Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)
1965-10-01 / nr. 5567
„Săptămîna Poeziei44 O străveche zicală românească afirmă că toamna se numără bobocii. Haidem să ne folosim de lipsa de precizie a termenului pentru ca, în ciuda climei, să ne închipuim o clipă că nu este vorba numai de bobocii de raţă ci şi... de bobocii de trandafir ! In zilele ce urmează vor fi prezente în vitrinele librăriilor o serie de volume de poezie ale unor scriitori consacraţi ca şi ale debutanţilor, mai multe decit în oricare anotimp, şi unul dintre ele sub titlul „Poezie 1965“ în care vor fi însumate cele mai reprezentative poeme de pină acum, ale anului în curs. Acestea constituie un preambul la ceea ce ne-am învăţat a numi „Săptămîna Poeziei". Deşi veche de numai cîţiva ani, tradiţia de a consacra la începutul fiecărei toamne o săptămină a Poeziei, această sărbătoare a devenit una dintre cele mai importante manifestări ale vieţii artistice-culturale,in ţara noastră. Săptămîna aceasta prilejuieşte poeţilor — mai vîrstnici ori mai tineri — bucuria de a se afla în mijlocul cititorilor şi iubitorilor de poezie, de a citi din cele mai recente lucrări şi de a cunoaşte opinia „destinatarilor" asupra „producţiei"... Fireşte, asemenea intîlniri, individuale sau în grup ale creatorilor din acest domeniu, cu cele mai variate categorii de cititori, au loc de-a lungul Întregului an, în împrejurări legate de vreun eveniment festiv, şi in altele cu totul obişnuite , a devenit un fenomen frecvent, intrat in conştiinţa oamenilor şi în practica de zi cu zi, contactul nemijlocit nu numai cu opera scriitorului ci şi cu el însuşi, venit să stea de vorbă cu... eroii şi modelele scrierilor sale. lată insă că o săptămină pe an— de la 1 la 7 octombrie — aceste contacte iau o amploare deosebită. Concomitent, pe tot cuprinsul patriei, grupuri de poeţi au astfel de intîlniri cu oamenii muncii, in oraşe şi la sate, in uzine şi fabrici, în şcoli, in cluburi, case de cultură ale sindicatelor şi cămine culturale, la standurile de cărţi in librării, regăsind prieteni mai vechi sau legînd noi prietenii sub gingaşul semn al poeziei. Prilej de verificare a muncii depuse, din care poetul se Întoarce mai înarmat pentru şantierul lui, care e masa lui de lucru, cu impresii proaspete, adesea cu teme noi care să constituie substanţa altor versuri. Oameni şi locuri îmbogăţesc peisajul sufletesc al celui menit să cînte frumuseţile ţării şi faptele, simţămintele, visele celor care făuresc şi transformă ţara. In anul acesta, săptămîna consacrată poeziei, va avea o strălucire sporită prin faptul că ea se desfăşoară după o perioadă bogată în evenimente istorice pentru viaţa patriei Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, proclamarea Republicii Socialiste România, însu-MARCEL BRESLAŞU TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR CONSILIULUI PREZIDENŢIAL AL REPUBLICII POPULARE UNGARE Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România vă exprimă sincere condoleanţe în legătură cu pierderea grea suferită prin încetarea din viaţă a tovarăşului Sándor Rónai, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, membru al Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5567 Vineri 1 octombrie 1965 6 pag. 25 bani reducerea—— ---------— PREȚULUI DE COST- OBIECTIV ALTRECERII SOCIALISTE nvintată in întrecerea socialistă, brigada de sudori condusă de Alexandru Velici, de pe şantierul Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Galaţi, obţine succese importante la realizarea de cit mai multe economii, în reducerea consumului de electrozi, în clişeu . Alexandru Velici. La început, scopul vizitei noastre în întreprindere a surprins oarecum pe unii tovarăşi. De ce e nevoie să reluăm în discuţie o problemă care a mai fost dezbătută odată ? E drept, spuneau ei, indicatorul de plan la preţul de cost nu a fost realizat. Dar ceilalţi indicatori au fost realizaţi şi chiar depăşiţi. Nu-i asta dovada că se munceşte şi că lucrurile nu stau tocmai prost ? Intr-adevăr colectivul fabricii „Bumbacul“ din Timişoara a obţinut în cele opt luni ale anului în curs succese importante în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Bunăoară, în această perioadă valoarea producţiei globale a fost realizată în proporţie de 101,1 la sută, a celei marfă 100,6 la sută, în timp ce productivitatea muncii a atins 100,1 la sută. Şi indicatorul de calitate s-a bucurat de atenţia cuvenită obţinîndu-se un procent de 34,5 la sută la produsele extra faţă de 30 la sută cit prevedea planul. Aceste succese nu sunt întîmplătoare. Ele constituie rodul muncii avîntate a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii în fruntea cărora s-au situat comuniştii. Comitetul sindicatului şi-a adus contribuţia sa la obţinerea acestor rezultate. Sprijinind îndeaproape grupele sindicale, acestea au dezbătut în adunările lunare probleme de cea mai mare însemnătate ale producţiei, au asigurat un climat favorabil desfăşurării entuziaste a întrecerii socialiste. De asemenea, el a îndrumat şi sprijinit comisia inginerilor şi tehnicienilor în elaborarea unor conferinţe tehnice care să răspundă cerinţelor concrete, specifice fiecărui loc de muncă. A sprijinit organizarea de concursuri,Cine ştie meserie, răspunde“, expoziţii de rebuturi, a popularizat metodele înaintate de muncă ale fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Şi totuşi unul din principalii indicatori ai planului, preţul de cost, nu a fost realizat. La sfîrşitul semestrului I la acest capitol întreprinderea avea o depăşire de 209 000 lei, iar în lunile iulie şi agust situaţia nu s-a îmbunătăţit, ci dimpotrivă. Care sunt cauzele acestor neajunsuri, cum pot fi ele înlăturate, ce posibilităţi sunt pentru îmbunătăţirea situaţiei ? Prima care ne-a răspuns a fost Vilma.Tabor, şefa serviciului plan. — Forurile tutelare — ne relatează dînsa — ne-au obligat să punem în producţie articole cu valoare mică, adecvate întreprinderilor mai mari care lucrează cu cheltuieli de regie mai mici. La aceste articole, cum este crepapollo, efortul de muncă şi cheltuielile sunt foarte apropiate de lucrarea articolelor complexe. Forul tutelar nu ţine seama de aceasta în stabilirea preţurilor spunînd că ele sunt uniforme pe direcţia generală. O altă cauză a depăşirii preţului de cost este şi aceea că clientul a cerut în această perioadă ţesături în culori diferite şi în special mai închise. Vopsirea lor costă mai scump întreprinderea, în timp ce preţul de vînzare a rămas acelaşi. — In afara acestor cauze „obiect MIHAI SILISTE Produse mai multe, mai bune, dar şi ieftine Barometrul uzinei Unul din indicatorii sarcinilor de plan căruia furnaliştii de la Calan îi acordă o atenţie deosebită este reducerea continuă a preţului de cost. Scurtarea timpului de stagnare a furnalelor, îmbunătăţirea calităţii fontei, micşorarea consumului de cocs sunt numai citeva din măsurile tehnicoorganizatorice care au contribuit la realizarea unor economii suplimentare la preţul de cost de peste 2 300 000 lei. IOSIF CRASCA jurnalist Prin aplicarea masurilor M. T. O. Şi colectivul de muncă al Fabricii de hîrtie şi celuloză „Letea“ din Bacău îşi îndeplineşte cu succes angajamentele luate în întrecerea socialistă pentru obţinerea de economii la preţul de cost. De la începutul anului şi pînă în prezent aici s-au realizat economii în valoare de 1 841000 lei, prin activitatea plină de entuziasm şi spirit gospodăresc a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, prin înfăptuirea măsurilor prevăzute în planul M.T.O. AJDIUŢA SANEA corespondent voluntar Un bilanţ concludent Colectivul Exploatării miniere Săsar din Baia Mare se află în primele rînduri ale întrecerii socialiste pentru îndeplinirea cu suces a planului şi a angajamentelor pe acest an. Prin aplicarea unor metodeavansate de susţinere şi armare, prin reducerea consumului de exploziv şi lemn de mină şi prin alte măsuri s-au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 1 265 000 lei (Coresp. ,,Munca”) CITIŢI PAG. 3-a. • Tehnica noua in fabricarea plăcilor fibrolemnoaseConvorbire cu participanţii la sesiunea tehnico-ştiinţifică cu tema „îmbunătăţirea calităţii placajului, plăcilor aglomerate din aşchii de lemn şi a plăcilor fibrolemnoase“ organizată de Ministerul Economiei Forestiere și Consiliul Național al Inginerilor și Tehni- cienilor). A BORCEA SE TREZEŞTE proape de amiază s-a mai dezmorţit vremea. Caerele de nori plumburii se răzleţiră dezvelind, ici şi colo, pete albastre. Intr-o crăpătură destrămată, soarele îşi virî obrajii aprinşi, poleind pămîntul cu buchete de raze. — Aţi mai fost la Borcea de jos? — mă întrebă inginerul Gheorghe Badiu, răsucindu-şi privirea către mine. Ghicind parcă răspunsul, şeful şantierului de construcţii hidrotehnice şi amenajări hidroameliorative îmi puse dinainte o coală mare de hirtie cuprinzînd planul lucrării. — Acesta e şantierul — îmi explică el sensul liniilor trase în tuş, începe de aici, de la podul Cernavodă şi coboară pînă spre Hîrşova, pe o suprafaţă de 33 000 de hectare. Pe astea le scoatem de sub apă şi le redăm agriculturii. Mai acum cîţiva ani, aproape toată întinderea era acoperită de apă. Deasupra ei îşi înălţau tulpinele sălciile, jepşii, papură şi stuful. Era împărăţia lor... Acum, pe aici, cit poţi cuprinde cu privirea, se unduie lanuri■ nesfîrşite de porumb. — In locul pădurii de odinioară, creşte aceasta pădure! — reluă el vorba. Anul trecut, în fosta baltă Căbăl, de pe fiecare hectar semănat s-au scos, în medie, 8 000 de kg boabe. Mi se pare că este un record de producţie pe ţară. Şi au fost acolo vreo mie de hectare! Anul ăsta suprafaţa cultivată e şi mai mare... Inginerul tăcu învăluit de , gînduri, de amintiri. Ştiu eu ! Poate că în clipele acelea, cu ochii minţii, revedea momentul de început al activităţii şantierului — mai 1963 — cînd realizările de azi erau doar simple previziuni; retrăia poate nopţile acelea de zbucium, cînd apele învolburate ale Dunării, încercau, izbindu-se în diguri, să pătrundă pe furiş, hoţeşte, pe pămîntul desecat, se gîndea poate că sîmbăta asta n-o să se poată repezi la Constanţa să-şi întîlnească familia, ori, poate, la faptul că buchetul succeselor obţinute confirmă priceperea întregului colectiv, hărnicia, tăria de caracter a fiecărui om în încleştarea dintre natură şi om... Tudoree! Plecăm!" Din capul coloanei de tractoare, de acolo de unde se află Ilie Boia, şeful de brigadă, s-a dat comanda. Ecoul, stăruie prin împrejurimi, pentru ca apoi să se destrame în imensitatea insulei şi să se mistuie în apele tulburi ale Dunării şi Borcei. „S“-urile de 130 cai putere părăsesc baza lăsînd în urmă nori groşi de praf amestecaţi cu miros dulceag de motorină arsă. Deşteptate din somnul de amiază, păsările îşi întind aripile într-un zbor agitat, în căutarea de locuri noi, tainice, departe de oameni şi de zgomotul maşinilor... Vreme de aproape o oră, tractoarele, urmînd un drum sinuos, au tot mers în întîmpinarea pădurii. Intr-un luminiș, s-au oprit. — De-aici începem, Tudore ! — și-a reluat vorba dinainte, llie Boia. — De aici — îl aprobă el atent parcă doar la foșnetul de ultimă oră al pădurii. — Ascultă, llie! Te-ai întrebat vreodată cam ciți copaci a scos brigada noastră în toată existența ei ? — Ce-ți veni, Tudoré ? — Uite-așa! — ocoli el răspunsul privindu-i țintă ochii albaștri, limpezi și adinei. — Nu i-am numărat Tudoré. Aproape ar fi fost și imposibil. Lucrăm doar împreună de cînd s-a deschis şantierul. Şi totuşi ? — insistă Tudor. — Ştiu eu ! Luna trecută am defrişat 500 de hectare de sălcii şi cioate. Să tot fi fost vreo 15 000 de bucăţi... Ilie Boia se apropie de colegul său de brigadă, îl luă de umeri şi FL. PANTELIMONESCU La ordinea zilei, Mecanizatorii de la S.M.T. Greci, regiunea Argeş, execută arături de toamnă pe ogoarele Cooperativei agricole de producţie din Mătăsari. Foto : ST. ALBESCU Colectivul Întreprinderii de prefabricate din Constanţa produce prefabricate din beton armat : uşii pentru planşeuri necesare la construcţii de locuinţe, stilpi pentru înaltă tensiune şi pentru reţeaua electrică obişnuită,spalier pentru viţa de vie, ovoizi pentru canale de irigaţie etc. In clişeu : transportul in depozit de la liniile de fabricaţie a ovoizilor. Foto : GH FRUNZA Pregătirea recoltei viitoare Timpul nu aşteaptă Corespondenţii noştri voluntari din raionul Medgidia ne informează în poşta sosită la redacţie în cursul zilei de ieri că pe ogoarele unităţilor agricole socialiste din acest raion lucrările de toamnă se desfăşoară cu rezultate extrem de diferite, a căror obîrşie se află în organizarea bună sau defectuoasă a campaniei. NICOLAE MELTER, are cuvinte de laudă pentru G.A.S. Siliştea. ,,Pînă în prezent, ne scrie corespondentul, pentru a asigura o producţie sporită ,în anul 1966, s-au fertilizat cu 682 tone de îngrăşăminte chimice, 3 400 hectare. Arături au fost executate pe suprafaţa de 3 700 hectare, din care s-au pregătit 3 000 hectare pentru culturile de toamnă şi s-au însămînţat 1 794 hectare cu grîu. Cele mai bune rezultate le-a obţinut brigada a IlI-a care a însăminţat 475 hectare". Cu totul diferit se prezintă situaţia la S.M.T. Mircea Vodă, care cu cele 36 de semănători din dotare putea semăna grîu pe aproape 2 600 hectare, dacă ar fi folosit din plin timpul prielnic, într-o convorbire avută la 29 septembrie cu Ion Petrican, directorul acestei staţiuni, corespondentului nostru voluntar ALEXANDRU CIORĂSCU i s-a relatat : ,,Astăzi terminăm semănatul orzului iar mîine încheiem această lucrare și la masa verde. La grîu stăm prost, avem doar 15 la sută din plan. Cauzele sînt multe. A trebuit să ne pregătim mașinile, să pregătim terenul. Săptămîna trecută nu am realizat nici jumătate din viteza de lucru planificată“. Deci, conchide corespondentul, săptămîna trecută cîndse putea lucra din plin la semănatul griului, a fost folosită pentru pregătirile ce trebuiau făcute de mai bine de o lună de zile, înaintea începerii campaniei de însămințări. Ritmuri diferite Ca peste tot, şi pe ogoarele regiunii Argeş, principala preocupare a mecanizatorilor şi ţăranilor cooperatori este, in aceste zile, terminarea însămînţării celor 180 970 ha destinate culturilor de grîu, orz şi sccală. Pînă ieri, pe întreaga regiune au fost însămînţate peste 80 000 ha cu griu şi orz. Din situaţia existentă rezultă însă că nu peste tot se acordă suficientă atenţie pregătirii terenului şi efectuării însămînţărilor, din această cauză şi ritmul de lucru fiind diferit. Astfel, dacă in raionul Drăgăneşti-Olt s-a însămînţat peste 60 la sută din totalul suprafeţei, în raionul Slatina procentul nu depăşeşte nici 40 la sută. Situaţii asemănătoare există şi in raioanele Costeşti, Găeşti, Curtea de Argeş şi Horezu, unde însămînţările de toamnă se desfăşoară un ritm lent. (Coresp. „Munca") Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist CV Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze TELEGRAME PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei Populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie frăţească, şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei sale Arhiepiscopului MAKARIOS preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România