Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)

1965-10-01 / nr. 5567

„Săptămîna Poeziei44 O străveche zicală românească afirmă că toamna se numără bo­bocii. Haidem să ne folosim de lip­sa de precizie a termenului pentru ca, în ciuda climei, să ne închipuim o clipă că nu este vorba numai de bobocii de raţă ci şi... de bobocii de trandafir ! In zilele ce urmează vor fi pre­zente în vitrinele librăriilor o serie de volume de poezie ale unor scrii­tori consacraţi ca şi ale debutanţi­lor, mai multe decit în oricare ano­timp, şi unul dintre ele sub titlul „Poezie 1965“ în care vor fi însu­mate cele mai reprezentative poeme de pină acum, ale anului în curs. Acestea constituie un preambul la ceea ce ne-am învăţat a numi „Săp­tămîna Poeziei". Deşi veche de numai cîţiva ani, tradiţia de a consacra la începutul fiecărei toamne o săptămină a Poeziei, această sărbătoare a deve­nit una dintre cele mai importante manifestări ale vieţii artistice-cul­­turale,­in ţara noastră. Săptămîna aceasta prilejuieşte poeţilor — mai vîrstnici ori mai ti­neri — bucuria de a se afla în mij­locul cititorilor şi iubitorilor de poe­zie, de a citi din cele mai recente lucrări şi de a cunoaşte opinia „des­tinatarilor" asupra „producţiei"... Fireşte, asemenea intîlniri, indivi­duale sau în grup ale creatorilor din acest domeniu, cu cele mai va­riate categorii de cititori, au loc de-a lungul Întregului an, în împre­jurări legate de vreun eveniment fes­tiv, şi in altele cu totul obişnuite , a devenit un fenomen frecvent, intrat in conştiinţa oamenilor şi în practi­ca de zi cu zi, contactul nemijlocit nu num­ai cu opera scriitorului ci şi cu el însuşi, venit să stea de vorbă cu... eroii şi modelele scrierilor sale. lată insă că o săptămină pe an— de la 1 la 7 octombrie — aceste contacte iau o amploare deosebită. Concomitent, pe tot cuprinsul pa­­triei, grupuri de poeţi au astfel de intîlniri cu oamenii muncii, in oraşe şi la sate, in uzine şi fabrici, în şcoli, in cluburi, case de cultură ale sindicatelor şi cămine culturale, la standurile de cărţi in librării, regă­sind prieteni mai vechi sau legînd noi prietenii sub gingaşul semn al poeziei. Prilej de verificare a muncii depuse, din care poetul se Întoarce mai înarmat pentru şantierul lui, care e masa lui de lucru, cu im­presii proaspete, adesea cu teme noi care să constituie substanţa al­tor versuri. Oameni şi locuri îmbo­găţesc peisajul sufletesc al celui me­nit să cînte frumuseţile ţării şi fap­tele, simţămintele, visele celor care făuresc şi transformă ţara. In anul acesta, săptămîna consa­crată poeziei, va avea o strălucire sporită prin faptul că ea se desfă­şoară după o perioadă bogată în evenimente istorice pentru viaţa pa­triei­­ Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român, proclamarea Republicii Socialiste România, însu-MARCEL BRESLAŞU TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR CONSILIULUI PREZIDENŢIAL AL REPUBLICII POPULARE UNGARE Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România vă exprimă sincere condoleanţe în legătură cu pierderea grea suferită prin încetarea din viaţă a to­varăşului Sándor Rónai, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, membru al Con­siliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5567 Vineri 1 octombrie 1965 6 pag. 25 bani reducerea—— ---------— PREȚULUI DE COST- OBIECTIV AL­­TRECERII SOCIALISTE nvintată in întrecerea socialistă, brigada de sudori condusă de Alexandru Velici, de pe şantierul Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorgh­iu-Dej” din Galaţi, obţine succese importante la realizarea de cit mai multe economii, în re­ducerea consumului de electrozi, în clişeu . Alexandru Velici. La început, scopul vizitei noastre în întreprindere a surprins oare­cum pe unii tovarăşi. De ce e ne­voie să reluăm în discuţie o pro­blemă care a mai fost dezbătută o­­dată ? E drept, spuneau ei, indica­torul de plan la preţul de cost nu a fost realizat. Dar ceilalţi indica­tori au fost realizaţi şi chiar de­păşiţi. Nu-i asta dovada că se munceşte şi că lucrurile nu stau tocmai prost ? Intr-adevăr colectivul fabricii „Bumbacul“ din Timişoara a ob­ţinut în cele opt luni ale anului în curs succese importante în reali­zarea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor luate în întrecerea socialistă. Bunăoară, în această pe­rioadă valoarea producţiei globale a fost realizată în proporţie de 101,1 la sută, a celei marfă 100,6 la sută, în timp ce productivitatea muncii a atins 100,1 la sută. Şi in­dicatorul de calitate s-a bucurat de atenţia cuvenită obţinîndu-se un procent de 34,5 la sută la pro­dusele extra faţă de 30 la sută cit prevedea planul. Aceste succese nu sunt întîmplă­­toare. Ele constituie rodul muncii avîntate a tuturor muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor între­prinderii în fruntea cărora s-au situat comuniştii. Comitetul sin­dicatului şi-a adus contribuţia sa la obţinerea acestor rezultate. Spri­jinind îndeaproape grupele sindi­cale, acestea au dezbătut în adu­nările lunare probleme de cea mai mare însemnătate ale producţiei, au asigurat un climat favorabil desfăşurării entuziaste a întrecerii socialiste. De asemenea, el a îndrumat şi sprijinit comisia ingi­nerilor şi tehnicienilor în elabo­rarea unor conferinţe tehnice care să răspundă cerinţelor concrete, specifice fiecărui loc de muncă. A sprijinit organizarea de concursuri­­,Cine ştie meserie, răspunde“, expo­ziţii de rebuturi, a popularizat metodele înaintate de muncă ale fruntaşilor şi evidenţiaţilor în în­trecerea socialistă. Şi totuşi unul din principalii in­dicatori ai planului, preţul de cost, nu a fost realizat. La sfîrşitul se­mestrului I la acest capitol între­prinderea avea o depăşire de 209 000 lei, iar în lunile iulie şi agust situaţia nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă. Care sunt cauzele acestor neajun­suri, cum pot fi ele înlăturate, ce posibilităţi sunt pentru îmbunătă­ţirea situaţiei ? Prima care ne-a răspuns a fost Vilma.Tabor, şefa serviciului plan. — Forurile tutelare — ne rela­tează dînsa — ne-au obligat să punem în producţie articole cu va­loare mică, adecvate întreprinderi­lor mai mari care lucrează cu chel­tuieli de regie mai mici. La aceste articole, cum este crepapollo, efor­tul de muncă şi cheltuielile sunt foarte apropiate de lucrarea arti­colelor complexe. Forul tutelar nu ţine seama de aceasta în stabilirea preţurilor spunînd că ele sunt uni­forme pe direcţia generală. O altă cauză a depăşirii preţului de cost este şi aceea că clientul a cerut în această perioadă ţesături în culori diferite şi în special mai închise. Vopsirea lor costă mai scump în­treprinderea, în timp ce preţul de vînzare a rămas acelaşi. — In afara acestor cauze „obiect MIHAI SILISTE Produse mai multe, mai bune, dar şi ieftine Barometrul uzinei Unul din indicatorii sarcinilor de plan căruia furnaliştii de la Calan îi acordă o atenţie deose­bită este reducerea continuă a preţului de cost. Scurtarea timpu­lui de stagnare a furnalelor, îmbu­nătăţirea calităţii fontei, micşora­rea consumului de cocs sunt nu­mai citeva din măsurile tehnico­­organizatorice care au contribuit la realizarea unor economii suplimen­tare la preţul de cost de peste 2 300 000 lei. IOSIF CRASCA jurnalist Prin aplicarea masurilor M. T. O. Şi colectivul de muncă al Fabricii de hîrtie şi celuloză „Letea“ din Bacău îşi îndeplineşte cu succes angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru obţi­nerea de economii la preţul de cost. De la începutul anului şi pînă în prezent aici s-au realizat eco­nomii în valoare de 1 841000 lei, prin activitatea plină de entuziasm şi spirit gospodăresc a muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor, prin înfăptuirea măsurilor prevă­zute în planul M.T.O. AJDIUŢA SANEA corespondent voluntar Un bilanţ concludent Colectivul Exploatării miniere Săsar din Baia Mare se află în primele rînduri ale întrecerii so­cialiste pentru îndeplinirea cu suc­­­es a planului şi a angajamentelor pe acest an. Prin aplicarea unor metode­­avansate de susţinere şi armare, prin reducerea consumului de ex­ploziv şi lemn de mină şi prin alte măsuri s-au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 1 265 000 lei (Coresp. ,,Munca”) CITIŢI PAG. 3-a. • Tehnica noua in fabricarea plăcilor fibrolemnoase­­Convorbire cu participanţii la sesiunea tehnico-ştiinţifică cu tema „îmbunătăţirea calităţii placajului, plăcilor aglomerate din aş­chii de lemn şi a plăcilor fibrolemnoase“ organizată de Ministerul Economiei Forestiere și Consiliul Național al Inginerilor și Tehni-­­ cienilor). A BORCEA SE TREZEŞTE proape de amiază s-a mai dezmorţit vremea. Caerele de nori plumburii se răzleţiră dezvelind, ici şi colo, pete albastre. Intr-o crăpătură destrămată, soa­rele îşi virî obrajii aprinşi, poleind pămîntul cu buchete de raze. — Aţi mai fost la Borcea de jos? — mă întrebă inginerul Gheorghe Badiu, răsucindu-şi privirea către mine. Ghicind parcă răspunsul, şe­ful şantierului de construcţii hi­drotehnice şi amenajări hidroame­­liorative îmi puse dinainte o coală mare de hirtie cuprinzînd planul lucrării. — Acesta e şantierul — îmi ex­plică el sensul liniilor trase în tuş, începe de aici, de la podul Cerna­vodă şi coboară pînă spre Hîrşova, pe o suprafaţă de 33 000 de hec­tare. Pe astea le scoatem de sub apă şi le redăm agriculturii. Mai acum cîţiva ani, aproape toată în­tinderea era acoperită de apă. Deasupra ei îşi înălţau tulpinele sălciile, jepşii, papură şi stuful. Era împărăţia lor... Acum, pe aici, cit poţi cuprinde cu privirea, se unduie lanuri­­■ ne­­sfîrşite de porumb. — In locul pădurii de odinioară, creşte aceasta pădure! — reluă el vorba. Anul trecut, în fosta baltă Căbăl, de pe fiecare hectar semă­nat s-au scos, în medie, 8 000 de kg boabe. Mi se pare că este un record de producţie pe ţară. Şi au fost acolo vreo mie de hectare! Anul ăsta suprafaţa cultivată e şi mai mare... Inginerul tăcu învăluit de , gîn­­duri, de amintiri. Ştiu eu ! Poate că în clipele acelea, cu ochii min­ţii, revedea momentul de început al activităţii şantierului — mai 1963 — cînd realizările de azi erau doar simple previziuni; retrăia poate nopţile acelea de zbucium, cînd apele învolburate ale Dunării, încercau, izbindu-se în diguri, să pătrundă pe furiş, hoţeşte, pe pă­­mîntul desecat, se gîndea poate că sîmbăta asta n-o să se poată repezi la Constanţa să-şi întîlnească fa­milia, ori, poate, la faptul că bu­chetul succeselor obţinute confir­mă priceperea întregului colectiv, hărnicia, tăria de caracter a fie­cărui om în încleştarea dintre na­tură şi om... T­udoree! Plecăm!" Din capul coloanei de tractoare, de a­­colo de unde se află Ilie Boia, şeful de brigadă, s-a dat co­manda. Ecoul, stăruie prin împre­jurimi, pentru ca apoi să se des­trame în imensitatea insulei şi să se mistuie în apele tulburi ale Du­nării şi Borcei. „S“-urile de 130 cai putere părăsesc baza lăsînd în urmă nori groşi de praf ameste­caţi cu miros dulceag de motori­nă arsă. Deşteptate din somnul de amiază, păsările îşi întind aripile într-un zbor agitat, în căutarea de locuri noi, tainice, departe de oa­meni şi de zgomotul maşinilor... Vreme de aproape o oră, tractoa­rele, urmînd un drum sinuos, au tot mers în întîmpinarea pădurii. Intr-un luminiș, s-au oprit. — De-aici începem, Tudore ! — și-a reluat vorba dinainte, llie Boia. — De aici — îl aprobă el atent parcă doar la foșnetul de ultimă oră al pădurii. — Ascultă, llie! Te-ai întrebat vreodată cam ciți copaci a scos brigada noastră în toată existența ei ? — Ce-ți veni, Tudoré ? — Uite-așa! — ocoli el răspun­sul privindu-i țintă ochii albaștri, limpezi și adinei. — Nu i-am­ numărat Tudoré. A­­proape ar fi fost și imposibil. Lu­crăm doar împreună de cînd s-a deschis şantierul. Şi totuşi ? — insistă Tudor. — Ştiu eu ! Luna trecută am de­frişat 500 de hectare de sălcii şi cioate. Să tot fi fost vreo 15 000 de bucăţi... Ilie Boia se apropie de colegul său de brigadă, îl luă de umeri şi FL. PANTELIMONESCU La ordinea zilei, Mecanizatorii de la S.M.T. Greci, regiunea Argeş, execută arături de toamnă pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Mătăsari. Foto : ST. ALBESCU Colectivul Întreprinderii de prefabricate din Constanţa produce prefabricate din beton armat : u­şii pentru plan­­şeuri necesare la construcţii de locuinţe, stilpi pentru înaltă tensiune şi pentru reţeaua electrică obişnuită,­­spalier pentru viţa de vie, ovoizi pentru canale de irigaţie etc. In clişeu : transportul in depozit de la liniile de fabricaţie a ovoizilor. Foto : GH FRUNZA Pregătirea recoltei viitoare Timpul nu aşteaptă Corespondenţii noştri voluntari din raionul Medgidia ne informează în poşta sosită la redacţie în cursul zilei de ieri că pe ogoarele unităţilor agricole socialiste din acest raion lucrările de toamnă se desfăşoară cu rezultate extrem de diferite, a căror obîrşie se află în organizarea bună sau defectuoasă a campaniei. NICOLAE MELTER, are cuvinte de laudă pentru G.A.S. Siliştea. ,,Pînă în prezent, ne scrie corespondentul, pentru a asigura o producţie sporită ,în anul 1966, s-au fertilizat cu 682 tone de îngrăşăminte chimice, 3 400 hectare. Ară­turi au fost executate pe suprafaţa de 3 700 hectare, din care s-au pregătit 3 000 hectare pentru culturile de toamnă şi s-au însămînţat 1 794 hectare cu grîu. Cele mai bune rezultate le-a obţinut brigada a IlI-a care a însă­minţat 475 hectare". Cu totul diferit se prezintă situaţia la S.M.T. Mircea Vodă, care cu cele 36 de semănători din dotare putea semăna grîu pe aproape 2 600 hectare, dacă ar fi folosit din plin timpul prielnic, într-o convorbire avută la 29 septembrie cu Ion Petrican, directorul acestei staţiuni, corespondentului nostru voluntar ALEXANDRU CIO­­RĂSCU i s-a relatat : ,,Astăzi terminăm semănatul orzu­lui iar mîine încheiem această lucrare și la masa verde. La grîu stăm prost, avem doar 15 la sută din plan. Cau­zele sînt multe. A trebuit să ne pregătim mașinile, să pre­gătim terenul. Săptămîna trecută nu am realizat nici jumă­tate din viteza de lucru planificată“. Deci, conchide cores­pondentul, săptămîna trecută cînd­­se putea lucra din plin la semănatul griului, a fost folosită pentru pregătirile ce trebuiau făcute de mai bine de o lună de zile, înaintea începerii campaniei de însămințări. Ritmuri diferite Ca peste tot, şi pe ogoarele regiunii Argeş, principala preocupare a mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori este, in aceste zile, terminarea însămînţării celor 180 970 ha destinate culturilor de grîu, orz şi sccală. Pînă ieri, pe întreaga regiune au fost însămînţate peste 80 000 ha cu griu şi orz. Din situaţia existentă rezultă însă că nu peste tot se acordă suficientă atenţie pregă­tirii terenului şi efectuării însămînţărilor, din această cauză şi ritmul de lucru fiind diferit. Astfel, dacă in raionul Drăgăneşti-Olt s-a însămînţat peste 60 la sută din totalul suprafeţei, în raionul Slatina procentul nu depă­şeşte nici 40 la sută. Situaţii asemănătoare există şi in raioanele Costeşti, Găeşti, Curtea de Argeş şi Horezu, unde însămînţările de toamnă se desfăşoară un ritm lent. (Coresp. „Munca") Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist CV Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze T­ELEGRAME PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele m­ai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist­ înflo­ritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricul­tura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta îm­potriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie fră­ţească, şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avan­tajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei sale Arhiepiscopului MAKARIOS preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next