Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)
1965-10-14 / nr. 5578
Pag. 2-a ADUNĂRILE GENERALE Şl CONFERINŢELE SINDICALE DE DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI importante pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii. în lumina acestora, în G.A.S. şi S.M.T. adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să analizeze preocuparea sindicatelor pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în vederea realizării planului de producţie la toţi indicatorii, măsurile care se impun pentru organizarea întregii producţii pe baza ştiinţei agricole celei mai avansate, în vederea sporirii producţiei vegetale şi animale, reducerii preţului de cost planificat, creşterii rentabilităţii unităţilor agricole. In staţiunile de maşini şi tractoare, dezbaterile să fie axate îndeosebi pe folosirea cît mai judicioasă a mijloacelor mecanice, extinderea mecanizării lucrărilor agricole, a executării lor la timp şi la un ridicat nivel agrotehnic, asigurarea unui sprijin multilateral dezvoltării şi consolidării economice a cooperativelor agricole de producţie. In lumina acestor sarcini, adunările şi conferinţele de alegeri să analizeze temeinic cum a fost organizată și orientată în trecerea socialistă, modul în care organele sindicale au sprijinit conducerile administrative în asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare îndeplinirii angajamentelor, felul în care a fost aplicată Hotărîrea Prezidiului C. C. S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă şi generalizată experienţa acestora. Valorificînd experienţa pozitivă de pînă acum, dezvăluind lipsurile manifestate şi cauzele lor, dezbaterile trebuie să orienteze întreaga activitate de viitor spre o şi mai temeinică organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste. Atenţia trebuie îndreptată spre stabilirea unor angajamente mobilizatoare care să asigure depăşirea angajamentelor anului curent şi a sarcinilor viitoare începînd cu prima lună a noului cincinal. In adunările generale şi conferinţele sindicale din instituţiile administrative de stat, de ştiinţă, cultură, de învăţămînt superior, din şcoli, unităţi sanitare, obiectul analizei trebuie să-l constituie îndeosebi îndeplinirea de către membrii de sindicat a sarcinilor profesionale, activitatea organelor sindicale pentru sprijinirea ridicării nivelului de cunoştinţe tehnico-profesionale şi de cultură generală ale cadrelor, preocuparea pentru stimularea spiritului creator, în vederea aplicării a tot ceea ce este nou şi valoros în activitatea practică, în ştiinţă, tehnică şi artă, munca cultural-educativă de masă desfăşurată în rîndul cadrelor din instituţii pentru a-şi exercita cu pasiune profesia, a-şi consacra întreaga capacitate măreţului program de înflorire a patriei, de creştere a bunăstării celor ce muncesc. Adunările generale sindicale ale salariaţilor din comune să analizeze în principal îndeplinirea de către membrii de sindicat a sarcinilor profesionale, realizarea şi depăşirea planului de achiziţii, sprijinul dat de organele sindicale în mai buna desfăşurare a învăţămîntului în şcoli, a învăţămîntului agrozootehnic de masă, contribuţia membrilor de sindicat la înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea şi consolidarea economică a cooperativelor agricole de producţie, în mobilizarea oamenilor la acţiunile de interes obştesc pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a satelor etc. In întreprinderile, instituţiile, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare care încheie contracte colective, adunările generale şi conferinţele sindicale să examineze cu toată atenţia cum au fost realizate obligaţiile reciproce prevăzute pe anul 1965, cum s-a desfăşurat acţiunea de încheiere a contractului colectiv pe anul 1966, urmărind să se asigure acestuia prevederi concrete şi mobilizatoare, pe măsura cerinţelor şi posibilităţilor reale din fiecare unitate. Una dintre sarcinile principale ale sindicatelor este de a se preocupa necontenit şi cu răspundere de problemele de muncă, viaţă şi trai, de cele personale ale oamenilor muncii. Pornind de la aceasta, un loc important în dezbaterile din adunări şi conferinţe trebuie să-l ocupe modul în care organele sindicale au controlat şi ajutat realizarea la timp şi integral a angajamentelor cu caracter social-cultural prevăzute în contractul colectiv, au vegheat la aplicarea corectă a sistemului de retribuire socialistă a muncii, prin respectarea principiilor de salarizare şi premiere, cum au organizat şi îndrumat controlul obştesc de masă asupra protecţiei şi igienei muncii, sprijinul acordat conducerilor administrative în aplicarea propunerilor şi măsurilor stabilite pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă, pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. De asemenea, să se analizeze activitatea dusă pentru organizarea controlului obştesc asupra deservirii populaţiei in unităţile comerţului de stat, medico-sanitare şi in staţiunile balneo-climaterice, măsurile ce se cer pentru continua îmbunătăţire a muncii de control obştesc în toate domeniile. O atenţie deosebită să se acorde analizei problemelor de asigurări sociale, gospodăririi judicioase de către sindicate a fondurilor de asigurări sociale, aplicării juste a indicaţiilor privind trimiterea la tratament balnear şi odihnă a celor mai merituoşi oameni ai muncii, bunei organizări şi funcţionări a reţelei sanitare. Congresul al IX-lea al partidului a subliniat necesitatea ca sindicatele să acorde o atenţie deosebită răspîndirii cunoştinţelor tehnice, economice şi de cultură generală, activităţii cultural-educative de masă, dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. In acest sens trebuie subliniată activitatea desfăşurată în scopul bunei organizări a universităţilor muncitoreşti şi a lectoratelor, scoase în evidenţă lacunele manifestate şi stabilite căile care să le preîntîmpine pe viitor. Adunările generale şi conferinţele sindicale să analizeze temeinic activitatea desfăşurată de sindicate pentru dezvoltarea atitudinii socialiste a oamenilor muncii faţă de muncă, faţă de maşini, utilaje, de avutul obştesc ; să dezbată pe larg măsurile ce trebuie luate în vederea folosirii eficiente a bazei materiale a activităţii culturale de care dispun sindicatele, cum sunt folosite cluburile şi munca artistică de amatori pentru lărgirea formelor şi metodelor de educare a maselor în spiritul moralei comuniste, pentru întărirea disciplinei în muncă, lichidarea manifestărilor negative din atitudinea şi comportarea unor elemente înapoiate, pentru respectarea normelor de convieţuire socialistă, îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe care partidul le pune în faţa sindicatelor depinde în primul rînd de preocuparea lor pentru perfecţionarea permanentă a stilului şi metodelor de muncă. Este necesar deci, ca întreaga activitate a organelor sindicale, de la toate nivelele, să fie analizată în strînsă legătură cu modul în care acestea au aplicat principiul muncii şi conducerii colective, consecvenţa şi perseverenţa în îndeplinirea sarcinilor , cum au fost adoptate şi îndeplinite hotărîrile şi măsurile stabilite în diferite etape, repartizate sarcinile pe fiecare membru al organului ales, contribuţia şi răspunderea fiecăruia la rezolvarea sarcinilor ce revin organului respectiv , cum au fost stimulate critica şi autocritica, spiritul de iniţiativă în munca de conducere a activităţii sindicale , cum a fost asigurat, pe toate treptele, controlul îndeplinirii sarcinilor, ajutorul practic şi operativ dat în acest scop. In adunările generale şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri, comisiile de cenzori vor raporta cum s-a respectat disciplina financiară, cum s-a muncit pentru asigurarea încasării la timp a cotizaţiei sindicale şi atragerea în sindicat a tuturor salariaţilor, cum au fost gospodărite bunurile ce aparţin sindicatelor. Rapoartele comisiilor de cenzori vor fi întocmite numai în urma unei atente verificări, pentru a da posibilitatea să se cunoască experienţa pozitivă, să se descopere neajunsurile şi să se poată lua măsuri eficiente ca fondurile şi bunurile organizaţiilor sindicale să fie gospodărite chibzuit. Activitatea sindicatelor este o activitate obştească. Se impune deci să se analizeze munca organelor sindicale cu activul obştesc, atragerea de către ele la îndeplinirea sarcinilor a masei largi de membri de sindicat, asigurîndu-se astfel condiţii pentru participarea vie şi efectivă a tuturor acestora la viaţa de organizaţie. Rezultatele practice ale adunărilor şi conferinţelor sindicale depind în ultimă analiză de măsura în care hotărîrile adoptate reflectă cerinţele muncii sindicale, ţin seama de propunerile făcute de participanţi. Aceasta se poate realiza prin pregătirea din timp a proiectului de hotărîre, prin asigurarea unor dezbateri temeinice şi a unei atitudini atente faţă de problemele ridicate în discuţii, de propunerile membrilor de sindicat. Alegerea noilor organe este o sarcină de mare importanţă a adunărilor şi conferinţelor sindicale. Ele trebuie să manifeste maximum de grijă şi răspundere şi să aleagă în birourile grupelor sindicale, în comitetele sindicale de secţie şi comitetele sindicatelor, membri de sindicat bine cunoscuţi care muncesc cu pasiune şi abnegaţie pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului, muncitori, ingineri, tehnicieni, evidenţiaţi şi fruntaşi în întrecerea socialistă, care se bucură de încredere şi autoritate în rîndul membrilor de sindicat şi dovedesc prin întreaga lor activitate devotament faţă de politica Partidului Comunist Român şi a statului socialist. In asigurarea bunei pregătiri şi desfăşurări a alegerilor sindicale, sarcini importante revin consiliilor locale şi regionale. Birourile executive ale acestora trebuie să atragă în această acţiune activul obştesc format din tovarăşi cu pregătire şi experienţă organizatorică care să sprijine desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor, să asigure apoi instruirea întregului activ sindical cu problemele privind pregătirea şi desfăşurarea alegerilor, studierea şi însuşirea temeinică a Instrucţiunilor Consiliului Central al Sindicatelor, cu privire la alegerea organelor sindicale, de către toţi membrii birourilor executive ale consiliilor regionale şi locale, de către toţi membrii comitetelor sindicatelor, de întregul activ salariat şi nesalariat care va participa la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. Membrii birourilor executive ale consiliilor regionale şi locale, instructorii nesalariaţi, precum şi alţi activişti obşteşti cu experienţă să fie repartizaţi pentru a sprijini efectiv întreaga acţiune de alegeri într-un număr de sindicate. Membrii birourilor executive ale consiliilor locale şi regionale să participe încă de la pregătire la cît mai multe adunări şi conferinţe de alegeri, mai ales în întreprinderile mari, să vegheze la stricta aplicare a prevederilor Statutului şi Instrucţiunilor cu privire la alegeri, să asigure un înalt nivel de desfăşurare a acestora. Periodic, consiliile regionale şi locale să examineze modul în care se desfăşoară alegerile, să ia operativ măsuri pentru răspîndirea experienţei bune, pentru îmbunătăţirea muncii de îndrumare, sprijin şi control. Multă atenţie se cere din partea comitetelor sindicatelor, consiliilor locale şi regionale pentru ajutorarea organelor nou alese. Acestea să fie instruite, imediat după adunare sau conferinţă, de către delegatul organului sindical superior care a răspuns de alegeri, cu principalele sarcini care le revin, să fie ajutate practic în planificarea muncii şi la stabilirea primelor măsuri pentru îndeplinirea hotărîrilor adoptate de adunările generale sau conferinţele sindicale. Temeinica pregătire şi desfăşurare a adunărilor generale şi conferinţelor de dări de seamă şi alegeri va duce la dezvoltarea pe mai departe a capacităţii organizatorice şi combative a sindicatelor noastre, la atragerea şi folosirea mai consecventă a activului obştesc, la dezvoltarea muncii colective în fiecare organ ales, la îmbunătăţirea activităţii în toate domeniile, sporindu-şi astfel aportul pe care-l aduc la desăvîrşirea construirii socialismului în patria noastră. Inserare în pădure făcut a doua zi. Maistrul de exploatare trece apoi pe grafic rezultatele in întrecerea socialistă. Totul n-a durat mai mult de 10 minute. E plăcut să intri seara în cabană, mai ales cînd răcoarea te pătrunde. Înăuntru e curat, paturi individuale, lenjerie albă. In colțul din dreapta, în fund, cineva deschide aparatul de radio. Pe pereţi, înrămate, sunt expuse afişe sugestive privind normele de tehnica securităţii. Intr-un dulap cu uşa de sticlă sunt orînduite frumos cărţile bibliotecii volante, vreo sută şi treizeci la număr, cîteva jocuri de şah şi de romi. Victor Gheorghiţă, organizatorul grupei sindicale, împarte oamenilor ziarele. Sunt toţi abonaţi. — Măi Zubaş sau Ţugui, Juravle! Care îmi citiţi gazeta în seara asta ? întrebă badea Vasile Ungureanu, care la cei peste 50 de ani ai săi desluşeşte greu slovele seara. Se face linişte. Chiar şi Ion Dobîca, care, de cînd a plecat tăietorul Colban, e campionul pe cabană la şah, şi Gh. Vlădeanu şi Aurel Cruţ, care joacă remi, se opresc şi ascultă Apoi oamenii îşi reiau fiecare preocupările. Badea Vasile Ungureanu îi povesteşte lui Gheorghe Zubaş o întîmplare din tinereţile sale. Aurel Ţugui răsfoieşte o carte de Solohov, iar Gheorghe Vlădeanu şi încă cîţiva joacă remi. S-a făcut noapte de-a binelea, dar Ion Dobîca nu şi-a încheiat socotelile pe seara asta la şah. Scorul de 2—1 i se pare neconcludent şi merge să continue jocul în bucătărie. — Măi, măi, iar stau aiştea pînă la miezul nopţii cu şahul lor, clatină dezaprobator din cap moş Ungureanu. ...E tîrziu. Cabana din parcelele 20-21 a sectorului I Voivodeasa (I.F. Rădăuţi) în care se odihneau forestierii din brigada lui Arcadie Creţan este cufundată în liniştea nopţii. Se mai auzea doar şuierul unui vînt rece ce şoptea frunzelor apropierea iernii. Iar mie îmi veneau în minte, neîncetat crîmpeie din cîntecul ce-l auzi,sem în seara aceea pe valea Voivodesei: „...Şi-a venit o zi cu soare /.../ Care traiul mi-a schimbat / Sus în munte la tăiat...“ MUNKA Orchestra de muzică populară a sindicatului Uzinelor „1 Mai“ Ploieşti este una dintre cele mai bine cunoscute formaţii artistice de amatori din localitate. Cu prilejul a numeroase concursuri republicane acest colectiv s-a situat pe locuri fruntaşe Foto : EM. SIRZEA Sala se dovedise neîncăpătoare. Pentru cei care vizionaseră spectacolul şi care nu erau de prin părţile locului, interpreţii lui „Tache, Ianke şi Cadîr“ ar fi putut să treacă drept nişte remarcabili artişti profesionişti. In realitate, ei nu erau decit salariaţi ai uzinei mecanice „Muscelul“ din Cimpulung. Piesa lui V. I. Popa fusese pusă în scenă de inginerul Nicolae Grabovschy, vechi prieten al regiei şi al interpretării. Spectacolul fusese prezentat după ce formaţia de teatru a sindicatului uzinei se situase pe primul loc în cadrul întrecerii formaţiilor artistice de amatori care participaseră la faza orăşenească a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale". Pe scenă, maistrul mecanic Petre Boboc (în rolul lui Tache), tehnicianul Ovidiu Paraschiv (Cadîr), tehnicianul Cristian Dumitru (Ianke) s-au dovedit fini interpreţi, reuşind să pătrundă cu succes în arsenalul de gînduri şi de fapte al personajelor respective. Cristian Dumitru, mai ales, dovedeşte o mare experienţă dramatică, o adîncă trăire a rolului şi o fidelă identificare cu personajul. In celelalte roluri ale piesei s-au remarcat Ion Dobriş, Cezar Constantinovici, Nicolae Drăguşan şi Liana Bolohan. Decorurile au fost realizate după schiţele regizorului de interpretul Cezar Constantinovici; pentru machiaj, colectivul s-a folosit de priceperea mecanicului Atanasiu Gheorghe. Sufleur, regizor adjunct şi uneori interpret al formaţiei este contabila Ana Popescu. Formaţia de teatru a uzinei „Muscelul“ înmănunchează un număr de îndrăgostiţi. Sînt oameni îndrăgostiţi deopotrivă şi de muncă şi de teatru. Îşi dau întîlnire cu regularitate la repetiţiile care se ţin în sălile clubului. Şi de fiecare dată surprinzi în ochii tuturor dorinţa ca măiestria lor artistică, despre care vorbesc cu atîta modestie, să le aducă cu prilejul fazei regionale a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, locul atît de invidiat. NICOLAE NASTA Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ Rinduri despre o dragoste... Poşta redacţiei Concediu suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă FLOAREA NICOLAE, lăcătuş la Fabrica de sticlărie „Prahova“ din Ploieşti, întreabă dacă are dreptul la concediul de odihnă suplimentar ţinînd seama că are aproape 6 ani de vechime neîntreruptă în această muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale, întrucît aţi împlinit vechimea neîntreruptă în muncă de 5 ani, aveţi dreptul în situaţia relatată la un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare. Plata alocaţiei de stat pentru copii Iulian Ursescu din Tîrgovişte solicită lămuriri cu privire la data de la care operează naşterea şi încetarea dreptului la alocaţie în cazul unui copil care este născut în ziua de 15 ale lunii. Răspuns : Conform dispoziţiilor legale, naşterea, modificarea sau încetarea dreptului la alocaţia de stat pentru copii, operează cu începere de la 1 a lunii în curs sau a lunii următoare, după cum situaţiile care determină naşterea, modificarea sau încetarea acestui drept s-au produs înainte de 15 inclusiv sau după ziua de 15 a lunii. Aşa, de exemplu, pentru copilul născut pînă în ziua de 15, inclusiv, a lunii septembrie, alocaţia se va plăti cu începere de la 1 septembrie, (o dată cu plata chenzinei a II-a pe luna septembrie). Pentru copilul născut după ziua de 15 a lunii septembrie, alocaţia se va plăti de la data de 1 octombrie (o dată cu plata chenzinei a II-a pe luna octombrie). Sau : pentru un copil care împlineşte vîrsta de 14 ani pînă la 15, inclusiv, a lunii octombrie, de pildă, alocaţia nu se va mai plăti de la 1 octombrie. Pentru un copil care împlineşte vîrsta de 14 ani după 15 a lunii octombrie, alocaţia nu se va mai plăti de la 1 noiembrie. ILIE PREDA, din Bucureşti, str. Trilului nr. 16. In legătură cu dreptul la concediul de odihnă cuvenit angajaţilor care se reîncadrează după absolvirea unei şcoli, am publicat un răspuns amănunţit la rubrica Poşta juridică, apărut în ziarul nostru nr. 5561 din 24 septembrie a.c. Maistrului Petru Drăguş, de la uzina de maşini şi unelte „înfrăţirea" din Oradea, care pune pe tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale la anumite nunci fără nici o legătură cu producţia. Maistrul purta o dragoste părintească absolvenţilor şcolii profesionale proaspăt intraţi in producţie pe care ii avea in atelier. Le vorbea frumos şi glumea cu ei atunci cind era cazul. Odată, intrind in atelier, se adresă tinerilor : — Care dintre voi a fost cel mai tare la matematică ? — Petrişor ! strigară citeva voci. — Bravo, Petrişor ! 11 felicită maistrul. Dar vreau să văd şi eu citeşti de invătat. Uite o problemă : dacă un ou costă 1 leu, kilogramul de făină 4 lei, zahărul 9 Iei kg, iar nucile 8 lei suta de hucafi, să-mi spui cit ar costa un cozonac la care intră 12 ouă, două kilograme de făină, un kilogram şi jumătate de zahăr şi 50 de nuci ? Cel întrebat îşi aţinti privirile in plafon de parcă ar fi căutat acolo rezultatul problemei, după care răspunse sigur de sine : — Costă 37 de Iei și 50 de bani ! — Ai socotit și nucile ? îl luă maistrul. Că fără ele, cozonacul n-are nici un haz. — Pus, meștere... — Imi place că te pricepi la matematică ! Dar, ca să mă conving mai bine, ifi mai pun o întrebare. Dacă, să zicem, li dau o hirtie de 100 lei să cumperi toate astea, elf rest îmi aduci ? — 62 de Iei și 50 de bani ! spuse Petrică la fei de sigur de sine. — Exact... Atunci tine 100 de lei, îmi cumperi cei-am spus, le lași la mine acasă și-mi aduci restul. Dar vezi, umblă repede că nevastă-mea aşteaptă materialul de cozonaci şi pînă vii tu stă cuptorul de la aragaz în gol de producţie... Bine crescut, am putea spune ca un cozonac. Petrică luă comanda dus biletul de voie, ca să iasă pe poartă, şi plecă după cumpărături. Privind tn urma lui, maistrul murmură : — Ce mai strungar o să iasă din ttnărul ăsta, că pe toate le știe I In altă zi, maistrul dădu cu ochii un atelier de un alt absolvent și ii luă repede tn primire : — Ce-mi stai ca o momiie ? — Aştept să-mi daţi an cuţit Vidia... — Bine că mi-ai adus aminte de cuțit... la dă tu o fugă plnă la cantină că zicea responsabilul să-i trimit pe cineva care să ascută cuțitele de la bucătărie. Apoi maistrul se Întoarse spre Stamate, tot proaspăt absolvent, care batea o piuliță pe nicovală : — Văd că te pricepi să bați. Așa că ascultă aici. Mai pii minte unde stau eu? Da? Atunci, repede-te cină acasă la mine să-i baţi covoarele nevesti-mi. — Tovarăşe maistru ! — încercă să scape Stamate — de ce mă luaţi din atelier, unde învăţ meseria? — Dar eu ce fac ? Te învăţ cu de toate că miine-poimiine o să te-nsori Şi ce te faci dacă te pune nevasta să-i baţi covoarele ? Vrei să râdă de mine că nu ţi-am fost maistru bun ? Aşa trecea vremea cu munca absolvenţilor proaspăt intraţi in producţie. Maistrul, de îndată ce primea vreo sarcină profesională sau casnică, o dădea spre rezolvare absolvenţilor. Ba, de la o vreme, 11 batea gindul să-i trimită pe aceştia in locul lui şi la şedinţele de producţie. Intr-o zi insă veni in atelier inginerul şef. îşi opri privirile asupra unui absolvent mai pirpiriu şi-l întrebă : — Ei, ai învăţat ceva de elad eşti la noi ? — Cum să nu, tovarăşe inginer şef ! o luă maistrul Înaintea tlnărului. — Da? făcu inginerul șef, adresindu-se tot tînărului, fără a-1 băga in seamă pe maistru. Atunci ocupă-te nițel de freză. Flăcăul ieși val-virtej din atelier și toți crezură că s-a dus să-și ia vreo unealtă. Dar iu foc să se întoarcă repede, băiatul zăbovi binișor. într-un tîrziu apăru roșu la fată și giliind din cauza goanei. De mină ii finea pe Gigei, băiatul maistrului. Drept scuză, spuse inginerului şef: — Am cam zăbovit că era coadă la frizer. — Dar ce ai căutat acolo ? se miră inginerul şef. — Păi n-aţi spus să mă ocup de freză ? Și, așa cum m-a Învăţat in atelier tovarăşul maistru, m-am ocupat de părul lui Gigel. E singura freză pe care o cunosc de cînd sînt aici ! V. D. POPA FOILETON Ocupă-te de freză! Toamna a adus rod bogat şi în livezile G.A.S. Cisnădie, raionul Sibiu. Acum, este în toi recoltarea merelor din livezile de 4 ani, care au prima recoltă Foto: AGERPRES Nr. 5578 Cinematografe CARTIERUL VESELIEI rulează la Patria (tel. 11 86 25) orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 ONORABILUL STANISLAS — AGENT SECRET rulează la București (tel. 15 61 54), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00, la Feroviar (tel. 16 22 73), orele: 9,00; 11,15; 13,45; 16,00; 18,30; 21,00, la Flamura (tel. 23 07 40) orele: 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30 DULCEA PASARE A TINEREŢII rulează la Republica (tel. 11 03 72) orele: 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, la Festival (tel. 15 62 84) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,43; 21,00. CEI MAI FRUMOȘI ANI rulează la Luceafărul (tel 15 67 37) orele : 9,15; 11,30; 13,45 16,00; 18,15; 20,30. CAMERA IN FORMA DE „L“ rulează la Capitol (tel. 16 29 17) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00 21.30. Melodia (tel. 12 OS B3) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21.30 Modern (tel. 23 71 01) orele: 9; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. PINA LA ORAS NU E DEPARTE rulează la Victoria (tel. 16 28 79) orele : 10,00; 12,00 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. LOCOTENENT CRISTINA rulează la Central (tel. 14 12 54) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. LALEAUA NEAGRA rulează la Lumina (tel. 16 23 35) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,45; 21; la Floreasca (tel. 12 28 30) orele 10,30; 13,00; 15,30; 18,00; 20,30. FERNAND COWBOY rulează la Union (tel 13 49 04) orele : 15,15; 18,00; 21,00. UN CARTOF, DOI CARTOFI rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30; la Moşilor (tel. 12 52 93) orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; la Lira (tel. 317171) orele: 15,30; 18,00; 20,30. TRAIESTE-ŢI VIAŢA rulează la Timpuri Noi (tel. 15 61 10) orele : 10—21 continuare. CAPORALUL ŞI CEILALŢI rulează la Ciuleşti (tel. 17 55 48) orele : 15,30; 18,00; 20,30; la Cotroceni. (tel. 13 62 50) orele : 15,30; 18,00; 20,30. CĂPITANUL DIN TENKES rulează la Cultural (tel. 16 25 39) orele : 16,00; 19,30. A TRECUT O FEMEIE rulează la Mioriţa (tel. 14 27 14) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 10,30; 18,45; 21,00. FEMEIA NECUNOSCUTA rulează la înfrățirea între ponoare (tel 17 31 64) orele : 10,00; 15,30; 18,00; 20,30 LA ORA 5 DUPĂ-AMIAZĂ rulează la Excelsior (tel. 18 10 88) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. UNORA LE PLACE JAZUL rulează la Dacia (tel. 16 26 10) orele : 9,15—14,00 in continuare 16,15; 18,45; 21,00; la Vitan (tel. 21 39 82) orele: 15,45; 18,00; 20,15. APORT, MUHTAR rulează la Buzesti (tel. 15 62 79) orele: 14,15; 16,30; 18,45; 21,15. SAMBA rulează la Crîngasi (tel. 17 38 81) orele 10,30; 16,00; 18,15; 20,30; la Pacea (tel. 31 32 52) orele: 11,00; 16,00; 18,15 20.30. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP rulează la Griviţa (tel. 17 08 58) orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15 20.30 EVADATUL rulează la Bucegi (tel. 17 03 47) orele : 10,00; 12,15; 16,00; 18.15. 20 31). HOȚUL DE PIERSICI rulează la Unirea (tel. 17 10 21) orele 16,00; 18,15; 20.30. RUNDA 6 rulează la Tomis (tel. 21 49 46) orele : 9,30; 11,30; 13,30; 16,00 18,15; 21,30; la Drumul Sării (tel. 31 28 13) orele : 16.00; 18.00; 20,00 CARAMBOL rulează la Munca (tel. 12 50 97) orele: 16.00; 18,15; 20,30; la Rahova (tel. 23 91 00) orele: 16.00; 18,15; 20.30. CINEVA ACOLO SUS MA IUBESTE rulează la Popular (tel. 35 15 17, orele : 10,30; 16,00; 18,30; 21,00. OMUL. MAFIEI rulează la Flacăra (tel. 21 35 40) orele: 16,00; 18,15; 20,30; la Volga (tel 119126) orele: 9,45; 12,00; 14,15; 16,30- 18,45; 21,00. IDIOTUL rulează la Arta (tel 21 31 86) orele : 9,00; 11,30; 14,00- 18,30; 19 00; 21,30. PROCESUL PROFESORULUI WEIR rulează la Viitor (tel 11 48 03) orele: 10,15; 17,45; 20.30. DANSUL ETERN rulează la Colentina (tel. 35 07 09) orele: 16.00; 18,15; 20.30. CULORILE LUPTEI rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele : 15,30; 13.00; 20,15 ROMULUS SI REMUS rulează la Ferentari (tel. 23 17 50) orele : 10,00 16.00- 18,15; 20.30. WINNETOU rulează la Grădina Vitan ora 18,45. HATARI — ambele serii — rulează la Grădina Progresul ora 18.30. Televiziune JOI 14 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Desene de copii". 20,00 „Debuturi". 21,15 „Casa Ricordi". 23,15 Jurnalul televiziunii (II) și Buletinul meteorologic. VINERI 15 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Vă place muzica ?“. 20,00 săptămîna. 21,00 Avanpremieră. 21,10 Telefilatelia. 21,30 Treizeci de minute cu artista Eugenia Popovici, 22,00 „Muzică pentru toţi". Emisiune muzical-coregrafică. 22,40 Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic.