, au fost aduse maşini moderne de înaltă tehnicitate. Ca şi alţi salariaţi din fabrica noastră, locuiesc într-un bloc nou, bucurîndu-mă de condiţii din cele mai civilizate. Şi dacă aceasta este realitatea prezentului, îmbogăţit cu alte nenumărate aspecte pe care le cunoaştem şi ne bucurăm de ele, fiecare, nu mai puţin luminos ni se înfăţişează viitorul. E şi firesc să fie aşa, căci cum s-a subliniat mai departe în acelaşi articol al proiectului de Con­stituţie „In strînsă unire, clasa muncitoare — clasa conducătoare în societate — ţărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orîn­­duirea socialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism“. Certitudinea înfăptuirii acestui obiectiv ne-o dă munca noastră pentru transpunerea în fapte a grandiosului program trasat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. ION CUCOS muncitor la întreprinderea „Străduinţa“ din Suceava

Next