Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)
1965-09-01 / nr. 5541
Nr. 5 541 TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Permiteţi-mi să vă exprim călduroasele mele felicitări, împreună cu urările noastre cele mai sincere pentru măreţia şi prosperitatea Republicii Socialiste România şi pentru fericirea poporului său,, cu prilejul adoptării noii Constituţii şi a alegerii Excelenţei Voastre in funcţia de Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Vă dorim noi şi strălucite succese în activitatea dumneavoastră de construcţie paşnică. NORODOM SIANUK şeful statului Cambodgia INFORMAŢII Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Consiliului General A.R.L.U.S., condusă de Ion Maroim, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru în Biroul Consiliului General A.R.L.U.S., care la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, a făcut o vizită in Uniunea Sovietică şi a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. In întîmpinarea delegaţiei, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., precum şi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice la Bucureşti. (Agerpres)★ Delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-române, condusă de S. D. Orlov, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S. Ruse, care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită în ţara noastră şi a participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August, a părăsit marţi la amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Constantin Prisnea, vicepreşedinte al Comitetului de radiodifuziune şi televiziune, Elena Vîlcoci, secretară a Consiliului Naţional al Femeilor. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Marţi a plecat spre patrie delegaţia Comitetului femeilor sovietice, condusă de Olga Cecetkina, vicepreşedintă a acestui comitet, care a făcut o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România. Timp de două săptămâni, oaspetele au vizitat întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din ţară, obiective social-culturale, au avut convorbiri la Consiliul Naţional al Femeilor şi la comitete ale femeilor din regiunile vizitate. De asemenea, au participat la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 23 August. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Mia Groza şi Zoe Rigani, vicepreşedinte ale Consiliului Naţional al Femeilor, Maria Ciocan, secretară a acestui consiliu, de activiste. Au fost prezenţi I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Telegramă Intr-o telegramă de răspuns, Pak Son Ciol, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Democrate Coreene, mulţumeşte tovarăşului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, pentru felicitările transmise cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. încheierea lucrărilor celui de-al XX-lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei Marţi au luat sfîrşit în Capitală lucrările celui de al XX-lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondei. Participanţii la această importantă reuniune internaţională au dezbătut timp de şase zile rezultatele in cercetarea şi practica apicolă, preocupări actuale în lume în domeniul creşterii albinelor. Congresul a constituit un bun prilej pentru un larg schimb de informaţii ştiinţifice şi experienţă în domeniul apiculturii, de cunoaştere şi statornicire a unor noi legături de prietenie, aducînd o contribuţie însemnată la dezvoltarea colaborării internaţionale între apicultori. In şedinţa plenară de închidere au fost decernate premiile cîştigătorilor concursurilor organizate cu prilejul Congresului. Ţara noastră s-a situat pe primul loc la concursul de filme pe teme apicole, iar pentru exponatele prezentate la Expoziţia-tîrg a primit numeroase medalii. La ultima şedinţă plenară, prof. V. Harnaj, în numele Comitetului naţional de organizare, a mulţumit pentru participarea largă a cercetătorilor şi apicultorilor practicieni care au reprezentat numeroase ţări ale lumii şi pentru aportul adus la buna desfăşurare a lucrărilor Congresului. Au mai luat cuvîntul numeroşi delegaţi şi invitaţi care au exprimat mulţumiri şi recunoştinţă statului nostru. Comitetului de organizare pentru găzduirea Congresului, pentru ospitalitatea cu care poporul nostru a înconjurat pe participanţi şi pentru posibilităţile create de a cunoaşte ţara noastră. Dr. Silvestro Cannamela, secretarul general al Apimondiei, a dat apoi citire unei telegrame, adresată de participanţii la Congres Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, în continuare a avut loc adunarea generală a Federaţiei inter- naţionale a asociaţiilor de apicul- tură — Apimondia — la care au participat şi delegaţi şi invitaţi la Congres. Lucrările au fost conduse de prof. V. Harnaj, preşedintele Ajpimondiei. Adunarea generală a hotărît între altele ca următorul Congres, organizat de S.U.A. îm-preună cu Canada, să aibă loc în 1967 la Universitatea Maryland, menţinerea sediului permanent al Apimondiei la Roma, organizarea la Praga a unui centru de schim- buri internaţionale de reviste şi materiale documentare de specialitate, a ratificat primirea Japoniei ca membră a Apimondiei şi a aprobat temele de dezbatere la viitorul Congres. Numeroşi delegaţi şi invitaţi la Congresul Apimondiei fac excursii de 3—8 zile în ţara noastră. (Agerpres) Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România a oferit, marţi seara, în parcul Palatului de la Snagov o recepţie în cinstea participanţilor la cel de-al XX- lea Congres internaţional-jubiliar al Apimondiei. Au luat parte Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale şi obşteşti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei s-au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească.(Agerpres) Pregătesc recolta anului viitor desfăşoară o intensă activitate în vederea pregătirii recoltei anului viitor. Până în prezent s-au executat peste 112 000 ha ogoare din totalul celor 165 000 ha eliberate de diverse culturi. Totodată, au fost încorporate în sol 107 000 tone îngrăşăminte naturale şi chimice şi 24 000 tone amendamente calcaroase. în frunte sunt mecanizatorii de la S.M.T. şi G.A.S. din raionul Costeşti, care au avat peste 26 000 ha din totalul de 36 000 ha plani(Coresp. „Munca“) In cadrul staţiunilor de maşini şi tractoare şi gospodăriilor agricole de stat din regiunea Argeș se Bogăţie de frumuseţi vei duce in curînd, fără riscul rătăcirii, după semnele lăsate de bidinea — vopsea de cea mai bună calitate, se lăudau oamenii aceia foarte incintafi de munca lor. La o stînă, baciul Îmi spunea : — La primăvară, aducem şi un radio-portativ. Să ne evite şi să ne spună veştile. Am văzut la alfii, şi-i bine. Vor duce şi radio, bineînțeles. E drept că, peste noapte, tot cu grija turmelor vor dormi, să nu dea ursul, să nu dea lupul, s-or mai bate cu fiarele in înfruntarea ce fine de milenii, dar aceasta-i o rînduială a firii, căci şi ursul, de-o pildă, are rosturile lui in cercul cel necuprins al viefii, mai ciupeşte cite-o vită, ii iau cu dinii, se întîmplă să guste şi din bitele ciobăneşti. Dar civilizaţia urcă spre culme, urcă şi-i bine. E împinsă dinspre vale, cu tot mai multă putere, de munca noastră neistovită. Către frumuseţea de sus umblă oamenii căutind desfătare şi odihna. Şi revin cu puteri împrospătate de aerul curat al înălţimilor. La sfirşit de sezon se cuvenea, cred, un cuvînt frumuseţilor un veşmint de frunză şi floare, ce ne-au atras şi ne-au odihnit. La anul, cinal vom călători iarăşi către ele, ne-or întimpina cîteva în plus : puiefii sădiţi in primăvară cu ceva mai înalţi; drumul forestier isprăvit; cabana — acum în construfre — terminată, prevăzută cu Alimentară şi bufet; la stina aceea radio-portativ ; pe plaiul marcat nişte călători din multe coifuri de fără sau al fi vorbind limbă străină... Înşiruirea e inutilă căci nu poate fi nicicum completă. Dar, că vom întilni frumuseţi In plus, nu Încape îndoială... EXPERIENŢA ESTE VALOROASĂ - ACUM GENERALIZAREA El c rească, în acelaşi timp, cîştigul, pe baza unui coeficient de primă mărit, sistemul premiat fiind nemijlocit legat de aceste criterii de calitate. Mi se pare totuşi că în faza actuală, aplicarea acestor criterii produce multe întîrzieri în realizarea sarcinilor cantitative şi aceasta datorită surplusului de muncă necesar pentru obţinerea unor toleranţe cit mai restrînse. Iată de ce, cred eu, că este necesar să se stabilească criterii de determinare a calităţii şi mai în strînsă corelare cu realizarea sarcinilor cantitative. In încheierea discuţiei purtată la această uzină, relatăm cîteva păreri interesante ale preşedintelui comitetului sindicatului, tovarăşul ŞTEFAN FLORESCU. — Mie, de fapt, mi-au rămas puţine de spus. Nu pot să trec însă cu vederea greutăţile întîmpinate în perioada elaborării criteriilor de determinare a calităţii cînd, în faţa conducerii fabricii s-a pus problema stabilirii unor indicatori măsurabili de calitate pe faze şi operaţii. Pe atunci tovarăşul director general ing. Aurel Bozgan, ne-a spus : „Noi avem norme precise pentru calitate. Nu sunt îndeplinite, nu dăm drumul la maşini !“ La prima vedere observaţia este justă : nu trebuie să dăm drumul pe poarta fabricii la nici o maşină care nu îndeplineşte normele de calitate. Se ştie însă că noţiunea de calitate nu este ceva static, ci dimpotrivă. Apoi, la realizarea unui strung carusel, de pildă, îşi aduc contribuţia aproape toţi muncitorii uzinei şi mobilizator ar fi dacă am avea criterii de calitate pentru munca fiecăruia, pentru fiecare fază şi operaţie. Pornind de la aceste considerente sindicatul a insistat pe lingă conducerea tehnică să stabilească criterii mobilizatoare de calitate, la fiecare fază şi operaţie, în aşa fel incit să stimuleze iniţiativa creatoare a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în întrecerea socialistă pentru realizarea unor maşini-unelte cu caracteristici superioare. Am făcut în acest sens şi unele propuneri, ce-i drept nu suficient de argumentate. Răspunsul directorului a fost însă aproape acelaşi : „Mai aşteptăm întîi să vedem ce fac şi alţii. Dacă sindicatul vrea ceva ce nu se face încă pînă acum, să vină cu soluţii concrete“. — Şi cum aţi rezolvat totuşi problema ? Asta doar nu era o chestiune pe care trebuia s-o rezolve comitetul sindicatului ? — Destul de simplu, dar în acelaşi timp destul de greu. Cu riscul de a ni se reproşa că ne depăşim atribuţiile, am trecut la o consultare largă a celor mai competente cadre tehnice în vederea stabilirii unor propuneri concrete, care să constituie o bază temeinică de discuţii cu conducerea fabricii. In acţiunea pe care am întreprins-o am avut, desigur, sprijinul permanent al comitetului de partid. O dată ideile cristalizate, conducerea întreprinderii, pe baza sugestiilor unui colectiv larg de muncitori, tehnicieni şi ingineri, a acţionat cu operativitate, elaborând pentru unele locuri de muncă importante criterii de determinare a calităţii, bazate pe calcule precise. — In ce a constat metodologia adoptată ? — In primul rînd, în faptul că s-a stabilit, ca o condiţie de bază a aprecierii calităţii, îndeplinirea sarcinilor de plan cantitative, iar, în al doilea rînd, îndeplinirea sarcinilor de calitate a fost subordonată executării ireproşabile a fiecărei faze şi operaţii. Este vorba aici de faptul că muncitorul nu se mai rezumă doar la realizarea criteriilor prevăzute în documentaţia tehnică, ci se străduie să obţină toleranţe cit mai restrînse, repere superioare calitativ. S-ar părea, din cele spuse pînă acum că la noi, totul merge „ca pe roate“. O asemenea părere n-ar fi în totală concordanţă cu realitatea. Există încă suficiente posibilităţi de perfecţionare a criteriilor, de organizare a unei evidenţe mai simple, care să permită urmărirea şi mai operativă a îndeplinirii angajamentelor privind calitatea. Ceea ce trebuie însă rezolvat imediat, acum după ce am văzut rezultatele experimentării, este organizarea unei acţiuni perseverente pentru generalizarea, la cit mai multe locuri de muncă, a criteriilor de determinare a calităţii. Aceasta este de fapt şi preocuparea noastră actuală, cea mai importantă. Astfel, la montaj am ajutat la introducerea noilor criterii la toate echipele, iar la uzinaj sunt în curs de aplicare. Din ancheta Întreprinsă se desprinde faptul că aici există o preocupare susţinută pentru stabilirea şi aplicarea unor criterii de determinare a calităţii pe fiecare fază şi operaţie, care să permită măsurarea şi compararea, din acest punct de vedere, a muncii tuturor celor ce concură la realizarea unui produs şi să ducă, implicit, la îmbunătăţirea calităţii produsului respectiv. Comitetul sindicatului, sub conductea comitetului de partid, a dovedit iniţiativă, perseverenţă, în sprijinirea acestei acţiuni. Generalizarea ei va contribui la obţinerea unor rezultate şi mai bune in îmbunătăţirea calităţii maşinilor-unelte. Considerăm util ca experienţa deosebit de valoroasă acumulată aici, să devină, prin grija Consiliului local al sindicatelor, cunoscută şi celorlalte întreprinderi bucureştene, şi, bineînţeles, aplicată cit mai operativ. MUNKA ă cialităţi dinU. ORAŞUL TAŞKENT ÎNTINEREŞTE • A fost încheiată prima etapă a planului de reconstrucţie generală a oraşului Taşkent — capitala Uzbekistanului — care are o populaţie de peste 1 milion de locuitori. In cadrul acestui plan au fost construite numeroase edificii social-culturale, cartiere de locuinţe şi a început mutarea întreprinderilor industriale in afara zonei oraşului. Prgmil de reconstrucţie generală a Taşkentului este împărţit în trei etape şi urmează să fie terminat in 1970. Pînă atunci, arterele principale vor fi lărgite pentru a permite circulaţia rapidă a automobilelor, întreprinderile vor fi grupate în raioane industriale, care vor fi despărţite de oraş prin perdele forestiere. Suprafaţa lacurilor artificiale din incinta oraşului va fi mărită de zece ori. PROIECTUL UNUI CENTRU CULTURAL URBAN • Arhitecţii din Moscova au elaborat proiectul unui centru cultural pentru un oraş de cca 60 000—70 000 de locuitori. Centrul are o sală cu mărime reglabilă, calculată pentru 2 000 de spectatori. Sala poate fi transformată cu ajutorul unor pereţi glisanţi în trei săli mai mici, dintre care Una pentru proiecţii cinematografice cu 1 200 de locuri, un club cu 540 de locuri şi o sală de conferinţe cu 250 de locuri. Pereţii despărţitori glisanţi asigură izolaţia acustică necesară unor activităţi simultane în toate cele trei săli. DEZVOLTAREA TRANSPORTURILOR AERIENI • Lungimea liniilor aeriene din U.R.S.S. a crescut de la 420 km în 1923 la 500 000 km în presant. Sînt zile cînd avioanele transportă pînă la 200 000 călători, tot atît cit au fost transportați în tot cursul anului 1937. Viteza tehnică a avioanelor moderne sovietice se ridică la peste 650—900 km pe oră. In anii septenalului, transportul călătorilor pe liniile aeriene a crescut aproape de 6 ori. Anul acesta, ultimul an al septenalului, se prevede transportarea cu avioanele a 145 milioane de persoane. Aviaţia acordă un important ajutor agriculturii, expediţiilor geologice, serviciilor sanitare, silviculturii. MARI ZĂCĂMINTE CARBONIFERE DESCOPERITE ÎN TAIGA • Prospecţiunile geologice efectuate în Taiga, la 60 kilometri de oraşul Svobodnîi (Extremul Orient Sovietic), au stabilit că aci se găseşte unul dintre cele mai mari zăcăminte de cărbune brun din Uniunea Sovietică. Din datele obţinute pînă în prezent rezultă că rezervele de combustibil din acest zăcămînt sunt evaluate la miliarde de tone. Prin sondaj s-a stabilit că stratul de cărbune are pină la 24 metri grosime şi că se găseşte la o adîncime mică, accesibilă pentru organizarea unor exploatări deschise. După părerea specialiștilor, o primă carieră construită pe acest zăcămînt ar putea furniza 10—12 milioane tone cărbune pe an. Noi blocuri de locuit pe strada Komsomolskaia din Tașkent AGENDĂ SPORTIVĂ Pe poligonul de la Tunari au continuat marţi campionatele republicane de tir. în proba de talere aruncate din şanţ, titlul de campion a revenit lui Gh. Enache cu 282 puncte, urmat de Gh. Florescu — 281 puncte şi şt. Popovici — 271 puncte. La armă standard 3X20 victoria a fost repurtată de Marin Ferecatu cu 563 puncte. Primul loc la armă liberă senioare 3X30 a fost ocupat de Etta Baia cu 835 puncte. Astăzi au loc întrecerile din penultima zi a campionatelor. Continuîndu-și turneul In tara noastră echipa masculină de handbal Sarajevo (Iugoslavia) a jucat marti la Bacău cu echipa locală Dinamo. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 18-14 (8-9). Echipa de fotbal Ştiinţa Cluj a sosit luni cu avionul la Viena, de unde a plecat cu autobuzul la Wiener Neustadt (oraş situat la 45 kilometri de capitală) pentru a întîlni astăzi echipa locală intr-un meci contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor" Fotbaliştii clujeni au efectuat marti un antrenament pe stadionul care va găzdui această partidă aşteptată cu viu interes de spritorii austrieci. Aseară la Constanta s-a disputat ultima reuniune a turneului international de box. Iată rezultatele înregistrate : Costescu b. p. Pivovarov ; Puiu b. p. Bendalovski ; Crudu b. p. Buzuliuc ; Antonin b. kp. Hajnal ; Baciu b. p. Popoacă ; Fitu b. ab. Marin Ion ; Covaci b. p. Badea ; Olteanu b. p. M. Mariutan ; V. Mariutan b p. Basarab. ★ Partida dintre campionul S.U.A., Robert Fischer şi maestrul român Victor Ciocîltea, întreruptă în runda a treia a turneului international de şah de la Havana, a continuat pînă la mutarea 47, cind cei doi şahişti au căzut de acord asupra remizei. In clasament conduce Smislov, Holmov şi Ivkov cu cîte 5 puncte, urmaţi de Fischer 2,5 puncte şi o partidă întreruptă. Ciociirea are 1 punct şi o partidă întreruptă. (Agerpres). * * Trustul Minier Mureş-Miercurea Ciuc angajează Ingineri mineri, maiştri şi tehnicieni mineri, muncitori mineri, ajutori mineri şi necalificaţi Se asigură: cazarea in cămine gratuit servirea mesei la cantina exploatării, contra cost posibilităţi de calificare un spor la salariu în baza dispoziţiilor legale. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea Minieră Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informaţii suplimentare se pot cere la Trustul Minier Mureş —• Miercurea Ciuc, str. Gh. Doja nr. 6, telefon 273, 326. Pag. 3-a întreprinderea de Industrie Locală Fetești livrează fara repartiție. Saltele tip M. S. Perne tip M. S. Coșuri de zarzavat de 30-50 kg. Fitile de sulf execută lucrări de strunghre. întreprinderile interesate se vor adresa cu comenzi direct uzinei ",Balanţa"-Sibiu pentru anul 1960, întrucît toate produsele sînt descentralizate şi se livrea-ză fără repartiţie. Se mai pot adresa şi gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie pentru orice cîntar, prin C.S.A. întreprinderile de aprovizionare din regiunea respectivă