Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)

1965-10-14 / nr. 5578

Pag. 2-a ADUNĂRILE GENERALE Şl CONFERINŢELE SINDICALE DE DĂRI DE SEAMĂ Şl ALEGERI importante pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agri­culturii. în lumina acestora, în G.A.S. şi S.M.T. adunările de dări de seamă şi alegeri trebuie să analizeze preocuparea sindicatelor pentru mobilizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în vede­rea realizării planului de produc­ţie la toţi indicatorii, măsurile care se impun pentru organizarea întregii producţii pe­ baza ştiinţei agricole celei mai avansate, în ve­derea sporirii producţiei vegetale şi animale, reducerii preţului de cost planificat, creşterii rentabili­tăţii unităţilor agricole. In staţiu­nile de maşini şi tractoare, dezba­terile să fie axate îndeosebi pe fo­losirea cît mai judicioasă a mij­loacelor mecanice, extinderea me­canizării lucrărilor agricole, a exe­cutării lor la timp şi la un ridicat nivel agrotehnic, asigurarea unui sprijin multilateral dezvoltării şi consolidării economice a coopera­tivelor agricole de producţie. In lumina acestor sarcini, adu­nările şi conferinţele de alegeri să analizeze temeinic cum a fost or­ganizată și orientată în trecerea socialistă, modul în care organele sindicale au sprijinit conducerile administrative în asigurarea con­dițiilor tehnico-materiale necesare îndeplinirii angajamentelor, felul în care a fost aplicată Hotărîrea Prezidiului C. C. S. cu privire la stabilirea şi stimularea evidenţia­ţilor şi fruntaşilor în întrecerea socialistă şi generalizată experien­ţa acestora. Valorificînd experienţa pozitivă de pînă acum, dezvăluind lipsurile manifestate şi cauzele lor, dezba­terile trebuie să orienteze întreaga activitate de viitor spre o şi mai temeinică organizare şi desfăşu­rare a întrecerii socialiste. Atenţia trebuie îndreptată spre stabilirea unor angajamente mobilizatoare care să asigure depăşirea angaja­mentelor anului curent şi a sar­cinilor viitoare începînd cu prima lună a noului cincinal. In adunările generale şi confe­rinţele sindicale din instituţiile ad­ministrative de stat, de ştiinţă, cultură, de învăţămînt superior, din şcoli, unităţi sanitare, obiectul analizei trebuie să-l constituie în­deosebi îndeplinirea de către membrii de sindicat a sarcinilor profesionale, activitatea organelor sindicale pentru sprijinirea ridi­cării nivelului de cunoştinţe teh­­nico-profesionale şi de cultură ge­nerală ale cadrelor, preocuparea pentru stimularea spiritului crea­tor, în vederea aplicării a tot ceea ce este nou şi valoros în activita­tea practică, în ştiinţă, tehnică şi artă, munca cultural-educativă de masă desfăşurată în rîndul cadre­lor din instituţii pentru a-şi exer­cita cu pasiune profesia, a-şi con­sacra întreaga capacitate măreţu­lui program de înflorire a patriei, de creştere a bunăstării celor ce muncesc. Adunările generale sindicale ale salariaţilor din comune să anali­zeze în principal îndeplinirea de către membrii de sindicat a sarci­nilor profesionale, realizarea şi depăşirea planului de achiziţii, sprijinul dat de organele sindicale în mai buna desfăşurare a învă­­ţămîntului în şcoli, a învăţămîntu­­lui agrozootehnic de masă, contri­buţia membrilor de sindicat la în­făptuirea sarcinilor privind dez­voltarea şi consolidarea economică a cooperativelor agricole de pro­ducţie, în mobilizarea oamenilor la acţiunile de interes obştesc pen­tru buna gospodărire şi înfrumu­seţare a satelor etc. In întreprinderile, instituţiile, gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare care încheie contracte colective, adunările generale şi conferinţele sindicale să examineze cu toată atenţia cum au fost realizate ob­ligaţiile reciproce prevăzute pe anul 1965, cum s-a desfăşurat ac­ţiunea de încheiere a contractului colectiv pe anul 1966, urmărind să se asigure acestuia prevederi con­crete şi mobilizatoare, pe măsura cerinţelor şi posibilităţilor reale din fiecare unitate. Una dintre sarcinile principale ale sindicatelor este de a se pre­ocupa necontenit şi cu răspundere de problemele de muncă, viaţă şi trai, de cele personale ale oameni­lor muncii. Pornind de la aceasta, un loc important în dezbaterile din adunări şi conferinţe trebuie să-l ocupe modul în care organele sin­dicale au controlat şi ajutat reali­zarea la timp şi integral a angaja­mentelor cu caracter social-cultu­ral prevăzute în contractul colec­tiv, au vegheat la aplicarea corec­tă a sistemului de retribuire socia­listă a muncii, prin respectarea principiilor de salarizare şi pre­miere, cum au organizat şi îndru­mat controlul obştesc de masă asupra protecţiei şi igienei muncii, sprijinul acordat conducerilor ad­ministrative în aplicarea propune­rilor şi măsurilor stabilite pentru îmbunătăţirea permanentă a con­diţiilor de muncă, pentru preveni­rea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. De asemenea, să se analizeze activitatea dusă pentru organizarea controlului obştesc asupra deservirii populaţiei in unităţile comerţului de stat, me­­dico-sanitare şi in staţiunile bal­­neo-climaterice, măsurile ce se cer pentru continua îmbunătăţire a muncii de control obştesc în toate domeniile. O atenţie deosebită să se acorde analizei problemelor de asigurări sociale, gospodăririi judicioase de către sindicate a fondurilor de asi­gurări sociale, aplicării juste a in­dicaţiilor privind trimiterea la tratament balnear şi odihnă a ce­lor mai merituoşi oameni ai mun­cii, bunei organizări şi funcţio­nări a reţelei sanitare. Congresul al IX-lea al partidu­lui a subliniat necesitatea ca sin­dicatele să acorde o atenţie deose­bită răspîndirii cunoştinţelor teh­nice, economice şi de cultură gene­rală, activităţii cultural-educative de masă, dezvoltării conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii. In acest sens trebuie subliniată acti­vitatea desfăşurată în scopul bu­nei organizări a universităţilor muncitoreşti şi a lectoratelor, scoase în evidenţă lacunele mani­festate şi stabilite căile care să le preîntîmpine pe viitor. Adunările generale şi conferin­ţele sindicale să analizeze temei­nic activitatea desfăşurată de sin­dicate pentru dezvoltarea atitu­dinii socialiste a oamenilor mun­cii faţă de muncă, faţă de ma­şini, utilaje, de avutul obştesc ; să dezbată pe larg măsurile ce trebuie luate în vederea fo­losirii eficiente a bazei mate­riale a activităţii culturale de care dispun sindicatele, cum sunt folosite cluburile şi munca artis­tică de amatori pentru lărgirea formelor şi metodelor de educare a maselor în spiritul moralei co­muniste, pentru întărirea discipli­nei în muncă, lichidarea manifes­tărilor negative din atitudinea şi comportarea unor elemente înapo­iate, pentru respectarea normelor de convieţuire socialistă, îndeplinirea cu succes a sarci­nilor pe care partidul le pune în faţa sindicatelor depinde în pri­mul rînd de preocuparea lor pentru perfecţionarea permanentă a stilului şi metodelor de muncă. Este necesar deci, ca întreaga ac­tivitate a organelor sindicale, de la toate nivelele, să fie analizată în strînsă legătură cu modul în care acestea au aplicat principiul muncii şi conducerii colective, consecvenţa şi perseverenţa în în­deplinirea sarcinilor , cum au fost adoptate şi îndeplinite hotărîrile şi măsurile stabilite în diferite etape, repartizate sarcinile pe fie­care membru al organului ales, contribuţia şi răspunderea fiecă­ruia la rezolvarea sarcinilor ce re­vin organului respectiv , cum au fost stimulate critica şi autocri­tica, spiritul de iniţiativă în munca de conducere a activităţii sindicale , cum a fost asigurat, pe toate treptele, controlul îndepli­nirii sarcinilor, ajutorul practic şi operativ dat în acest scop. In adunările generale şi confe­rinţele pentru dări de seamă şi alegeri, comisiile de cenzori vor raporta cum s-a respectat discipli­na financiară, cum s-a muncit pentru asigurarea încasării la timp a cotizaţiei sindicale şi atra­gerea în sindicat a tuturor sala­riaţilor, cum au fost gospodărite bunurile ce aparţin sindicatelor. Rapoartele comisiilor de cenzori vor fi întocmite numai în urma unei atente verificări, pentru a da posibilitatea să se cunoască expe­rienţa pozitivă, să se descopere ne­ajunsurile şi să se poată lua mă­suri eficiente ca fondurile şi bu­nurile organizaţiilor sindicale să fie gospodărite chibzuit. Activitatea sindicatelor este o activitate obştească. Se impune deci să se analizeze munca orga­nelor sindicale cu activul obştesc, atragerea de către ele la îndeplini­rea sarcinilor a masei largi de membri de sindicat, asigurîndu-se astfel condiţii pentru participarea vie şi efectivă a tuturor acestora la viaţa de organizaţie. Rezultatele practice ale adună­rilor şi conferinţelor sindicale de­pind în ultimă analiză de măsura în care hotărîrile adoptate ref­lectă cerinţele muncii sindicale, ţin seama de propunerile făcute de participanţi. Aceasta se poate rea­liza prin pregătirea din timp a pro­iectului de hotărîre, prin asigura­rea unor dezbateri temeinice şi a unei atitudini atente faţă de prob­lemele ridicate în discuţii, de pro­punerile membrilor de sindicat. Alegerea noilor organe este o sarcină de mare importanţă a adu­nărilor şi conferinţelor sindicale. Ele trebuie să manifeste maximum de grijă şi răspundere şi să aleagă în birourile grupelor sindicale, în comitetele sindicale de secţie şi comitetele sindicatelor, membri de sindicat bine cunoscuţi care mun­cesc cu pasiune şi abnegaţie pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului, muncitori, ingineri, tehnicieni, evidenţiaţi şi fruntaşi în întrecerea socialistă, care se bucură de încredere şi autoritate în rîndul membrilor de sindicat şi dovedesc prin întreaga lor activi­tate devotament faţă de politica Partidului Comunist Român şi a statului socialist. In asigurarea bunei pregătiri şi desfăşurări a alegerilor sindicale, sarcini importante revin consilii­lor locale şi regionale. Birourile executive ale acestora trebuie să atragă în această acţiune activul obştesc format din tovarăşi cu pre­gătire şi experienţă organizatorică care să sprijine desfăşurarea adu­nărilor şi conferinţelor, să asigure apoi instruirea întregului activ sindical cu problemele privind pregătirea şi desfăşurarea alegeri­lor, studierea şi însuşirea temeinică a Instrucţiunilor Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, cu privire la alegerea organelor sindicale, de că­tre toţi membrii birourilor executi­ve ale consiliilor regionale şi loca­le, de către toţi membrii comitete­lor sindicatelor, de întregul activ salariat şi nesalariat care va parti­cipa la pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. Membrii birourilor exe­cutive ale consiliilor regionale şi lo­cale, instructorii nesalariaţi, pre­cum şi alţi activişti obşteşti cu ex­perienţă să fie repartizaţi pentru a sprijini efectiv întreaga acţiune de alegeri într-un număr de sindi­cate. Membrii birourilor executive ale consiliilor locale şi regionale să participe încă de la pregătire la cît mai multe adunări şi conferinţe de alegeri, mai ales în întreprinderile mari, să vegheze la stricta aplica­re a prevederilor Statutului şi In­strucţiunilor cu privire la alegeri, să asigure un înalt nivel de desfă­şurare a acestora. Periodic, consi­liile regionale şi locale să examineze modul în care se desfăşoară alege­rile, să ia operativ măsuri pentru răspîndirea experienţei bune, pen­tru îmbunătăţirea muncii de îndru­mare, sprijin şi control. Multă atenţie se cere din partea comitetelor sindicatelor, consiliilor locale şi regionale pentru ajutora­rea organelor nou alese. Acestea să fie instruite, imediat după aduna­re sau conferinţă, de către delega­tul organului sindical superior care a răspuns de alegeri, cu principale­le sarcini care le revin, să fie aju­tate practic în planificarea muncii şi la stabilirea primelor măsuri pentru îndeplinirea hotărîrilor a­­doptate de adunările generale sau conferinţele sindicale. Temeinica pregătire şi desfăşu­rare a adunărilor generale şi con­ferinţelor de dări de seamă şi ale­geri va duce la dezvoltarea pe mai departe a capacităţii organizatorice şi combative a sindicatelor noastre, la atragerea şi folosirea mai con­secventă a activului obştesc, la dez­voltarea muncii colective în fieca­re organ ales, la îmbunătăţirea ac­tivităţii în toate domeniile, sporin­­du-şi astfel aportul pe care-l aduc la desăvîrşirea construirii socialis­mului în patria noastră. Inserare în pădure făcut a doua zi. Maistrul de ex­ploatare trece apoi pe grafic re­zultatele in întrecerea socialistă. Totul n-a durat mai mult de 10 minute. E plăcut să intri seara în caba­nă, mai ales cînd răcoarea te pă­trunde. Înăuntru e curat, paturi individuale, lenjerie albă. In col­țul din dreapta, în fund, cineva deschide aparatul de radio. Pe pereţi, înrămate, sunt expuse afişe sugestive privind normele de teh­nica securităţii. Intr-un dulap cu uşa de sticlă sunt orînduite fru­mos cărţile bibliotecii volante, vreo sută şi treizeci la număr, cîteva jocuri de şah şi de romi. Victor Gheorghiţă, organizatorul grupei sindicale, împarte oameni­lor ziarele. Sunt toţi abonaţi. — Măi Zubaş sau Ţugui, Jurav­­le! Care îmi citiţi gazeta în seara asta ? întrebă badea Vasile Ungu­­reanu, care la cei peste 50 de ani ai săi desluşeşte greu slovele seara. Se face linişte. Chiar şi Ion Dobîca, care, de cînd a plecat tăietorul Colban, e campionul pe cabană la şah, şi Gh. Vlădeanu şi Aurel Cruţ, care joacă remi, se opresc şi ascultă Apoi oamenii îşi reiau fiecare preocupările. Badea Vasile Ungu­­reanu îi povesteşte lui Gheorghe Zubaş o întîmplare din tinereţile sale. Aurel Ţugui răsfoieşte o car­te de Solohov, iar Gheorghe Vlă­deanu şi încă cîţiva joacă remi. S-a făcut noapte de-a binelea, dar Ion Dobîca nu şi-a încheiat soco­telile pe seara asta la şah. Scorul de 2—1 i se pare neconcludent şi merge să continue jocul în bucă­tărie. — Măi, măi, iar stau aiştea pînă la miezul nopţii cu şahul lor, cla­tină dezaprobator din cap moş Ungureanu. ...E tîrziu. Cabana din parcelele 20-21 a sectorului I Voivodeasa (I.F. Rădăuţi) în care se odihneau forestierii din brigada lui Arcadie Creţan este cufundată în liniştea nopţii. Se mai auzea doar şuierul unui vînt rece ce şoptea frun­zelor apropierea iernii. Iar mie îmi veneau în minte, neîncetat crîmpeie din cîntecul ce-l auzi­,­sem în seara aceea pe valea Voi­­vodesei: „...Şi-a venit o zi cu soa­re /.../ Care traiul mi-a schimbat / Sus în munte la tăiat...“ MUNKA Orchestra de muzică populară a sindicatului Uzinelor „1 Mai“ Ploieşti este una dintre cele mai bine cunos­cute formaţii artistice de amatori din localitate. Cu prilejul a numeroase concursuri republicane acest colec­tiv s-a situat pe locuri fruntaşe Foto : EM. SIRZEA Sala se dovedise neîn­căpătoare. Pentru cei care vizionaseră specta­colul şi care nu erau de prin părţile locului, in­terpreţii lui „Tache, Ian­ke şi Cadîr“ ar fi putut să treacă drept nişte re­marcabili artişti profe­sionişti. In realitate, ei nu erau decit salariaţi ai uzinei mecanice „Musce­lul“ din Cimpulung. Pie­sa lui V. I. Popa fusese pusă în scenă de ingine­rul Nicolae Grabovschy, vechi prieten al regiei şi al interpretării. Spectacolul fusese pre­zentat după ce formaţia de teatru a sindicatului uzinei se situase pe pri­mul loc în cadrul între­cerii formaţiilor artis­tice de amatori care par­ticipaseră la faza orăşe­nească a Festivalului bie­nal de teatru „I. L. Ca­­ragiale". Pe scenă, m­aistrul me­canic Petre Boboc (în ro­lul lui Tache), tehnicia­nul Ovidiu Paraschiv (Cadîr), tehnicianul Cris­tian Dumitru (Ianke) s-au dovedit fini inter­preţi, reuşind să pătrun­dă cu succes în arsena­lul de gînduri şi de fap­te al personajelor res­pective. Cristian Dumi­tru, mai ales, dovedeşte o mare experienţă dra­matică, o adîncă trăire a rolului şi o fidelă iden­tificare cu personajul. In celelalte roluri ale piesei s-au remarcat Ion Dobriş, Cezar Constanti­­novici, Nicolae Drăgu­­şan şi Liana Bolohan. Decorurile au fost rea­lizate după schiţele re­gizorului de interpretul Cezar Constantinovici; pentru machiaj, colecti­vul s-a folosit de price­perea mecanicului Ata­­nasiu Gheorghe. Sufleur, regizor adjunct şi uneori interpret al formaţiei este contabila Ana Po­­pescu. Formaţia de teatru a uzinei „Muscelul“ în­mănunchează un număr de îndrăgostiţi. Sînt oa­meni îndrăgostiţi deopo­trivă şi de muncă şi de teatru. Îşi dau întîlnire cu regularitate la repeti­ţiile care se ţin în sălile clubului. Şi de fiecare dată surprinzi în ochii tuturor dorinţa ca măies­tria lor artistică, despre care vorbesc cu atîta modestie, să le aducă cu prilejul fazei regionale a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, locul atît de invidiat. NICOLAE NASTA Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ Rind­uri despre o dragoste... Poşta redacţiei Concediu­ suplimentar pentru vechime neîntreruptă în muncă FLOAREA NICOLAE, lăcătuş la Fabrica de sticlărie „Prahova“ din Ploieşti, întreabă dacă are dreptul la concediul de odihnă suplimentar ţinînd seama că are aproape 6 ani de vechime neîntreruptă în această muncă. RĂSPUNS : Potrivit dispoziţiilor legale, întrucît aţi împlinit vechimea neîntreruptă în muncă de 5 ani, aveţi dreptul în situaţia relatată la un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare. Plata alocaţiei de stat pentru copii Iulian Ursescu din Tîrgovişte solicită lămuriri cu privire la data de la care operează naşterea şi înce­tarea dreptului la alocaţie în cazul unui copil care este născut în ziua de 15 ale lunii. Răspuns : Conform dispoziţiilor legale, naşterea, modificarea sau încetarea dreptului la alocaţia de stat pentru copii, operează cu începere de la 1 a lunii în curs sau­­ a lunii următoare, după cum situaţiile care determină naşterea, modificarea sau încetarea acestui drept s-au produs înainte de 15 inclusiv sau după ziua de 15 a lunii. Aşa, de exemplu, pentru copilul născut pînă în ziua de 15, inclusiv, a lunii septembrie, alocaţia se va plăti cu începere de la 1 septembrie, (o dată cu plata chenzinei a II-a pe luna septembrie). Pentru copilul născut după ziua de 15 a lunii septembrie, alo­caţia se va plăti de la data de 1 octombrie (o­ dată cu plata chen­zinei a II-a pe luna octombrie). Sau : pentru un copil care îm­plineşte vîrsta de 14 ani pînă la 15, inclusiv, a lunii octombrie, de pildă, alocaţia nu se va mai plăti de la 1 octombrie. Pentru un copil care împlineşte vîrsta de 14 ani după 15 a lunii octom­brie, alocaţia nu se va mai plăti de la 1 noiembrie. ILIE PREDA, din Bucureşti, str. Trilului nr. 16. In legătură cu dreptul la concediul de odihnă cuvenit angajaţilor care se reîncadrează după absolvirea unei şcoli, am publicat un răspuns amănunţit la rubrica Poşta juridică, apărut în ziarul nostru nr. 5561 din 24 septembrie a.c. Maistrului Petru Drăguş, de la uzina de maşini şi unelte „înfrăţirea" din Oradea, care pune pe tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale la anumite nunci fără nici o legătură cu producţia. Maistrul purta o dragoste pă­rintească absolvenţilor şcolii pro­fesionale proaspăt intraţi in pro­ducţie pe care ii avea in atelier. Le vorbea frumos şi glumea cu ei atunci cind era cazul. Odată, in­­trind in atelier, se adresă tine­rilor : — Care dintre voi a fost cel mai tare la matematică ? — Petrişor ! strigară citeva voci. — Bravo, Petrişor ! 11 felicită maistrul. Dar vreau să văd şi eu cit­eşti de invătat. Uite o proble­mă : dacă un ou costă 1 leu, kilo­gramul de făină 4 lei, zahărul 9 Iei kg, iar nucile 8 lei suta de hucafi, să-mi spui cit ar costa un cozonac la care intră 12 ouă, două kilograme de făină, un kilogram şi jumătate de zahăr şi 50 de nuci ? Cel întrebat îşi aţinti privirile in plafon de parcă ar fi căutat a­­colo rezultatul problemei, după care răspunse sigur de sine : — Costă 37 de Iei și 50 de bani ! — Ai socotit și nucile ? îl luă maistrul. Că fără ele, cozonacul n-are nici un haz. — Pus, meștere... — Imi place că te pricepi la ma­tematică ! Dar, ca să mă conving mai bine, ifi mai pun o întrebare. Dacă, să zicem, l­i dau o hirtie de 100 lei să cumperi toate astea, elf rest îmi aduci ? — 62 de Iei și 50 de bani ! spuse Petrică la fei de sigur de sine. — Exact... Atunci tine 100 de lei, îmi cumperi ce­­i-am spus, le lași la mine acasă și-mi aduci res­tul. Dar vezi, umblă repede că ne­­vastă-mea aşteaptă materialul de cozonaci şi pînă vii tu stă cuptorul de la aragaz în gol de producţie... Bine crescut, am putea spune ca un cozonac. Petrică luă comanda d­us biletul de voie, ca să iasă pe poartă, şi plecă după cumpărături. Privind tn urma lui, maistrul mur­mură : — Ce mai strungar o să iasă din ttnărul ăsta, că pe toate le știe I In altă zi, maistrul dădu cu o­­chii un atelier de un alt absolvent și ii luă repede tn primire : — Ce-mi stai ca o momiie ? — Aştept să-mi daţi an cuţ­it Vidia... — Bine că mi-ai adus aminte de cuțit... la dă tu o fugă plnă la can­tină că zicea responsabilul să-i tri­mit pe cineva care să ascută cu­țitele de la bucătărie. Apoi maistrul se Întoarse spre Stamate, tot proaspăt absolvent, care batea o piuliță pe nicovală : — Văd că te pricepi să bați. Așa că ascultă aici. Mai pii minte unde stau eu? Da? Atunci, repede-te cină acasă la mine să-i baţi co­voarele nevesti-mi. — Tovarăşe maistru ! — încercă să scape Stamate — de ce mă luaţi din atelier, unde învăţ meseria? — Dar eu ce fac ? Te învăţ cu de toate că miine-poimiine o să te-nsori Şi ce te faci dacă te pune nevasta să-i baţi covoarele ? Vrei să râdă de mine că nu ţi-am fost maistru bun ? Aşa trecea vremea cu munca absolvenţilor proaspăt intraţi in producţie. Maistrul, de îndată ce primea vreo sarcină profesională sau casnică, o dădea spre rezolvare absolvenţilor. Ba, de la o vreme, 11 batea gindul să-i trimită pe a­­ceştia in locul lui şi la şedinţele de producţie. Intr-o zi insă veni in atelier in­ginerul şef. îşi opri privirile asupra unui absolvent mai pirpiriu şi-l întrebă : — Ei, ai învăţat ceva de elad eşti la noi ? — Cum să nu, tovarăşe inginer şef ! o luă maistrul Înaintea tlnă­­r­ului. — Da? făcu inginerul șef, adre­­sindu-se tot tînărului, fără a-1 băga in seamă pe maistru. Atunci ocu­­pă-te nițel de freză. Flăcăul ieși val-virtej din ate­lier și toți crezură că s-a dus să-și ia vreo unealtă. Dar iu foc să se întoarcă repede, băiatul zăbovi bi­nișor. într-un tîrziu apăru roșu la fată și giliind din cauza goanei. De mină ii finea pe Gigei, băiatul maistrului. Drept scuză, spuse in­ginerului şef: — Am cam zăbovit că era coadă la frizer. — Dar ce ai căutat acolo ? se miră inginerul şef. — Păi n-aţi spus să mă ocup de freză ? Și, așa cum m-a Învăţat in atelier tovarăşul maistru, m-am ocupat de părul lui Gigel. E sin­gura freză pe care o cunosc de cînd sînt aici ! V. D. POPA FOILETON Ocupă-te de freză! Toamna a adus rod bogat şi în livezile G.A.S. Cisnădie, raio­nul Sibiu. Acum, este în toi recoltarea merelor din livezile de 4 ani, care au prima re­coltă Foto: AGERPRES Nr. 5578 Cinematografe CARTIERUL VESELIEI rulează la Patria (tel. 11 86 25) orele : 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15 ONORABILUL STA­NISLAS — AGENT SECRET rulează la București (tel. 15 61 54), orele : 9,15; 11,30; 13,45; 16,30; 18,45; 21,00, la Fero­viar (tel. 16 22 73), orele: 9,00; 11,15; 13,45; 16,00; 18,30; 21,00, la Flamura (tel. 23 07 40) orele: 9,15; 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30 DULCEA PASARE A TI­NEREŢII rulează la Republica (tel. 11 03 72) orele: 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, la Festival (tel. 15 62 84) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 16,30; 18,43; 21,00. CEI MAI FRUMOȘI ANI rulează la Luceafărul (tel 15 67 37) orele : 9,15; 11,30; 13,45 16,00; 18,15; 20,30. CAMERA IN FORMA DE „L“ rulează la Capi­tol (tel. 16 29 17) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00 21.30. Melodia (tel. 12 OS B3) orele : 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21.30 Modern (tel. 23 71 01) orele: 9; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,30. PINA LA ORAS NU E DEPARTE ru­lează la Victoria (tel. 16 28 79) orele : 10,00; 12,00 14,00; 16,00; 18,15; 20,30. LO­COTENENT CRISTINA rulează la Central (tel. 14 12 54) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. LALEAUA NEAGRA rulează la Lumina (tel. 16 23 35) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,45; 21; la Floreasca (tel. 12 28 30) orele 10,30; 13,00; 15,30; 18,00; 20,30. FERNAND COW­BOY rulează la Union (tel 13 49 04) orele : 15,15; 18,00; 21,00. UN CARTOF, DOI CARTOFI rulează la Doina (tel. 16 35 38) orele : 11,30; 13,45; 16,00; 18,15; 20,30; la Mo­şilor (tel. 12 52 93) orele : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; la Lira (tel. 317171) orele: 15,30; 18,00; 20,30. TRAIESTE-ŢI VIA­ŢA rulează la Timpuri Noi (tel. 15 61 10) orele : 10—21 continuare. CA­PORALUL ŞI CEILALŢI rulează la Ciuleşti (tel. 17 55 48) orele : 15,30; 18,00; 20,30; la Cotroceni. (tel. 13 62 50) orele : 15,30; 18,00; 20,30. CĂPITANUL DIN TENKES rulează la Cultural (tel. 16 25 39) orele : 16,00; 19,30. A TRE­CUT O FEMEIE rulează la Mioriţa (tel. 14 27 14) orele : 9,45; 12,00; 14,15; 10,30; 18,45; 21,00. FEMEIA NECUNOS­CUTA rulează la înfrățirea între po­noare (tel 17 31 64) orele : 10,00; 15,30; 18,00; 20,30 LA ORA 5 DUPĂ-AMIAZĂ rulează la Excelsior (tel. 18 10 88) orele: 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45. UNORA LE PLACE JAZUL rulează la Dacia (tel. 16 26 10) orele : 9,15—14,00 in continuare 16,15; 18,45; 21,00; la Vitan (tel. 21 39 82) orele: 15,45; 18,00; 20,15. APORT, MUHTAR rulează la Buzesti (tel. 15 62 79) orele: 14,15; 16,30; 18,45; 21,15. SAMBA rulează la Crîngasi (tel. 17 38 81) orele 10,30; 16,00; 18,15; 20,30; la Pacea (tel. 31 32 52) orele: 11,00; 16,00; 18,15 20.30. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP rulează la Griviţa (tel. 17 08 58) orele: 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,15­ 20.30 EVADATUL rulează la Bucegi (tel. 17 0­3 47) orele : 10,00; 12,15; 16,00; 18.15. 20 31). HOȚUL DE PIER­SICI rulează la Unirea (tel. 17 10 21) orele 16,00; 18,15; 20.30. RUNDA 6 ru­lează la Tomis (tel. 21 49 46) orele : 9,30; 11,30; 13,30; 16,00 18,15; 21,30; la Drumul Sării (tel. 31 28 13) orele : 16.00; 18.00; 20,00 CARAMBOL rulează la Munca (tel. 12 50 97) orele: 16.00; 18,15; 20,30; la Rahova (tel. 23 91 00) orele: 16.00; 18,15; 20.30. CINEVA ACOLO SUS MA IUBESTE rulează la Popular (tel. 35 15 17­, orele : 10,30; 16,00; 18,30; 21,00. OMUL. MAFIEI rulează la Flacăra (tel. 21 35 40) orele: 16,00; 18,15; 20,30; la Volga (tel 119126) orele: 9,45; 12,00; 14,15; 16,30- 18,45; 21,00. IDIOTUL ru­lează la Arta (tel 21 31 86) orele : 9,00; 11,30; 14,00- 18,30; 19 00; 21,30. PROCE­SUL PROFESORULUI WEIR rulează la Viitor (tel 11 48 03) orele: 10,15; 17,45; 20.30. DANSUL ETERN rulează la Co­­lentina (tel. 35 07 09) orele: 16.00; 18,15; 20.30. CULORILE LUPTEI rulează la Progresul (tel. 23 94 10) orele : 15,30; 13.00; 20,15 ROMULUS SI REMUS ru­lează la Ferentari (tel. 23 17 50) orele : 10,00 16.00- 18,15; 20.30. WINNETOU rulează la Grădina Vitan ora 18,45. HAT­ARI — ambele serii — rulează la Grădina Progresul ora 18.30. Televiziune JOI 14 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Desene de copii".­­ 20,00 „Debuturi". 21,15 „Casa Ricordi". 23,15 Jurnalul te­leviziunii (II) și Buletinul meteorolo­gic. VINERI 15 OCTOMBRIE 19,00 Jurnalul televiziunii (I). 19,20 „Vă place muzica ?“. 20,00 săptămîna. 21,00 Avanpremieră. 21,10 Telefilatelia. 21,30 Treizeci de minute cu artista Eugenia Popovici, 22,00 „Muzică pen­tru toţi". Emisiune muzical-coregra­­fică. 22,40 Jurnalul televiziunii (II) şi Buletinul meteorologic.

Next