Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)

1965-09-01 / nr. 5541

Nr. 5 541 TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Permiteţi-mi să vă exprim călduroasele mele felicitări, împreună cu urările noastre cele mai sincere pentru măreţia şi prosperitatea Republicii Socialiste România şi pentru fericirea poporului său,, cu prilejul adoptării noii Constituţii şi a alegerii Excelenţei Voastre in funcţia de Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Vă dorim noi şi strălucite succese în activitatea dumneavoastră de construcţie paşnică. NORODOM SIANUK şeful statului Cambodgia INFORMAŢII Marţi seara s-a înapoiat în Capi­tală delegaţia Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de Ion Maroim, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, mem­bru în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., care la invitaţia Aso­ciaţiei de prietenie sovieto-române, a făcut o vizită in Uniunea Sovie­tică şi a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. In întîmpinarea delegaţiei, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi Marin Florea Ionescu, vicepreşedin­te al Consiliului General A.R.L.U.S., precum şi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres)★ Delegaţia Asociaţiei de priete­nie sovieto-române, condusă de S. D. Orlov, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S. Ruse, care, la invitaţia Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., a făcut o vizită în ţara noastră şi a participat la manifestările prilejuite de sărbă­torirea zilei de 23 August, a pă­răsit marţi la amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu stră­inătatea, Constantin Prisnea, vi­cepreşedinte al Comitetului de radiodifuziune şi televiziune, Ele­na Vîlcoci, secretară a Consiliu­lui Naţional al Femeilor. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasa­dei. Marţi a plecat spre patrie dele­gaţia Comitetului femeilor sovie­tice, condusă de Olga Cecetkina, vicepreşedintă a acestui comitet, care a făcut o vizită în ţara noas­tră, la invitaţia Consiliului Naţio­nal al Femeilor din Republica So­cialistă România. Timp de două săptămâni, oas­petele au vizitat întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din ţară, obiective social-culturale, au avut convorbiri la Consiliul Naţional al Femeilor şi la comitete ale fe­meilor din regiunile vizitate. De asemenea, au participat la mani­festările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, delegaţia a fost condusă de Mia Groza şi Zoe Rigani, vicepre­şedinte ale Consiliului Naţional al Femeilor, Maria Ciocan, secretară a acestui consiliu, de activiste. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Telegramă Intr-o telegramă de răspuns, Pak Son Ciol, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare De­mocrate Coreene, mulţumeşte tova­răşului Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe al Republi­cii Socialiste România, pentru feli­citările transmise cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. încheierea lucrărilor celui de-al X­X-lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei Marţi au luat sfîrşit în Capitală lucrările celui de al XX-lea Con­gres internaţional-jubiliar al Api­­mondei. Participanţii la această impor­tantă reuniune internaţională au dezbătut timp de şase zile rezul­tatele in cercetarea şi practica a­­picolă, preocupări actuale în lume în domeniul creşterii albinelor. Congresul a constituit un bun pri­lej pentru un larg schimb de in­formaţii ştiinţifice şi experienţă în domeniul apiculturii, de cunoaştere şi statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuţie însemnată la dezvoltarea colaboră­rii internaţionale între apicultori. In şedinţa plenară de închidere au fost decernate premiile cîştigă­­torilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Ţara noastră s-a situat pe primul loc la con­cursul de filme pe teme apicole, iar pentru exponatele prezentate la Expoziţia-tîrg a primit numeroase medalii. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţional de organizare, a mulţumit pentru participarea largă a cerce­tătorilor şi apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase ţări ale lumii şi pentru aportul adus la buna desfăşurare a lucrărilor Con­gresului. Au mai luat cuvîntul nu­meroşi delegaţi şi invitaţi care au exprimat mulţumiri şi recunoştin­ţă statului nostru. Comitetului de organizare pentru găzduirea Con­gresului, pentru ospitalitatea cu­­ care poporul nostru a înconjurat­­ pe participanţi şi pentru posibili­tăţile create de a cunoaşte ţara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secre­tarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame, adresa­tă de participanţii la Congres Pre­şedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în continuare a avut loc adu­narea generală a Federaţiei inter-­­ naţionale a asociaţiilor de apicul-­­ tură — Apimondia — la care au­­ participat şi delegaţi şi­ invitaţi la­­ Congres. Lucrările au fost conduse­­ de prof. V. Harnaj, preşedintele A­­j­pimondiei. Adunarea generală a­­ hotărît între altele ca următorul­­ Congres, organizat de S.U.A. îm-­­­preună cu Canada, să aibă loc în 1967 la Universitatea Maryland,­­ menţinerea sediului permanent al­­ Apimondiei la Roma, organizarea­­ la Praga a unui centru de schim-­­ buri internaţionale de reviste şi materiale documentare de specia­litate, a ratificat primirea Japo­niei ca membră a Apimondiei şi a aprobat temele de dezbatere la vii­torul Congres.­ Numeroşi delegaţi şi invitaţi la Congresul Apimondiei fac excursii de 3—8 zile în ţara noastră. (Agerpres) Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri Consiliul de Miniştri al Republi­cii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o recepţie în cinstea participanţilor la cel de-al XX- lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi obşteşti. Au participat şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat înt­r-o atmosferă prietenească.(Agerpres) Pregătesc recolta anului viitor desfăşoară o intensă activitate în vederea pregătirii recoltei anului viitor. Până în prezent s-au execu­tat peste 112 000 ha ogoare din to­talul celor 165 000 ha eliberate de diverse culturi. Totodată, au fost încorporate în sol 107 000 tone în­grăşăminte naturale şi chimice şi 24 000 tone amendamente calcaroa­­se. în frunte sunt mecanizatorii de la S.M.T. şi G.A.S. din raionul Costeşti, care au avat peste 26 000 ha din totalul de 36 000 ha plani­(Coresp. „Munca“) In cadrul staţiunilor de maşini şi tractoare şi gospodăriilor agri­cole de stat din regiunea Argeș se Bogăţie de frumuseţi vei duce in curînd, fără riscul rătăcirii, după semnele lăsate de bidinea — vopsea de cea mai bună cali­tate, se lăudau oamenii aceia foarte incintafi de munca lor. La o stînă, baciul Îmi spunea : — La primăvară, aducem şi un radio-portativ. Să ne evite şi să ne spună veştile. Am văzut la alfii, şi-i bine. Vor duce şi radio, bineînțeles. E drept că, peste noapte, tot cu grija turmelor vor dormi, să nu dea ursul, să nu dea lupul, s-or mai bate cu fiarele in înfruntarea ce fine de milenii, dar aceasta-i o rîndu­­ială a firii, căci şi ursul, de-o pildă, are rosturile lui in cercul cel necuprins al viefii, mai ciupeşte cite-o vită, ii iau cu dinii, se întîmplă să guste şi din bitele ciobăneşti. Dar civilizaţia urcă spre culme, urcă şi-i bine. E împinsă dinspre vale, cu tot mai multă putere, de munca noastră neistovită. Către frumuseţea de sus umblă oamenii căutind desfătare şi odihna. Şi revin cu puteri împrospătate de aerul curat al înălţimilor. La sfirşit de sezon se cuvenea, cred, un cuvînt fru­museţilor un veşmint de frunză şi floare, ce ne-au atras şi ne-au odihnit. La anul, cinal vom călători iarăşi către ele, ne-or întimpina cîteva în plus : puiefii sădiţi in primăvară cu ceva mai înalţi; drumul fores­tier isprăvit; cabana — acum în construfre — ter­minată, prevăzută cu Alimentară şi bufet; la stina aceea radio-portativ ; pe plaiul marcat nişte călă­tori din multe coifuri de fără sau al fi vorbind limbă străină... Înşiruirea e inutilă căci nu poate fi nicicum com­pletă. Dar, că vom întilni frumuseţi In plus, nu În­cape îndoială... EXPERIENŢA ESTE VALOROASĂ - ACUM GENERALIZAREA El c­ rească, în acelaşi timp, cîştigul, pe baza unui coeficient de primă mărit, sistemul premiat fiind ne­mijlocit legat de aceste criterii de calitate. Mi se pare totuşi că în faza ac­tuală, aplicarea acestor criterii produce multe întîrzieri în reali­zarea sarcinilor cantitative şi a­­ceasta datorită surplusului de muncă necesar pentru obţinerea u­­nor toleranţe cit mai restrînse. Iată de ce, cred eu, că este necesar să se stabilească criterii de determinare a calită­ţii şi mai în strînsă corelare cu realizarea sarcinilor cantitative. In încheierea discuţiei purtată la această uzină, relatăm cîteva păreri interesante ale preşedinte­lui comitetului sindicatului, tova­răşul ŞTEFAN FLORESCU. — Mie, de fapt, mi-au rămas pu­ţine de spus. Nu pot să trec însă cu vederea greutăţile întîmpinate în perioada elaborării criteriilor de determinare a calităţii cînd, în faţa conducerii fabricii s-a pus problema stabilirii unor indicatori măsurabili de calitate pe faze şi operaţii. Pe atunci tovarăşul di­rector general ing. Aurel Bozgan, ne-a spus : „Noi avem norme pre­cise pentru calitate. Nu sunt în­deplinite, nu dăm drumul la ma­şini !“ La prima vedere observa­ţia este justă : nu trebuie să dăm drumul pe poarta fabricii la nici o maşină care nu îndeplineşte normele de calitate. Se ştie însă că noţiunea de calitate nu este ceva static, ci dimpotrivă. Apoi, la realizarea unui strung carusel, de pildă, îşi aduc contribuţia aproape toţi muncitorii uzinei şi mobilizator ar fi dacă am avea criterii de calitate pentru munca fiecăruia, pentru fiecare fază şi operaţie. Pornind de la aceste consideren­te sindicatul a insistat pe lingă conducerea tehnică să stabilească criterii mobilizatoa­re de calitate, la fiecare fază şi operaţie, în aşa fel incit să stimu­leze iniţiativa creatoare a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehni­cienilor în întrecerea socialistă pentru realizarea unor maşini-u­­nelte cu caracteristici superioare. Am făcut în acest sens şi unele propuneri, ce-i drept nu suficient de argumentate. Răspunsul direc­torului a fost însă aproape ace­laşi : „Mai aşteptăm­ întîi să ve­dem ce fac şi alţii. Dacă sindica­tul vrea ceva ce nu se face încă pînă acum, să vină cu soluţii con­crete“. — Şi cum aţi rezolvat to­tuşi problema ? Asta doar nu era o chestiune pe care trebuia s-o rezolve comitetul sindica­tului ? — Destul de simplu, dar în a­­celaşi timp destul de greu. Cu riscul de a ni se reproşa că ne depăşim atribuţiile, am trecut la o consultare largă a celor mai competente cadre tehnice în vederea stabilirii unor propuneri concrete, care să con­stituie o bază temeinică de discu­ţii cu conducerea fabricii. In ac­ţiunea pe care am întreprins-o am avut, desigur, sprijinul per­manent al comitetului de partid. O dată ideile cristalizate, condu­cerea întreprinderii, pe baza su­gestiilor unui colectiv larg de muncitori, tehnicieni şi ingineri, a acţionat cu operativitate, elabo­­rând pentru unele locuri de mun­că importante criterii de determi­nare a calităţii, bazate pe calcule precise. — In ce a constat metodo­logia adoptată ? — In primul rînd, în faptul că s-a stabilit, ca o condiţie de bază a aprecierii calităţii, îndeplinirea sarcinilor de plan cantitative, iar, în al doilea rînd, îndeplinirea sarcinilor de calitate a fost subordonată executării ireproşa­bile a fiecărei faze şi operaţii. Este vorba aici de faptul că mun­citorul nu se mai rezumă doar la realizarea criteriilor prevăzu­te în documentaţia tehnică, ci se străduie să obţină toleranţe cit mai restrînse, repere superioare calitativ. S-ar părea, din cele spuse pînă acum că la noi, totul merge „ca pe roate“. O asemenea părere n-ar fi în totală concordanţă cu reali­tatea. Există încă suficiente posi­bilităţi de perfecţionare a crite­riilor, de organizare a unei evi­denţe mai simple, care să permită urmărirea şi mai operativă a în­deplinirii angajamentelor privind calitatea. Ceea ce trebuie însă re­zolvat imediat, acum după ce am văzut rezultatele experimentării, este organizarea unei acţiuni per­severente pentru generalizarea, la cit mai multe locuri de muncă, a criteriilor de determinare a calită­ţii. Aceasta este de fapt şi pre­ocuparea noastră actuală, cea mai importantă. Astfel, la montaj am ajutat la introducerea noilor cri­terii la toate echipele, iar la uzi­­naj sunt în curs de aplicare. Din ancheta Întreprinsă se desprinde faptul că aici există o preocupare susţinută pentru stabilirea şi aplicarea unor criterii de determinare a calităţii pe fiecare fază şi operaţie, care să per­mită măsurarea şi compararea, din acest punct de vedere, a muncii tuturor celor ce concură la realizarea unui produs şi să ducă, im­plicit, la îmbunătăţirea calităţii produsului respectiv. Comitetul sindicatului, sub conduct­ea comitetului de partid, a dovedit iniţia­tivă, perseverenţă, în sprijinirea acestei acţiuni. Generalizarea ei va contribui la obţinerea unor rezultate şi mai bune in îmbunătă­ţirea calităţii maşinilor-unelte. Considerăm util ca experienţa deosebit de valoroasă acumulată aici, să devină, prin grija Consiliului local al sindicatelor, cunos­cută şi celorlalte întreprinderi bucureştene, şi, bineînţeles, aplicată cit mai operativ. MUNKA ă cialităţi dinU. ORAŞUL TAŞKENT ÎNTINEREŞTE • A fost încheiată prima eta­pă a planului de reconstrucţie generală a oraşului Taşkent — capitala Uzbekist­anului — care are o populaţie de peste 1 milion de locuitori. In cadrul acestui plan au fost construite numeroa­se edificii socia­l-culturale, car­tiere de locuinţe şi a început mutarea întreprinderilor indus­triale in afara zonei oraşului. Prg­mil de reconstrucţie generală a Taşkentului este împărţit în trei etape şi urmează să fie ter­minat in 1970. Pînă atunci, ar­terele principale vor fi lărgite pentru a permite circulaţia ra­pidă a automobilelor, întreprin­derile vor fi grupate în raioane industriale, care vor fi despărţite de oraş prin perdele forestiere. Suprafaţa lacurilor artificiale din incinta oraşului va fi mărită de zece ori. PROIECTUL UNUI CENTRU CULTURAL URBAN • Arhitecţii din Moscova au e­­laborat proiectul unui centru cultural pentru un oraş de cca 60 000—70 000 de locuitori. Centrul are o sală cu mărime reglabilă, calculată pentru 2 000 de specta­tori. Sala poate fi transformată cu ajutorul unor pereţi glisanţi în trei săli mai mici, dintre care Una pentru proiecţii cinemato­grafice cu 1 200 de locuri, un club cu 540 de locuri şi o sală de conferinţe cu 250 de locuri. Pereţii despărţitori glisanţi asi­gură izolaţia acustică necesară unor activităţi simultane în toa­te cele trei săli. DEZVOLTAREA TRANSPORTURILOR AERIENI • Lungimea liniilor aeriene din U.R.S.S. a crescut de la 420 km în 1923 la 500 000 km în pre­sant. Sînt zile cînd avioanele transportă pînă la 200 000 călă­tori, tot atît cit au fost transpor­tați în tot cursul anului 1937. Viteza tehnică a avioanelor mo­derne sovietice se ridică la peste 650—900 km pe oră. In anii sep­­tenalului, transportul călătorilor pe liniile aeriene a crescut a­­proape de 6 ori. Anul acesta, ul­timul an al septenalului, se pre­vede transportarea cu avioanele a 145 milioane de persoane. A­­viaţia acordă un important aju­tor agriculturii, expediţiilor geo­logice, serviciilor sanitare,­ silvi­culturii. MARI ZĂCĂMINTE CARBONIFERE DESCOPERITE ÎN TAIGA • Prospecţiunile geologice e­­fectuate în Taiga, la 60 kilometri de oraşul Svobodnîi (Extremul Orient Sovietic), au stabilit că aci se găseşte unul dintre cele mai mari zăcăminte de cărbune brun din Uniunea­ Sovietică. Din datele obţinute pînă în prezent rezultă că rezervele de combus­tibil din acest zăcămînt sunt e­­valuate la miliarde de tone. Prin sondaj s-a stabilit că stratul de cărbune are pină la 24 metri grosime şi că se găseşte la o a­­dîncime mică, accesibilă pentru organizarea unor exploatări des­chise. După părerea specialiști­lor, o primă carieră construită pe acest zăcămînt ar putea fur­niza 10—12 milioane tone cărbu­ne pe an. Noi blocuri de locuit pe strada Komsomolskaia din Tașkent AGENDĂ SPORTIVĂ Pe poligonul de la Tunari au con­tinuat marţi campionatele republi­cane de tir. în proba de talere arun­cate din şanţ, titlul de campion a re­venit lui Gh. Enache cu 282 puncte, urmat de Gh. Florescu — 281 puncte şi şt. Popovici — 271 puncte. La armă standard 3X20 victoria a fost repurtată de Marin Ferecatu cu 563 puncte. Primul loc la armă liberă senioare 3X30 a fost ocupat de Etta Baia cu 835 puncte. Astăzi au loc întrecerile din penultima zi a cam­pionatelor. Continuîndu-și turneul In tara noa­stră echipa masculină de handbal Sarajevo (Iugoslavia) a jucat marti la Bacău cu echipa locală Dinamo. Gazdele au obţinut victoria cu sco­rul de 18-14 (8-9). Echipa de fotbal Ştiinţa Cluj a sosit luni cu avionul la Viena, de unde a plecat cu autobuzul la Wiener Neustadt (oraş situat la 45 kilometri de capitală) pentru a în­­tîlni astăzi echipa locală intr-un meci contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor" Fotbaliştii clujeni au efectuat marti un antrena­ment pe stadionul care va găzdui această partidă aşteptată cu viu in­teres de spr­itorii austrieci. Aseară la Constanta s-a disputat ultima reuniune a turneului interna­tional de box. Iată rezultatele înre­gistrate : Costescu b. p. Pivovarov ; Puiu b. p. Bendalovski ; Crudu b. p. Buzuliuc ; Antonin­ b. kp. Hajnal ; Baciu b. p. Popoacă ; Fitu b. ab. Marin Ion ; Covaci b. p. Badea ; Ol­­teanu b. p. M. Mariutan ; V. Ma­­riutan b p. Basarab. ★ Partida dintre campionul S.U.A., Robert Fischer şi maestrul român Victor Ciocîltea, întreruptă în runda a treia a turneului international de şah de la Havana, a continuat pînă la mutarea 47, cind cei doi şahişti au căzut de acord asupra remizei. In clasament conduce Smislov, Hol­mov şi Ivkov cu cîte 5 puncte, urmaţi de Fischer 2,5 puncte şi o partidă întreruptă. Ciociirea are 1 punct şi o partidă întreruptă. (Agerpres). * * Trustul Minier Mureş-Miercurea Ciuc angajează Ingineri mineri, maiştri şi tehnicieni mineri, muncitori mineri, ajutori mineri şi necalificaţi Se asigură: cazarea in cămine gratuit servirea mesei la cantina exploatării, contra cost posibilităţi de calificare un spor la salariu în baza dispoziţiilor legale. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea Minieră Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informaţii suplimentare se pot cere la Trustul Minier Mureş —• Miercurea Ciuc, str. Gh. Doja nr. 6, telefon 273, 326. Pag. 3-a întreprinderea de Industrie Locală Fetești livrează fara repartiție. Saltele tip M. S. Perne tip M. S. Coșuri de zarzavat de 30-50 kg. Fitile de sulf­­ execută lucrări de strunghre. întreprinderile interesate se vor adresa cu comenzi direct uzinei ",Balanţa"-Si­­biu pentru anul 1960, întru­­cît toate produsele sînt descentralizate şi se livrea-­­­ză fără repartiţie. Se mai pot adresa şi gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie pentru orice cîntar, prin C.S.A. între­prinderile de aprovizionare din regiunea respectivă

Next